PARACENTEZA – PUNCȚIA

PERITONEALĂ (ABDOMINALĂ)

Paracenteza sau puncţia abdominală (peritoneală) constă în

traversarea peretelui abdominal cu ajutorul unui trocar în diferite
scopuri.
Scop
• Explorator: Evidenţierea lichidului în cavitate. Recoltarea
lichidului pentru determinări cantitative şi calitative.
• Terapeutic: Evacuarea lichidului din cavitate ca urmare a
compresiunii pe diafragm, vena cavă inferioară. Drenajul
colecţiilor septice intraabdominale. Efectuarea de dializă
peritoneală.

Indicaţii
• Ascită masivă → lichid în cavitatea peritoneală de diferite
cauze (obstacole în circulaţia portală, ceea ce determină
 hipertensiune în ramurile venei porte – în ciroza hepatică,
insuficienţă cardiacă, tumori peritoneale), inflamaţia
peritoneului – în tbc peritoneal.
• Ascite care nu se resorb prin metode obişnuite de
tratament.

• Traumatisme închise ale viscerelor abdominale când se

bănuieşte hemoperitoneul.

• Diagnosticarea cito-bacteriologică a ascitei.

• Evacuarea unui revărsat lichidian peritoneal în vederea

ameliorării funcției respiratorii si circulatorii;

Materiale necesare
• Câmp steril, aleze
 • Comprese sterile

• Mănuşi de unică folosință

• Alcool, tinctură de iod.

• Material pentru igiena tegumentară a locului puncţiei

• Ace şi seringi sterile, trocar steril pentru puncție

• Cateter special din plastic siliconat(trusă de perfuzie

• Tub de drenaj (50cm)

• Medicamente – tonice cardiace, soluţii anestezice

• Materiale pentru reacţia Rivalta – pahar conic, 50 ml apă

distilată, acid acetic glacial, pipete

• Material pentru pansament, leucoplast

• Cilindru gradat

• Vas colector 10 l

• Tăviţă renală

• Materiale necesare pentru recoltări

Pregătirea pacientului
• Se anunţă bolnavul, se explică tehnica şi se încurajează.
• Se invită pacientul să urineze sau se face sondaj vezical la
nevoie.
• Se dezbracă regiunea aleasă şi se aşază bolnavul în poziţie.
• Se măsoară circumferinţa abdominală.
• Se dezinfecteaza zona cu tinctura de iod și se izolează cu
câmpuri sterile.
Execuţia puncţiei
• Puncţia se execută de către medic cu ajutorul a 1-2 asistente
medicale;
 • Se spală şi se dezinfectează mâinile;
• Se îmbracă mănuşi de protecţie;
• Medicul execută anestezia locală şi puncţia. Introduce
acul/trocarul perpendicular pe peretele abdominal (3-4 cm);
• La scoaterea mandrenului sau aspirarea cu seringa apare
lichid peritoneal;
• Se recoltează eventualele probe pentru analiza lichidului
peritoneal (biochimică, citologică, bacteriologică);
• Dacă puncția este evacuatorie, se atașează tubul de dren la
ac/trocar/cateter si se permite scurgerea lichidului în
recipientul colector; nu se vor evacua mai mult de 5-6
litri/sedința si nu se va depăși un debit de 1 litru/15 minute;
• Daca puncția este terapeutică, după evacuarea colecțiilor se
introduc antibiotice/citostatice;
• După evacuarea cantității de lichid, se extrage brusc
acul/trocarul, apoi și se pansează.

Rolul asistentului medical în efectuarea puncţiei

•
 o Protejează lenjeria de pat şi de corp.
o Asigură poziţia bolnavului.
o Dezinfectează locul puncţiei.
o Pregăteşte materialele şi instrumentele necesare şi
serveşte medicul.
o Adaptează şi supraveghează tubul prelungitor ce
asigură scurgerea controlată în găleată sau pungă
colectoare.
o Supraveghează pacientul în timpul tehnicii.
o Completează buletinele de analiză şi preia pentru
laborator produsele recoltate.
o Examinează macroscopic lichidul.
o Măsoară cantitatea şi densitatea lichidului evacuat.
o Execută reacţia Rivalta (se picură 1-2 picături de lichid
de cercetat în paharul cu apă distilată + 1-2 picături de
acid acetic glacial).
o Notează puncţia executată, cantitatea de lichid extrasă,
aspectul, eventualele incidente şi accidente.

Îngrijiri după tehnică

• Se aplică un pansament la locul puncţiei.

• Se supraveghează funcţiile vitale. După paracentezã,

pacientul trebuie monitorizat sub aspectul tensiunii
arteriale, frecventei cardiace, temperaturii si
frecventei respiratorii.
• Se aplică un bandaj abdominal compresiv – timp de 6 ore.

• Se măsoară circumferinţa abdominală şi se notează.

• Repaus la pat 24 ore.

Accidente și incidente
 • Colaps vascular prin decomprimarea bruscă a cavităţii
abdominale.

• Hemoragie digestivă manifestată prin hematemeză şi

melenă.
• Perforarea intestinului – determină peritonită.

• Persistenţa orificiului de puncţie prin care se scurge lichid.

• Hematoame (prin lezarea vaselor parietale).

• Lezarea splinei, ficatului (la pacienții cu splenomegalie sau

hepatomegalie).

• Fistule parietale la locul puncției.

• Supurații locale (ca urmare a nerespectării măsurilor de

asepsie și antisepsie).

Observaţii
• Dacă scurgerea lichidului se opreşte brusc, se restabileşte
scurgerea prin schimbarea poziţiei pacientului sau se
introduce mandrenul bont pentru a îndepărta o ansă
intestinală sau flocoanele de fibrină care acoperă orificiul
canulei trocarului.

• Se recomandă efectuarea unei ecografii

abdominale pentru localizarea lichidului şi evaluarea
cantităţii,
• Viteza de scurgere – 1 litru pe 15 minute.

• La prima paracenteză se evacuează o cantitate de maxim

5-6 litri.

• La următoarele paracenteze se pot evacua până la 10 litri.

De evitat
• Decomprimarea bruscă a cavităţii abdominale.

• Puncţiile evacuatoare repetate, deoarece duc la stări de

hipoproteinemie şi caşexie.