Membrana celulara.

Structura moleculara si
functiile membranelor celulare
Membrana celulara delimiteaza continutul celular, confera individualitate celulei
si mentine diferentele esentiale intre citosol si mediul extracelular. Realizeaza transportul
molecular si ionic, conexiunile intercelulare si ancorarea celulelor in matricea
extracelulara, este sediul reactiilor enzimatice asociate structurilor membranare, are rol in
semnalizarea celulara, recunoasterea, legarea si transmiterea moleculelor semnal care
inmagazineaza informatie, precum si in imunitate.
3.1. Structura moleculara a membranelor biologice
Membranele biologice au o structura general identica, de ,,mozaic fluid" lipido-
proteic, cu o grosime de 6-1 nm grosime. !ste un fluid structural alcatuit din bistrat
lipidic penetrat total sau partial de molecule proteice" intre lipidele si proteinele
membranare exista mai ales legaturi necovalente.
3.1.1.#ublul strat lipidic $ bistratul lipidic% al membranelor biologice
!ste o componenta fundamentala de &nm grosime, observabila in microscopie
electronica. 're structura fluida, confera membranelor proprietatea de membrana
impermeabila pentru moleculele (idrosolubile. Structura de bistrat este atribuabila
proprietatilor speciale ale lipidelor membranare, care se asociaza spontan sub forma de
bistrat si in conditii artificiale.

3.1.).*ipidele ma+ore ale membranelor celulare
*ipidele ma+ore ale membranelor celulare reprezinta &, din greutatea acestora si
sunt reprezentate de trei clase ma+ore- fosfolipidele, colesterolul, glicolipidele. !xista
&-1 de tipuri diferite de lipide in functie gruparile din capul polar, lungimea si
gradul de desaturare al acizilor grasi componenti, in care sunt incluse si lipidele minore,
de exemplu fosfatidilinozitolul. .istratul lipidic contine &x16 molecule lipidice/ 0m).
3.1.).1.1osfolipidele membranare
2lasa fosfolipidelor cuprinde fosfogliceridele si sfingolipidele si
333.referat.ro
reprezinta peste &, din fosfolipidele membranare. 1osfolipidele au caracter amfipatic
deoarece sunt formate dintr-o regiune (idrofila polara sau cap polar si o regiune
(idrofoba nepolara sau cozi (idrofobe. Regiunea (idrofoba este formata din doua cozi
(idrofobe alcatuite fiecare din cate un acid gras cu 14-)4 atomi de carbon, unul fiind acid
gras saturat, iar celalalt nesaturat, cu una sau mai multe legaturi duble de tip ,,cis".
#iferentele in lungimea lantului de atomi de carbon ai acizilor grasi si in gradul lor de
nesaturare influenteaza impac(etarea moleculelor lipidice si fluiditatea bistratului.
5rezenta dublelor legaturi de tip ,,cis" introduce un punct de inflexiune in catenele
acidului gras nesaturat. 2ele mai
numeroase fosfolipide membranare sunt fosfogliceridele. !le sunt formate dintr-un
sc(elet de glicerina, prin esterificarea a doua grupari (idroxil din structura glicerinei cu
doi acizi grasi si a celei de-a treia, cu acid fosforic. 6ruparea fosfat la randul ei, leaga
diferite tipuri de molecule, formandu-se regiunea cap (idrofila a diferitelor tipuri de
fosfogliceride- fosfatidiletanolamine, fosfatidilserina, fosfatidilcolina, fosfatidilgicerol,
difosfatidilglicerol $cardiolipina%, fosfatidilinozitol. 7n acidul fosfatidic gruparea fosfat nu
este legata la o alta molecula polara.
Sfingolipidele contin sfingozina $un aminoalcool% in loc de glicerol.
Sfingozina este formata dintr-un lant lung nesaturat, cu o grupare amino care leaga un
acid gras prin legatura amidica, rezultand structura ceramidica si doua grupari (idroxil,
dintre care gruparea (idroxil terminala a sfingozinei leaga prin legatura fosfodiesterica
gruparea polara. Sfingolipidul ma+or este sfingomielina.
3.1.).).2olesterolul
Raportul molecular colesterol-fosfolipide in membranele celulare este de 1-1.
Molecula de colesterol se insereaza intre fosfolipidele membranare, orientandu-se cu
gruparea (idroxil in vecinatatea capului polar al fosfolipidelor. 7nelul steroidic este o
structura rigida, plana, care interactioneaza cu lantul (idrocarbonat adiacent capului
polar, lasand restul cozilor (idrofobe ale acizilor grasi libere, flexibile. 2olesterolul
moduleaza proprietatile bistratului lipidic, intensificand proprietatea de bariera
impermeabila fata de moleculele mici solubile in apa, influenteaza fluiditatea membranei,
previne interactiunea lanturilor (idrocarbonate ale acizilor grasi din structura lipidelor
membranare.
3.1.).3.6licolipidele membranare
6licolipidele membranelor celulare sunt specifice pentru specie, sunt de asemenea
tisular-specifice si reprezinta &, din moleculele lipidice ale monostratului extern. 2ontin
un cap polar format din unul sau mai multe resturi glucidice, atasate la o structura
ceramidica. #e exemplu, in structura galactocerebrozidelor, sfingozina impreuna cu acizii
grasi formeaza o structura ceramidica de care sunt atasate resturi de galactoza, iar
gangliozidele contin unul sau mai multe resturi de acid sialic $acid 8-acetilneuraminic%
care imprima acestor molecule incarcatura negativa. 7n consecinta, gangliozidele
participa la constructia moleculara a canalelor ionofore si la mecanismul de transmitere a
informatiei de la suprafata celulei $semnalizarea celulara%.
2lasele de lipide membranare, datorita
structurii si proprietatilor lor imprima membranelor anumite caracteristici-
1. 1osfolipidele formeaza spontan
bistratul, deoarece au o regiune (idrofila sau polara care este capabila de interactiuni
electrostatice sau prin legaturi de (idrogen cu moleculele de apa. Regiunile (idrofobe
sunt insolubile in apa deoarece nu pot forma interactiuni energetic favorabile cu
moleculele de apa. 2a urmare, moleculele de apa incon+oara moleculele(idrofobe
formand structuri asemanatoare unor ,,custi", in care moleculele de apa se prezinta intr-un
aran+ament mult mai ordonat decat in apa care constituie mediul incon+urator. 2ostul
energetic este minimalizat daca moleculele (idrofobe se acumuleaza cat mai strans, astfel
incat un numar cat mai mic de molecule de apa sa fie implicate in incon+urarea
lor.7ntroduse in mediu apos, moleculele cu caracter amfipatic ale lipidelor membranare
agrega spontan in asa mod incat adapostesc regiunile $cozile% (idrofobe in interiorul
structurilor sferice denumite micelii sau plane denumite bistrat lipidic, fiind expuse apei
regiunile cap (idrofile.
). 1osfolipidele se rearan+eaza spontan, refac bistratul atunci cand apar
brese in acesta.
3. 9 alta proprietate este fluiditatea care sta la baza
caracterului dinamic al membranelor celulare. *a o anumita valoare de temperatura
denumita temperatura critica, are loc tranzitia de faza, adica trecerea bistratului din stare
fluida in stare de gel, datorita scaderii mobilitatii legaturilor 2-2 din lanturi
(idrocarbonat ale acizilor grasi din structura fosfolipidelor. 're loc trecerea de la o
conformatie randomica la o conformatie cu grad superior de ordonare. :aloarea de
temperatura la care are loc tranzitia de faza depinde de lungimea si caracterul nesaturat al
lanturilor (idrocarbonate ale fosfolipidelor. *anturile (idrocarbonate mai scurte si
prezenta legaturilor duble favorizeaza organizarea randomica datorita scaderii numarului
de legaturi van der ;aals dintre regiunile (idrofobe. 1luiditatea
depinde si de continutul de colesterol al membranelor, concentratiile mari de colesterol
scad fluiditatea bistratului. 'ceasta scadere a fluiditatii are efecte aupra functiilor
membranei celuare, prin scaderea permeabilitatii pentru apa si molecule (idrofile si
cresterea rezistentei mecanice a acestora. 5rezenta glicolipidelor influenteaza fluiditatea-
gangliozidele se caracterizeaza prin capacitatea de a participa la formarea legaturilor de
(idrogen care determina cresterea gradului de ordonare moleculara si scaderea fluiditatii.
4. .istratul lipidic este format din domenii cu compozitie diferita- fortele van der
;aals $forte de atractie intre lanturile (idrocarbonate ale lipidelor membranare adiacente%
nu sunt suficient de selective pentru a tine impreuna grupurile de molecule fosfolipidice,
in consecinta apar domenii specializate denumite ,,bacuri de lipide". <n exemplu de
astfel de domenii sunt caveolele implicate in endocitoza, bogate in colesterol si
sfingolipide, impreuna cu proteine specifice cu rol stabilizator al acestor domenii. <n alt
exemplu este cel al unor domenii care contin o proportie ridicata de sfingolipide care,
avand lanturi (idrocarbonate mai lungi, determina la acest nivel o grosime crescuta a
bistratului, intervenind in organizarea moleculelor proteice pentru a-si indeplini functiile-
de transport, de semnalizare celulara. &. 9rganizarea sub forma de monostrat a lipidelor
$in loc de bistrat% este caracteristica picaturilor lipidice cu rol in depozitarea
trigliceridelor si colesterolului esterificat, fiind sursa de precursori lipidici pentru sinteza
membranelor sau sursa de substrate pentru metabolismul energetic. Monostratul lipidic
contine mari cantitati de proteine, unele cu functie in metabolismul lipidelor, altele cu
functie necunoscuta. *ipidele neutre din aceste picaturi lipidice sunt molecule (idrofobe
care in mediul apos intracelular agrega in picaturi tridimensionale incon+urate de
monostratul lipidic, cu cozile (idrofobe orientate spre continutul in lipide neutre, iar cu
capetele (idrofile spre mediul apos intracelular. 'ceasta organizare este intalnita in
special in adipocite.

