PARTE GENERALĂ

INSPECŢIA GENERALĂ

a. Atitudinea bolnavului
 Poziţia ortopneică
- Afecţiuni respiratorii: obstrucţie bronşică, astm bronşic sau
cardiac, EPA, bronhopneumonie, pleurezie masivă, infarct
pulmonar, pneumotorax, neoplasme
- Afecţiuni ce tulbură dinamica respiratorie: paralizia
muşchilor respiratori, ascita, meteorism
 Pe partea sănătoasă: în pleurite
 Pe partea bolnavă - pleurezie
- supuraţiile bronhopulmonare
 b. Faciesul

 Vultuos - pneumonia francă lobară

 Palid “faciesul veneţian”
 Palid – Hectic
 Anxios
 Cianotic
 Cianotic tumefiat
 Edemaţiat
edem glotic, hidrotorax
 Bătăile aripilor nasului
 Inegalitate pupilară
- tuberculoza
- tuberculoza
- astmul bronşic, insuficienţa
ventriculară stângă, bronhopneumonie
- tumori mediastinale, mediastinite
- afecţiuni renale, stări distrofice, EPA,
- bronhopneumonie
- lues, leziuni pulmonare apicale –
Pancoast-Tobias
 c. Modificările extremităţilor

 Cianoză şi edem

 Degetele hipocratice - supuraţii pulmonare

- B.P.C.O
- endocardită bacteriană
- afecţiuni cardiace congenitale
- polipoze intestinale
 DISPNEEA

Mecanisme

a. Insuficienţa funcţiei respiratorii

 prin obstrucţia căilor aeriene
 prin scăderea suprafeţei alveolare
 prin alterări ale membranei alveolo-capilare
 prin tulburarea dinamicii respiratorii

b.Insuficienţa circulaţiei pulmonare

 prin insuficienţa cardiacă stângă
 prin modificări în arborele circulator intra-pulmonar

c. Insuficienţa de oxigenare sau exces de CO2 în aerul respirat

 TUSEA

– ETIOLOGIE – CLASIFICARE

Originea ei poate fi  Respiratorie

 Extrarespiratorie

Originea respiratorie

 cea mai frecventă - orice boală laringiană, traheală, bronşică,

pulmonară, pleurală

Originea extrarespiratorie - mai rară dar nu excepţională poate fi în:

 inimă (leziuni mitrale), faringe, amigdale

 abdomen, apendice, colecist, uter
 scoarţa cerebrală - reflex condiţionat, voit, încordare nervoasă,
emoţie, simplă influenţă de contagiune,
poate deveni un tic
I. În raport cu caracterele ei poate fi:

1. Tusea surdă, voalată, răguşită – întâlnită în:

 boală a laringelui (laringita catarală, TBC, luetică sau
neo-laringian)
 la începuturile rujeolei
 slăbirea forţelor bolnavului, epuizare marcată

2. Tusea bitonală
 pe două tonuri – trădează o paralizie a recurentului (cel mai
adesea a celui stâng)ce este afectat de anevrisme ale
aortei, tumori mediastinale

3. Tusea lătrătoare, zgomotoasă – mai ales la copii, întâlnită în:

 laringita striduloasă, adenopatii traheobronşice, afecţiuni
mediastinale (tumori, anevrism, adenopatii)
4. Tusea cvintuoasă

– în accese – caracteristică tusei convulsive – se poate întâlni în:

 unele bronşite banale, laringite banale, procese
compresive mediastinale
5. Tusea emetizantă
– este cea ale cărei eforturi se termină de obicei cu eliminarea
conţinutului stomacal
6. Tusea uscată
– scurtă - repetată
 este o tuse comună şi poate fi provocată de oricare
din elementele tusigene
7. Tusea umedă
– se însoţeşte de expectoraţie
– deci originea este într-un proces bronşic
II. În raport cu condiţiile şi momentul în care se produce

