1 Curs 11

Hormonii hipotalamici
1 fac parte din sistemul endocrin difuz
2 sunt secretati de celule endocrine grupate in nuclei hipotalamici sau de terminatiile
neuroendocrine
2 ajung la nivelul eminentei mediane si apoi sunt transportate prin circulatia porta la
adenohipofiza, la celulele secretoare de diferiti hormoni
3 adenohipofiza e vascularizata de sistemul port Popa-Fielding
4 sangele provine din artera hipofizara superioara(a carotidei interne) si care se
capilarizeaza printr-un plex primar la nivelul eminentei mediane
5 formeaza apoi vasele portale care coboara la adenohipofiza (de-a lungul tijei) si
formeaza la acest nivel capilarele sinusoide
6 sistemul port transporta de la nivelul eminentei mediane si hipotalamus la
adenohipofiza factorii/hormonii hipotalamici de eliberare (liberine) si FHI(inhibine)
7 nucleii hipotalamici ce contin celule neurosecretoate sunt:
o nc. Arcuat
o nc. Ventromedial
o nc. Dorsomedial
o nc. Preoptic
8 produsul de secretie al neuronilor hipotalamici implicati in secretia hipofizara se
deplaseaza de-a lungul axonilor si se depoziteaza la nivelul eminentei mediane; la acest
nivel ajung si unii neuroni care secreta vasopresina si ocitocina

Factorii stimultori hipotalamici:

1 de eliberare a somatotropinei (SRH sau GH-RH)
2 de eliberare a tireotropinei (TRH)
3 de eliberare a corticotropinei (CRH)
4 de eliberare a hh gonadotropi (GnRH)
5 de eliberare de prolactina (PRH)
6 de eliberare de MSH (MRH)
Factorii inhibitori hipotalamici:
1 somatostatina
2 Prolactin inhibitor hormone (PRIH)
3 MIH(inhib pt MSH)
Structura chimica a hh hipotalamici e cunoscuta=> pot fi sintetizati.
Celulele neurosecretoare de hh hipotalamici pot fi excitate +/- de neuromediatori
eliberati de axonii ce provin din diferite zone encefalice:
1 Acetilcolina
2 Dopamina
3 Noradrenalina
4 Serotonina
5 Histamina
6 GABA(acidul gama amino butiric)- se elibereaza in sinapsele de tip
inhibitor
7 Unele prostaglandine
8 Enkefalinele
9 Melatonina
10 CCK
11 Gastrina
12 Angiotensina II
Prin acesti neuromediatori secretia hipotalamica se afla sub influenta zonelor
encefalice, aceasta depinzand de aferentele neuronale, inclusiv cele ce sunt stimulate
prin impulsuri psihice.
Ciecuitul lui Papez- centrii vegetativi de la nivelul sistemului limbic si hipotalamusului
participa la reactii emotionale, la cele produse de durere sau alti stimuli stresanti.
Exista tractusuri specializate pentru transmiterea prin neurotransmitatori spre
hipotalamus. Eferentele spre hipotalamus sunt : colinergice, adrenergice,
dopaminergice, noradrenergice.
Neurosecretia hipotalamusului poate fi influentata de substante pe calea sangelui, care
strabat usor bariera hemato-cefalica (melatonina)
Cum eminenta mediana nu are bariera hematocefalica, substantele din sange pot
stimula/inhiba antrenarea hh hipotalamici de la niv eminentei mediane din circulatia
porta sau pot sa influenteze direct secretia adenohipofizei. Prin acest mecanism se
realizeaza autoreglarea secretiei hipofizare prin hh pe care ii secreta sau prin produsii
metabolici secretati de acesti hormoni.
Exista un feed-back negativ printr-o circulatie ascendenta (din eminenta mediana
-hipotalamus si hipofiza  eminenta mediana) care e mai putin important decat
circulatia descendenta pe calea sistemului port.
Actiunea periferica de pigmentare a ACTH-ului si MSH-ului
Hh cu actiune directa asupra tesuturilor periferice, MSH si ACTH, au o actiune de
pigmentare datorita secventei alfa-MSH. La om ACTH nu se secreta separat de alfa-
MSH . La animalele primitive (vertebratele inferioare) pigmenteaza pielea prin actiunea
pe care o realizeaza asupra celulelor melanofore si iridifore.