3.1.3. 5roteinele membranelor celulare
5roteinele membranare sunt moleculele implicate in functiile ma+ore ale
membranelor celulare. Reprezinta &, din greutatea membranelor celulare si =&, din
greutatea membranelor mitocondriale, cu o intensa activitate metabolica.
2lasificarea acestor proteine s-a facut dupa criteriul topografic, dar
si dupa aspectul interactiunilor cu moleculele lipidice ale bistratului in doua clase-
proteine integrale ale membranelor si proteine periferice $de suprafata%.
3.1.3.1. 5roteinele integrale
5ot penetra membrana in intregime datorita caracterului lor amfipatic- regiunea
centrala localizata in interiorul membranei are caracter (idrofob si interactioneaza cu
lanturile (idrocarbonate ale fosfolipidelor, fiind alcatuita din aminoacizi cu caracter
nepolar. *egaturile dintre aminoacizi sunt legaturi peptidice care sunt legaturi polare si
pentru ca apa este absenta in compartimentul (idrofob al membranelor, aceste legaturi
peptidice vor forma punti de (idrogen intre ele. #omeniile (idrofile ale moleculelor
proteice vor fi expuse pe fata extracelulara si citosolica a membranelor, in contact cu
gruparile polare ale moleculelor lipidice. *anturile polipeptidice ale acestor proteine
transmembranare pot realiza unul sau mai multe pasa+e prin bistratul lipidic, prezentand
conformatie de >-(elix- un pasa+ prin bistrat- un >-(elix $ ,,singlepass"%, mai multe pasa+e
prin bistrat- mai multe >-(elixuri $,,multipass"%. 2onformatia de >-(elix nu este unica
conformatie a proteinelor transmembranare. 'ceste proteine pot prezenta conformatie a
lantului polipeptidic de ?-foaie pliata, care poate fi impac(etata sau rulata in continuare in
conformatie de ,,?-barrel", multiplele segmente transmembranare putand satisface in
acest caz necesitatea de legaturi de (idrogen. >-(elixurile proteinelor transmembranare au
functie de ancorare in bistratul lipidic prin compozitia in aminoacizi (idrofobi. Multe
proteine transmembranare care realizeaza un singur pasa+ prin bistrat formeaza
(omodimeri datorita interactiunilor dintre domeniile >-(elix adiacente, cruciale
pentru structura si functia proteinelor-canal si proteinelor transportor. 5roteinele
transmembranare care realizeaza mai multe pasa+e sunt formate din mai multe >-(elixuri,
toate constituite din aminoacizi (idrofobi, deoarece dupa sinteza lor in citosol, acestea
sunt initial integrate in bistratul lipidic de o proteina-translocaza, fiind incon+urate de
molecule lipidice. 7mpac(etarea moleculei proteice apare ulterior si apara o parte din >-
(elixuri de contactul cu lipidele membranare, unele interactiuni proteine-lipide fiind
inlocuite cu interactiuni proteine-proteine si >-(elix->-(elix, facilitand astfel aparitia unor
structuri canal pentru transportul moleculelor (idrofile mici prin membrana (idrofoba .
<nele proteine integrale strabat partial membrana si sunt integrate in bistrat in trei
moduri diferite-
1. 5roteinele prezente pe fata citoplasmatica, cum este familia de proteine
Src @inaze care convertesc semnale extracelulare in semnale intracelulare, contin acid
miristic adaugat la gruparea aminoterminala a proteinei in timpul sintezei in ribozomi- se
stabileste o legatura amidica. 'cidul miristic reprezinta o prima ancora, care se insera in
monostratul citoplasmic al bistratului, insa este o ancora slaba. 'paritia unei molecule-
semnal din mediul extracelular determina adaugarea acidului palmitic la un rest de
cisteina al lantului polipeptidic pentru a ancora mai ferm proteinele Src. 9prirea
semnalelor extracelulare conduce la desprinderea acidului palmitic si desprinderea
@inazelor din membrana celulara, urmata de eliberarea lor in citosol si, fireste, de
inactivarea caii de semnalizare celulara. 7nserarea unor proteine cum sunt proteinele p
)1ras se poate realiza prin legarea unui rest farnezil la un rest de cisteina prin legatura
tioesterica , la capatul 2-terminal al proteinei.
). 5roteinele situate pe fata exoplasmica a membranelor celulare se ancoreaza de
monostratul lipidic prin intermediul unui fosfolipid glicozilat care contine resturi
glucidice inozitol si 8-acetilglucozamina.
3.1.4. 2arbo(idratii membranelor celulare
Reprezinta )-1, din greutatea componentelor membranare. 9ligo- si poliza(aridele se
leaga covalent de proteinele sau lipidele membranare formand glicoproteine si respectiv,
glicolipide- ma+oritatea proteinelor de suprafata ale membranelor sunt glicoproteine si
una din zece molecule lipidice membranare sunt glicozilate. 5roteoglicanii sunt
constituiti dintr-o componenta proteica in bistratul lipidic si o componenta poliza(aridica.
*antul poliza(aridic ramane in exteriorul celulei, fiind o componenta a matricei
extracelulare.
3.1.&. Mobilitatea proteinelor si lipidelor in membrana celulara
Mobilitatea proteinelor si lipidelor in monostratul lipidic se realizeaza prin difuzie
laterala. <n alt mecanism este difuzia rotationala, care semnifica miscarea de rotatie a
unei biomolecule in +urul unei axe perpendiculare pe planul membranei. 'tat difuzia
laterala cat si cea rotationala sunt favorizate energetic, deoarece regiunile nepolare ale
moleculelor proteice si lipidice nu parasesc interiorul (idrofob. #ifuzia transversala
denumita si inversiune sau ,,flip-flop" se realizeaza prin deplasarea moleculelor intre cele
doua monostraturi ale bistratului lipidic. Mobilitatea lipidelor si proteinelor membranare
impreuna cu fluiditatea bistratului determina caracterul dinamic al membranelor celulare.
3.1.6. 'simetria distributiei componentelor membranare
!ste o caracteristica cu rol esential in realizarea functiilor celulare. #istributia
asimetrica a moleculelor lipidice pe cele doua fete ale bistratului poate fi exemplificata
prin structura membranei (ematiilor care contine in monostratul lipidic extern
predominant fosfatidilcolina si sfingomielina, iar in monostratul intern
fosfatidiletanolamina si fosfatidilserina. 2onsecintele sunt multiple- diferentele gradului
de nesaturare ale lanturilor (idrocarbonate ale lipidelor si natura diferita a gruparilor
polare determina diferente in fluiditatea celor doua monostraturi, apare de asemenea si o
distributie diferita a sarcinilor electrice, fosfatidilserina fiind singurul fosfolipid cu
sarcina negativa. 7mportanta functionala a asimetriei de
distributie a componentelor membranare poate fi exemplificata astfel-
'ctivitatea enzimatica a proteinelor asociate membranei este dependenta de sarcina
electrica a fosfolipidelor, protein@inazele necesitand prezenta fosfatidilserinei cu sarcina
electrica negativa.
7n timpul apoptozei, fosfatidilserina este translocata in monostratul exoplasmic al
bistratului lipidic si expusa astfel pe suprafata celulara, semnalizeaza macrofagelor
prezenta unei celule moarte, acesta fiind semnalul pentru fagocitare. Aranslocarea
fosfatidilserinei in monostratul extern se produce prin inactivarea translocazei care
realizeaza translocari din monostratul extern in cel intern si activarea scramblazei care
transfera fosfolipide nespecific intre monostraturile lipidice.
*ocalizarea glicolipidelor in monostratul extern este implicata functional in mecanisme
de semnalizare celulara, ele functionand ca receptori. #e exemplu, toxina (olerica se
leaga doar de celule care prezinta gangliozide 6M1 pe suprafata celulara $celulele
epiteliului intestinal%.
Se remarca localizarea proteinelor membranare, mai precis orientarea
stricta, specifica pe fata exoplasmica sau citosolica a unor domenii ale moleculelor
proteice. #e exemplu, glicoproteinele au lanturile oligoza(aridice orientate pe fata
externa a membranelor celulare si pe fata citosolica a membranelor reticului endoplasmic
si aparatului 6olgi. *ocalizarea asimetrica a lipidelor si proteinelor
determina delimitarea specifica a unor domenii structural-functionale ale membranelor
celulare- un exemplu ilustrativ este domeniul apical, respectiv laterobazal al membranei
celulelor epiteliului intestinal.
3.). 1unctia de transport a membranelor celulare
!xistenta celulelor depinde de o permanenta comunicare cu mediul incon+urator, iar un
rol fundamental in aceasta comunicare o are proprietatea de permeabilitate selectiva a
membranelor celulare. 2onsecinta este mentinerea (omeostaziei celulare, adica
asigurarea concentratiilor intracelulare relativ constante ale substantelor organice, ionilor,
metabolitilor, mentinerea unei activitati metabolice stabile si reglarea volumului celular.
5ermeabilitatea selectiva este influentata de metabolismul celular, conditiile din mediul
extracelular si tipul de tesut.
Aransportul diferitelor substante prin membrana depinde de
caracteristicile substantei transportate $greutatea moleculara, forma, dimensiuni, gradul
de ionizare, gradul de (idratare% si de compozitia c(imica a membranelor, clasificandu-se
in- BAransport de ioni si molecule mici prin mecanisme de
difuzie sau mecanisme in care sunt implicate proteine membranare.
BAransport de macromolecule si particule
prin vezicule delimitate de membrane.
#upa consumul de energie metabolica inmagazinata in 'A5, transportul prin membranele
celulare se clasifica in Btransport pasiv si
Btransport activ.
3.).1. Aransportul pasiv
Aransportul moleculelor si ionilor prin membrana celulara in sensul gradientului
de concentratie sau electroc(imic se numeste transport pasiv. #ecurge fara consum de
energie inmagazinata in 'A5, cateodata c(iar cu pierdere de energie libera.
