RAPORTUL

STOMATOLOGIE- ARTA

-ESTETICA ÎN STOMATOLOGIE-
ESTETICA FACIALA

Leonardo da Vinci - Ginevra de’Benci

ESTETICA
FACIALA
PREMISELE ANATOMICE ALE
ESTETICII DENTO- SOMATO-
FACIALE
ARMONIA GLOBALA FACIALA

 METODA
DESCRIPTIVA

 METODA
CANONICA

Doamna cu hermelină-
Leonardo da Vinci
 METODA DESCRIPTIVA
METODA DESCRIPTIVA

Greuze –
Stroganov copil

Raphael - Madonna dell Gradunca

Jean Simeon Chardin –

Autoportret
 METODA VOLTAIRE

DESCRIPTIVA

DANTE

ERASMUS DIN ROTTERDAM

 METODA CANONICA-
cadrul facial
 FATA ROTUNDA

 FATA OVALA  FATA PATRATA

 FATA
TRAPEZOIDALA

 FATA
DREPTUNGHIULARA

FATA--
FATA-- FIGURA
FIGURA
 METODA
CANONICA

LINIA INTERSPRINCENARA

PLANUL MEDIAN
METODA
TRH
CANONICA
Oph Ln. bisprancenara
REPERE
ORIZONTALE Ln. bipupilara

Ln. subnazala
Ln. bicomisurala
St. labio-mentonier

GN
Planul medio-sagital METODA
CANONICA

REPERE
VERTICALE

-planul medio- sagital;

-ln. prin unghiul intern
al ochiului;
-ln. prin pupila;
-ln. prin unghiul extern
al ochiului;
-tangenta la Zygion.
Silfida din Delphi - detaliu
Michelangelo(Capela Sixtină)

Las Meninas (Domnişoarele de onoare)-detaliu

-Velazquez
Velazquez-Filip al IV-lea
TRH

OPH

FIZIOGNOMIA
SNA

GN
GOYA- AUTOPORTRET

FIZIOGNOMIA

REMBRANDT- AUTOPORTRET
 FIZIOGNOMIA

Rasputin

Stalin

Hitler
EVALUAREA PROPORTIILOR ETAJELOR
FETEI
METODE
 M. Leonardo Da Vinci: Sn-Gn=Sn-N;
 M. Da Vinci modificata: Oph-Sn=Sn-Gn;
 M. Boianov:Dist. Intercomisurala=Stomion-Gn;
 M. Boianov modificata: dist. Interpupilara=
Stomion-Gn;
 M. Willis: Fanta labiala- fanta palpebrala= Sn-
Gn;
 M. compasului de aur Appenrodt: Sn-Gn(gura
inchisa)= 3/5Sn-Gn(gura deschisa).
PROPORTII
PROPORTII
PROPORŢII
Etajul superior:
•Localizare

•Forma (tesita,medie,bombata);

•Dimensiuni(inalta,medie,joasa)
Dimensiuni(inalta,medie,joasa
Etajul mijlociu:
 Localizare;
 dist. intre unghiurile
interne ale ochilor
=34mm;
 dist. interpupilara =65mm
 perpendicularele în
unghiurile interne ale
ochilor sunt tangente la
narine;
 distanta dintre unghiurile
interne ale ochilor
=lungimea unei fante
PROPORŢII LA NIVELUL ETAJULUI
MIJLOCIU AL FEŢEI
PROPORŢII LA NIVELUL ETAJULUI
MIJLOCIU AL FEŢEI
Etajul inferior:

 Localizare;
 ln. interpupilara=ln.
intercomisurala;
Etajul inferior:
 Perpendicularele
din unghiurile
II
interne ale
ochilor indica
marimea minima
III a fantei labiale;
 clasificarea
IV
VV RICKETZ.
I I
Etajul inferior:
Buza superioara= 1/3 Sn-Gn;


 Fanta labiala este la unirea a 1/3 cu 2/3 a etajului

inferior;
 Santul labio- mentonier imparte distanta fanta
labiala- Gn în doua jumatati;
 Criteriul Burstone :în repaos buzele abia se ating,
fara efort sau dezvelesc max 2-3 mm de la nivelul
incisivilor
 Rosul buzei superioare= rosul buzei inferioare
(sau b. sup.=1/3 şi b. inf.= 2/3);
 Fanta labiala= 1/3 din latimea fetei la acest nivel;
 Sirul lui Fibonacci : dist.
intercomisurala- dist. intre
unghiurile externe ochi- latimea
fetei la nivelul ln. intersprincenare;
 proportii de aur la nivelul fetei:

¤ Trh- unghi ext. ochi/ unghi ext. ochi- Gn = S

¤ Trh- aripa nas/ aripa nas- Gn =S
 indici faciali:
¤ H piramida nas/ l aripi nas = S

¤ I facial sup.= Oph-Pr./Zy-Zy X 100

¤ I facial total =Oph- Gn /Zy-Zy X 100
¤ Zy-Zy =3X Ecm-Ecm
¤ I nas=h piram.Nas/latime piram nas X100
PROPORŢII LA NIVELUL ETAJULUI
INFERIOR AL FEŢEI
PROPORŢII LA NIVELUL ETAJULUI
INFERIOR AL FEŢEI
ARMONIA PROFILULUI

 METODA
DESCRIPTIVA

 METODA
CANONICA

Vermeer - Fata cu cercel de perlă

 ARMONIA PROFILULUI
-METODA DESCRIPTIVA-
 APRECIERE GLOBALA

FRANTZ JOSEPH
DE HABSBURG
CONVEX
CONCAV

DREPT
ARMONIA PROFILULUI
-METODA DESCRIPTIVA-

 TREAPTA LABIALA
ARMONIA PROFILULUI
-METODA CANONICA-

 APRECIEREA EGALITATII ETAJELOR

SUPERIOR

MIJLOCIU

INFERIOR
 ANALIZA PROFILULUI
-METODA CANONICA-

UNGHIUL LUI HADJEAN

Gl

Linia E N150-160°

Or P.Frankfurt Po

P.Camper

90-110°
Go
P. Izard P. Simon
 ANALIZA BAUD :cele 3 etaje ale fetei la
nivelul profilului
- nivelul I:Trh-glabella
- nivelul II: glabella- varful
nasului
- nivelul III:varful nasului –
30-36°♂/27-32°♀
menton

23-27°♂ / 22-24°♀

E 31-34°♂/32-35°♀
 CONVEXITATEA
PROFILULUI:
se apreciaza in functie de unghiul
delimitat intre:
Gla-Sn-Pg(α)
165°< α<175°-clasa I-profil plan –
convex
α<165°- clasa II- profil convex
α α >175°- clasa III- profil concav
UNGHIUL
NAZO-FACIAL:
NAZO-FACIAL

rezulta la intersectia
liniei ce uneste Gla cu
Pg cu linia tangenta
la piramida nazala
N:30-35°
UNGHIUL FACIAL
AL LUI CAMPER:

rezulta la intersectia
planului lui Camper
cu linia ce uneste Gla
cu N
N: 80°+/-10°
Unghiul nazo-labial: unghiul
delimitat intre linia ce uneste Sn
cu varful nasului si linia ce
uneste Sn cu punctul cel mai
anterior al buzei superioare
N: 90-100°- la barbati
100-120°- la femei
LINIA LUI
BURSTONE:

linia care uneste Sn cu Pg

Buza superioara este
situata anterior de aceasta
linie cu 3,5 +/-1,4 mm
Buza inferioara este
situata anterior de aceasta
linie cu 2,2+/-1,6mm
 MIMICA FACIALA-
CA EXPRESIE A UNOR STARI SUFLETESTI