1. Tusea de efort – poate fi condiţionată de:

 boală a căilor respiratorii superioare (coriză, faringo-laringită)

 emfizem pulmonar sau astm bronşic
 proces mediastinal, HTA sau bronşită cronică

2. Tusea de atitudine – întâlnită în:

 caverna TBC, abces pulmonar, dilataţie bronşică

3. Tusea nocturnă – este de obicei de origine cardiacă şi apare în:

 catar al căilor respiratorii superioare, hipertrofie sau inflamaţie

adenoidiană, ca echivalent ai unui acces de astm
bronşic, bronşită cronică, emfizem pulmonar, HTA,
endocardită septică subacută
4. Tusea matinală
– este legată de prezenţa unei cavităţi secretante cu secreţie
abundentă: abces, bronşiectazie, bronşite cu bronhoree,
faringite intens secretante

5. Tusea vesperală – de seară

– este de obicei tuberculoasă, apărând odată cu ridicarea
temperaturii bolnavului

6. Tusea continuă, cu izbucniri întrerupte

– dată de laringita TBC, foarte rar în bronhopneumonia copiilor
 SPUTA

CLASIFICARE

DUPĂ ASPECT SPUTA poate fi:

1. Sputa mucoasă – banală:

 traheobronşie acute şi cronice, pneumonii, bronhopneumonii,
TBC pulmonar incipient

2. Sputa perlată
– cu mici grăunţe strălucitoare la sfârşitul acceselor de astm în ea
se mai văd mici spirale de mucus – spirale Curschmann

3. Sputa numulară – plăci cu aspectul monedelor:

 TBC pulmonar cavitar
4. Sputa purulentă – supuraţie bronhopulmonară

 dilataţie bronşică, TBC avansată cavitară, supuraţii de

vecinătate deschise prin căile bronşice

5. Sputa seroasă – bronşită seroasă, EPA

6. Sputa sero - spumoasă – EPA

7. Sputa pseudo - membranoasă

 bronşite pseudo-membranoase conţine membrane albe ce

mulează bronhia
8. Sputa ruginie – vâscoasă, aderentă, lipicioasă: pneumonie

9. Sputa rozată- gelatinoasă – pelteaua de coacăze: cancerul pulmonar

10. Sputa brună – gangrena pulmonară

11. Sputa asemănătoare cu zeama de prune

– apare în perioada de hepatizaţie cenuşie a pneumoniei lobare

 uneori sputa poate lua coloraţii de împrumut: albă la

făinari, roşie la cărămidari, neagră la mineri şi
fochişti, verde în icter
DUPĂ CANTITATE:

 O cantitate mare în:

- dilataţie bronşică, supuraţie pulmonară, supuraţii de
vecinătate deschise în căile respiratorii

 Mirosul
- fetiditate relativă: supuraţii pulmonare, unele bronşite
fetide cangrenoase
- miros fad de paie ude, de pîmânt umed: supuraţii
- extrem de fetid: cangrena pulmonară
VOMICA: expulzia bruscă a unei cantităţi masive de expectoraţie

 Purulentă: deschiderea în căile respiratorii a unei colecţii

purulente aflate în parenchim sau vecinătate

 Seroasă: mult mai rar – eliminarea unui chist hidatic

 După cantitatea eliminată:

- masivă
- mijlocie
- mică
- frustă
- camuflată
- fracţionată
 DUREREA TORACICĂ

SUBSTRATUL DURERII
 Locală
 Iradiată

I. Durere - de origine respiratorie sau pleuro-pulmonară

 congestie
 pneumonie
 TBC pulmonar
 infarct pulmonar
 tumori pulmonare
 pleurite
 pleurezii
 pneumotorax
II. Dureri parieto-toracice
 fisuri sau fracturi osoase
 inflamaţii sau infecţii osoase
 mialgii – miozite – pleurodinie
 nevralgii – nevrite
Punctele Valleix
– posterior - în afara apofizelor spinoase
– mediu - pe linia axilară
– anterior - parasternal

 Zona-Zoster, celulite, etc.

