Sunteți pe pagina 1din 6

Curs 7

SEMNELE CLINICE - SIMPTOMATOLOGIA


Semne clinice ARTICULARE
Durerea – care poate fi:
-moderata/lancinanta (puternica/vie)
-localizata sau difuza
-durere referita
-zgomotele articulare (fie fine ca frecatura de par – crepitatii; fie un zgomot sec de bat
uscat rupt – cracment)
-salt articular – aceasta miscare sacadata se poate intalni uni/bilateral
-subluxatia – datorata unei amplitudini mai pronuntate decat trebuia a miscarilor
condiliene, datorita laxitatii ligamentare (mai ales la sexul feminin si la pacienti in varsta)
-devierea mandibulei static/dinamic; uneori deviere statica care se accentueaza in
dinamica sau se corecteaza in dinamica
-limitarea deschiderii gurii: spasm muscular, trismus sau scleroza tesuturilor
periarticulare, traumatisme, arsuri
-blocaj articular – imposibilitatea de a efectua miscari mandibulare fie cu gura deschisa
sau inchisa.

Semne clinice MUSCULARE


Durere:
-spontana sau provocata (de multe ori avem de a face cu zona Trigger, un punct
circumscris de durere, tip carcel)
-algii faciale
-hipertonie musculara – muschiul ramane spastic, dur, consistenta in masa; reduce si
spatiul de clearance.
-spasmul muscular cu durere si impotenta functionala; muschiul impastat si arcadele de
regula sunt in contact
-hipertrofie musculara – cand este unilaterala asimetrie faciala; bilaterala- aspect facies
de para
-oboseala musculara – febra musculara se datoreste fie scurtarea pauzei dintre contractii
(nu da posibilitate sa se elimine ac lactic) modificarea tiparului de contractie musculara.
-limitarea excursilor condiliene – prin spasm muscular, hipertonie musculara, obstacole
(mai ales la nivel ocluzal), modificarea tiparului de dinamica mandibulara.

Semne clinice PARODONTALE


Apar in special datorita suprasolicitarii parodontiului si a alterarii proprioceptorilor
parodontali

Durerea
Poate apare fie prin traumatizarea directa (cazul ocluziilor adanci) indirecta (dinte migrat
– fortele masticatorii se transmit paradentar, resorbtie osoasa, inclinatie mai accentuata)
-poate fi limitata la un dinte sau la un grup de dinti, hemiarcada
-Inflamatia parodontala – poate exista un traumatism primar/secundar
Inflamatia-congestie, edem, sangerare.
Traumatismul parodontal direct/indirect se manifesta prin alt semn, retractia parodontala,
recesiune parodontala.
Patohnomonice pentru traumatismul parodontal, fie o ingrosarea a margine gingivale
(burelet McCall) sau niste fisuri in parodontiu mai ales la incisivii inferiori (fisurile lui
Stielmann)
-cresterea mobilitati – prin liza ligamentelor, edem – apare mobilitate, mobilitate care la
randul ei duce la presiuni anormale pe peretii ei, ducand si mai mult la liza si mobilitate,
aparitia unui cerc vicios.
-migrarile dentare – dintele care ramane fara contact, cauta un dinte vecin cu care sa ia
contact. (versi disto/mezio – intalnite in special la adulti) La copii migrare corporeala, cu
totul (ex.M6 ani extras; M12 ani migreaza langa PM ) La adult se inclina axial.
-egresiuni, migrari verticale, intalnite in caz de edentatie vechi, neprotezate, dintele
antagonist iese, - fie dintele (egresie) cu procesul alveolar (extruzie). Important ca
deniveleaza planul de ocluzie si instituirea unui plan de tratament fara sa refacem pl de
ocl – mentinem traumatismul ocluzal.
Gingivectomie, pulpectomie, sectionarea dintelui, coroana, si protezarea.
-schimbarea sunetului la percutie (N=sunet ascutit; daca parodontiul este afectat, edem,
congestie, infiltrat inflamator, sunetul este infundat datorita lichidului periradicular)