3.).1.1. #ifuzia simpla
2aracterizeaza moleculele mici cu caracter (idrofob si gazele- 29), 9). !ste cel
mai simplu tip de transport pasiv, difuzia simpla fiind determinata de gradientul de
concentratie si/sau electric al particulelor transportate, de o parte si de alta a membranei.
Moleculele nu sunt modificate c(imic sau asociate altor molecule in cursul trecerii prin
membrana. #ifuzia simpla se desfasoara in urmatoarele etape-
Arecerea moleculelor din mediul extracelular sau intracelular apos in interiorul (idrofob
al membranei
Araversarea bistratului lipidic
#eplasarea moleculelor din membrana in mediul apos intracelular sau extracelular
:iteza cu care se desfasoara etapa 1 depinde de coeficientul de partitie $C% al moleculei,
care masoara afinitatea relativa a moleculei pentru mediul lipidic in raport cu apa, altfel
spus, ilustreaza gradul de (idrofobicitate al moleculei. 2u cat valoarea acestui coeficient
este mai mare, molecula este mai (idrofoba $liposolubila% si patrunde mai repede in
celula.2oeficientul de partitie este direct proportional cu constanta de permeabilitate a
membranelor celulare $5%.
:iteza de difuzie a moleculelor prin membrana este mult mai mica in
mediu apos, deci etapa ) limiteaza viteza transportului. #ifuzia simpla se desfasoara
conform legii lui 1ic@ daca avem gradient de concentratie pe cele doua fete ale
membranei-
$dn/dt% D 5 x S $21aE F 2)aE%
adica, viteza de difuzie este direct proportionala cu diferenta de concentratie, suprafata si
coeficientul de permeabilitate al membranelor.
3.).1.). #ifuzia facilitata a moleculelor si ionilor
'.7n difuzia facilitata transportul pasiv este mediat de proteine membranare
denumite permeaze care au specificitate fata de molecula transportata, proces cu cinetica
de tip enzimatic. 5ermeaza leaga reversibil la un situs activ pe o fata a membranei o
singura specie moleculara sau molecule ce apartin unei singure familii- se formeaza
complexul permeaza-molecula care traverseaza bistratul, disociindu-se pe cealalta
fata a membranei, cu eliberarea moleculei transportate. :iteza cu care are loc difuzia
facilitata in functie de concentratia moleculei transportate a evidentiat existenta unei
relatii de tip Mic(aelis-Menten pentru reactii enzimatice cu un singur substrat. :iteza
atinge o valoare maxima atunci cand devine independenta de concentratia substratului- la
viteza maxima apare fenomenul de saturare, toate permeazele fiind ,,ocupate", implicate
in complexe de tip permeaza-molecula de transportat. 9 alta caracteristica comuna intre
difuzia facilitata si reactiile enzimatice este in(ibitia specifica competitiva prin molecule
similare sau necompetitiva, de exemplu prin ioni ai metalelor grele sau ),4
dinitrofluorobenzen. Modelul propus-
modelul transportorilor carausi care executa o miscare de rotatie in bistratul lipidic care
are drept rezultat trecerea moleculelor de pe o fata pe alta a membranelor celulare. <n
exemplu este transportul unor ioni de polipeptide antibiotic $ valinomicina transporta in
acest mod ionul de potasiu%. <n alt model este cel in care permeaza sufera o modificare
conformationala in urma legarii moleculei de transportat, consecinta fiind o modificare
conformationala, formarea unui ,,canal" prin care moleculele pot traversa membrana.
Modificarea conformationala ar determina de fapt orientarea aminoacizilor (idrofili ai
permeazei spre interiorul moleculei, care ar delimita ,,canalul" prin care pot trece
moleculele (idrofile.
.. #ifuzia mediata de proteinele canal, proteine transmembranare
strabatute de un canal delimitat de aminoacizi (idrofili care formeaza pori membranari-
1.proteinele canal ionice prin care ionii difuzeaza cu
diferite viteze in sensul gradientului de concentratie. Sunt de mai multe tipuri in functie
de modul cum are loc desc(iderea lor care este un raspuns celular la stimuli mecanici, sau
pot fi canale dependente de volta+ $ potentialul de membrana% sau de liganzi.
*igandul poate fi un mediator extracelular $neurotransmitator% sau intracelular $ion,
nucleotid, proteina de legare a 6A5%. 2analele cu poarta comandata de volta+
2elulele excitabile $neuronul si
celulele musculare% sufera modificari controlate ale valorilor potentialului de membrana,
asigurandu-se conducerea impulsului electric de-a lungul membranei plasmatice. 2elulele
aflate in stare de repaus se caracterizeaza prin potential de membrana denumit
potential de repaus. 7n prezenta unui stimul, se produce o excitatie electrica rapida,
autopropagabila, cu caracter tranzitoriu denumita potential de actiune care genereaza un
ciclu de depolarizare a membranei, (iperpolarizare, revenire la starea de repaus, asociate
cresterii tranzitorii a permeabilitatii membranei celulare pentru ionii de 8a si C, datorita
conformatiilor moleculare alternative ale proteinelor canal in functie de diferenta de
potential. #epolarizarea este determinata de cresterea permeabilitatii pentru 8aG, in
consecinta ionii de 8a patrund in celule datorita gradientului de concentratie ionica si
potentialului de repaus. Se desc(id si proteinele canal pentru CG, se produce efluxul
ionilor de potasiu. !xista doua optiuni in acestmoment- anularea generarii potentialului
de actiune sau dezvoltarea potentialului de actiune, in functie de permeabilitatea pentru
8a/C. #aca permeabilitatea pentru ionii de sodiu este mai mare decat permeabilitatea
pentru ionii de potasiu, influxul de 8a este mai mare decat efluxul de C- se produce
accentuarea depolarizarii locale a membranei si apare potentialul de actiune. *a un prag
de G3& m: canalele de 8aG sunt inc(ise-inactive si membrana fiind refractara la noi
stimuli, este posibila restabilirea potentialului de repaus. 5roteinele canal pentru 8aG sunt
formate din patru domenii transmembranare, fiecare alcatuit din cate sase >-(elixuri. 'l
4-lea >-(elix din fiecare domeniu este alcatuit din aminoacizi incarcati pozitiv $ arginina,
lizina%, cu rol de senzor voltaic.
2analele cu poarta comandata de liganzi.
Structurile +onctionale specializate in transmiterea
semnalelor de la neuroni la celule-tinta- neuroni, celule musculare, poarta denumirea de
sinapse, care pot fi electrice sau c(imice. Sinapsele c(imice implica eliberarea de catre
neuroni a neurotransmitatorilor care actioneaza asupra celulelor-tinta, impac(etati sub
forma de vezicule sinaptice in terminatia axonala a neuronului presinaptic. !liberarea
neurotransmitatorului in placa sinaptica determina cresterea concentratiei de 2aGG in
celula presinaptica, ca urmare a desc(iderii canalelor pentru 2aGG cu poarta comandata
de volta+, in momentul aparitiei potentialului de actiune. *egarea neurotransmitatorilor de
receptorii membranari ai celulei postsinaptice determina modificarea conformatiei acelui
receptor, desc(iderea canalului ionic, adica modificarea permeabilitatii locale a
membranelor urmata de depolarizare si propagarea potentialului de actiune. #e exemplu,
legarea acetilcolinei la receptorul nicotinic creste local permeabilitatea membranei
postsinaptice pentru 8aG si CG , apare depolarizarea membranei si este generat
potentialul de actiune. *a randul sau, propagarea potentialului de actiune determina
desc(iderea proteinelor canal pentru 8a G$comandate de volta+% din sarcolema,
depolarizarea membranei reticulului sarcoplasmic si eliberarea 2aGG in citosol. 2resterea
concentratiei intracelulare a calciului determina contractia musculara.
