ANALIZATORUL KINESTEZIC

Chitu Alexandru-Petrisor
Grupa 24 K.T.
Rolul si importanta sa:
Analizatorul kinestezic (motor) are rol important
în reglarea tonusului muscular, în funcția locomotorie și
percepția forței.
Pentru o buna desfasurare a organismului uman este
necesara o permanenta informare a SNC (
sistem nervos central) asupra poziției corpului, a
diferitelor segmente ale corpului și a gradului de
contracție a mușchilor
 Pe baza acestor informatii, prelucrate de centrii
nervosi superiori, apar senzatiile posturale si de miscare si se
elaboreaza comenzi care determina tonusul muscular si
contractiile musculare adecvate diferitelor miscari.
Sensibilitatea kinestezica – ”feedback” ce
informeaza sistemul nervos asupra propriei sale activitati
legate de comenzile motorii (statiunea bipeda, schema de
miscare si fazelor acesteia).
Senzatia kinestezica(proprioceptiva)
Creeaza o imagine obiectiva asupra intregului corp
in diverse momente de solicitare statica şi dinamica.
Concret, apare in cursul efectuarii miscărilor și informează
despre direcția, durata si intensitatea efortului pentru
realizarea lor.
Analizatorul kinestezic este alcatuir din 3
segmente:
I. Segmentul periferic- al analizatorului kinestezic este
constituit din proprioceptori situati in muschi, ten­doane,
aponevroze, capsule articulare, periost si pericondru.
excitantul specific - gradul de intindere a muschilor si
tendoanelor si tensiunea dezvoltata in articulatii
(mecanic)
Proprioceptorii:
-mecanoreceptori musculari - fusuri neuromusculare
şi organele tendinoase Golgi
- mecanoreceptori articulari - corpusculi Ruffini,
organe Golgi articulare şi corpusculii Vater-Pacini
Fusurile neuromusculare
Acestea sunt constituite din grupe de 2—12 fibre intrafusale, cu rol senzitivo-motor,
situate intre fibrele musculare obisnuite (extrafusale) si paralel cu acestea. Extremitatile fibrelor
intrafusale pot fi prinse pe tendoane si fibre extrafusale sau numai pe fibre extrafusale. O fibra
intrafusala are extremitati stri­ate contractile si o portiune centrala necontractila, mai voluminoasa,
cu mai multi nuclei si fara miofibrile.
Structura fusurilor(detaliat)
Structural intre 2 si 12 fibre musculare modificate
(INTRAFUSALE) .
Portiunea centrala este necontractila si are numerosi nuclei
: 1) asezati unul dupa altul (fibre cu lant nuclear)
2)ingramaditi (fibre cu sac nuclear)
.

Invelite intr-o capsula conjunctiva fusiforma.

Fibrele intrafusale au inervatie dubla senzitiva in
regiunea centrala motorie la capete
Inervatia senzitiva si motorie
A. Inervatia senzitiva a fusului este formata din termi­natii
primare spiralate, situate in zona centrala, si ter­minatii
secundare, fibre „in buchet', situate la extre­mitatile zonei
centrale. Terminatiile primare, cu conducere rapida, sunt
stimulate de gradul de intindere al muschiului.
B. Inervatia motorie, proprie capetelor contractile ale
fibrelor intrafusale, este reprezentata de fibre nervoase
cu originea in neuronii motori gama medulari, spre
deosebire de fibrele extrafusale care sunt inervate de
neuronii motori alfa medulari.
Organele tendinoase Golgi
- plasate în serie cu fibrele
musculare
- în structura tendoanelor
- structură - capsula conjunctivă
ce înveleste ramificaţii nervoase
ale fibrelor detip Ib
-polul distal al capsulei este
ancoratde fibrele de colagen din
structura tendonului
- polul proximal este atasat de
cape-tele fibrelor musculare
extrafusale→prin contracţie
întind organele Golgi
Alti proprioceptori:
Corpusculii Ruffini (în articulaţii) - plasaţi în ţesutul
conjunctiv din structura capsulei . Ei sunt sensibili la
schimbările de poziţie din articulaţie şi la schimbările de
direcţie a mişcării.
Organele Golgi articulare - în ligamente. Ele sunt sensibile
la variaţii posturale
Corpusculii Vater-Pacini - în ligamentele articulare. Ei
sunt foarte sensibili la mişcări rapide şi vibraţii.
II. Segmentul de conducere
Reprezentat fibre nervoase care conduc informatii spre
cortexul cerebral (sensibilitate constienta) sau spre
cortexul cerebelos (sensibilitate inconstienta).
 Sensibilitatea proprioeptiva conştienta–fasciculele
spinobulabare gracilis sau Goll şi cuneatus sau Burdach
 Neuronul I- ganglionii spinali.
 Neuronul II- nucleii gracilis şi cuneatus din bulb.
 Neuronul III- în talamus – ncl. ventro-postero-lateral.

Sensibilitatea proprioceptivă de la musculatura ca-capului

(mm. masticatori) ←ramură a n. trigemen (ramura
mandibulară)
 Neuronul I – în punte.
 Neuronul II – în mezencefal.
 Neuronul III – în talamus.
Sensibilitatea proprioceptivă inconştientă –
fasci-culele spinocerebeloase
 Neuronul I- în ganglionul spinal.
 Neuronul II– în cornul posterior medular.
III Segmentul central
 In zona somestezica I, aria 3
Brodmann(girusulpostcentral, in vecinatatea şi
adâncimea şanţului central Rolando) .
 In imediata apropiere a ariei motorii primare din girusul
precentral.
Surse:
(Curs)Fiziologia sistemelor aferente senzitivo-senzoriale,
Conf.Univ.Dr.Anca Dana Popescu .

https://ro.wikipedia.org/wiki/Analizator_kinestezic

(Document) Analizatorul kinestezic si cutanat, Palade

Marius, Naftan Petrisor, Munteanu Denis -
https://www.academia.edu/13452925/Analizatorul_Kinestez
ic_si_Cutanat