Scaunul cu rotile (terapie ocupationala)

Studenta Timariu Oana BFKT gr. 7

Scaunul cu rotile
Terapia Ocupationala cuprinde "o sum de activiti din cele mai variate domenii pe care individul le realizeaz n cursul zilei i care dau sens vieii lui": Autongrijirea zilnic (splat, mbrcat, hran, mobilizare, transport) Activiti profesionale Activiti educaionale Activiti recreative(jocuri, sporturi, hobby-uri) Alte activiti

Scaunul cu rotile reprezint un mijloc principal de deplasare pentru un pacient cu disfucie permanent sau progresiv (paralizii infantile, traumatisme vertebromedulare sau cranio cerebrale, scleroz multipl, distrofii musculare), respectiv un mijloc de deplasare temporar pentru pacieni cu probleme ortopedice sau deficiene motorii reversibile. Obiectivele principale n prescrierea scaunului cu rotile: s asigure o performan optim n sfera mobilitii care s mbunteasc gradul de independen funcional al pacientului s asigure un aliniament corporal corect s promoveze starea de bine a pacientului. Evaluarea scaunului cu rotile Evaluarea pacientului presupune: Vrsta Diagnosticul i prognosticul Statusul funcional bilan articular i muscular, spasticitate, deformri, abilitate i coordonare Nivelul cognitiv nivelul de nelegere, cunotiinele tehnice Evaluarea mediului de via:

Accesul n locuin (numrul i nlimea treptelor, dac poate fi amplasat o ramp, dac exist lift) Lrgimea uilor Spaiul necesar pentru manevrarea scaunului Locurile unde pacientul folosete scaunul (acas, la coal, la locul de munc, n comunitate) Dac particip la sporturi care necesit folosirea scaunului Ce mijloace de transport folosete pacientul i dac acestea sunt compatibile cu scaunul rulant Ce posibiliti de plat i ntreinere a scaunului rulant are pacientul Caracteristicile scaunului cu rotile : Suportul trebuie s ndeplineasc urmtoarele criterii: s confere siguran (safety) n ceea ce privete stabilitatea static i dinamic, dispozitivele de blocare a roilor (frne), - s fie comfortabil i estetic (comfort/cosmesis),incluznd aici i aspectul sileniozitii - s asigure un sprijin adecvat al braelor (arms), - picioarelor (legs), - bazinului (pelvis), - coloanei vertebrale i capului (spine and head), Aceste deziderate sunt exprimate tot sub forma unui acronim - SCALPS. n cazul unor deformri medii obiectivul este ca sprijinul s fie simetric, cu pstrarea aliniamentului corporal normal. Pentru pacienii cu dizabiliti majore, sprijinul simetric nu este totdeauna cel mai comfortabil impunndu-se modificri adaptative ale suprafeelor de sprijin. Tegumentele sunt susceptibile la apariia escarelor n zonele cu presiune crescut datorit faptului c pacientul i va petrece o mare parte a timpului n scaunul rulant. Pentru evitarea acestora este necesar s se asigure poziii ce permit distribuia uniform a presiunilor, folosirea de materiale moi n zonele de contact cu tegumentele, reducerea forelor de frecare. Tapiseria trebuie s fie confecionat din materiale non-alergene i care s nu se supranclzeasc. Propulsare n funcie de modul de propulsare scaunele rulante pot fi cu propulsare manual i cu propulsare electric. Tipul de scaun va fi ales n funcie de capacitatea fizic a pacientului: Scaunul cu propulsare manual este indicat atunci cnd: Pacientul are fora i rezistena necesare pentru manevrarea scaunului Manevrarea manual a scaunului asigur independena funcional a pacientului