). proteinele canal ionice de repaus, dintre care cel mai reprezentativ este canalul
de CG a carui existenta explica permeabilitatea mare a membranelor celulare pentru ionii
de potasiu si rolul ma+or al CG in mentinerea potentialului de membrana. !xista peste 1
de tipuri de canale pentru ioni. 2analul de CG este un tetramer dotat cu aminoacizi
incarcati electronegativ care atrag cationii si cu un filtru ion-selectiv care se desc(ide spre
mediul apos extracelular, expunand cei 4 atomi de oxigen carbonil dintr-un rest de glicina
$6lH=I Ccs'%. <rmatorul rest al partii extracelulare a filtrului este asparagina un
aminoacid incarcat negativ $'spJ Ccs'%. 9xigenii carbonil sunt puternic electronegativi
si atrag cationi, filtrul ion-selectiv poate astfel lega ioni de C la nivelul a 4 situsuri notate
S1KS4 incepand din partea extracelulara a canalului ionic. Aransportul ionilor de sodiu
prin aceste proteine-canal este energetic nefavorabil, interactiunile puternice dintre filtru
si buclele porului nu pot permite interactiunu cu cationi de dimensiuni mai mici, cum este
cationul de 8a.#atorita transportului selectiv al ionilor prin membrana plasmatica si a
diferentelor de compozitie ionica dintre citosol si mediul extracelular, cele doua fete ale
membranei sunt diferite din punctul de vedere al incarcaturii electrice- fata citoplasmica
este incarcata negativ in raport cu fata exoplasmica, deci exista o diferenta de potential
electric denumita potential de membrana. Aransportul unei specii ionice prin aceste
proteine canal depinde de gradientul de concentratie ionica si valoarea potentialului de
membrana, care impreuna formeaza gradientul electroc(imic. Mentinerea stabilitatii
potentialului de membrana se realizeaza prin mecanisme in care proteinele canal pentru
CG au un rol central. 5omparea ionilor de 8a in spatiul extracelular prin activitatea
8aG/CG 'A5azei conduce la cresterea numarului sarcinilor electrice pozitive pe fata
exoplasmica a membranelor si la aparitia unui exces de sarcini electrice negative pe fata
citoplasmatica datorita anionlor organici intracelulari. Restabilirea ec(ilibrului se produce
datorita influxului de CG prin functionarea 8aG/CG 'A5azei, dar si prin difuzia lor libera
prin canalele de CG. 7nfluxul de potasiu are loc impotriva gradientului de concentratie,
sub actiunea fortelor de atractie electrostatica determinate de sarcinile electrice negative
din celula. 3. canalele de transport pentru apa
$aEuaporinele% 'u fost identificate 13 tipuri de
aEuaporine in membranele celulelor umane, membri ai unei familii de proteine ma+ore
intrinseci de membrana, care transporta apa in si din celula, prevenind trecerea ionilor si
altor substante. 5rima aEuaporina descoperita a fost 'L51 din membrana eritrocitului, a
carei existenta a fost raportata de profesor dr. 6(eorg(e .enga de la <niversitatea de
Medicina si 1armacie ,,7uliu Matieganu" din 2lu+-8apoca, in 1IJ6. 7ncercarile de izolare
ale antigenului R(, evidentiau constant o proteina asociata de )J @#a, necunoscuta, cu
functie nedeterminata, dar cu prezenta constanta in membrana (ematiilor si in
membranele celulelor tubilor renali. 5eter 'gre este cel care izoleaza si caracterizeaza
aceasta proteina cu functie de transport al apei, dupa ce mult timp a fost suspectat un
mecanism aditional de transport al apei care ar explica permeabilitatea mare pentru apa a
membranelor unor tipuri de celule, permeabilitate care nu poate fi explicata prin simpla
osmoza. 5entru activitatea sa de caracterizare si demonstarare a existentei aEuaporinelor,
5eter 'gre primeste premiul 8obel in )3. 'Euaporinele sunt formate din 6 domenii >-
(elix transmembranare care determina & bucle inter(elicale $'-!% care formeaza
domeniile extracelulare si citosolice ale proteinei. .uclele . si ! sunt bucle (idrofobe
care contin un motiv inalt conservat 'sn-5ro-'la $85'% care prin suprapunere in
portiunea centrala (idrofoba a bistratului lipidic, formeaza una din cele doua constrictii
ale aEuaporinei in forma de clepsidra. 2ealalta constrictie, mai ingusta, este filtrul
selectiv ar/R $aromatic/'rg%, care slabeste legaturile de M dintre moleculele de apa,
permitand acestora sa traverseze porul ingust al aEuaporinelor si sa interactioneze cu
resturile de arginina incarcate pozitiv, care in acelasi timp opresc trecerea protonilor prin
aceasta proteina-canal. 'L51 se gaseste in membrana bazolaterala si apicala a celulelor
epiteliale din tubii contorti proximali, ansa lui Menle si vasa recta, in membranele
(ematiilor, endoteliilor vasculare si tractului gastrointestinal. 'L5) se gaseste in ductul
colector principal al rinic(ilor si este controlata de vasopresina, mutatii in gena 'L5)
determina diabetul insipid. 'L5) apare in membrane intracelulare. Aipurile 3 si 4 sunt
raspunzatoare de reabsorbtia apei la nivelul ductelor colectoare medulare din rinic(i.
Aipurile 3, =, I si 1 sunt aEuagliceroporine, canale care transporta glicerol si apa. #aca
aEuaporinele au un rol crucial in mentinerea (omeostaziei apei, rolul lor fiziologic si
patologic ca transportori ai glicerolului nu este elucidat deplin. 'dipocitele sunt sursa
ma+ora de glicerol, substrat pentru gluconeogeneza (epatica. 'Euaporinele = si I $'L5=,
'L5I% sunt canale pentru glicerol in adipocite si (epatocite, care mentin balanta optima
intre eliberarea glicerolului din adipocite si preluarea acestuia in (epatocite.
Ma+or Sites of !xpression 2omments
'Euaporin- !He- lens fiber cells 1luid balance 3it(in t(e lens
'Euaporin-1
Red blood cells 9smotic protection
CidneH- proximal tubule 2oncentration of urine
!He- ciliarH epit(elium 5roduction of aEueous (umor
.rain- c(oriod plexus 5roduction of cerebrospinal fluid
*ung- alveolar epit(elial cells 'lveolar (Hdration state
'Euaporin-) CidneH- collecting ducts Mediates antidiuretic (ormone activitH
'Euaporin-3 N
CidneH- collecting ducts Reabsorbtion of 3ater into blood
Arac(ea- epit(elial cells Secretion of 3ater into trac(ea
'Euaporin-4
CidneH- collecting ducts Reabsorbtion of 3ater
.rain- ependHmal cells 2S1 fluid balance
.rain- (Hpot(alamus 9smosensing functionO
*ung- bronc(ial epit(elium .ronc(ial fluid secretion
'Euaporin-&
SalivarH glands 5roduction of saliva
*acrimal glands 5roduction of tears
'Euaporin-6 CidneH :erH lo3 3ater permeabilitH" functionO
'Euaporin-= N
1at cells Aransports glHcerol out of adipocHtes
Aestis and sperm
'Euaporin-J Aestis, pancreas, liver, ot(ers
'Euaporin-I N *eu@ocHtes
N an aEuaglHceroporin
$preluat 333.vivo.colostate.edu/(boo@s/molecules/aEuaporins.(tml, autor R..o3en%
2urs 3.
3.).). Aransportul activ
5entru a mentine constanta concentratia ionica a mediului intracelular, celula si-a
creat mecanisme de transport activ, capabile sa deplaseze moleculele si ionii in sens
invers gradientelor de concentratie si electroc(imice, datorita consumului de energie
metabolica.
3.).).1. Aransportul activ propriu-zis
7n acest tip de transport, proteina-transportor are si functie 'A5azica si utilizeaza
energia eliberata prin (idroliza 'A5 in procesul de transport. 'ceste proteine
transportoare sunt clasificate in-
2lasa 'A5azelor de tip 5 care au ca reprezentant ma+or 8aG-CG 'A5aza
raspunzatoare de eliminarea activa din celula a ionilor de sodiu concomitent cu
acumularea intracelulara a ionilor de potasiu. Mentinerea constanta a concentratiei
intracelulare de CG prin functia acestei pompe asigura conditii pentru desfasurarea
biosintezei proteinelor, activitatii unor enzime si mentinerii potentialului de membrana.
<n alt reprezentant este 2a)G'A5aza care este situata la nivelul membranei celulare si
are rolul de a scoate ionii de calciu din celule, pentru mentinerea unei concentratii
intracelulare potrivite desfasurarii proceselor de semnalizare celulara. 5e de alta parte,
2a)G 'A5aza localizata in membrana reticulului sarcoplasmic din celulele musculare,
scade conentratia intracelulara de 2a)G prin transportul activ al acestor ioni in lumenul
reticulului in timpul relaxarii musculare.
2lasa 'A5azelor de tip : cuprind pompele de protoni $MG'A5azele% care au
functia de a pompa protoni prin membrana celulara a unor tipuri de celule $ renale,
osteocaste, macrofage, neutrofile, spermatozoizi, celule tumorale, fiind implicate in
procese ca (omeostazia, resorbtia osoasa, transportul cuplat prin membrana, fecundarea
ovulului de spermatozoid, metastazarea tumorala. MG'A5azele localizate la nivelul
membranelor endosomale si lizosomale cu rol in scaderea pM-ului din interiorul acestor
organite.
2lasa 'A5azelor de tip 1 din membrana mitocondriilor utilizeaza gradientul
protonic pentru a sintetiza 'A5 $cupleaza sinteza 'A5 cu transportul MG de la concentratii
ridicate la concentratii scazute%.
2lasa 'A5azelor de tip '.2 se remarca printr-un numar mare de molecule ce
apartin acestei clase, implicate in mecanisme cu semnificatie in domeniul clinic. #aca
'.2 'A5azele bacteriene realizeaza importul de ioni, aminoacizi, peptide, proteine,
mono- si poliza(aride necesare acestor celule, 'A5azele '.2 ale eucariotelor sunt
specializate pentru export. 9 astfel de 'A5aza este proteina de multirezistenta la
medicamente $,,multidrug resistance protein" M#R % care este supraexprimata in celulele
tumorale umane, determinand rezistenta simultana la o varietate de medicamente
citotoxice larg utilizate in c(emoterapie, 4, din cancerele umane avand rezistenta
multimedicamentoasa. '.2 'A5azele din membrana reticulului endoplasmic transporta
in lumen peptide provenite din degradarea citosolica a proteinelor virale sau microbiene.
'ceste peptide a+ung din lumenul R! pe suprafata celulara fiind recunoscute de
limfocitele A citotoxice, care in acest mod suprima celulele infectate.<n alt reprezentant
al acestei clase este proteina 2A1R $,,cHstic fibrosis transmembrane conductance
regulator"%, care este un transportor al ionilor de clor prin membranele celulelor
producatoare de mucus, saliva, transpiratie, lacrimi sau enzime digestive.Aransportul
clorului prin membranele celulare are rol in reglarea transportului de apa pentru
mentinerea fluiditatii secretiilor si mucusului, dar si in reglarea transportului membranar
de sodiu. #eletia unui aminoacid din pozitia &J a proteinei 2A1R determina un bloca+ al
transportului de apa si sare $8a2l% prin membrane, cu producerea de catre celulele care
captusesc caile respiratorii sau canalele secretorii ale pancreasului a unui mucus vascos
ce obstrueaza aceste cai. Mucusul cu aceste caracteristici defavorizeaza functia ciliara si
favorizeaza infectii bacteriene cronice.
3.).).). Sistemele de cotransport
5roteinele transportor de tip 'A5azic nu sunt singurele raspunzatoare de
transportul activ prin membranele celulare. 2elulele au o clasa secundara de proteine care
importa sau exporta ioni si molecule mici cum sunt glucoza sau aminoacizii impotriva
gradientului lor de concentratie, fara consum de energie provenita din (idroliza de 'A5.