III. Dureri vertebro-neurale

 afecţiuni ale coloanei vertebrale

- TBC
- tumori
- spondilita
- afecţiuni reumatismale

 afecţiuni neurologice
- tabes
- arahnaidite
- Zona-Zoster
IV. Dureri de origine abdominală

 abcese subfrenice

 tumori sau alte afecţiuni ale colonului

 colecistopatii

 afecţiuni ale splinei

 afecţiuni ale utero-anexiale

PARTICULARITĂŢI SEMIOLOGICE – în funcţie de:

 Intensitate
 Sediu
 Raporturile cu respiraţia

I. Intensitatea durerii

 Atroce, vie, puternică, şocantă

- pneumotorax spontan
- infarct pulmonar sau cardiac
- fractură de coaste

 Difuză - pleurezie

 Cu caracter de arsură vie - Zona Zoster

 Cu caracter de junghi - pneumonie, pleurezie,

pleurită, tumori pulmonare, etc.
II. Sediul durerii

 Submamelonar - pneumonie

 În eşarfă – coastele IV-VI - procese interlobare

 Bazală - proces diafragmatic

 În umărul drept - pleurita diafragmatică, colecistita

 În umărul stâng - durere frenică stângă

 Retrosternala sau interscapulară - proces mediastinal

III. Raporturi cu respiraţia

 Dureri pleuro-pulmonare exacerbate ale respiraţiei

 Durere ce imobilizează toracele oprind respiraţia

- pneumotorax spontan, infarct pulmonar

 Durere ce apare şi însoţeşte respiraţia

- fractură costală

 Dureri exacerbate de compresie

- dureri parieto-toracice

 Dureri neinfluenţate de respiraţie

- afecţiuni ale coloanei
 HEMOPTIZIA

În raport cu cantitatea
 mari
 mijlocii
 mici
 inaparente

După aspect
 pure - sânge curat
 asociate - sânge + o expectoraţie oarecare
 spute hemoptoice - sângele se adaugă unei expectoraţii

Mecanismul de producere
 efracţiunea sângelui din vase datorită
- ruperii vasului
- ulcerării vasului
- diapedezei hematice
Ruperea vasului este condiţionată de:

 traumatism
 efort de tuse
 corpi străini
 inflamaţii
 embolii
 creşterea tensiunii sângelui în capilarele pulmonare
 alterarea pereţilor vasculari prin: angioame, anevrisme,
varice, tulburări toxice infecţioase, carenţiale, diatezice,
primitive, etc.
ETIOLOGIE

Cauze  respiratorii pulmonare

 extrapulmonare

Cauze respiratorii pulmonare

 Boli laringiene: banale, TBC, luetice, neoplasme

 Boli traheo-bronşice: acute sau cronice, banale sau

specifice, dilataţii, neoplasm

 Toate bolile pulmonare (tuberculoza – 90%)

 Bolile pleurale – mai ales pleureziile interlobare

 Cauze accidentale: traumatisme, toracenteză, inhalarea

de substanţe iritante, etc.
Cauze extrapulmonare

 Boli cardiovasculare
– dau stază în mica circulaţie: stenoza mitrală şi aortică, HTA,
miocarditele cronice, scleroza arterelor pulmonare

 Anevrismul aortic
– ce se deschide în căile respiratorii – hemoptizii cataclismice

 Bolile mediastinale
– cu repercursiuni asupra circulaţiei şi canalelor respiratorii,
tumori şi adenopatii

 Boli şi tulburări ale inimii drepte

– endocardite infecţioase drepte
– staze mai drepte
– scleroza arterei pulmonare
– flebite, flebotromboze
– leziuni şi embolii venoase
 Boli generale hemoragipare secundare sau primitive
– infecţioase
– toxice
– afecţiuni sanguine
– afecţiuni hepatice
– afecţiuni renale
– afecţiuni carenţiale

 Tulburări endocrine
– hemoptizii care la femei înlocuiesc menstruaţia –
numite catameniale sau vicariante