Leonardo da Vinci
 ANALIZA FETEI- STARILE
SUFLETESTI

FURIE DETASARE

PARADA- H. DAUMIER
TINARA PIEPTANINDU-SE- RENOIR
 ANALIZA FETEI- STARILE
SUFLETESTI
GROAZA VICLENIE

JOCUL DE CARTI-
LADY MACBETH- FUSSLI GEORGES DE LA TOUR
 ANALIZA FETEI- STARILE
SUFLETESTI
EXTAZ DEZNADEJDE

FRA ANGELICO- TITIAN

ADORATIE MARIA MAGDALENA
 ANALIZA FETEI- STARILE
ANALIZA FETEI- STARILE
SUFLETESTI
SUFLETESTI
SURPRINDERE SUFERINTA

CRUCIFICAREA- RODIN
 ANALIZA FETEI- STARILE
SUFLETESTI
MEDITATIE

RODIN - GANDITORUL BERTHE MORISOT-

LEAGANUL
ANALIZA FETEI-
STARILE
SUFLETESTI
FRICA

EUGENE DELACROIX-
ORFANA IN CIMITIR POARTA IADULUI- RODIN
 ANALIZA FETEI- STARILE
SUFLETESTI
RESEMNAREA
SIGURANTA

PORTRET DE
AUTOPORTRET BATRINA-
DURER REMBRANDT
 ANALIZA FETEI- STARILE
SUFLETESTI
HOTARIRE SPERANTA

DURER- TINARA FECIOARA

AUTOPORTRET - ZURBARAN
 ANALIZA FETEI- STARILE
SUFLETESTI
INCANTARE DURITATE

IL CONDOTIERE
TINARA CU EVANTAI- DA VINCI
RENOIR
 ANALIZA FETEI- STARILE
SUFLETESTI AROGANTA
TRISTETE

Olympia- Manet

3 Mai 1808-
Goya
 ANALIZA FETEI- STARILE
SUFLETESTI
MULTUMIRE
SURPRIZA
ECHILIBRUL ESTETIC AL
CAVITĂŢII ORALE
ECHILIBRUL ESTETIC AL CAVITĂŢII ORALE

 BUZELE

 ARCADA DENTO-
ALVEOLARĂ
 GINGIA

 DINŢII
 ECHILIBRUL ESTETIC AL CAVITĂŢII
ORALE

 BUZELE
- BUZA
SUPERIOARĂ   

- BUZA  
INFERIOARĂ
- FANTA LABIALĂ

Componenta epiteliala Componenta musculara

COMPONENTA MUSCULARA
Muschii pielosi periorali
- muschi dilatatori
Plan profund:
 ms.canin,
 ms. buccinator,
 ms.patratul barbiei,
 ms.motul barbiei,

Plan superficial
ms.ridicator comun al buzei
superioare si aripii nasului
ms. mic zigomatic
ms. mare zigomatic
ms.rizorius
ms.triunghiular al buzelor
ms pielos gat
COMPONENTA MUSCULARA

Muschii pielosi periorali - muschi constrictori

Ms.orbicular al buzelor

Ms.compresor al buzelor

! Modiolus
(nodulul comisural)
 ECHILIBRUL ESTETIC AL CAVITĂŢII
ORALE
 ARCADA DENTO-ALVEOLARĂ
 Echilibrul formelor arhitecturale
- VITRUVIUS
(arhitectul imparatului Octavian
Augustus)-
Da arhitectura-

CONVENIENTA EURITMIE

DISTRIBUTIE DISPOZITIE

PROPORTIE SIMETRIE

ORDONARE
 Cerinţele unei construcţii:

FERMITAS
VENUSTAS
UTILITAS

Opera Garnier
CONVENIENTA
=alcatuirea corecta a operei in
care detaliul este hotarat de
natura, loc, obiceiuri,etc
 Sediul Companiei maritime
Reijkiavik

Catedrala
Mitropolitana din
Iasi
DISTRIBUTIA
= repartitia inteleapta a spatiului,
materialelor si fondurilor

Capela
Sixtina
DISTRIBUTIA
PROPORTIA
= raportul matematic
al partilor
 PROPORŢIA

David- Michelangelo Gioconda- Michelangelo

PROPORŢII
DIMENSIUNI

 INDICII PONT:
- LUNGIMEA
ARCADEI=60 mm
- LĂŢIMEA ARCADEI
ÎN ZONA MOLARĂ=50
mm
- LĂŢIMEA ARCADEI
ÎN ZONA
PREMOLARĂ=40 mm

 LATIMEA MAXIMA A
ARCADEI:EKM-EKM
ARCADA
DENTARĂ

PROPORŢII
DIMENSIUNI

 INDICELE DE ARCADĂ:
LAŢIMEA MAXIMĂ A ARCADEI x 100 = 83
LUNGIMEA MAXIMĂ A ARCADEI
ORDONAREA
= randuirea convenabila a partilor
raportata la proportie si simetrie
 ORDONAREA