-celulele melanofore prin stimularea exapansiunii granulatiilor pigmentare de
melanina
-celulele iridifore agregarea in jurul nucleului a unor particule refelctorizante.
Luminozitatea inhiba secretia de MSH, iar pielea se decoloreaza, la intuneric inhibitia
dispare  pielea se recoloreaza.
Un efectcontrar de pigmentare la vertebratele inferiopare il realizeaza melatonina(nu e
antagonica MSH) ea actioneaza asupra altor structuri celulare pigmentare, ea fiind
secretata la intuneric.
La om si mamifere, lobul intermediar nu e diferentiat, MSH si ACTH sunt secretate de
celulele bazofile ale adenohipofizei.
Pigmentarea pielii prin ACTH – melanocite(asa cum se intampla la expunerea la rzele
solare) se dat unei secvente de AA. Secventa 1-13 e identica intre MSH si alfa-MSH
Boala Adison(boala bronzata)- coloratie intensa pt ca dispare f-b neg ce mentine ACTH
in linii normale.
Secretia de ACTH scade sau e deficitara  piele albicioasa
POMC- pro opio melano cortina
1 Polipept cu nr mare de AA (240 resturi)
2 Precursor al ACTH, MSH si beta-endorfina care contine metenkefalina si
enkefaline
Enkefalinele si endorfinele= opiacee endogene, dat ef analgezic asemanator morfinei
Enkefalina se elibereaza ca mediator neuronal de sistemul limbic, amigdala, hipocamp,
dar si de hipotalamus
In hipotalamus- enkefalinele si endorfinele joca rolul de mediator peptidergic si pot sa
intervina in secretia unor hh hipotalamici.
Beta-endorfina poate fi prezenta si in hipotalamus alaturi de beta-lipotropina si de ACTH
fiind secretate in conditii de stres.

Hormonii glandulotropi
ACTH
- secretia bazala este reglata prin feed-back cu bucla legata { (nivelul glucocorticoizi
liberi),creste concentratia de glucocorticoizi si care inhiba structuriile secretoare de la
nivelul hipotalamusului(CRH) si celulelor adenohipofizare secretoare de ACTH.
-secretia bazala nu este constanta;exista variatii diurne cu varfuri in primele ore ale
diminetii,datorate ritmului nictemeral ciclic al secretiei de CRH si care e coordonata
De un pacemaker al bioritmurilor si care e reprezentat de glanda epifiza.
-hh de stress
-cresterea secretiei in conditii lipsite de orice fel de stimul iar atunci => cresterea
concentratiei de glucocorticoizi.
TSH(hh stimulator al tireotropinei):
-hh de natura clicoproteica; form. Din 4 peptide;
-secretia controlata de T3 si T4;ei inhiba celulele tireotrope adenohipofizare;
-secretia hipotalamusului de TRH e supusa termoreglarii care impreuna cu SL control
elibereaza de hh tireotrop in sistem port;semnalul pt eliberearea de TRH e scaderea
Temperaturii ambiante;reglarea se face prin existenta unei bucle de FB care stimuleaza
secretia de TRH.
GONADOTROPINELE(LH SI FSH):
-glicoproteine alc din 2 subunitati—e~= TSH
-- cealalta e identica gonadotropinei corionica umane.
-au efecte diferite la barbati si la femei.
-efecte FSH:-la nivelul ovarului det.ovulatia + maturarea foliculilor si secretia de hh
estrogeni;la nivelulul testiculului + spermatogeneza.
Efecte LH:la nivelul ovarului det ovulatia si formarea corpului galben secretor de
estrogeni si progesteron.la nivelul testiculului det secretia de testosteron.
REGLAREA: ele sunt controlate de niv plasmatic al steroizilor sexuali prin bucle de FB
lungi de la nivelul adenohipofizei sau prin bucle scurte la nivelul hipotalamusului prin hh.
De eliberare LH-RH;la femei variaza ciclic intr-un bioritm specific..
HH NEGLADULARI: -factorii de crestere sunt polipedide biologice active ce
functioneaza ca hh reglatori ai proliferarii si diferentieri celulare.