 Tulburări vasomotorii ale vaselor pulmonare

– hemoptizii vasomotoare pure
DIAGNOSTICUL HEMOPTIZIEI

I. Diagnosticul pozitiv
- important - deoarece pe gură mai pot fi eliminate produse
şi din alte organe decât plămânul

El se bazează pe:
 eliminarea hemoptoică precedată uneori de:
- senzaţie de gâdilătură în gât, senzaţie de
căldură laringiană
 este însoţită obişnuit de tuse
 se face uneori în sacade, cu eforturile de tuse
- printre respiraţie sângele este aerat, spumos, greu
coagulabil, sau se însoţeşte de spută mucoasă,
muco-purulentă sau purulentă
În sprijinul diagnosticului pozitiv vine anamneza

 anamneza poate arăta că este vorba de un suferind pulmonar

 eliminarea sputei se însoţeşte de alte manifestări subiective şi

funcţionale caracteristice patologiei aparatului respirator
ca:
- durere toracică, junghi, dispnee

 examenele clinic şi radiologic făcute anterior – evidenţiază că

există un proces pulmonar oarecare

 urmărirea sputei în zilele următoare arată că acesta conţine

cheaguri
II. Diagnosticul diferenţial se face cu

 stomatoragia, gingivoragia, hemoragia faringiană, epistaxisul posterior

 hematemeza este mai greu de diferenţiat; poate fi precedată
de: greaţă, vărsături, sângele din stomac este cu suc
gastric acid, resturi alimentare, deseori alterat, digerat
sau coagulat

 diagnosticul de hematemeză devine mai probabil dacă

 anamneza arată trecut gastric
 manifestări caracteristice patologiei digestive: epigastralgii, eructaţii
 examenul clinic şi radiologic făcut anterior – proces gastric sau doudenal
 urmărirea scaunelor din zilele următoare – melenă

Dacă nici aceste date nu sunt suficiente, diagnosticul se va sprijini pe

examenul clinic şi radiologic al aparatelor respective şi examene de
laborator ale produsului eliminat.
INSPECŢIA TORACELUI

a. Modificări ale elementelor constitutive ale toracelui

 Circulaţie venoasă aparentă

- compresiunea sistemului venos profund

 Venectazii fine superficiale

- supraspinos în TBC a vârfului
- în faza supraclaviculară în compresiunea venei Azygos
- la nivelul inserţiei diafragmului
▪ simfiza pleurală
▪ adenopatii traheo-bronşice
▪ tumori mediastinale
▪ emfizemul pulmonar
 Pitiriazis – Versicolor – la bacilari, transpiraţi

 Herpes Zoster

 Edem localizat - supuraţie parietală sau profundă

 Edemul gâtului şi feţei “în pelerină” - procese mediastinale

 Tumefacţii locale - inflamaţii

- anevrism
 Tonus muscular
- contractura supraspinoşilor – leziune bacilară subiacentă
- contractura spinalilor – leziune bacilară de aceeaşi parte

 Ganglioni - axilari - procese inflamatorii banale sau bacilare

- metastaze
- supraclaviculari stângi (Sindrom Troisier)
- cancer gastric
 b. Modificări ale aspectului general al toracelui

1. Deformări de origine vertebrală - Cifoze

- Scolioze
- Cifoscolioze

2. Deformări de origine toraco-costală

- Torace emfizematos “în butoi” - emfizem pulmonar

- Torace astenic - dobândit - după procese tuberculoase
- constituţional
- Torace rahitic “în carenă”
- Torace adenopatic “în pâlnie”
- Torace conoid
- Torace infundibuliform
3. Deformări parţiale

- Torace asimetric prin dilatarea unui hemitorace - pleurezie masivă

- chist
- tumori mari
- Torace asimetric prin retracţie - pahipleurite
- fibrotorax
- atelectazie
- Proeminenţe circumscrise
- abcese musculare
- tumori
- chiste
- anevrism arterial
- empiem pleural
- Retracţii circumscrise
- procese scleroase şi aderenţiale - pleuro-costale
- diafragmatice
- mediastinale
- atelectazie pulmonară
c. Modificări ale aspectului dinamic toracic

INSPECŢIA URMĂREŞTE
 Cum se execută respiraţia
 Frecvenţa respiraţiei
 Ritmul respiraţiei
 Dacă bolnavul prezintă dispnee şi de ce tip
 Ampliaţiile toracice

TIPUL RESPIRATOR
 Costal superior
 Costal inferior
 Mixt
AMPLIAŢIILE TORACICE
 Normal - simetrice
 Lipsa sau scăderea lor
- pleurezie
- hidrotorax
- pneumotorax
- pneumonii masive
- tumori
- chiste mari
- dureri toracice vii
- paralizii sau atrofii musculare