Sfanta Familie - Michelangelo

 ARCADA DENTARĂ
 ÎNŞIRUIREA DENTARĂ ARMONIOASĂ
dimensiunea arcadei dentare trebuie sa
urmareasca dimensiunea arcadei alveolare
ARCADA DENTARĂ

 ABATERI DE LA
ÎNŞIRUIREA
DENTARĂ
ARMONIOASĂ
EURITMIA

= ritmul arhitectural similar

ritmului melodic
Palatul de
Justitie din
Rouen
EURITMIA / CONTINUITATEA
ARCADEI
 ARCADA DENTARĂ
 CONTINUITATEA
vs
DISCONTINUITA
TEA ARCADEI
TREME
DIASTEME
 ARCADA DENTARĂ
CONTINUITATEA vs DISCONTINUITATEA ARCADEI

EDENTAŢIE ÎN ZONA FRONTALĂ

EDENTAŢIEÎN ZONA
LATERALĂ
DISPOZITIA
=dispunerea spatiala a partilor si
obtinerea unui efect elegant
ARCADA DENTARĂ
 ORDONAREA DINŢILOR PE ARCADĂ

IC 1/1, IL 1/1, C 1/1, PM 2/2, M 3/3

ANOMALII ALE
ORDONĂRII
DINŢILOR PE
ARCADA
ARCADA DENTARĂ
 DISPUNEREA
DINŢILOR LA
NIVELUL
ARCADEI
ARCADA DENTARA
 DISPUNEREA
DINŢILOR LA
NIVELUL
ARCADEI

MAXILAR

MANDIBULA
PERSPECTIVA

termenul desemneaza iluzia de obiecte tridimensionale creata in spatiul unei suprafete bidimensionale prin utiliarea anumitor metode de reprezentare:
 plasarea pe verticala a unor obiecte ceva mai sus decat altele,
 crearea senzatiei de adancime prin suprapunere partiala -unele obiecte par sa fie in spatele altora,
 descresterea treptata a dimensiunilor obiectelor , generand iluzia ca acestea se indeparteaza
 Luptatorul cu taurul- Santa Trinita
Palatul lui Minos -Knosos Madona-
Cimabue(1240-1302)

LIPSA PERSPECTIVEI-
PICTURA BIDIMESNSIONALA

Fra Angelico(1387-1455)-Bunavestire
 Galateea - Raphael
Altarul din Montefeltro-
Piero della Francesca Sfânta fecioară pe
stânci
- Leonardo da Vinci
perspectiva liniara: speculeaza coeficientul de laterare
aformelor si dimensiunilor in raport cu profunzimea
perspectiva aeriana (cromatica, atmosferica):utilizeaza
coefficientul de altterarevaloric si acromatic al obictelor in mod
progresiv, odata cu dispunerea lor in profunzime
 ARCADA DENTARA
 PERSPECTIVA- perceptia vizuala diferita
a dintilor din zona anterioara fata de cei
din zona poterioara care par mai mici si
mai intunecati
AMBRAZURI CONVEXITĂŢI
ALTERAREA PERSPECTIVEI
Alterarea perspectivei
prin ignorarea conditiei
de suprapunere
partiala

Alterarea perspectivei prin

ignorarea conditiei de
descrestere a dimensiunilor
dintilor din zona laterala
 ARCADA DENTARĂ
 SPAŢIUL LATERAL NEGATIV
- este zona delimitata intre fetele vestibulare ale dintilor laterali si mucoasa jugala, care
pare intunecata in timpul exercitarii functiei fonetice sau a zambetului
- Faciliteaza aparitia contrastelor

Perceptia vizuala a dintilor din zona laterala

SIMETRIA
=realizarea formelor si
volumelor egale fata de
o axa
 SIMETRIA SIMETRIA

Van Eyck-Sotii
Arnolfini
 ARCADA DENTARA
 SIMETRIA-presupune
existenta unui ax
central (planul
medio-sagital) in
jurul caruia este
asezata compozitia,
cu cele doua jumatati
reflectandu-se una in
cealalta mai mult sau
mai putin ca in
oglinda.
 ARCADA DENTARA
 FORMA
 ARCADA DENTARA
Dezechilibre morfologice osoase

Dezechilibre musculare

Traumatisme

Anomalii congenitale

Anomalii dento-maxilare

 ABATERI DE
LA FORMA
 ARCADA DENTARĂ
ABATERI
DE LA
FORMA

-in M

In W

In V

In trapez
RELATIA DE OCLUZIE

Rapoarte interarcadice armonioase

Extraoral: etaje faciale egale

trepta labiala normala
profil plan convex.