Semne clinice ODONTALE


Durerea
Fie printr-o trauma ocluzala excesiva sau prin mici traume repetate.
-poate fi surda/intensa
-fractura dentara – a unei margini, in special la cavitati preparate defectos (marg incizala
subtire, unghi incizal surminat, perete subtire – se poate fractura); frecvent la cei cu
bruxism sau cei care scrasnesc in timpul zilei.
-abraziunea dentara – care poate fi localizata la un dinte/2 in cazul in care exista un
contact prematur sau interferenta, sistemul de adaptare incearca sa elimine obstacolul prin
frecarea arcadelor. Uneori reuseste uneori nu – efecte asupra parodontiului.
Poate fi localizata/generalizata – generalizata la masticatorii frecatori si mai ales
in cazul bruxismului sa inclestarii arcadelor, o abraziune care poate merge pina la aparitia
complicatilor pulpare.
Abraziunea dentara mai are un rol important. Cu varsta apara procesul de recesiune
fiziologic ( se schimba raportul intre parga de forta si rezistenta)
Abraziunea dentara accentuata poate duce si la o micsorare verticala a etajului inf.
Cand restabilim marimea etajelor inf nu putem marii decat cand avem spatiul de
inocluzie fiziologica.
TULBURARI ALE ARMONIEI MORFOLOGICE ale arcadelor dentoalveolare
Disarmonii primare – anomalii dentare izolate, dizarmonii interarcadice,
prodentii, proalveolii, endoalveolii.
Disarmonii secundare - prin migrari cu pierdera punctului de contact,
modificarea stopurilor centrice, edentatie, protezari defectuase. Ele sunt asociate cu
disarmonii neuromusculare.

TULBURARI ALE OCLUZIEI STATICE SI DINAMICE


Modificarea parametrilor principali ale ocluziei
-ariile ocluzale scurtate, intrerupte, modificate prin abraziune
-denivelarea planului de ocluzie – plan crenelat, cu modificari
-modificarea curbelor de ocluzie (sagitala, transversala – Monson/Villain) – se pot
aplatiza, mai ales in cazul abraziunilor; curbe de ocluzie asimetrice, asimetria curbelor de
compensatie grava, complica sindromul disfunctional. In cazul curbei Monson –
inversata, plana datorita abraziunii – orice miscare de lateralitate intalneste cuspizii de
ghidaj.
-modificarea pantei de ghidaj incizal – parodontopatii cu mobilitate dentara ant max,
modificarea pantei – se vor produce interferente in zona posterioara.
In cazul unei ocluzie adanci, overbite, 1/1, 2/3, care este asociata cu un overjet strans –
este un semn de gravitate, de impact traumatic.
-contactul ocluzal prematur – il gasim in pozitile statice – interferente
lucratoare/nelucratoarea.

Interferente – fie se opreste pe interferente fie deviaza. Punctul de contact prematur


poate fi nedeflectiv/nedeviant sau de cele mai multe ori deviant/deflectiv, situatie in care
are loc o deplasare a mandibulei. Situatie patologica, iar ca sa repunem mandibula in RC
trebuie indepartat acest contact prematur si pusa mandibula in pozitie corecta.
-modificari ale ocluziei: ocluzie adanca, overbite accentuat, overjet foarte strans;

Cheia Angle: ocluzie mezializata cl3; distalizata cl2, N=cl1.

Orice contact d-d facut in afara de triunghiului de toleranta este socotit un contact
prematur.
Rapoartele osoase si articulare pot apare schimbate datorita malpozitiilor mandibulo-
craniene la care muschii isi aduc o contributie importanta. Malpozitiile dentare pot
conduce la contacte premature, la traumatizare permanenta a parodontiului si la
instabilitate mandibulara. Apar deasemeni modificari ale ocluziei dinamice care se
evidenteaza in cazul unor miscari test: propulsie – revenire, lateralitate dr/stg –revenire.

