ANALIZATORUL GUSTATIV

Simțul mirosului:
- ne informează asupra calității alimentelor introduse în gură (putem să apreciem gustul mâncării
sau băuturii)
- ajută la secreția glandelor digestive – r. necondiționat (înnăscut)

SEGMENTUL PERIFERIC
La fel ca și analizatorul olfactiv = chemoreceptori de contact – mugurii gustativi – receptori fazici,
specializați pentru anumite tipuri de gusturi, incluși în papilele gustative.
Se presupune că există cel puțin 13 receptori posibili în celulele gustative

Chemoreceptorii gustativi se localizează la nivelul:

a) papilelor circumvalate (vallate papilla) – în forma literei „V” cu deschiderea spre vârful limbii;
b) papilelor fungiforme – pe marginile și vârful limbii; au formă de ciupercă
c) papilelor foliate – în partea posterioară a limbii, ca niște cute verticale
Papilele filiforme NU au muguri gustativi, doar receptori tactili!

Mugurii gustativi:
- au formă ovoidală
- fiecare mugur gustativ este format din 15—20 de celule gustative
- formați din celule senzoriale cu microvili la polul apical
- conțin celule de susținere ciliate și celule bazale – prin diviziune => celule de susținere și celule
bazale
- la polul bazal sosesc terminații nervoase dendritice senzitive ale nervilor VII, IX și X
- se mai localizează și în: mucoasa palatină, epiglotei, amigdalelor palatine, faringiană, labială
(buze)

SEGMENTUL INTERMEDIAR
1. Protoneuronul
- se află în ganglionii nervilor VII, IX și X;
2. Deutoneuronul
- în nucleul tractului solitar din bulb (n. senzitiv)
- axonul deutoneuronilor se încrucișează și ajunge la talamus
3. Tritoneuronul
- în talamus, axonul se proiectează în aria gustativă

SEGMENTUL CENTRAL
- de la talamus, impulsurile nervoase – aria gustativă din partea inferioară a girului postcentral
- aici se integrează sensibilitatea gustativă cu cea tactilă, termică și dureroasă pt limbă
- o parte ajung la hipotalamus și sist. limbic => reacții emoționale față de gust

Senzațiile gustative primare – dulce, sărat, acru și amar și gustul umami. Cei mai mulți dintre mugurii
gustativi pot intercepta toate cele patru tipuri de stimuli primari simultan, dar și alte categorii de stimuli
ce nu fac parte din stimulii primari. Prin combinarea senzațiilor gustative primare, omul poate distinge
câteva sute de gusturi.

FIZIOLOGIA ANALIZATORULUI GUSTATIV

La contactul dintre substanțele sapide (gustoase) și celulele gustative, are loc un potențial de receptor:
moleculele sapidice se leagă de molecule proteice receptoare din membrana microvililor și deschid
canalele pt Na+ - depolarizarea celulei.
OBS 1. Pentru ca stimulul să excite, substanța trebuie să fie hidrosolubilă.
OBS 2. Dacă stimulul persistă, substanțele sapide sunt spălate și acesta dispare.
OBS 3. Sensibilitatea gustativă este redusă la copii și vârstnici și maximă la adulți.

PRAGUL SENSIBILITĂȚII GUSTATIVE

- pentru gusturile dulci, este mai ridicat – zahărul 1 g / L
- pentru gusturile amare este mai scăzut – chinină 0,005 g / L
- pragul mai este condiționat și de temperatura soluției: băuturile foarte reci / calde nu au gust;
temperatura cea mai potrivită pentru formarea senzațiilor gustative este de 24 grade Celsius

HARTA GUSTULUI
- la vârful limbii – dulce
- baza limbii – amar
- marginile anterioare – sărat
- marginile posterioare – acid, acru

Bolta palatină percepe mai intens gusturile acide și amare și mai slab pe cele dulci și sărate. Faringele +
epiglota – toate gusturile fundamentale. Substanțele care conțin azot și alcaloizi => gust amar! Gustul
dulce – glicoli, alcooli, aldehide, cetone, esteri etc. Gustul acru – acizii. Gustul sărat – săruri ionizante