Bodea Ionela-Carmen

REABILITAREA ORALA A PACIENTILOR VARSTNICI

Reabilitarea pacientului varstnic este un proces complex care necesita cunostinte

amanuntite din partea practicianului intru-cat majoritatea pacientilor varstnici prezinta
pe langa afectiunea stomatologica pentru care se prezinta la medical stomatolog, o
varietate de alte afectiuni generale care influenteaza statusul dentar .

Majoritatea pacientilor varstnici prezinta afectiuni precum: afectiuni cardiovasculare,

HTA, osteoporoza, osteoartroza, diabet etc,

Dealtfel, degenerarea organismului ce survine odata cu varsta se traduce la nivel oral

prin:

 alterari tisulare si osoase .

 mucoasa bucala deshidratata, ce se subtiaza progresiv.
 tulburare a metabolismului calciului.
 perceptia anormala a gustului precum si senzatii de arsura a mucoasei bucale.
 diminuare evidenta a secretiei salivare.
 micsorarea arcadelor dentare prin atrofie osoasa.
 alunecarea anterioare a mandibulei.
 modificari la nivelul ATM.

In continuare vom prezenta mai pe larg modificarile care survin la pacientul varstinc:

MODIFICARILE COMPONENTEI OSOASE

Din punct de vedere fiziologic in timpul masticatiei se transmit presiuni dinspre dinte
spre os care au efect de stimulare al acestuia.La pacientul edentat aceste presiuni cu rol
de stimulare nu apar motiv pentru care osul sufera un proces de atrofie, cu reducerea
progresiva a inaltimii acestuia.

Daca pierderile dentare s-au produs aproape concomitent, relieful alveolar edentat va
avea un aspect simetric. Daca pierderile dentare s-au produs la intervale mari, arcada
alveolara va avea un relief asimetric.

Comparand raportul dintre arcadele dentare intacte, cu raportul dintre crestele alveolare
edentate, vom constata ca prin edentatie totala creasta alveolara mandibulara este de
obicei excentrica fata de creasta maxilara, pe cand la dentat situatia este inversa.

1|Page
 Bodea Ionela-Carmen

Reabilitarea orala cu ajutorul implantelor a indreptat atentia spre modificarilor osoase

sau altfel spus spre oferta osoasa.Mandibula este osul cu potentialul cel mai mare de
atrofie din tot scheletul uman, fiind in stare sa piarda pana la 70% din volumul initial.

ATWOOD a atras pentru prima oara atentia, ca procesul de resorbtie la mandibula se

desfasoara dupa un model caracteristic cu particularitati individuale. El a impartit
procesul de resorbtie la mandibula in 6 clase de atrofie:

- clasa I-a: creasta alveolara integra

- clasa II-a: creasta alveolara imediat dupa extractie.

- clasa III-a: creasta alveolara inalta, rotunjita, (high well rounded).

- clasa IV-a: creasta alveolara ingusta, ascutita ca muchia de cutit, (knife edge).

- clasa V-a: creasta alveolara joasa, rotunjita (low well ronded).

- clasa VI-a: creasta alveolara nu mai exista (depressed).

De regula premolarii si molarii se pierd in general inaintea incisivilor si a caninilor, astfel

ca resorbtia in zona laterala va fi mai accentuata.

Clasa a III-a de atrofie, propice pentru implantare, se pastreaza in general doar in primii
doi ani dupa extractia dintelui. In cazul claselor a V-a si a VI-a creasta alveolara prezinta
o resorbtie considerabila, aplicarea implantelor punand serioase probleme.

MODIFICARILE MUSCULATURII ORO-FACIALE

Afectiunile dentare precum caria, mobilitatea dentara, edentatia, reprezinta un bagaj de

stimuli ce supun musculatura oro-faciala la eforturi de adaptare.La edentatul total sau
subtotal, muschii oro-faciali precum si cei mobilizatori ai mandibulei devin hipotoni
datorita lipsei stimulilor de origine dentara. Stereotipul dinamic al masticatie se destrama

2|Page
 Bodea Ionela-Carmen

aparand un dezechilibru intre muschii coboratori si ridicatori ai mandibulei, cu

micsorarea etajului inferior al fetei.

MODIFICARILE ATM

La edentatul partial, datorita perturbarii ghidajului, miscarile mandibulare devin mai

ample iar la edentatul total condilul articular are tendinta sa nu mai urmeze directia
normala, inclinata a pantei tuberculului articular, ci sa se deplaseze pe o directie aproape
orizontala. Tuberculul articular sufera presiuni nefiziologice, care duc la modificari
morfologice in timp cu resorbtia discului articular, a tuberculului articular, capsula si
ligamentele articulare devin laxe.

MODIFICARI ALE SECRETIEI SALIVARE

Reducerea secretiei salivare la varstnicii sanatosi nu este un fenomen fiziologic.In

practica insa se observa o reducere a secretiei salivare la pacientii varstnici, cel mai
probabil datorata bolilor generale pe care acesti pacienti le prezinta.