-factorul de crestere nervos NGF-stimuleaza dezvoltarea S.N.S si a S.N.senzitiv NGF-
like
-factorul de crestere epitelial EGF;
-factorul de crestere de la nivelul mezodermului,plachetelor,trombocitelor.
-factorul de crestere GN-CSF(granulocit-novocit-colony stimulating factor.
-interleuchinele(mediatori de cooperare interleucocitara)
-factori de crestere ~ insulinei (IGF-insulin grow factor)
HH. de crestere(STH sau GF):
-hh.periferic trop in masura in care anumite efecte sunt mediate de subst. produse in
tesuturile periferice.au structura variabila;
-last polipedidic lung de 191 aa.;
-structura ~ prolactinei(LTH)
-concentratie plasmatica e in jur de 3 mg/ml; conc. Crescuta la nou nascut;secretia sa e
stimulata de somatotropina(gh-rh) si e inhibata si somatostatina(GTS;GH-IH)-HH DE
INHIBARE HIPOTALAMIC;inhiba si secretia de TRH,tireostimulina si de lth; det
cresterea de AMPc la nivelul creerului.
ACTIUNI STH:-cresterea organelor prin stimularea condrogenezei de la nivelul placii
epifizare care implica si dezv oaselor lungi.
-creste absortia de Ca2+ la nivelul intestinului=> ajuta la formarea oaselor si intesifica
sinteza de colagen si ac. condroitin sulfuric(subst.din structura osului)
-asupra cartilajului osos nu actineaza direct si prin intermediul somatomedinei sintetizata
la nivel hepaticsi renal;somatomedina C cu actiune insulin-like favorizand patrunderea
glu.prin membrana.
-depozitarea crescuta de proteine prin celulele condrocite +osteocite favorizeaza
reproducerea acestor celule.
-favorizeaza trecerea condrocitelor in osteocite;
-dezvoltarea viscerelor (se devolta tesutul renal si suprarenalele si organele genitale)
-creste eritopoieza si secretia lactata(efect ~ prolactinei si hh tiroidieni)
-STH cantitate mare la nou nascut;dar se secreta tot restul vieti;
EFECTE METABOLICE:-
-pe metabilismul protidic:
-fav trasportul membranar al aa atat neutri cat si bazici;
-fav sinteza proteinelor;
-stimuleaza dezvolatarea musculaturii(bilant azot pozitiv ; creste
concentratia de azot plasmatic si scade eliminarea irinara)
-retentie hidrica prin cresterea sintezei proteice pt ca se retin NA+;K
-anabolizant.
-pe metabolism glucidic:
-efect hiperglicemiant prin cresterea glicogenolizei hepatice avand
efect antiinsulinic;actioneaza mai pregnant cand exista o hipersecretie de
STH=>epuizarea celulelor B insulare si apare asa numitul “diabet m hipofizar”
-diminua utilizarea de glu de catre celule => cresterea nivelului glu sangvinic ;creste
secretia de insulina direct;prin efect asupra cel.B insulare si indirect prin cresterea
concentratiei de glu.
-pe metabolism lipidic: -mobilizarea AG liberi din depozitele adipoase
;creste inversia lor in acetil CO A. si utilizarea lor pt energie (mai mult decat glu si
proteine)=> depozitarea proteinelor si cresterea organismului.
-stimuleaza cetogeneza.
REGLAREA :
-concentratia constanta de somatotrop prin circulatia sistemica se realizeaza prin
mecanismul de feed-back printr-o bucla lunga realizata prin scaderea secretiei
hipofizare influenteaza cresterea concentratiei plasmatice si printr-o bucla scurta prin
scaderea secretiei de STH au prin cresterea secretiei de somatostatina; efectul se
exercita prin cresterea de somatotrop circualr sau prin producerea lui metabolic rezultati
la nivel periferic.
-nucleii care determina secretia de somatotrop – nucleul ventromedial, acea arie
sensibila la hipoglicemie iar secretia de somatostatina e controlata de aria hipotalamica
din jur.
-alte semnale hipotalamica ce apra in cursul emotiilor,stresului,traumelor pot sa afecteze
concentratia de somatotropina
-hipoglicemia si concentratia scazuta de acizi grasi ……………cresterea secretiei de
somatotrop
-hiperglicemia si cresterea secretiei de acizi grasi eliberati inhiba secretia de STH
-ritmul secretiei de STH poate fi crescut printr-o serie de substante
:dopamine,catecolamine – eliberate de aferentele neuronale hipotalamice.