Pot apare interferente lucratoare/nelucratoare.


In cazul miscarilor functionale, masticatie, cu modificari a ciclurilor de masticatie.
Modificari fonatorii – cu modificarea in fonatie nu numai a timbrului vocei dar chiar si in
articularea consonantelor.
Modificari in deglutitie prin LOC accentuate, in zona laterala, in zona stopurilor centrice.
Edentatie in zona laterala cu disparitia stopurilor centrice. Deglutitie de tip infantil cu
limba intre dinti.
Important in aprecierea starii de normalitate/disfunctionalitate imp sunt si relatile
mandibulo-craniene. Adeseori intalnim malrelatii mandibulo-craniene.

Clasificarea V.Burlui

Clasa I
Malrelatiile mandibulo-craniene extraposturale (au loc in afara RP) cu trei subclase:
a. prin rotatie care se poate produce in :
-plan sagital; - plan transversal – au loc in jurul axei balama/condiliene
b.prin translatie care poate fi:
-anterioara (mezializare) –posterioara (distalizata)
c.mixte – combinate

Clasa II
Relatii mandibulo-craniene excentrice ( in afara RC)
a. prin rotatie – plan sagital (ridicare/coborare), transversal (deviere dr/stg a mandibulei)
b. prin translatie: ant/post
c. prin basculare: antero-post; transversala sau chiar oblica
d. mixta – combinata

Clasa III
Malrelatii mandibulo-craniene extraposturale excentrice

Malrelatiile extraposturale pot avea cauze:


- functionale, modificarea echilibrului tonic al muschiilor mobilizatori,
hipo/hipertonie;
-morfologice – asimetrii morfologice de condil (morfologie
modificata=functionalitate modificata); musculare – un ms mai hiperton decat celalalt;
inflamatorii – trismus, artrite; tumorale;
-deplasarea mandibulei se considera in functie de directia de deplasare,
intotdeauna axul deplasarii fiind perpendicular pe planul respectiv.

Prin rotatie in plan sagital exista 2 sub diviziuni:


a1. malrelatii mandibulo-craniene prin rotatie in plan sagital
( coborarea/ridicarea mandibulei, in jurul axei balama) Ridicarea mandibulei se produce
in cazul abraziuni accentuate, edentatie in zona pm/m. In cazul acesta vom studia reperele
si vom gasi reperul articular normal/aproape de normal – va fi hipertonii pe ms ridicatori;
hipotonie pe coboratori; dimensiunea verticala micsorata, spatiul de inocluzie fiziologica
(freeway space) diminuat (inclusiv spatiul Donders); buzele stranse.

Coborarea mandibulei – in supraalvelodentii cu lipsa de contact in zona frontala sau in


cazul refacerii, iatrogene. In aceasta situatie reperul articular este N sau foarte putin
modificat. Hipertonii pe coboratori, hipotonie pe ridicatori, dimensiunea verticala marita,
spatiul de inocluzie fiziologica crescut, implicit spatiul Donders, buzele putand fi de
multe ori intredeschise.
A2.Malrelatii mandibulo-craniene extraposturale prin deviatii laterale dr/stg
In cazul laterodeviatii drepte, reperul articular este normal pe dr, condilul celalalt aluneca
in jos si inainte. Hipertonie muschii pterigoidieni externi de pe partea opusa deplasarii,
reper osos Gnation este deviat; reper dentar: ocluzie cuspid-c sau inversa, stg normala.

B.malrelatiile mandibulo-craniene extraposturale


Prin translatie/alunecare
Prin translatie anterioara (mezializare)
reper articular: condilii sunt deplasati spre ant, hipertonie pe propulsori (pt ext),
hipotonie pe retropulsori (fibrele post. Ms temporal).
La nivel ocluzal: cheia lui Angle Cl 3; treapta labiala inversata

Translatia posterioara a mandibulei (distalizarea) condilii deplasati spre post.