5roteinele care realizeaza cotransport utilizeaza energia gradientului electroc(imic al 8aG
sau MG pentru a transporta simultan o alta substanta, proces denumit cotransport. 2and
molecula/ionul transportat si ionul cotransportat trec prin membrana in aceeasi directie,
procesul se numeste cotransport, iar cand trec in directii opuse, procesul este antiport.
<n exemplu de cotransport este importul glucozei
sau aminoacizilor in celulele epiteliului intestinal sau al tubilor renali impotriva
gradientului lor de concentratie prin cuplarea cu transportul in celula al ionilor de 8a.
Miscarea 8aG din mediul extracelular in celule este determinata de doua forte-
gradientul de concentratie $ concentratia 8aG este scazuta in mediul intracelular fata de
cel extracelular% si de potentialul de membrana $fata citoplasmica a membranelor celulare
fiind incarcata negativ in raport cu fata exoplasmica%. 5entru fiecare doi ioni de sodiu
transportati in celula se produce cotransportul unei molecule de glucoza. 7n aceelasi timp,
activitatea 8aG-CG'A5azei asigura mentinerea gradientului de concentratie al 8aG si
simportul continuu al 8aG - glucozei/'' in celulele epiteliale. Aransportul transcelular al
glucozei si aminoacizilor din lumenul intestinal sau tubii renali in sange este conditionat
de polaritatea celulelor epiteliale- membrana apicala contine proteina simport 8aG-
glucoza/aminoacizi, iar membrana latero-bazala detine pompe de tip 8aG-
CG'A5aza si proteine $permeaze% care mediaza difuzia facilitata a glucozei si
aminoacizilor in circulatie.
2elulele miocardice au o proteina membranara denumita sistem antiport
8aG-2a)G care are un rol mai important in mentinerea unei concentratii intracelulare
scazute de 2a)G in aceste celule, importul a trei ioni de sodiu fiind insotit de
exportul unui ion de calciu impotriva gardientului sau de concentratie
$concentratia extracelulara de 2a)G este de 1 de ori mai mare decat cea
intracelulara%. 2resterea concentratiei intracelulare de calciu determina contractia, iar
activitatea antiportului 8aG-CG care scade concentratia intracelulara de calciu reduce
forta contractiilor inimii. 6radientul de 8aG necesar functionarii acestui antiport este
furnizat prin activitatea 8aG-CG'A5azei. 9uabaina si digoxina cresc contractiile
musculaturii cardiace in insuficienta cardiaca congestiva, prin in(ibarea 8aG-
CG'A5azei ceea ce determina cresterea concentratiei intracelulare de 8a si reducerea
activitatii sistemului antiport 8aG-2a)G, cu cresterea concentratiei intracelulare de ioni
de calciu, consecinta fiind cresterea fortei de contractie a miocardului.
5roteina antiport 2lP/M293P denumita proteina '!1 este proteina
integrala de membrana predominanta in eritrocitele mamiferelor. Sc(imbul unui anion de
clor contra unui anion bicarbonat nu implica modificari ale incarcaturii electrice a
membranei, antiportul fiind dependent doar de gradientii de concentratie ai celor doi
anioni pe cele doua fete ale membranei. 29) eliberat din celule a+unge in sangele capilar,
difuzeaza prin membrana eritrocitului si este transformat in bicarbonat solubil in apa
$anionul M293-%, reactie catalizata de an(idraza carbonica-
!liberarea 9) din oxi(emoglobina induce o sc(imbare conformationala in polipeptidul
globina, care permite unei (istidine sa lege protonul produs in reactia catalizata de
an(idraza carbonica cu formare de (emoglobinat acid. M293P format este transportat din
eritrocit prin acivitatea antiportului 2lP/M293P, la sc(imb cu 2lP, care patrunde in
eritrocit. *a nivelul capilarelor pulmonare, procesul este invers. 29)
difuzeaza din eritrocite, scaderea concentratiei citosolice a 29) determina activarea
an(idrazei carbonice care catalizeaza reactia de la dreapta la stanga, in sensul formarii
29) si 9MP. 5rin legarea oxigenului la (emoglobina, este eliberat protonul, care
formeaza cu 9MP molecula de apa. Scaderea concentratiei intracelulare a M293P
datorita activitatii an(idrazei carbonice determina patrunderea M293P in celula, la
sc(imb cu 2lP. #aca sc(imbul anionic prin proteina '!1 nu ar avea loc, M293P s-ar
acumula in eritrocite si ar genera mult 29), modificand pM-ul citosolic eritrocitar, care
devine alcalin. 'proximativ J, din 29) din sange este transportat prin mecanismul de
generare al bicarbonatului in eritrocite. Sistemul antiport 2lP/M293P permite transportul
unor mari volume de 29) de la tesuturi spre plamani, sc(imbul M293P cu 2lP mentine
pM-ul citosolic neutru.
Aransportul 29) de la tesuturi la plamani mediat de antiportul 2lP/M293P
$sursa- *odis( ,,Mollecular 2ell .iologH"%
7n reglarea pM-ului celular , un rol esential au proteinele cotransportor
8aGM293Q/2lQ si antiportul 8aG/MG. Metabolismul anaerob al glucozei produce acid
lactic, iar metabolismul anaerob aerob produce mari cantitati de 29), care este (idratat
de an(idraza carbonica la acid carbonic. 'cest acid slab disociaza, crescand concentratia
intracelulara de protoni, pM-ul celular devine acid, afectand metabolismul celulelor.
5roteina antiport 8aGM293Q/2lQ importa un ion de sodiu in sensul gradientului sau de
concentratie, impreuna cu ionul bicarbonat si exporta la sc(imb un ion de clor impotriva
gradientului de concentratie. M293Q importat se combina cu protonii, generand 29),
care difuzeaza din celule. 'ntiportul 8aG/MG importa un ion de sodiu in sensul
gradientului de concentratie si exporta la sc(imb un proton.
'ceste sisteme de export de protoni sunt
activate de scaderea pM-ului intracelular. 2resterea pM-ului celular stimuleaza antiportul
2lQ/M293Q, care determina intensificarea exportului de M293Q si normalizarea pM-ului
citosolic la valori de =,4. Mentinerea pM-ului fiziologic creeaza conditiile desfasurarii
normale a proceselor de sinteza a '#8, a 'R8, de biosinteza a proteinelor $cresterea si
diviziunea celulara% si o activitatea enzimelor implicate in desfasurarea altor cai
metabolice celulare.
3.).3.Aransportul macromoleculelor si particulelor prin membrana celulara
Aransportul proteinelor, polinucleotidelor, poliza(aridelor si particulelor prin
membrana celulara se desfasoara prin mecanisme de transport mediate de vezicule.
Aransportul mediat de vezicule cuprinde-
1.!xocitoza prin care molecule sintetizate in celula sunt secretate
in spatiul extracelular
).!ndocitoza prin care are loc transportul in celula al unor
molecule sau particule din fluidul interstitial
3.1agocitoza care reprezinta ingerarea de catre celule
specializate a unor particule de ordinul micrometrilor- bacterii, debriuri celulare
4.Aranscitoza este procesul prin care
moleculele sau particulele patrunse in celula prin endocitoza, strabat spatiul celular fiind
exportate din nou printr-o alta regiune membranara decat cea prin care au patruns.
2aracterele comune ale acestor tipuri de transport mediat de vezicule sunt- sec(estrarea
moleculelor sau particulelor in vezicule, transportul strict directionat, procesele de
fuziune ale veziculelor cu membrane.
1.!xocitoza este procesul pe care se bazeaza secretia celulara a componentilor
structurali membranari si extracelulari si a unor proteine solubile cum sunt moleculele-
semnal $(ormonii, neurotransmitatorii%, enzimele. 5roteinele de export sunt sintetizate in
ribozomii atasati reticulului enpoplasmic rugos, sunt procesate si sortate in aparatul
6olgi, de unde se desprind veziculele care contin proteinele de secretie si care traverseaza
spatiul celular, fuzioneaza cu membrana celulara si deverseaza continutul in spatiul
extracelular. 2omponentele lipidice si proteice ale membranelor veziculelor sunt
incorporate in membrana celulara si apoi recuperate prin endocitoza si reutilizate la
nivelul aparatului 6olgi, de unde se desprind noi vezicule. !xocitoza este de doua tipuri-
2a)G dependenta non-constitutiva si 2a)G independenta constitutiva. !xocitoza la
nivelul sinapselor c(imice neuronale este un exemplu de exocitoza 2a)G dependenta si
are ca finalitate semnalizarea interneuronala. !xocitoza constitutiva este caracteristica
tuturor celulelor si are ca finalitate eliberarea componentilor matricii extracelulare si a
proteinelor de structurale de membrana care vor fi incorporate in membrana plasmatica
dupa fuziunea veziculelor cu aceasta. Aransportul intracelular al veziculelor de exocitoza
implica activitatea proteinelor motor asociate citosc(eletului actinic si tubulinic. <rmeaza
captarea veziculelor de catre membrana-tinta cu care va avea loc fuziunea care implica
legaturi care limiteaza mobilitatea veziculelor dar nu sunt foarte rigide si au o lungime
R)& nm. 'ncorarea veziculelor la membrana plasmatica se realizeaza prin interactiunea
stabila a celor doua membrane, la distanta de &-1nm, care implica rearan+ari moleculare
si aparitia unor structuri incolacite extinse. 9 alta etapa este conditionarea care insa este
caracteristica doar exocitozelor 2a)G dependente neconstitutive, este etapa care include
modificarile moleculare ale proteinelor 'A5-dependente si ale lipidelor, astfel incat
infuzia de ioni de calciu sa declanseze secretia, de exemplu a neurotransmitatorilor.