Atrofia glandelor salivare apare frecvent in bolile sistemice( S Sjogren) si se manifesta

prin reducerea debitului secretiei salivare (hiposialie) pana la disparitia completa a salivei
(xerostomie), inflamatia cronica a coltului buzelor (cheilita angulara). Frecvent mai apare
o astfel hiposialie la pacientii cu diabet sau la pacientii cu iradieri ale zonei cap si gat .

MODIFICARILE TEGUMENTELOR SI MUCOASEI ORALE

Odata cu inaintarea in varsta apar modificari si la nivelul tegumentelor si ale mucoaselor

orale. Alterarea armoniei faciale este influentata de diminuarea etajului inferior .
Diminuarea etajului inferior are drept rezultat infundarea buzelor ce poate merge pana
la disparitia rosului buzelor si adancirea santurilor peribucale (nazo-labial si mento-
labial).

Pielea isi pierde elasticitatea datorita modificarilor suferite de tesuturile adipoase si

conjunctive adiacente, devenind fleasca si ridata.Mucoasa bucala se subtiaza pierzandu-
si fermitatea si elasticitatea.

MODIFICARILE TESUTURILOR DENTARE

Structura dintilor sufera modificari importante de-alungul timpului. Raspunsul la factorii

stresori mecanici si chimici al acestui tesut se face prin aparitia proceselor patologice cu
o evolutie lenta, putin zgomotoasa, care la varstnici duce la uzura dentara si retragerea

3|Page
 Bodea Ionela-Carmen

organului pulpar. Pe acest fond apar discromii, caria dentara mai ales de colet sau chiar
circulara si abrazia.

Leziunile carioase au o evolutie rapida spre starea de rest radicular. Multi pacienti
utilizeaza aceste resturi radiculare, ca atare, pana la stari inflamatorii de rasunet, cand
apare necesitatea evidenta de extractie.

MODIFICARI PARODONTALE

Tesutul conjunctiv reprezinta o componenta esentiala al parodontiului, mucoasei,

cartilagiului si osului.Acest tesut prezinta importante modificari in cursul procesului de
imbatranire. Raspunsul acestui tesut la factorii stresori este regresia, recesiunea locala si
generalizata.

OBIECTIVELE REABILITARII ORALE ALE VARSTNICILOR

Cel mai important obiectiv are in vedere rezolvarea problemelor legate de masticatie,
apoi functia estetica si cea fonetica

Un examenul clinic minutios este foarte important. Deasemenea colaborare cu medicul

de familie sau medicul specialist este vitala in luarea deciziilor privitoare la
terapie.Examenele paraclinice vin sa completeze tabloul clinic si usureaza luarea
deciziilor.

POSIBILITATI DE TRATAMENT PROTETIC LA VARSTNICI

Planul de tratament protetic trebuie sa aiba in vedere o serie de criterii, care sunt specifice
varstei a treia si conditioneaza alegerea solutiilor terapiei de reabilitare orala. Astfel se
cere analizarea urmatoarelor criterii:

- criteriul socio-economic se refera posibilitatile economice ale pacientului pentru a

sustine o terapie protetica;

- gradul de imbatranire-varsta pacientului

- criteriile biologice –se ia in considerare patologia generala al individului

- criteriul mecanic ia in consideratie existenta dintilor restanti, calitatea lor, gradul lor de
implantare, dispunerea lor pe arcada si apreciaza suportul muco-osos.

- criteriul de igiena se refera la posibilitatile varstnicului de a realiza o igiena eficienta a

cavitatii orale.

- prognosticul terapiei instituite.

4|Page
 Bodea Ionela-Carmen

SOLUTII DE TRATAMENT LA PACIENTII VARSTNICI

PROTEZA TOTALA

Inlocuieste o intreaga arcada dentara, fie maxilara fie mandibulara.Femeile accepta mai
greu proteza totala, ele tinand mult la cerintele estetice in timp ce barbatii o accepta mai
usor ei punand pe primul loc eficienta masticatorie.

In mare, procedura consta in amprentari, determinarea dimensiunii de ocluzie cu

ajutorul sabloanelor de ocluzie, probe si in alegerea unor dinti artificiali individualizati,
montati intr-o baza rasinica de culoarea gingiei, adaptata perfect peste creasta edentate.

Determinarea dimensiunii verticale si a relatiei de intercuspidare maxima este etapa

poate cea mai importanta din punct de vedere functional. Principalele inconveniente ale
determinarii relatiei centrice la edentatul total deriva din mobilitatea mandibulei in toate
directiile spatiului, stergerea reflexelor, schimbarea continua a starii de tonicitate a
muschilor mobilizatori ai mandibulei, cu atat mai mult cu cat pacientul a fost edentat o
perioada mai lunga de timp.

Bolnavii care au stat mult timp neprotezati, necesita ca inainte de confectionarea

protezei definitive sa li se aplice o simpla placa palatinala fara dinti, pentru o perioada
de adaptare musculo-articulara( training prosthesis).