Intraoral:Contacte dento- dentare multiple, stabile,uniform

distribuite
Curbe de ocluzie armoniase
MALOCLUZIA-implicatii
asupra esteticii dento-
somato-faciale
La nivel facial:
modificarea rpoartelor dintre
etajele fetei
Alterarea profilului , modificarea
treptei labiale
Intraoral: contacte dento dentare
instabile, neuniform distribuite,
reduse ca numar
Modidicarea curbelor de ocluzie
Ocluzie deschisa

Ocluzie cap la cap

Modificarea over-jet-ului
Modificarea over bite-ului
Ocluzie adanca
 ARCADA DENTO-
ALVEOLARĂ
 GINGIA -
CONTUR
 ARCADA DENTO-ALVEOLARĂ
 GINGIA -
CONTUR

FESTON GINGIVAL FIN

FESTONAT

FESTON GINGIVAL FERM APLATIZAT

Aspect de coaja de portocala

GINGIE- aspect
Aspect satinat
Localizarea punctelor de zenit gingival (puncte da maxima
concavitate la nivelul marginii gingivale) in raport de axele
dentare: usor spre distal la incisivii centrali si la canini, in
conntinuarea axei la incisivii laterali
ARCADA DENTO-ALVEOLARĂ
ALTERAREA CONTURULUI GINGIVAL
ARCADA DENTO-ALVEOLARĂ
 CULOAREA

PIGMENTI NATURALI-DINTI LA NEGROIZiI

COLORATIE ROZ
ARCADA DENTO-ALVEOLARĂ

 CULOAREA-COLORĂRI
PATOLOGICE
Coloratie rosie intensa

Coloratie rosie violacee

ARCADA DENTARĂ
 GINGIA
-CONTRAST
ECHILIBRUL
ESTETIC AL
CAVITĂŢII
ORALE
DINŢII
 CONTUR
 CONTRAST
 FORMĂ
 PROPORŢII ŞI DIMENSIUNI
 CULOAREA
 UMBRĂ ŞI LUMINĂ
 ILUZIA OPTICĂ
CONTURUL
CONTURUL
importanta ambrazurilor –
ambrazura incizala,
ambrazura cervicala,
ambrazura vestibulara,
ambrazura orala
ANOMALII DE CONTUR
CONTRASTE
FORMA
FORMA

DINTII ARCULUI
ANTERIOR
DINTII ARCULUI ANTERIOR
DINTII ARCULUI ANTERIOR

LINIA GINGIVALĂ

PROFILUL INCISIVILOR
DINŢII ARCULUI ANTERIOR
(LOMBARDI)

1. DECUPAJ INCIZAL
2. DECUPAJ GINGIVAL
1
DINTII ARCULUI
ANTERIOR
( FRUSCH AND FISCHER )

1.LINIA INCIZALA
ARMONIOASA 2

2.TULBURAREA
ARMONIEI LINIEI
INCIZALE

3 3. DESCRIEREA
TRIDIMENSIONALA A LINIEI
INCIZALE
4

4.AMBRAZURILE INCIZALE
FORMA

DINŢI DIN ZONA LATERALĂ

 VARSTA

T
A
N
A
R
A
FORMA DINTILOR IN FUNCTIE DE
VARSTA, PERSONALITATE SI
APARTENENTA LA SEX(LOMBARDI)
 SEX
F
E
M
E
I
E

FORMA DINTILOR IN FUNCTIE DE

VARSTA, PERSONALITATE SI
APARTENENTA LA SEX(LOMBARDI)
 PERSONALITATE
S
T
R
O
N
G

FORMA DINTILOR IN FUNCTIE DE

VARSTA, PERSONALITATE SI
APARTENENTA LA SEX(LOMBARDI)
ANOMALII DENTARE DE FORMA
ANOMALII DENTARE DE VOLUM
 ANOMALII ALE INTEGRITĂŢII
CORONARE

ABRAZIE
ANOMALII DE STRUCTURĂ
DISPLAZII ŞI DISTROFII
dentinogeneza şi amelogeneza imperfecte, dinti Turner
ANOMALII ALE INTEGRITĂŢII
CORONARE