Manevrarea manual a scaunului favorizeaz antrenamentul pentru for i rezisten al musculaturii membrelor superioare ca i antrenamentul cardiorespirator Pacientul nu are o capacitate cognitiv suficient pentru a putea utiliza un scaun cu propulsare electric n condiii de securitate Pacienii hemiplegici pot propulsa scaunul cu mna i piciorul sntos Este necesar prezena unei alte persoane care s asiste pacientul la deplasarea cu scaunul rulant Scaunul cu propulsare electric se va recomanda n urmtoarele situaii: Pacientul nu are capacitatea fizic adecvat pentru propulsarea manual (tetraplegie cu leziune medular superioar C6) Pacientul sufer o degradare funcional progresiv i energia sa fizic trebuie conservat Pacientul are nivelul cognitiv i abilitile necesare manevrrii unui scaun electric

Transferuri Scaunul rulant trebuie s permit realizarea cu uurin a transferurilor: suporturile de brae i picioare s fie rabatabile, s se poat folosi o scdur de alunecare sau mecanisme de liftare. Modificarea tonusului muscular Scaunul rulant trebuie s permit strategii de scdere a spasticitii stabilitate pentru ca pacientul s se simt n siguran, poziionarea corect, distribuia uniform a presiunilor. Hipotonia necesit elemente de susinere/fixare centuri. Adaptabilitate Scaunul trebuie s poat fi adaptat la o serie de condiii: - Dezvoltarea copilului cu vrsta, creterea greutii unui adult - folosirea unor dispozitive de respiraie, hrnire - agravarea unor bolii i degradarea fizic a pacientului - participarea pacientului la ADL, activiti profesionale, recreative - existena unor deformaii structurale, a contracturilor - dezvoltarea tehnologic Transport s fie uor de transportat

Teren scaunul trebuie s aib suspensii adecvate i dispozitive de amortizare a ocurilor.

Pentru facilitarea deplasrii a pacientilor in scaunul cu rotile se vor aduce urmtoarele modificri: instalarea unor rampe n loc de trepte n locuin pentru diferenele de nivel care permit acest lucru lrgirea uilor pentru a permite trecerea scaunului cu rotile ndeprtarea covoraelor care alunec sau se adun lrgirea spaiilor prin ndeprtarea obiectelor de mobilier inutile i rearanjarea celorlalte adugarea unor bare fixe pe perei mai ales n baie i buctrie rearanjarea obiectelor pe rafturi - cele mai utilizate vor fi plasate n locuri uor accesibile coborrea barei pentru umerae de la dulap

Pentru pacientii aflati in scaunul cu rotile se va realize transferul cea ce semnifica mutatul de pe o suprafa pe alta si in functie de nivelul de participare al pacientului exista mai multe tipuri de transfer: Independente / active Asistate / pasivo-active Dependente / pasive 1. Transferurile independente - pacientul este cel care realizeaz singur transferul, la indicaiile terapeutului. Presupun o perioad de antrenament. Se execut dup un algoritm bine stabilit. 2. Transferurile asistate terapeutul ajut pacientul n anumite faze ale activitii 3. Transferurile dependente - participarea activ a pacientului la transfer este minimal sau nu exist. Se realizeaz cu ajutorul unuia sau mai multor asisteni sau cu instalaii speciale (cu sau fr scripei). Ultimele se mai numesc transferuri prin liftare i se folosesc pentru pacienii cu invaliditate total, de obicei n seciile de terapie. Transferurile reprezint unul din obiectivele majore ale TO att n ceea ce privete evaluarea capacitii de transfer a pacienilor ct i corectarea deficitului prin nvarea pacientului a tehnicilor de transfer adecvate pentru deficitul lor funcional

Evaluarea include:

Pacientul - cunoaterea deficienelor fizice ale pacientului, a capacitii de comunicare i nelegere, a contraindicaiilor de mobilizare. Locul pe care/ de pe care se realizeaz transferul scaun rulant, pat, fotoliu sau alt scaun, scaun de toalet, vana de baie, scaunul de main etc. caracteristicile acestuia: nlime, stabilitate, siguran, acesibilitate Selecia modalitii de transfer i a numrului de asisteni Tehnicile se bazeaz pe cteva principii generale urmnd ca terapeutul s le adapteze fiecrui pacient innd seama de necesitile acestuia. Cele mai comune tehnici de transfer sunt: Transfer prin pivotare din poziie ortostatic (pivot ortostatic) Transferul cu ajutorul scndurii de alunecare (scndurii de transfer) Transfer prin pivotare cu genunchii flectai (pivot flectat) Transfer dependent de alte persoane Scaunul cu rotile difera in functie de persoana. Trebuie avuta in considerare inaltimea scaunului, lungimea gambelor, adancimea sezutului, latimea sezutului, inaltimea spatarului si inaltimea suporturilor pentru brate. Scaunul cu rotile pentru unele persoane vor devenii o necesitate fara de care nu se vor putea deplasa. In ziua de azi exista diferite activitati, jocuri si centre pentru astfel de persoane pentru a nu se sinti exclusi din societate.

MANEVRAREA SCAUNULUI RULANT DE CATRE PACIENTUL PARAPLEGIC Urcarea si coborarea unei borduri Echilibrarea pe rotile posterioare Saritura cu scaunul in lateral Urcarea si coborarea treptelor

Introducerea fotoliului rulant intr -o masina

Urcarea si coborarea unei borduri Aceasta actiune poate fi indeplinita de pacientii care au o priza functionala a mainilor, acestia fiind cei culeziuni la nivelul T1 sau mai jos.

Urcarea unei bordure 1. Se inclina scaunul pe rotile din spate 2. Se impinge scaunul inainte, pana cand rotile din fata ajung deasupra bordurii, apoi scaunul este lasat incet jos 3. Pacientul se apleaca spre anterior si impinge cu putere inainte, pentru a urca pe trotuar rotile din spate alefotoliului rulant Daca pacientul este incapabil sa incli ne scaunul pe rotile posterioare, el trebuie sa loveasca bordura cu rotiledin fata panacand acestea ajung deasupra bordurii. Aceasta manevra implica mai putin capacitatea deechilibrare a pacientului. Pacientii cu leziuni la nivelul C7 -8 pot urca bordurile in acest fel. Coborarea unei bordure Cu spatele la bordura, pacientul se apleaca in fata si impinge incet scaunul inapoi, pana cand rotile din spatesi apoi cele din fata trec pest bordura. Echilibrarea pe rotile posterioare Echilibrul si miscarile pe rotile posterioare sunt folositoare pentru a facilita deplasarea pe suprafete rugoase,ca: iarba, nisip, pietris si de asemenea sunt folositoare pentru a urca trepte sau borduri. aceasta tehnica estelipsita de pericol numai pentru pacientii cu o prehen siune buna (leziuni la T1 sau mai jos). Exista mai multe manevre implicate: - Aplecarea scaunului pe rotile din spate - Echilibrarea scaunului pe rotile din spate - Miscarea si intoarcerea scaunului pe rotile din spate Terapeutul Terapeutul sta intotdeauna in spatele scaunului, cu una din coapse situata anterior, gata oricand sa sprijinescaunul atunci cand exista pericolul pierderii controlului Asistenta terapeutului consta in inclinarea scaunului prin impingerea in jos a manerelor acestuia, si g asirea punctului de echilibru prin impingeri in toate directiile.Contactul mainilor terapeutului cu scaunul trebuie sa fie foarte fin, intervenind doar atunci cand pacientul pierde controlul. Trebuie sa permita intelegerea de catre pacient a fiecarei misc ari ce poate sa apara, astfelincat pacientul sa se familiarizeze cu senzatia de echilibru pe scaun. Precautii: Mainile terapeutului trebuie sa ramana pe manerele scaunului pana cand pacientul capatacontrolul complet, caci pacientul poate foarte usor sa c ada pe spate si sa se loveasca. Este nevoie de mult exercitiu pana cand pacientul este capabil sa -si pastreze echilibrul fara sprijinul terapeutului. Actiunea pacientului Inclinarea scaunului pe rotile din spate 1. Pacientul plaseaza mainile pe roti aproximativ la ora 10, tinand cauciucurile. 2. Extinde usor capul si impinge rotile spre spate 3. Impinge inainte cu forta si rotile din fata se vor ridica. Inaltimea la care se ridica rotile depinde de fortacu care pacientul impinge Echilibrarea pe rotile posterioare Punctul de echilibru este gasit prin rularea rotilor inainte si inapoi, folosind capul si umerii pentru acontrabalansa. Cand scaunul se balanseaza spre anterior, se imping rotile inainte, si cand

scaunul se balanseaza spre posterior, se imping rotile spre spate. Controlul este usor cand mainile prind jantele, si nurotile