RETRACŢII INSPIRATORII
 Procese aderenţiale
 Obstacole pe căile respiratorii – tiraj

TIPUL RESPIRATOR – MODIFICAT

 Paralizii musculare
 Distrofii
 Tumori
 Nevralgii
 Ascită
 Meteorism
 PALPAREA

1. Modificarea elementelor morfologice ale toracelui

2. Aprecierea activităţii funcţionale a toracelui
3. Depistarea unor senzaţii anormale
4. Modul de transmitere a vibraţiilor vocale
MODIFICAREA ELEMENTELOR CONSTITUTIVE TORACICE

PIELEA
 Palidă - anemii
 Uscată - deshidratare
 Umedă - transpiraţii
 Se poate evidenţia mai bine un edem

GANGLIONII
 Axilari
 Supraclaviculari

MUŞCHII
 Contracţia supraspinoşilor
 Contracţia spinalilor

MODIFICĂRI TEMPERATURĂ
 Locale - supuraţii, abcese, osteo periostite
AMPLIAŢIILE TORACICE

SCĂZUTE ÎN

 Procese bronşice obstructive

 Procese pulmonare masive

 Emfizemul pulmonar

 Procese pleurale - pleurezii, pneumotorax, pahipleurite cu

retracţie, tumori

 Procese parietale imobilizante - dureri, paralizii

 Scăderea ampliaţiilor vârfului -TBC sau tumori apicale

SENZAŢII ANORMALE LA PALPARE

 Fluctuaţie localizată - supuraţie parietală sau profundă

- chiste sau anevrisme
 Pulsatilitate - anevrism
 Senzaţie de rezistenţă crescută
- localizată - neo-parietal, pleural sau osos
- întinsă - revărsat lichidian masiv
- tumori
- procese sclerotice întinse
 Senzaţie de elasticitate crescută - la copii
 Senzaţie de frecătură pleurală
 Ronhusul traheo-bronşic
 Senzaţie dureroasă la compresie
▪ localizată pe os - inflamaţie osteo-periostatică
- fracturi
▪ localizată în spaţiile intercostale - nevralgice - punctele Valleix
- post-vertebral
- medio-axilar
- anterior costal
▪ parasternale - punctul frenic - procese diafragmatice, colecistite
APRECIEREA TRANSMITERII VIBRAŢIILOR VOCALE

NORMAL  Mai accentuate pe dreapta

 Mai accentuate la indivizii slabi
 Mai accentuate la cei cu voce gravă

ÎN CONDIŢII PATOLOGICE

▪ Scăzute

 Obstrucţionarea bronhiilor
- corpi străini, tumori, pseudo-membrane, mucus
 Procese masive de condensare cu obstrucţia bronhiei - tumori masive
 Emfizem pulmonar
 În procese pleurale prin interpoziţie - aerică - pneumotorax
- lichidiană - pleurezii, hidrotorax
- solidă - tumori, aderenţe groase
▪ Crescute  Condensarea cu bronhia liberă
 Procese cavitare
 În zonele de supleanţă pulmonară
PALPAREA VIBRAŢIILOR VOCALE
 PERCUŢIA

I. MODIFICĂRI ANORMALE ALE PERCUŢIEI

1. Modificarea câmpurilor Kroenig

 Lărgite - emfizem

 Reduse - procese apicale - infiltrate

- congestii
- scleroze
- tumori
- TBC
2. Aria matităţii cardiace

 Poate depăşi în dreapta sternul în

- dilataţia şi/sau hipertrofia cordului drept
- pericardite
- pleurezia mediastinală
- congestie sau tumoră hilară dreaptă

 Poate fi mărită în stânga în

- hipertrofii şi/sau dilataţii ale cordului stâng
- pericardite
- pneumonii
- congestii
- pleurezii stângi
- tumori
3. Limite inferioare ale plămânilor