Hipertonie pe retropulsori, hipotonie (pt ext), la nivel ocluzal cl 2 Angle. treapta labiala
accentuata

C.Mal rel m-c extraposturale mixte – o combinatie a tuturor formelor de mai sus

RC – este profund afectata in sindromul disfunctional si pot avea loc deplasari ale
mandibulei in cele 3 planuri spatiale. Cauze articulare, musculare, ocluzale.

Clasa II

a.1.Mal rel m-c excentrice – prin rotatie in plan sagital (prin cob/rid mandibulei)
rep art N; muscular – contractia crescuta a ridicatorilor hipertonie pe cob; dim vert
micsorata - spatiul liber de ocluzie.
In cazul coborarii mand – marirea sp (supraalveolodontia molara), hiperton pe cob,
hipoton pe ridicatori, dimens.vert. crescut, marit sp de inocl fiz.

a.2.mal rel m-c excentrice – prin alunecare/translatie ant/post –


in mezializare – condilii deplasati ant (sp articular ant pensat), contractia crescuta
ambiilor pt ext, la nivel ocluzal cl III Angle, ocluzie incrucisata, treapta labiala inversata.

Trans post : cond deplasati post (sp artic post pensat) hipertonia retropulsori, hipoton pe
pt ext ; la nivel ocluzal cl II Angle ; la nivel labial : treapta labiala accentuata.

C.Mal relatii manibulo-craniene prin basculare


Basculare in jurul unui ax care intotdeauna este perpendicular
Basculare frontala Ed frontala – condilii iesiti si spatiul articular sup este mai larg, se
reduce dim vert.

Ed laterala – ax de rotatie la nivelul PM1 – o pensare a sp artic post, coborarea Gn,


marirea dim verticale.
Basculare transversala – in jurul unui ax perpendicular pe planul frontal – basculare dr-
stg. (Ed unilaterala, se infunda condilul pe partea respetica, partea cealalta ramane in cav
glenoida ori coboara) La nivel osos dimensiuni diferit Zy-Gonion dr/stg.

Bascularea ax oblic are loc atunci cand axul de basculare este intre condil si un contact
dentar prematur.

Sub diviziune III mal-rel m-c excentrice mixte


Prin combinatie intre rotatie, translatie in diferite planuri.

Clasa III mal rel extrapostural excentrice


In care gasim o combinatie intre deplasari ale mandibulei atat in afara posturei cat si in
afara RC, prin rotatie, basculare, translatie.

MODIFICARI FUNCTIONALE
Masticatie – scadere eficentei masticatorii prin limitarea ariilor masticatorii (in LOC,
edentatii, modif ciclurile de masticatie, abraziuni accentuate)
Deglutitie – se transforma din degl de tip adult infantil, cu efort lingual crescut
Fonatia- este modificata prin modifciarea cutiei de rezonanta si modif fonemelor

Manifestari parafunctionale
Clasificarea Drum
-parafunctii psihogene
-stres – inclestarea maxilarelor
-obiceiuri vicioase
-de cauza endogena – hipocalcemie, tetanie, epilepsie
-de cauza periferica – ocluzala, pentru inlaturarea unui contact prematur

Bruxism (contractura puternica, izometrica, cu arcadele in contact/ocluzie


centrica/excentrica)
Cauze:
-contacte premature; -neuromusculare; -psihic

Manifestari otice:
-otalgii, zg articulare, acufene, vertije, ameteli, hipoacuzie.

Manifestari rinofaringiene:
Arsuri, intepaturi. Faringite, rinite.

Manifestari linguale:
Glosodinii, dureri, gust metalic, senzatia de arsura

Manifestari salivare:
Hipersalivatie; tumefierea glandelor salivare prin contractile musculare si impiedicarea
excretiei de saliva sau prin reflexie simpatice

S-ar putea să vă placă și