1uziunea membranei plasmatice cu membrana veziculelor este mediata de
proteinele S8'R!, fiind finalizata fie prin eliberarea continutului veziculei $enzime,
(ormoni, neurotransmitatori, toxine% in spatiul extracelular, fie de incorporarea unor
componente ale membranei veziculare $proteine, lipide% in membrana tinta $de exemplu
membrana celulara%. <ltimul proces e important pentru mentinerea
compozitiei/dimensiunilor membranei celulare, sau dimpotriva, pentru sc(imbarea rapida
a acestora ca raspuns la semnale exterioare. Mai mult, in acest fel se asigura cresterea
suprafetei membranei in timpul cresterii. 5roteinele S8'R! $,,Soluble
8S1 'ttac(ment 5rotein Receptors"% mediaza fuziunea veziculelor cu membrana
plasmatica sau cu membranele lizosomale. 5roteinele v-S8'R! , sunt localizate in
membranele veziculelor, iar t-S8'R!, sunt localizate in membranele-tinta. 2ele mai bine
studiate sunt cele implicate in fuziunea veziculelor sinaptice cu membrana presinaptica,
fiind tinta neurotoxinelor bacteriene care produc tetania si botulismul. #omeniul
citoplasmic al acestor proteine, motivul S8'R! alcatuit din 6-= de aminoacizi este
capabil de asamblare reversibila in complexe stranse alcatuite din teancuri de cate 4 >-
(elixuri, denumite complexe trans- S8'R!. Moleculele proteice implicate in formarea
complexelor de fuziune sunt- sintaxina1 $1 >-(elix% si S8'5-)& $) >-(elixuri% in
membrana celulara si sinaptobrevina $1 >-(elix% din membrana veziculara. 2omplexul
trans-S8'R! este format din proteine S8'R! ancorate in membrane ,,trans" aflate in
opozitie inainte de fuziune. #upa unirea membranelor, proteinele S8'R! formeaza un
complex ,,cis" fiind localizate in membrana unica, rezultata in urma fuziunii. 7nfluxul de
calciu completeaza fuziunea, prin interactiunea senzorului pentru calciu denumit
sinaptotagmin cu lipidele membranare si complexul trans-S8'R!. !nergia eliberata in
cursul asamblarii complexului S8'R! este utilizata pentru a contracara fortele de
respingere dintre membrane.
).!ndocitoza este un proces de importanta vitala pentru celule, intervenind in
preluarea nutrientilor din mediul extracelular, in adeziunea si migrarea celulara,
semnalizarea celulara prin receptori, neurotransmisia, prezentarea antigenelor, polaritatea
celulara, diviziunea, cresterea si diferentierea celulara si importul unor medicamente in
celule. 7n functie de mecanism, se cunosc mi multe tipuri de endocitoza-
a.endocitoza mediata de receptor, un mecanism de transport specific,
deoarece receptorul membranar recunoaste si leaga macromolecule care intra in celula
sub forma de complex receptor-ligand. 7mplica existenta unor regiuni specializate ale
membranei celulare, care au aspectul unor depresiuni si pe a caror fata citoplasmica se
afla o retea proteica. 2omponentul ma+or al acestei retele proteice este clatrina, alcatuita
din sase lanturi polipeptidice care formeaza o structura caracteristica de stea cu 3 brate
$,,tris@elion"%. 5rin asamblarea moleculelor de clatrina se formeaza o retea poli(edrala
care dau veziculelor de endocitoza aspectul de vezicule ,,imbracate". #upa formarea
veziculelor, reteaua poli(edrala se destrama, clatrina si celelalte proteine ale retelei sunt
reciclate, a+ungand din nou in membrana formand noi regiuni specializate pentru
endocitoza. #epresiunile membranare ,,imbracate" pot concentra si internaliza numeroase
tipuri de molecule deoarece contin receptori responsabili pentru endocitoza mediata a
acestor liganzi, cum sunt- *#*colesterolul, transferina, factori de crestere, anticorpi, etc.
!ndocitoza mediata de receptor are loc si prin vezicule de endocitoza fara invelis de
clatrina. Regiunile specializate ale membranei fara clatrina detin o proteina denumita
caveolina care leaga colesterolul si au un bistrat lipidic bogat in colesterol si glicolipide.
Sunt abundente in celulele musculaturii netede, pneumocite, fibroblaste, adipocite si
celule endoteliale, au forma tipica de grota, de unde si denumirea lor.
b. 5inocitoza sau endocitoza
de faza fluida este un proces constitutiv, comun tuturor celulelor, prin care patrund in
celule molecule in solutie, procesul fiind direct proportional cu concentratia moleculelor
in fluidul extracelular. :eziculele de pinocitoza fuzioneaza cu alte vezicule- endosomi si
lizosomi. 2alea
endocitozei consta din compartimente distincte care internalizeaza molecule si le
recicleaza spre membrana plasmatica $endosomii timpurii si endosomii de reciclare% sau
le sorteaza spre a fi degradate $ endosomii tarzii si lizozomii%. !ndosomii timpurii sunt
localizati la periferia celulei si receptioneaza veziculele internalizate din membrana
celulara. 'u structura tubulo-veziculara si pM acid, datorita pompelor de MG din structura
membranelor lor. Sunt organite de sortare in care receptorii disociaza de liganzi in mediu
acid, receptorii fiind reciclati in membrana celulara via tubulii endosomali sau de sortare
spre calea transcitozei si spre endosomii tarzii. !ndosomii tarzii preiau particule sau
molecule de la endosomii timpurii ai caii endocitozei, de la reteaua trans-6olgi in calea
biosintetica sau de la fagosomi in calea fagococitozei, reprezentand ultima etapa in
procesul de sortare inainte de a ceda continutul lizosomilor. *izosomii sunt ultimul
compartiment al caii de endocitoza, ffind principalul compartiment (idrolitic al celulei cu
un pM acid $4,J% si continut ridicat de enzime (idrolitice.
3. 1agocitoza este un proces de aparare fata de substante straine,
microorganisme, celule imbatrinite sau tumorale, resturi celulare, etc. caracteristic unor
celule specializate- monocitele care se diferentiaza in tesuturi in macrofage si
neutrofilele. 5rocesul de fagocitoza este influentat de compozitia c(imica si proprietatile
suprafetei particulei ingerate si se desfasoara in urmatoarele etape-
a. legarea particulei de fagocit prin receptorii membranari ai fagocitului care
recunosc si leaga specific liganzii de pe suprafata particulei-tinta. #e exemplu,
fagocitarea bacteriilor este precedata de opsonizarea lor $acoperirea cu anticorpi si/sau
componente ale complementului%. Regiunea 12 a anticorpului este expusa spre exterior
fiind recunoscuta si legata de receptorii 12 din membrana fagocitului. 1ormarea
complexului receptor- ligand 12 declanseaza semnalul intracelular pentru internalizarea
bacteriei. b. internalizarea bacteriei prin emiterea
pseudopodelor care inc(id particula intr-o vezicula care se numeste fagozom. 'cesta
fuzioneaza cu vezicule din compartimentul lizosomal formand fagolizosomul unde se
desfasoara actiunea enzimelor (idrolitice si a enzimelor care catalizeaza reactii din care
rezulta substante toxice- peroxid de (idrogen, anion superoxid, care suprima bacteriile.
4.Aranscitoza se caracterizeaza prin internalizarea veziculelor de endocitoza, dupa
care urmeaza sortarea la nivel endozomal, care presupune existenta unei secvente-semnal
de recunoastere, complexul receptor-ligand fiind sustras actiunii enzimelor lizosomale si
transportat prin vezicule spre membrana celulara, unde are loc externalizarea moleculei in
spatiul extracelular.

3.3. 1unctia de adeziune celulara
'deziunea celulara creeaza cai de comunicare, permite celulelor sa sc(imbe
semnale prin care este coordonat comportamentul lor si este reglata expresia genica.
'deziunea celula- celula sau adeziunea la matricea extracelulara controleaza structura
interna a fiecarei celule deoarece desfacerea si refacerea adeziunii si modelarea matricii
guverneaza modul in care celulele sunt orientate in timpul cresterii, dezvoltarii si
proceselor reparatorii. Sonctiunile celulare, mecanismul adeziunii celulare si matricea
extracelulara sunt esentiale pentru organizarea, dinamica si functia structurilor
multicelulare. Semnalele sunt transmise in structurile multicelulare prin ) strategii-
B prin matricea
extracelulara B prin citosc(eletul
celular si adeziunea celula-celula care leaga citosc(eletul celulelor adiacente.
7n tesuturi
contactul dintre celule se realizeaza prin structuri specializate care poarta denumirea de
+onctiuni intercelulare. <n rol important il are matricea extracelulara, ancorarea celulelor
in matrice are loc prin +onctiuni celula-matrice care sunt regiuni specializate ale
membranei celulare. 7n tesutul epitelial matricea este subtire, alcatuieste lamina sau
membrana bazala, rezistenta tesutului epitelial fiind conferita de elementele
citosc(eletului care interactioneaza cu membrana plasmatica la nivelul +onctiunilor
specializate cu suprafata altor celule sau cu matricea extracelulara. 7n tesutul con+unctiv
celulele sunt dispersate in matricea extracelulara, elementele matricei asigurand in acest
caz stabilitatea tesutului. 'paratul de +onctiune este alcatuit din urmatoarele
tipuri - 1. Sonctiunile de ancorare, realizeaza adeziunea
celula- celula si celule- matrice extracelulara"
). Sonctiunile de ocluzie, sudeaza
membranele plasmatice ale celulelor epiteliale conferindu-le proprietati de bariera
impermeabila sau selectiv permeabila" 3.Sonctiunile de comunicare
formeaza canale, creeaza pasa+e care unesc citoplasma celulelor adiacente, realizand
cuplarea metabolica a celulelor care indeplinesc aceeasi functie" 4.Sonctiuni de
retransmitere a semnalelor de la celula la celula prin membranele plasmatice, la situsurile
de contact celula- celula $ sinapsele interneuronale sau sinapsele imunologice in care
limfocitele A interactioneaza cu celulele prezentatoare de antigen si alte exemple
ilustreaza faptul ca membranele celulare trebuie sa fie in contact pentru a avea loc
interactiunea ligandului cu receptorul%
3.3.1. Sonctiunile de ancorare realizeaza adeziunea celula- celula si celula-matrice
extracelulara. Sunt alcatuite din proteine de atasare intracelulara care leaga elemente ale
citosc(eletului de structurile +onctionale si din glicoproteine transmembranare de legare
care interactioneaza prin domeniul lor citoplasmic cu proteinele de atasare si prin
domeniul extracelular cu glicoproteinele transmembranare ale celulelor adiacente.