LEZIUNI ODONTALE CORONARE

DINŢII
 DIMENSIUNI , PROPORŢII
 TEXTURĂ
 ILUZIA NATURALULUI
 CULOARE
 UMBRĂ SI LUMINĂ
 ILUZIA OPTICĂ
DIMENSIUNI
PROPORŢII
DIMENSIUNI
PROPORŢII
TEXTURA

 LOBII
 STAREA DE
SUPRAFAŢĂ
 UNGHIUL DE
TRANZIŢIE

LOBII
TEXTURA
 STAREA DE SUPRAFAŢĂ
 TEXTURA

ZONA (UNGHIUL) DE
TRANZITIE
 RECONTITUIREA METALO-
CERAMICĂ A UNUI DINTE
TÂNĂR

DINTE TÂNĂR

LUZIA NATURALULUI
RECONTITUIREA METALO-
CERAMICĂ A UNUI DINTE
VÂRSTNIC

DINTE VÂRSTNIC
UMBRĂ ŞI LUMINĂ

TRANSLUCIDITATEA
 DINŢII- UMBRĂ ŞI LUMINĂ

CORIDORUL ORAL

INCISIVUL CENTRAL DOMINANT

DINŢII- UMBRĂ ŞI LUMINĂ
DINŢII-
UMBRĂ ŞI
LUMINĂ
DINŢII-
UMBRĂ ŞI
LUMINĂ
DINŢII-
ROLUL CULORII
DINŢII- ROLUL CULORII
TENTA

SATURAŢIA

LUMINOZITATEA
 Saturatia

Nuanta

Sistemul Munsell
Luminozitatea
Nuantele (10): grena, grena –albastru, albastru,verde-albastru, verde,
galben verde, galben, galben-rosu, rosu-divizate – 10 000 de nuante
Luminozitatea – 10 segmente- fiecare divizata la randul ei – 1000 grade
de luminozitate
Saturatia (intensitatea, concentartia nuantei)
DINŢII –ROLUL CULORII
DINŢII- ANOMALII DE
CULOARE
- DINTE DEVITAL

FLUOROZA
DINŢII- ANOMALII DE CULOARE

- HIPERBILIRUBINEMIE
DINŢII- ANOMALII DE CULOARE
TRATAMENT CU
TETRACICLINĂ
ILUZIA OPTICĂ
ILUZIA OPTICĂ
ILUZIA
OPTICĂ
ILUZIA OPTICĂ
ILUZIA OPTICĂ
ILUZIA OPTICĂ
ANALIZA FUNCŢIONALĂ
DINAMICA FACIALĂ

-ZÂMBETUL-

- estetica descriptiva -
tipuri de zâmbet
Leonardo da
Vinci
Madona cu
pruncul
Hans Von Aachen - Alegorie pentru pace
Zâmbet retinut
Lucas Cranach - Principesele saxone
Zâmbet excesiv
Zâmbet arlechin
Zâmbet crispat
Rembrandt - Portretul Baertjen Martens Doomer
Zâmbet
viclean
Zâmbet
şiret
Zâmbet seducator
Zâmbet
misterios
 Zâmbet electoral
Zâmbet american
Zâmbet comercial
Zâmbet
malefic
Zâmbet hidos
Emil Nolde Lucas Cranach
Zâmbet chinuit
Zâmbet gingaş
A. Renoir-
Sărbatoarea luminii
Zâmbet matern

Leonardo Da Vinci
Madona cu
pruncul
Zâmbet inexpresiv
Serov - Portretul Elenei Oliv
Zâmbet dezinvolt
Serov - Portretul Annei Benois
DIZARMONII ALE COMPONENTELOR
PASIVE ALE ZIMBETULUI

1. arcada 3. gingie

2. dinte
 DIZARMONII ALE COMPONENTELOR
ACTIVE ALE ZIMBETULUI- buze
•ZIMBET DENTO-GINGIVAL
•- incompetenta labiala

•ZIMBET DENTO-GINGIVO- MAXILAR

•- supraalveolodentie
Raportul intre planul incizal
- linia surâsului
Raportul intre planul incizal
- linia surâsului
Raportul intre planul incizal
- linia surâsului