Miscarea si intoarcerea pe rotile posterioare Odata ce echilibrarea este invatata, nu este dificil pentru pacient sa invete sa se deplaseza pe rotile din spate. Tehnica este aceeasi ca si atunci cand rotile din fata sunt pe sol. Saritura cu scaunul in lateralAceasta manevra este folositoare la intoarcerea scaunului in cadrul unei usi dintr -un pasaj ingust. 1. Se aplica franele 2. Pacientul se apleaca anterior 3. Se apuca cel mai inalt punct al ramelor rotilor 4. Se ridica sezutul de pe scaun 5. Se ridica rapid rotile in sus si in lateral inainte ca sezutul sa revina pe scaun Urcarea si coborarea treptelor Pentru a urca si cobora scari, fiecare treapta trebuie sa fie destul de larga ca sa permita asezarea centrului degreutate al rotilor. In mod normal, inaltimea treptelor nu este un factor de limitare. Aceasta activitate poate fiefectuata doar de catre pacientii care au invatat toate celelalte m anevre in fotoliul rulant, si care pot sa -siasume riscul impus de aceasta procedura.Urcarea treptelor Actiunea terapeutului Terapeutul poate acorda asistenta folosind una din urmatoarele metode: 1. Terapeutul sta in spatele pacientului tinand cu o mana manerul scaunului si cu cealalta balustrada, pentrustabilizarea proprie cat si a pacientului.

2. Terapeutul sta intr-o parte a pacientului si controleaza rasucirea scaunului tinand de o roata, in timp ce pacientul isi modifica pozitia bratelor pentru a impi nge scaunul spre urmatoarea treapta .A c e a s t a m e t o d a i m p l i c a o a s i s t e n t a c o n t i n u a , c a r e p o a t e f i a c o r d a t a d e m e m b r i i f a m i l i e i , p e n t r u a s p o r i mobilitatea pacientului. Actiunea pacientului
1. Cu scaunul apropiat de balustrada, si rotile din spate indreptate spre trepte, intinde bratul

drept inapoi si apuca balustrada 2. Se apleaca inapoi si se echilibreaza pe rotile din spate 3. Apuca cu mana stanga cadrul rotii din dreapta cat mai jos posibil 4. Isi flecteaza bratele pe rand si urc a treptele . 5. Tine strans roata din dreapta cu mana stanga, in timp ce mana dreapta aluneca in sus de -a lungul balustrade Muta mana stanga in jos pe roataSe repeta miscarile in dreptul fiecarei trepte

Coborarea scarilor Metoda 1 1. Se aseaza scaunul in apropierea balustrade 2. Cu mana stanga se apuca balustrada aproximativ la inaltimea umarului 3. Cu mana dreapta se apuca in cel mai inalt punct roata din dreapta 4. Pacientul se apleaca inainte, permitand fotoliului sa ruleze in spate, contr oland deplasarea cu manadreapta 5. cand scaunul coboara o treapta, pacientul isi verticalizeaza trunchiul, inainte de a repete punctul 4. pentrua cobora pe urmatoarea treapta (pedalele trebuie ridicate deasupra treptei superioare cand scaunulcoboara) 6. Mana stanga aluneca gradat pe balustrada in timpul coborarii. Exista o tendinta a scaunului de a se rasuciin timpul coborarii Metoda 2 Acei pacienti care sunt in acelasi timp indemanatici si puternici, i \pot sa coboare scarile in acest mod, can d balustrada este in dreapta: 1. Cu mana stanga apuca balustrada, tinand antebratul lipit de piept 2. Pacientul roteaza trunchiul superior si apuca balustrada cu mana dreapta 3. Isi apleaca trunchiul pe balustrada lasandu -si greutatea asupra acesteia trebuie sa aibe grija sa nu cadadin scaun 4. In succesiune rapida, lasa intai o roata a scaunului sa coboare, apoi pe cealalta. scaunul se rasuceste intimpul acestei manevre, si este dificil de stabilizat cu o singura roata pe o treapta. In fiecare metoda, terapeutul sta in spatele scaunului, controlandu -i coborarea atat cat este necesar. 1Coborarea treptelor de inaltime mica in scaunul cu rotile Se ridica scaunul pe rotile din spate si se coboara scaunul caatunci cand se coboara de pe o bordura. Se opreste scaunul indreptul fiecarei trepte pentru a asigura un control continuu

