Sunteți pe pagina 1din 24

Boala de focar I

Definitie:- este o stare patologica a


organismului, caracterizata printr-o
mare varietate de tulburari funcionale
i prin alterari organice tisulare la
care unica explicaie plauzibil
etiopatogenica este existenta unor
focare cronice de infectie
- este o stare de reactivitate
generala modificata a organismului cu
caracter non alergic, hiperergic
Boala de focar
Se caracterizeaza:
Local - alterarea morfofuncional a
unor sisteme, organe, esuturi bogate
n esut reticulo- endotelial
- musculatur neteda
Boala de focar se datorete unui
focar cronic infecios localizat n
zone anatomice de predilecie ( de
obicei la disnta de organele
imbolnavite )
Particularitatile bolii de
focar
1. Existenta unor focare de
infectie cronica ce conin nchistate
ntr-o membran fibro-conjunctiva:
-acumulari de mase de microorganisme
-exo i endo toxine microbiene
-factori de dezasimilaie microbian
- produsi de dezintegrare tisulara locala
Focarele cronice - au o evoluie lent
- oligo sau asimptomatica
2. De la aceste focare apar manifestari la
distan tulburri functionale si / sau leziuni
organice localizate in anumite organe
predispuse (mezenchimatoase)
3. Disparitia sau ameliorarea
simptomatologiei
dupa eliminarea focarelor
4. Reactivitatea generala modificata nu
dispare
obligatoriu dupa eliminarea focarelor
Transmiterea prod. de degradare > cai:
- sanghina - limfatica
- nervoasa - digestiva
Localizarea focarelor
(se pot gasi in tot organismul)
90% in extremitatea cefalica:
- 72% la nivel dentar
- 18% la nivel amigdalian, sinuzal
ureche medie
10% alte zone: anexe = 2 7%
bronsite = 0,8%
cai biliare extrahep.=0,5%
colon = 0,5%
Ordinea focarelor din punct de
vedere al agresivitatii:

1. amigdalian endocardite

2. dentar

3. extracefalice
Focarele au perioade de
activitate i inactivitate
In perioada de inactivitate focarele sunt
bine delimitate prin bariera:
- celulara
-umorala Controlate de organism
- imuna
Creste gradul de polimerizare
fibrelor de
colagen
- proteoglicanilor din SF
Factori de activare a focarelor cronice:
- inflamatia perifocala- hiperemia constituie un
factor favorizant al diseminarii
- exacerbarea virulentei microorganismelor din
focar
- traumatisme locale
- iradierile
- scaderea rezistentei organismului in
bolile anergizante
In perioada de activare a focarelor:
-intervin factori cu actiune depolimerizanta
-creste permeabilitatea vasculara a tes. cu
receptivitate > fata de focarul infectios
Clasificare
Focarele de infectie sunt
determinate de existenta unui
proces inflamator cronic localizat
si bine delimitat biologic de catre
organism cat timp nu este activ
Focarele de infectie dentare sunt:
odontale primare
parodontale
secundare
Focare primare
Pot fi: - intradentare
- extradentare
- reziduale
Focare intradentare - ppt cr. inchise
- ppt cr deschise
- ppt reziduale
- gg. pulpare simple
- esecuri in coafaje indirecte si
directe
- esecuri ale amputatiei vitale si
devitale
Focare potentiale (ce pot
genera o pulpita cronica
inchisa)
Dinti cu abraziuni patologice
Dinti cu pungi parodontale
Dinti cu retractie gingivala
Traumatisme dentare sau dento-parodontale
Obturatii coronare voluminoase
Bonturi slefuite pe dinti vitali
Caria dentara profunda cu evolutie
indelungata
pulpa aspect de pp cronica
- pulpa imbatranita
Focare extradentare
Focare parodontale apicale cele mai
multe iatrogene, dupa extirpari vitale
sau devitale. In special la molari
Focare parodontale marginale; sunt
mai multe decat cele apicale si la fel
de periculoase
Focare reziduale : dupa extractia fara
chiuretaj apar fenomene osteitice sau
chiste reziduale.
Focare secundare
Infectii odonto-parodontale ce
afecteaza zonele anatomice invecinate. Pot
fi chiar ele focare de infectie
- sinuzite maxilare
- adenopatie loco regionala
- limfangite
- tromboflebite cronice odontogene
De obicei dispar dupa extractia dintelui
cauzal.
Alteori nu !!! (dispar tardiv)
Manifestari la distanta ale
bolii de focar
A) Tulburari disfunctionale (>ori vegetative)
B) Tulburari lezionale organice
A) Tulburari disfunctionale nespecifice
-oboseala paradoxala, adinamie
-tahicardie fara substrat organic
-lene fizica si intelectuala
-tulburari de memorie
-stari depresive
-stare subfebrilitate postprandiala/vesperala
-frisoane,transpiratii difuze
-cefalee,artralgii,mialgii
-insomnie
-tulburari dispeptice inapetenta,scadere in greutate
Manifestari regionale ale bolii
de focar
Cardiovasculare - endocardite
- miocardite
- pericardite
- endarterite
- acrocianoze
- boala Reynaud
Digestive - colite / gastrite / ulcer
Ap. locomotor reumatism poliartic.
Acut
- artrite cr. deformante
Manifestari regionale ale bolii
de focar
S.N.C fenomene nevralgice: sciatica /
polinevrite / nevralgia de
trigemen
Glande endocrine tiroida tiroidite
Glob ocular - iridociclite
- irite
- coroidite
Aparat urinar - nefrite / nefroze
Diagnosticul bolii de focar
Medicul Daca este boala de focar?
internist Stadiul ei tulb.functionale
- lez.organice
Medicii de stomatolog Trebuiesc
specialitate ORL-ist precizate
obstetrician focarele
Dg.diferential: cu alte boli cu
simptomatologie comuna:
TBC; tumori maligne;
afectiuni
cardiovasculare
Examene curente de laborator
in boala de focar

Creste VSH-ul normal 6-8mm/h B


10-20mm/hF
Hemograma scade nr. Hematii
- sub 5.000.000 B
- sub 4.500.000 F
Leucograma normal 6.000 9.000
Examene curente de laborator
in boala de focar
Formula leucocitara normala:
- neutrofile 60 65 %
- limfocite 20 25%
- monocite 8 10 %
- eozinofile 1 3 %
- bazofile 0 0,5 %
Labilitate leucocitaravariatii numerice><
- calitative
(elemente
tinere)
Leucopenie cu limfomonocitoza (mononucleare)
Testul ASLO
Antistreptolizine N = pana la 200-250 ui.
ASLO crescut in infectii streptococice (boala de
focar) RPA
Glomerulonefrite
Scarlatina
Determinarea altor streptolizine:

Cresc in antistreptochinaza
boala de focar antisreptodornaza
cu streptococi antinicotinamionucleotidaza (NAD)
antidezoxinucleaza (anti
DN)
Determinarea fibrinogenului

Normal = 200 600 mg%/ml


Fibrinogenul creste in procese inflamatorii acute
Daca creste -fibrinogen atesta
evolutia
-VSH unui proces
-proteina C infectios
reactiva
Fibrinogenul scade in; boli hepatice
hipo si afibrinogenii
congenitale
Determinarea proteinei C
reactive
(eficienta tratamentului)
Normal = 1,3 g/l
Mod de actiune participa la activarea
complementului pe cale clasica si properdinica
- influenteaza activitatea trombocitelor
- impiedica intensificarea metab.
prostaglandinelor (rol de finete in desf. proc. inflamator)
- inhiba limfocitul T (<secr. limfochine)
- intensifica procesul de fagocitoza
Dupa asanarea focarelor trebuie sa-I scada
concentratia. Daca nu - tratament ineficient sau a
aparut o noua infectie