Elaborat: Munteanu Eugen gr.

S1605

TEMA: CARACTERISTICA
PIERDERILOR SANITARE ÎN CAMPANIE
PLANUL
 Noțiune de pierderi sanitare. Clasificarea lor.
 Volumul pierderilor sanitare. Factorii care influențează
la volumul pierderilor sanitare. Necesitatea în
cunoașterea acestora.
 Structura pierderilor sanitare în urma acțiunii diverselor
arme. Factorii care influențează structura pierderilor
sanitare.
 Influența volumului și structurii pierderilor sanitare la
organizarea asigurării medicale a trupelor în campanie.
ACTUALITATEA TEMEI
 Războiul este însoţit de multiple pierderi sanitare umane
şi materiale considerabile.
 În comparatie cu pierderile materiale, care pot fi înlocuite
în timp relativ scurt în raport cu potenţialul economic şi în
primul rând de cel industrial al ţării, pierderile umane pot
fi înlocuite până la o anumită limită prin mobilizarea de
noi contingente de cetăţeni şi prin recuperarea militarilor
răniţi şi bolnavi. De aceea inaintea luptei si dupa trebuie
sa fie calculate peirderile posibile si reali respective,
pentru o acordare a ajutorului medical potrivit si la timp.
NOŢIUNE DE PIERDERI GENERALE ŞI
CLASIFICAREA LOR
Pierderile umane survenite de trupe în timp de
campanie poartă denumirea de pierderi generale.
Ele pot fi nerecuperabile şi sanitare.
Categoria pierderilor nerecuperabile include:
 decedaţii pe câmpul de luptă
 dispăruţi fără veste
 căzuţi în prizonierat
 Pierderile sanitare sunt militarii, care prin
starea sănătăţii şi-au pierdut capacitatea de
luptă (muncă) pe un termen nu mai puţin de 24
ore şi au fost evacuaţi la formaţiunile
medicale.
Serviciul medico-militar, îndeplinind
misiunile sale de bază, trebuie să-şi îndrepte
toată activitatea către această categorie de
pierderi umane, care constituie o completare a
unităţilor cu militari cu experienţă de luptă.
 Toate pierderile sanitare se divizează în
două categorii:
 pierderi sanitare în cadrul acţiunilor de luptă
(răniţii);
 pierderi sanitare în afara acţiunilor de luptă
(bolnavii).
 Categoria răniţilor include toţi lezaţii care
au avut de suferit în urma acţiunii directe sau
indirecte a mijloacelor de luptă ale inamicului,
sau a condiţiilor de luptă.
Categoria bolnavilor include răniţii şi
bolnavii apăruţi în afara acţiunilor de luptă.
Această divizare se face în scopul de a da
posibilitate medicilor de la diferite eşaloane de
a calcula şi aprecia mai just volumul
pierderilor sanitare.
 Pierderile sanitare apărute în cadrul
acţiunilor de luptă se clasifică în şase clase:
După factorul etiopatogenetic:
Clasa I Leziuni mecanice
Clasa II Leziuni termice
Clasa III Leziuni actinice
Clasa IV Leziuni chimice
Clasa V Leziuni bacteriologice
Clasa VI Stări reactive
 Fiecare clasă include în sine mai multe grupe de
leziuni analogice, iar fiecare grupă conţine
forme nozologice, de leziuni concrete.
 Clasa I – conţine mai multe grupe în funcţie de
localizarea şi profunzimea rănirii (traumatizării),
de exemplu – traume închise, deschise,
penetrante, nepenetrante, cu fractura oaselor,
fără fractura oaselor etc.
 Clasa II – include două grupe: combustiile şi
degerăturile care se divizează după suprafaţă şi
profunzime.
 Clasa III – include două grupe: leziune
actinică acută şi cronică.
 Clasa IV – include cinci grupe de leziuni: cu
substanţe toxice neuro-paralitice
(fosfororganice), de acţiune generală (acidul
cianhidric, clorcianul), de acţiune asfixiantă
(fosgen, difosgen), de acţiune cutanovizicante
(levizita, iperita), cu alte substanţe toxice
(lacrimogene, iritante etc.)
 Clasa V – include două grupe mari: leziuni cu
substanţe bacteriene (care la rândul lor se
clasifică conform clasificărilor maladiilor
infecţioase) şi leziuni cu toxinele bacteriene.
 Clasa VI – include două grupe: stări reactive
de scurtă durată şi stări reactive prolongate.
 Clasificarea pierderilor sanitare după tipul
de armament:
 pierderi sanitare prin arma obişnuită (clasică);
 pierderi sanitare prin arma nucleară;
 pierderi sanitare prin arma chimică;
 pierderi sanitare prin arma bacteriologică.
 După numărul şi modalitatea de acţiune a factorilor lezanţi
ce acţionează asupra corpului:
 leziuni combinate – leziuni în urma acţiunii a două sau mai
multe tipuri de arme (arma obişnuită+arma chimică) sau a
doi sau mai mulţi factori lezanţi a unei şi aceleaşi arme
(trauma+combustie+boala actinică, arma nucleară etc.);
 leziuni asociate – lezarea a două sau mai multe regiuni
anatomice sau organe printr-un singur proiectil (rănire
toraco-abdominală prin glonte);
 leziuni multiple – leziuni a două sau mai multe regiuni
anatomice în urma acţiunii a două sau mai multe elemente
ale unui şi aceluiaşi factor lezant (leziuni multiple ale
corpului prin schije, gloanţe etc.)
 După gravitatea leziunilor:
 răniţi (bolnavi) extrem de gravi;
 răniţi (bolnavi) gravi;
 răniţi (bolnavi) de gravitate medie;
 răniţi (bolnavi) de gravitate uşoară.
 Volumul pierderilor sanitare – numărul de răniţi şi bolnavi
apăruţi într-o anumită perioadă de timp (zi de luptă, perioadă de
luptă, de operaţiune militară, misiune îndeplinită etc.) exprimat
în cifre absolute.
Contribuie la:
 planificarea asigurării medicale;
 modul de organizare şi desfăşurare a asigurării medicale a
trupelor în campanie;
 modalitatea şi ritmul scoaterii răniţilor şi bolnavilor de pe
câmpul de luptă şi evacuarea lor;
 instruirea formaţiunilor medicale, aprovizionarea acestora cu
materiale sanitaro-farmaceutice şi completarea cu personal
medico-militar;
 volumul ajutorului medical etc.
Pierderile sanitare, care se prevăd până la
începerea luptei poartă denumirea de pierderi
sanitare probabile (posibile).
Aprecierea volumului pierderilor sanitare
probabile este posibilă pe baza cunoaşterii
datelor generale cu privire la volumul
pierderilor sanitare din luptele şi operaţiunile
anterioare (experienţa acumulată de şeful
serviciului medical în acţiunile de luptă
anterioare) şi analiza multilaterală a situaţiei în
fiecare caz concret.
 Necesitatea acestei analize este determinată de faptul
că volumul pierderilor sanitare este influenţat de
numeroşi factori şi anume:
 modalitatea de desfăşurare a războiului:
 cu folosirea armelor de distrugere în masă
 fără folosirea armelor de distrugere în masă