Cea mai mare problema la edentatii totali o reprezinta stabilitatea pieselor protetice si se
datoreaza atrofiilor osoase.Aceste atrofii sunt datorate lipsei stimulilor ososi, odata cu
pierderea dintilor.

Pacientului trebuie sa i se prezinte si sa se exerseze cu el insertia si dezinsertia protezei

totale, trebuie sa i se faca un instructaj corespunzator de igienizare a protezei.Medicul
trebuie sa se asigure ca pacientul a inteles ca igienizarea este o etapa obligatorie care se
face zilnic, proteza trebuind curatita la fel ca si proprii dinti. Pacientului trebuie sa i se
explice ca este de preferat ca proteza sa nu se poarte pe timpul noptii pentru a prevenii o
stomatita cauzata protetice.

5|Page
 Bodea Ionela-Carmen

PROTEZELE PARTIALE

Protezele dentare partiale reprezinta o alternativa in tratamentul edentatiilor partiale in

cazul in care, din diverse motive, lucrarile pe implanturi sau puntile fixe nu pot fi
executate. Protezele dentare partiale pot fi indepartate din cavitatea bucala de catre
pacient din acest motiv, aceste lucrari se mai numesc si mobilizabile.

Proteza partiala este alcatuita din dinti artificiali care sunt fixati la o baza din material
acrilic de culoarea gingiei. Baza de culoarea gingiei impreuna cu dintii artificiali
formeaza seaua protezei (de obicei in numar de 2). Uneori, seile sunt sustinute de o
structura metalica care sporeste rezistenta si stabilitatea protezei, in cavitatea orala.

Exista mai multe tipuri de proteze partiale:

 Proteza partiala cu crosete metalice-este folosita mai frecvent ca o restaurare

provizorie. Stabilitatea protezei este asigurata cu ajutorul crosetelor, elemente
metalice ce inconjoara coletele dintilor restanti.

 Proteza partial felxibila-este confectionata dintr-un material termoplastic. Sunt

superioare din punct de vedere estetic si au o stabilitate mai buna decat cele cu
crosete. Totusi, si protezele flexibile prezinta probleme de stabilitate motiv pentru
care nu se folosesc decat ca si restaurare provizorie.

 Proteze partiale scheletate-sunt lucrari protetice precise, ce se fixeaza la unitatile

dentare prin sisteme special de ancorare ( capse si culise).Sistemele de ancorare
sunt formate din doua elemente : o parte inglobata in baza protezei, numita
matrice, si o parte ce se fixeaza de coroana dentara numita patrice. Proteza
scheletata datorita stabilitatii ei este indicate ca metoda definitive de tratament.

RESTAURARI PROTETICE FIXE

6|Page
 Bodea Ionela-Carmen

Restaurarile protetice fixe se aplica la pacientii cu edentatii partiale, in cazul in care au

ramas suficiente contacte dentare si acestea au o implantare corespunzatoare pentru a
prelua fortele masticatorii.Cu alte cuvinte valoarea protetica a dintilor stalp trebuie sa
depaseasca valoarea protetica a dintilor lipsa. Se mai numesc punti dentare si se
cimenteaza pe dinti stalp ( dinti devitalizati si slefuiti).

Puntea dentara este alcatuita din 2 componente :

 Elementele de agregare : sunt coroane dentare cu ajutorul carora puntea se

sprijina pe dintii stalpi , prin cimentare.
 Corpul puntii : este partea care inlocuieste dintii absenti.De obicei este situata
intre elementele de agregare, dar exista cazuri in care se situeaza in afara lor: punte
cu extensie distala

Acest tip de restaurare poate fi aplicata la varstnici fara restrictii deosebite. Modelarea
reliefului ocluzal trebuie sa tina cont de contactele cu antagonistii.

RESTAURARI PROTETICE PE IMPLANTE

Acest tip de restaurare este indicat atunci cand pacientul nu prezinta unitati dentare sau
prezinta unitati dentare insuficiente pentru o protezare fixa standard, dar refuza in
acelasi timp protezarea totala.Bineinteles modificarile metabolice de la nivelul oaselor
maxilare limiteaza mult indicatia aplicarii implantelor endoosoase la varstnici, dar atunci
cand situatia clinica permite, restaurarea protetica pe implante este o solutie salvatoare.

7|Page
 Bodea Ionela-Carmen

Proteza fixa pe implanturi are 3 componente principale:

 structura –reprezinta componenta metalica a protezei.

 suprastructura- sau dintii propriuzisii,care pot fi din acrilat ,rasina compozita sau
ceramica integrala (portelan fara metal).
 gingia artificiala – obtinuta din rasini speciale, biocompatibile si de o estetica
deosebita, adaptate la culoarea gingiei pacientului.

In concluzie reabilitarea orala a pacientilor varstnici este extrem de importanta, fiind din
ce in ce mai accesibila si precisa datorita progreselor inregistrate in domeniul
stomatologic. Niciun pacient nu trebuie sa ramana „edentat pe viata”, existand multiple
solutii de protezare prin care pacientul sa beneficieze de o restaurare functionala si
estetica, care sa ii permita o viata cat mai normala.

8|Page