Sonctiunile de ancorare se clasifica in +onctiuni de adeziune si
structuri dezmosomale.
3.3.1.1. Sonctiunile de adeziune intercelulara sunt structuri la nivelul carora sunt
ancorate filamente de actina dispuse in manunc(iuri. 9 +onctiune de aderenta este definita
ca o +onctiune celulara a carei fata citoplasmica este atasata citosc(eletului de actina.
'ceste +onctiuni formeaza o banda de adeziune continua $,,zonulae ad(erens"%,
caracteristice celulelor epiteliale. 'stfel de structuri +onctionale se gasesc si in celule non-
epiteliale, dar ele nu formeaza benzi de adeziune continua, de exemplu in cardiomiocite.
1ilamentele de actina interactioneaza cu structurile +onctionale prin intermediul unor
proteine de atasare- vinculina si >-actinina. Regiunea ,,cap" a vinculinei se leaga de !-
caderina prin intermediul >-, ? - si T Fcateninelor. Regiunea ,,coada" a vinculinei leaga
lipidele membranare si filamentele de actina. #omeniul extracelular al caderinelor
interactioneaza cu domeniile extracelulare ale glicoproteinelor omoloage din membranele
celulelor invecinate. Sonctiunile de aderenta sunt compuse din
urmatoarele proteine - 2aderinele, proteine transmembranare care
formeaza (omodimeri in maniera 2a-dependenta cu moleculele de caderina ale
celulelor adiacente. 5roteinele p1) denumite delta-
catenine leaga regiunea +uxtamembranara a caderinei. ?-catenina sau T-catenina
$pla@oglobina% leaga caderina la nivelul regiunii ce contine situsul specific de legare al
cateninei. >- catenina leaga
caderina indirect, prin ?-catenina sau pla@oglobina.
!-caderina $epiteliala% este cea mai bine studiata, este alcatuita din & domenii
repetitive $!21 U !2&% in domeniul extracelular, un domeniu transmembranar si
domeniul intracelular care leaga p1) catenina si beta-catenina. #omeniul intracelular
contine o regiune inalt fosforilata care leaga beta-catenina, care la randul sau leaga alfa-
catenina cu rol in reglarea citosc(eletului de actina . !-caderina este exprimata si
fosforilata in celule in cursul diferentierii. 7n tesuturile adulte, !-caderina este exprimata
in tesuturile epiteliale, cu un timp de in+umatatire de &ore. 5ierderea functiei !-caderinei
sau lipsa exprimarii acestei glicoproteine membranare este implicata in dezvoltarea
tumorii canceroase si in metastazare, deoarece in asemenea conditii descreste rigiditatea
si stabilitatea tisulara si creste motilitatea celulelor, ceea ce permite celulelor tumorale sa
penetreze membrana bazala si sa invadeze tesuturile din +ur.
Sonctiunile intercelulare prin legarea
(omofilica a caderinelor au un rol esential in segregarea tisulara. 'paritia si disparitia
caderinelor specifice este corelata cu etapele dezvoltarii embrionare cand celulele se
grupeaza si isi modifica contactele pentru a forma noi structuri tisulare. 7n timpul formarii
tubului neural din ectoderm, celulele pierd !-caderina si sintetizeaza 8-caderina, in timp
ce celelalte celule din ectoderm continua sa sintetizeze !-caderina. 2and celulele crestei
neurale migreaza din tubul neural, caderinele mentionate sunt greu detectabile, in sc(imb
sunt exprimate in aceste celule caderine-= care mentin sub forma de grupari celulele
migrate prin adeziune intercelulara. 7n final, cand aceste celule agrega pentru a forma un
ganglion nervos, ele exprima 8-caderinele. #aca intr-o
cultura de celule exista celule care exprima diferite tipuri moleculare de caderine, ele vor
fi sortate si vor agrega separat in functie de tipul de caderina exprimata, caderinele
legandu-se preferential de propriul lor tip molecular.
'samblarea celulelor in epitelii poate fi reversibila. !xprimarea !-caderinelor
determina adeziunea celulelor neatasate, dispersate denumite celule mezenc(imale, care
pot astfel forma un epiteliu. 7nvers, celulele epiteliale se pot detasa, se disperseaza si isi
pot sc(imba caracterele migrand din epiteliul parental. 'ceasta tranzitie epiteliu-
mezenc(im are un rol important in dezvoltarea embrionara normala, dar are un rol
important in procese patologice la adult, in cancer, multe tipuri de tumori maligne avand
originea in epitelii.
3.3.1.).Sonctiunile de adeziune celula- matrice extracelulara conecteaza
filamentele de actina cu elementele componente ale matricei extracelulare. 'deziunea
celula-matrice se realizeaza prin regiuni specializate ale membranei plasmatice, prin
structuri +onctionale denumite contacte focale sau placi de adeziune. *a nivelul acestor
structuri se stabilesc interactiuni intre manunc(iurile de filamente de actina si elemente
ale matricei, prin intermediul unei glicoproteine membranare ce apartine familiei
integrinelor. 7nteractiunea filamentelor de actina cu integrina este mediata de 4 proteine
diferite- o proteina de legare a capului filamentelor de actina, vinculina, >-actinina, talina.
3.3.1.3. #ezmosomii sunt structuri de adeziune celulara la nivelul carora se
realizeaza contactul intre filamentele intermediare ale celulelor adiacente. 7n celulele
epiteliale structurilor dezmosomale le sunt asociate filamente de c(eratina, in miocite
filamente de desmina care sunt o cale de transmitere a fortei de contractie, in celulele
mezenc(imale filamente de vimentina. !lectronomicroscopic dezmosomii apar formati
din doua discuri dense de 1&-) nm grosime situate pe fata citoplasmica a membranelor a
doua celule adiacente, alcatuite din molecule proteice denumite desmoplac(ine care
interactioneaza cu filamentele intermediare, dar si cu glicoproteine transmembranara
denumit desmogleina si desmocolina. #omeniile extracelulare ale desmogleinelor si
desmocolinelor interactioneaza (omofilic printr-un mecanism 2a-dependent, conectand
desmosomii celulelor adiacente. #esmogleina si desmocolina sunt membre ale familiei
de molecule de adeziune celulara denumita caderine.
#omeniul extracelular a desmosomului se
numeste #omeniu central extracelular $!2#% sau #esmoglea in care desmogleina
interactioneaza cu desmocolina. 5e fata citoplasmica se afla 5laca densa externa $9#5% si
5laca densa interna $7#5%, strabatute de moleculele de desmoplac(ina. *a nivelul 9#5,
domeniul citoplasmic al celor ) caderine desmosomale interactioneaza cu desmoplac(ina
prin intermediul pla@oglobinei si pla@ofilinei. *a nivelul 7#5, desmoplac(ina
interactioneaza cu filamentele intermediare ale celulei.
3.3.1.4. Memidesmozomii sunt structuri de ancorare a filamentelor de c(eratina
din celulele epiteliale de membrana plasmatica si de lamina bazala a epiteliului prin
intermediul unor glicoproteine transmembranare. M# contin ) placi asemanatoare unor
nituri $placa interna si placa externa%, impreuna cu fibrile de ancorare si filamente de
ancorare care alcatuiesc impreuna complexul M# de adeziune stabila sau complexul
filamentos M# de ancorare. 'cest complex formeaza o structura continua de legatura
intre filamentele intermediare de @eratina si membrana bazala impreuna cu componente
ale dermei si este alcatuit din peste 1 molecule componente. Memidesmosomul este
alcatuit din @eratina citosolica legata noncovalent de o placa citosolica de plectina care
interactioneaza cu molecule de adeziune transmembranare- integrinele >6?4. 7ntegrinele
interactioneaza apoi cu una dintre numeroasele proteine multiadezive cum este laminina,
din matricea extracelulara, in acest fel formandu-se una dintre multele adeziuni dintre
celule si matrice.

3.3.). Sonctiunile de ocluzie sau ,,zonulae occludens" , mai sunt denumite
+onctiuni stranse sau impermeabile $,,tig(t +unctions"% sunt prezente la nivelul polului
apical al celulelor epiteliale ce delimiteaza lumenul unor cavitati. Sunt evidentiate in
M.!. ca puncte de contact sau de sudura ale membranelor celulelor adiacente. Sunt
formate dintr-o retea ramificata de catene stranse, fiecare catena fiind independenta.
!ficienta acestor +onctiuni in a preveni difuzia ionilor creste exponential cu numarul de
catene componente. 1iecare catena este formata dintr-un sir de proteine transmembranare,
care interactioneaza direct la nivelul domeniilor extracelulare. Speciile proteice ma+ore
sunt claudina si ocludina, asociate cu proteine membranare periferice localizate pe fata
citoplasmica a membaranei plasmatice, care ancoreaza aceste catene proteice de
citosc(eletul de actina, unind in acest fel citosc(eletul de actina al celulelor adiacente.