 tipurile de luptă:
 Ofensivă
 Defensivă

 modalitatea de trecere la acţiunile de luptă:

a) prin contact nemijlocit cu inamicul
b) în afara contactului nemijlocit cu inamicul
Pierderile sanitare se calculează pentru o zi de
luptă la eşaloanele tactice (batalion, brigadă),
pentru o operaţiune militară –la eşaloanele
operative (corp, armate).
Din experienţa al II-lea războiului mondial.
Precum şi din studierea modalităţilor de
efectuare a acţiunilor de luptă, pierderile sanitare
vor fi mai mari în ofensivă, decât în apărare.
În ofensivă densitatea trupelor este mai mare, şi
gradul de amenajare genistică e redus şi de aceea
probabilitatea rănirii militarilor este mai mare.
 Prin structura pierderilor sanitare se înţelege raportul
procentual dintre diferite categorii de răniţi şi bolnavi
(clase, grupe, forme nozologice) şi volumul total de
pierderi sanitare.
Structura pierderilor sanitare depinde de următorii factori:
 felurile de armament folosit de inamic;
 factorii lezanţi ai armelor;
 timpul anului, zilei;
 starea sanitaro-epidemică a trupelor şi terenului acţiunilor
de luptă;
 gradul de protecţie a militarilor;
 genul de armă etc.
 Este necesar de cunoscut structura pierderilor sanitare
pentru:
 asigurarea numărului necesar de specialişti la nivelul
formaţiunilor medicale;
 asigurarea numărului necesar de formaţiuni medicale
specializate;
 înzestrarea formaţiunilor medicale cu materiale sanitaro-
farmaceutice.
Structura pierderilor sanitare posibile poate fi stabilită pe
categorii de pierderi sanitare (prin arma obişnuită, prin
arme nucleare, chimice, bacteriologice etc.)
Structura reală a pierderilor sanitare poate fi cunoscută
numai după finisarea luptei.
STRUCTURA PIERDERILOR SANITARE POATE FI REDATĂ ŞI DUPĂ
LOCALIZAREA REGIUNII ANATOMICE. ÎN FIGURĂ DE MAI JOS ESTE
PREZENTATĂ MAI DETALIAT STRUCTURA PIERDERILOR SANITARE ÎN
CONFLICTUL MILITAR DIN IRAK(DUPĂ DATELE LITERATURII DE
SPECIALITATE AMERICANE).
După cum s-a menţionat, volumul şi structura
pierderilor sanitare este unul din factorii
principali, care considerabil influenţează
organizarea asigurării medicale a trupelor.
Volumul ajutorului medical la etapele medicale,
necesitatea în forţe şi mijloace de adunare şi
evacuare a răniţilor şi bolnavilor, de acordare a
ajutorului medical şi tratamentului, dar şi în
materiale medicale se găsesc în dependenţă
directă de valoarea pierderilor sanitare.
În unele cazuri va prelua arma nucleară, în altele arma
chimică, iar în alte cazuri – mijloacele de nimicire în
masă nu vor fi folosite. În asemenea condiţii volumul şi
structura pierderilor sanitare poate fi foarte diversă.
Prin urmare, când se calculează pierderile sanitare (mai
ales structura), în primul rând trebuie de determinat
structura lor prin diferite feluri de arme, şi apoi se
calculează volumul total a pierderilor sanitare.
La baza analizei structurii pierderilor sanitare se
determină caracterul măsurilor de tratament şi evacuare
a răniţilor şi bolnavilor, structura reţelei de paturi,
necesitatea în diverse tipuri de materiale medicale etc.
Multumesc pentru
atentie !!!