Introducerea fotoliului rulant in masina Actiunea pacientului:1. Muta scaunul soferului in spate atat cat este posibil si illasa pe spate2. Cu rotile din spate inspre portiera, scaunul este ridicat perotile din fata (fig 10.13a).3. Se sprijina spatarul scaunului pe portiera deschisa4. Se scoate roata stanga (fig. 10.13b).Fig.10.10Fig. 10.125. Se rasuceste scaunul si se scoate roata dreapta (fig.10.13c).6. Se intoarce scaunul cu fata spre masina7. Cu mana dreapta se apuca din fata sezutul fotoliului rulant, si cu mana stanga se apuca spatarul (fig.10.13d).8. Pacientul se apleaca pe spate si ridica fotoliul trecandu -l prin fata sa si peste umarul stang pana il aseaza pe bancheta din spate (fig. 10.13e & f).

Se inverseaza procedura pentru a scoate scaunul din masina.Introducerea in masina a unui fotoliu rulant fara roti detasabilePacientii pot sa introduca fotoliul rulant in masina prin portiera din dreapta fata, si sa-l aseze in fata saulateral de scaunul masinii, care trebuie ajustat corespunzator.

Metoda 1 1. Pacientul intra in masina prin usa din dreapta fata2. Pliaza scaunul si ii elibereaza franele3. Ridica si introduce rotile din fata ale scaunului in masina4. Se muta pe scaunul soferului5. Introduce scaunul in masina Metoda 2 Alternativ, dupa punctul 2. de la metoda 1:3. Se muta pe scaunul soferului4. Se apleaca peste scaunul pasagerului si ridica fotoliul rulant de rotile din spate5. Trage scaunul in masinaEficienta fiecarei metode depinde in mare masura de capacitate fizica a pacientului, si cea mai buna solutie poate fi gasita prin incercari succesive. Pentru a scoate scaunul din masina, procedura este inversata. Estemai usor de impins scaunul afara cand rotile din spate sunt in dreptul portierei.Unele masini pot fimodificate, cu o portiera glisanta in partea pasagerului si o macara pentru a ridica fotoliul rulant.TRANSPORTULPacientii paraplegici si cei tetraplegici isi pot conduce prop riile masini adaptate, toate comenzile fiindmanuale. Un pacient cu leziuni inalte, la C6, fara forta in triceps, poate conduce o masina cu transmisieautomatica. Adaptarile pentru nevoile speciale ale pacientilor, de exemplu pentru pacientii cu leziuniincomplete, sunt individualizate. Exista un simplu sistem prin care un pacient cu paralizie a membrelor inferioare si a unui membru superior, poate conduce o masina (Dollfus 1983).mai multe sectii de recuperare pentru pacientii cu leziuni spinale dispun de facilitati pentru evaluarea sidezvoltarea abilitatii de a sofa.Pentru pacientii care pot sofa, dar au dificultati la transfer, exista adaptari speciale la nivelul partii din fata aautomobilului, ca rampe sau pante, ce permit accesul pacientului in foto liu rulant, in interiorul automobilului

Bibliografie: internet : www.scribd.com