 Coborâte - emfizem
- pneumotorax

 Ridicate - procese supradiafragmatice

- pleurezii
- pneumonii
- tumori
- pahipleurezii şi simfize bazale
- procese subdiafragmatice
- ascite
- tumori
- hepatomegalie
- pareze sau hernie diafragmatică
- sarcină

 Reduse ca mobilitate - pneumonii bazale

- scleroze bazale
- revărsate lichidiene mici
- simfize pleurale
- paralizii ale diafragmului
 II. MODIFICĂRI DE INTENSITATE A SONORITĂŢII TORACICE

a. SCĂDEREA SONORITĂŢII TORACICE

Poate fi  Submatitate
 Matitate relativă
 Matitate absolută

Zgomotul mai poate fi dat de

 Modificări ale peretelui toracic
- îngroşări - adipozitate
- infiltraţii
- edeme
- rigiditate - osificarea articulaţiilor
 Modificări intratoracice
- inflamaţii
- neoplasme
- îngroşări pleurale şi simfize
- pleurezii
- hidrotorax
- chisturi pleurale sau pulmonare
b. CREŞTEREA SONORITĂŢII TORACICE

 Timpanismul - emfizem
- pneumotorax

 Hipersonoritate amforică - caverne mari superficiale

- pneumotorax

 Zgomot de “oală spartă”

- caverne ce comunică cu bronhii strâmtate
- pneumotorax cu fistulă bronho-pleurală

 Skodismul - în zonele de compensaţie, de supleanţă pulmonară

PERCUŢIA PLĂMÂNILOR
 AUSCULTAŢIA

I. MODIFICĂRILE ZGOMOTULUI RESPIRATOR NORMAL

a. Variaţii fiziologice
- Accentuat - în dreapta decât în stânga
- la copii
- la cei ce respiră forţat
- în zonele de compensaţie
- Slab - bătrâni
- debili
- astenici
- sedentari
- obezi

b. Variaţii patologice (prin)

- Creşterea sau descreşterea intensităţii
- Ridicarea tonalităţii – respiraţie suflantă
- Ridicarea timbrului – respiraţie aspră
- Modificarea timbrului – respiraţie sacadată şi expir prelungit
RESPIRAŢIE ACCENTUATĂ
(accentuată în zonele de hiperfuncţie-compensată)
- Pneumonie – la debut
- Bronşite acute - în primele zile

RESPIRAŢIE DIMINUATĂ
- Obstrucţie bronşică relativă
- Pneumonie – la debut
- Tumori pulmonare
- Emfizem pulmonare
- Revărsat pleural în cantitate mică
- Simfiza pleurală

RESPIRAŢIE ABOLITĂ
- Obstrucţie bronşică totală - neoplasm bronho-pulmonar
- bronşită membranoasă
- Ventilaţie total suprimată într-un segment - tumori
- chiste
- Interpoziţionarea între ureche şi pulmon
- revărsat pleural - lichid
- pneumotorax - aer
- tumori pulmonare - solid
RESPIRAŢIE SUFLANTĂ
- Pneumonii în special virale
- Infarct pulmonar
- Bronhopneumonie

RESPIRAŢIE ASPRĂ
- Strâmtorarea lumenului bronhiolelor (bronho-bronşiolite)
- Transmiterea modificată a murmurului vezicular
(pneumonii, infiltrate, scleroze)
- Zone de supleanţă compensatorie

RESPIRAŢIE SACADATĂ
- Bronşite şi bronşiolite
- Scleroze şi aderenţe pulmonare
- Nevralgii şi fracturi

EXPIRAŢIE PRELUNGITĂ
- Emfizem
- Astm bronşic
- Bronşite
- Scleroze pulmonare
II. ZGOMOTE RESPIRATORII ANORMALE

COMUNE  Sufluri - Tubar

- Pleuretic
- Cavernos
- Amforic
 Raluri - După origine - Bronşice - romflante
- sibilante
- Alveolare - crepitante
- După timbrul acustic - Umede - crepitante
- subcrepitante
- Uscate - romflante
- sibilante
 Frecături

RARE
 Zgomotul metalic
 Zgomotul de supapă
 Zgomotul de tic-tac
 Zgomotul de drapel
III. AUSCULTAŢIA VOCII MODIFICATE