1unctiile
+onctiunilor de ocluzie sunt- mentinerea adeziunii intercelulare, mentinerea polaritatii
celulelor prin prevenirea difuziei laterale a proteinelor integrale de membrana intre zona
apicala si cea bazala sau zonele laterale, permitand mentinerea functiilor specifice ale
fiecarei suprafete celulare- de exemplu endocitoza mediata de receptor pe suprafata
apicala si exocitoza pe suprafata bazolaterala $transportul transcelular% sau antiportul 8a/
glucoza la nivelul celulelor epiteliului intestinal. 9 alta functie este de prevenire a trecerii
moleculelor sau ionilor prin spatiile intercelulare. 7onii sau moleculele trebuie sa patrunda
doar in celule prin difuzie sau transport activ. 'ceasta functie exercita control asupra
transportului selectiv al particulelor, fiind nepermisiv pentru unele, ca in cazul barierei
(emato-encefalice, insa mecanismul de control nu este cunoscut, poate sa se datoreze
unor brese aparute prin mici discontinuitati structurale sau prin pori multipli. 7n functie de
permisivitatea fata de moleculele de apa si solutii, epiteliile care contin astfel de +onctiuni
se clasifica in epitelii impermeabile sau permeabile.

3.3.3. Sonctiunile de comunicare se numesc si +onctiuni permeabile $,,gap
+onctions"%. 2onecteaza direct citoplasma a doua celule si permit trecerea ionilor si
moleculelor intre celule. 9 astfel de +onctiune este formata din ) conexoni sau
(emicanale care strabat spatiul intercelular. 2onexonii sunt formati din (omo sau
(eterodimeri de conexina-proteina constitutiva. *a nivelul +onctiunilor de comunicare,
spatiul intercelular este de 4 nm si unitatile conexonilor apartinand celor ) celule
adiacente sunt aliniate. Sonctiunile formate din doua (emicanale identice sunt denumite
(omotipice, iar cele formate din (emicanale diferite sunt (eterotipice. Memicanalele
formate din conexine identice sunt (omodimerice, cele formate din cenexine diferite sunt
(eterodimerice. 2ompozitia c(imica influenteaza functiile acestor canale, care sunt-
V de comunicare electrica intre celule,
diferitele subunitati de conexina pot impartasi diferite conductante electrice
V de comunicare
c(imica intre celule, prin transportul meleculelor mici, cum sunt mesagerii secundari
$753, 2a)G%, diferitele subunitati de conexina pot rezenta selectivitate diferita pentru
anumite molecule mici. #esi diferitele conexine determina dimensiuni diferite ale porilor,
cu selectivitate electrica diferita, toate aceste canale permit in general trecerea
moleculelor mai mici sau egale cu 1 #a. 8u este permisa trecerea macromoleculelor-
proteine, acizi nucleici.
V asigura controlul transportului moleculelor prin spatiul intercelular, confera caracter
ordonat, inlatura posibilitatea ,,scurgerii" de molecule in acest apatiu.
1unctiile mentionate asigura cuplarea electrica si metabolica a celulelor prin sc(imburi
electrice si c(imice prin (emicanale si are implicatii in (omeostazie.
5otentialul de actiune este raspandit in miocard de la celula la celula determinand
contractia ritmica a cordului. *a nivelul anumitor sinapse din creier, +onctiunile de
comunicare permit transmiterea potentialului de actiune, intr-un interval mai scurt de
timp decat cel necesar neurotransmitatorilor. #efecte ale conexinelor ce compun
+onctiunile la nivelul tesutului nervos duc la degenerari ale substantei albe in maniera
caracteristica unor afectiuni cum este boala 5elizaeus-Merzbac(er si scleroza multipla.
8euronii din retina sunt cuplati prin +onctiuni permeabile care apar intre aceleasi tipuri de
celule dar si intre celule diferite. 7n timpul travaliului, +onctiunile permeabile
dintre celulele musculaturii netede a uterului permit contractii coordonate, puternice
necesare expulziei fetale. V functia de transport este
dublata de o functie de adeziune a celulelor adiacente in timpul dezvoltarii embrionare,
cu implicatii in diferentiere, ex.- migrarea neuronala in neocortex. #efectele genetice ale
proteinelor structurale ale +onctiunilor permeabile sunt implicate in boli ale pielii,
deoarece acest tip de +onctiuni sunt puternic implicate in procesele de diferentiere si
proliferare ale acestor tesuturi. V sunt
supresori ai oncogenelor, s-a constatat exprimarea scazuta sau lipsa totala a acestor
proteine in celule tumorale cu pierderea controlului proliferarii. #efecte ale conexinelor
sunt implicate in cancerul mamar, renal, esofagian, etc.
2onexinele sunt exprimate in toate tipurile tisulare cu exceptia unor celule mobile cum
sunt (ematiile si spermatozoizii

3.3.4. 9 alta categorie este adeziunea mediata de selectine ,,selected lectins",
proteine de adeziune celulara care leaga carbo(idrati. 7n timpul raspunsului inflamator,
stimuli ca (istamina si trombina determina mobilizarea 5-selectinelor din interiorul
celulelor, pe suprafata lor. 7n plus, cito@inele ca A81-alp(a stimuleaza exprimarea !-
selectinelor si 5-selectinelor aditionale, cateva ore mai tarziu. #omeniul distal
,,lectin-li@e" al selectinelor leaga grupuri carbo(idrat prezente in molecula
glicoproteinelor cum este glicoproteina 5S6*-1 din membrana leucocitelor, care
favorizeaza patrunderea acestor celule la situsul infectiei. 8eutrofilele si eozinofilele se
leaga de !-selectine.
1.7gS1$superfamilia imunoglobulinelor%
- 2a)Gindependente
8-2'M ,,8eural 2ell 'd(esion Molecule"
sau proteina zero a mielinei W
72'M1,& ,,7ntercellular ad(esion molecules" W
:2'M-1 ,,:ascular cell ad(esion
molecules" W
5!-2'M molecule de adeziune plac(etare/
endotelialeW
*1-2'M molecule de adeziune din neuroni,
intervin in diferentierea si dezv. S8
2#) de pe suprafata *A sau 8C intervin in
interactiunea cu alte molecule de adeziune
$*1'3/2#&J% de pe suprafata Mf
S76*!2 ,,sialic acid binding 7g-li@e lectins"
de pe suprafata Mf., *.
1amilia 2AX ex.- S'M ,,+unctional ad(esion
molecule ." in +onctiunile impermeabile ale
cel. endoteliale
!S'M ,,endot(elial cell selective ad(esion
molecules"

). 7ntegrinele sunt receptori care mediaza
adeziunea dintre o celula si alte celule sau
matricea extracelulara apartinand tesuturilor
din +urul ei. 'u rol important in semnalizarea
celulara si definesc forma celulelor,
mobilitatea, regleaza ciclul celular
-2a)Gindependente
7ntegrina ?-)$ 2#1J% este subunitatea ? a 3
structuri-
1.*1'-1 ,,*Hmp(ocHte function-associated
antigen"-molecule de adeziune ale *A , *. ,
Mf, neutrofilelor la cel. prezentatoare de 'g,
are loc recrutarea lor la situsul infectiei.
).7ntegrina alp(aXbeta)- receptor de
complement.
3.'ntigenul 1 al macrofagelor- receptor de pe
suprafata Mf care recunosc componenta 23b a
complementului legata de suprafata cel.
straine, declanseaza fagocitarea acestor cel.
:*'1-6 molecule de adeziune celula-celula
si de integrare a !M2 cu citosc(eletul
6licoproteina 77b/777a sunt receptori pentru
fibrinogen ai plac(etelor, intervin in activarea
plac(etara
3. 2aderinele sunt o clasa ma+ora de proteine
de membrana cu rol proeminent in adeziunea
celulara,
reglarea organizarii tisulare si morfogeneza.
Mediaza adeziunea monotipica celula-celula
dar si adeziunea (eterotipica intre diferite
tipuri de caderine este posibila. 'ctioneaza
atat ca receptor cat si ca ligand. Sunt
responsabile pentru adeziunea selectiva
celula-celula care este necesara pentru a
repartiza diferitele tipuri celulare in pozitia
corecta in timpul dezvoltarii. 2aderinele tind
sa se concentreze pe suprafata celulara la
nivelul +onctiunilor celula-celula, fiind
structural asociate filamentelor de actina.
#omeniul citoplasmic este asociat cu
proteine citoplasmice denumite catenine.
#eletia domeniului citoplasmic distruge
aceste interactiuni si functia
caderinelor.1unctia caderinelor ca receptori
membranari este de a receptiona semnale
externe si de a le traduce in semnale interne
prin activarea 6A5azelor si caii beta-
catenin/;nt rezultand o reorganizare
dinamica a citosc(eletului si sc(imbari
fenotipice.
- 2a)Gdependente
#esmogleina $#S61, #S6), #S63,
#S64% au rol in formarea desmosomilor
#esmocolina $#S21, #S2), #S23% W
A-caderina W
5rotocaderina W
2#M1 !-caderina $epiteliala%
2#M) 8-caderina $neurala%
2#M3 5-caderina $din placenta%
2#M4 R-caderina $din retina%
2#M& :!-caderina $vasculara endoteliala%
2#M6 C-caderina $renala%
2#MJ 2#MI$A1% 2#M1$A)%
2#M11 9.-2aderina $osteoblastica% 2#M1)
2#M13 A-caderin - M-caderin' $inima%
2#M1& - M-caderina $miotubuli%
2#M16 - CS5-caderina
2#M1= - *7 caderina $ficat-intestin%
2#M1J - caderina 1J, tip )
2#M1I - caderina 1I, tip )
2#M) - caderina ), tip )
2#M)3 - caderina )3, $epitelii
neurosenzoriale
4.Selectinele sunt o familie de molecule de
adeziune (eterofile care leaga carbo(idrati
fucozilati, de exemplu mucine. 2el mai bine
reprezentat ligand pentru cele trei selectine
este 5-selectin glicoprotein ligand-1 $5S6*-
1%, care este o glicoproteina tip mucina
exprimata in toate celulele albe ale sangelui.
- 2a)Gdependente
!-selectina $endoteliala%
*-selectina $leucocitara%
5-selectina $plac(etara%