1. BRONHOFONIA (transmitere exagerată) se percepe prin

 Condensări ale parenchimului pulmonar
- Pneumonie
- TBC pulmonar
- Infarct pulmonar
- Scleroze pulmonare dense
- Bronhopneumonii
- Adenopatii hilare

2. PECTORILOCVIA (voce cavernoasă) transmitere exagerată a vocii

 Prezenţa unei cavităţi
- Caverna
- Abces pulmonar
- Dilataţii bronşice mari
3. VOCE AMFORICĂ
(zgomotele se transmit foarte clar) corespunde suflului amforic
 Pneumotoraxul comunică cu căile respiratorii
 Caverne mari în pereţi netezi şi vibranţi

4. EGOFONIA (vocea de capră) cu timbru special, nazonat, vibrant

 revărsate pleurale medii cu suflu pleuretic
 revărsate purulente – mai rar

5. BRONHOEGOFONIA (voce exagerată şi vibrantă)

 Pleurezie
 Pneumonie cu pleurezie

6. PECTORILOCVIA AFONĂ “33” şoptit se aude sub ureche clar

 Condensare pulmonară cu căi bronşice libere
 Revărsate pleurale medii
IV. AUSCULTAŢIA TUSEI

TUSE EXAGERATĂ
 Procese de condensare cu bronhia liberă

TUSE DIMINUATĂ
 Procese pleurale scleroase
 Procese de condensare cu bronhia obstruată
 Pleurezii
 Tumori
 Chiste pulmonare

TUSE CAVERNOASĂ
 Caverne
 Bronşiectazii largi

TUSE AMFORICĂ
 Pneumotorax cu fistulă bronhopleurală
 Caverne mari cu periţii netezi
V. METODE MIXTE AUSCULTAŢIE – PERCUŢIE

1. TRANSONANŢA TORACICĂ
se percepe un zgomot clar, scurt, sec, caracteristic
 Pneumonii
 Pleurezii
 Adenopatii traheo-bronşice (semnul d’Oelsnitz)

2. SEMNUL BANULUI – Pitres

 Percuţia cu două monede de aramă
 Normal – zgomot surd, depărtat
 În pleurezie – zgomot argintiu, muzical, ascuţit
 Se percepe în pleurezie
 Tehnica Danielopolu-Iacobson

3. ZGOMOTUL DE ARAMĂ – Trousseau

 Aceeaşi ca la semnul banului
 Caractere: - rezonant, grav, metalic
 Se percepe în: - pneumotorax, caverne de mari dimensiuni

4. AUSCULTAREA CU SUCUSIUNE
 Se percepe un zgomot de “glu-glu”
 Se auscultă în: hidropneumotorax
SUFLURI
 RALURI
1. BRONŞICE - Romflante, Sibilante ALVEOLARE - Crepitante
2. UMEDE - Crepitante, Subcrepitante USCATE - Romflante, Sibilante
Bronşiectazii
Atelectazie stângă
Emfizem bulos stânga bazal
Pneumonie lob superior dreapta
Abces pulmonar
Multiple imagini hipertransparente localizate pe ambele arii pulmonare -
caverne tbc
Fibrotorax, placarde pleurale
Silico-tuberculoză
Calcificări ganglionare în silicoză
Chist hidatic
Opacitate bine delimitată, mediopulmonar stânga cu zone de calcificare
- tumoră benignă
Neoplasm pulmonar central
Carcinom bronho-pulmonar periferic
Metastaze macronodulare
Metastaze miliare
Tumora mediastinală superioară cu deplasarea contralaterală a traheei
Limfogranulomatoză malignă
Guşă tiroidiană calcificată
Pleurezie stângă

Pleurezie dreaptă
Pahipleurită apicală bilaterală
Pneumotorax drept, colabarea pulmonului drept
Hidropneumotorax drept
Hernia diafragmatică
A mesothelioma on a CT scan. You can see the large tumor on the left side
of the picture (the other lung is black, meaning it’s tumor-free).
Respiratory system
Larynx
Bronchoscopy
Obstruction of airway
BRONHOSCOPIA – TUMORI PULMONARE