-controlarea majoritara pt secretia de STH pe termen lung (nutritia tesuturilor si nivelul
nutritiei proteice ceea ce face ca dificienta nutritionala sau consumul excesiv de proteine
va determina cresterea cresterea secretiei de STH).
Afectiunile datorate modificarilor de secretie STH
1.gigantismul - hipersecretia de STH in copilarie -> cresterea masei la copii;oasele lungi
Se dezvolta foarte mult, cresterea tesuturilor
2.capacitatea fizica si intelectuala ce sunt crescute initial,devin deficitare,iar hipertrofi-
citatea afecteaza partea nefunctionala a tesuturilor,
forta musculara nu se de dezvolta
3.acromegalia :hiperfunctia STH la adult -> adenom,cresterea oaselor scurte datorita
tesuturilor conjunctive; cresterea degetelor,nasul se mareste,limba
(macrogrosie),mandibula e “in glos”; se maresc viscerele .
hipergigantism – hiperfunctie genitala,scaderea functiei genitale.
diabet hipofizar.
4.nanism hipofizar – hiposecretie de STH in peioada copilariei;scheletul nu se dezvolta
exista o dezvoltare psihosomatica normala;corpul este proportinal
dezvoltat; e intarziata dentitia secundara;gonadele suficient dezvol
tate ;se poate insoti de adipozitate (depunere de grasime) sau
diabet insipid
-produs de tumori,chisturi,leziuni degenerative ale hipofizei.
PROLACTINA
-asemanator cu STH
-poate fi secretat si de placenta iar receptorii specifici pt prolactina sunt asemanatori
celor pt STH
-stimularea secretiei lactata a glandei mamare (sensibilizate de estrogen si progesteron)
-inhibator al activitatii gonadotrope
-previne ovulatia ceea ce determina absenta ciclului ovarian -> apare amenoreea in
perioada de lactatie postpartum
-la barbati rol necunoscut
Reglarea
PIH joaca rol esential
-dopamina, secretia de neuronii tuberoinfundibulari in sistem port,reglarea seretiei de
prolactina prin bucla scurta de feed-back scade prin inhibitie ionica
-exista o peptida-gonadoliberihn aso……….. peptid (GAP) ce se sereta impreuna cu
GN-RH, inhibitori ai secretiei de prolaptina si stimulator al FSH si LH.
-secretia in afara sarcinii e stimulata de efortul fizic,stresul chirurgical si fiziologic,somnul
-in timpul sarcinii secretia e estrogen-dependenta; creste gradual cu un varf la nastere si
revine la normal dupa 8 zile postpartum;
-suptul determina cresterea temporara a secretiei printr-un mecanism reflex declansat
de receptorii mamelonari;funtioneaza in primele luni de alaptare.
Dintre afectiunile generale ale hipofizei:
-boala Simonds –datorata insuficientei globale a hipofizei anterioara in special si care
afecteaza secundar gonadele,corticosuprarenale,tiroida;dereglarile
 metabolice ce o insotesc sunt hipoglicemia,hipotermia,scaderea
metabolismului energetic,bilant azotat scazut,dilutii tisulare ->
casepsie generalizata: tulburari trofice :atrofia mandibulara si caderea
dintilor;netratata are consecinte mortale.
-sindrom adiposo-genital – produs prin afectiunile adenohipofizei la tineri
*infantilism genital
*obezitate/ adepozitate
*metabolism scazut
-in leziuni hipofizare intinse se poate asocia cu nanismul si
diabetul insipid
NEUROHIPOFIZA
-se dezvolta din planseul ventricululoui 3
-este format din lobul posterior si tija pituitara alcatuit din tractul hipotalamic-hipofizar de
inconjurat de celule adenohipofizare.
-e legata de nucleul supraoptic si paraventricular si de nucleul tubercinerum de la nivelul
structurii
-contine 2 hormoni –ADH
-ocitocina (la nivelul nucleului paraventricular)
-initial sint ??? in acei nuclei,apoi transoptati cu ajutorul celulelor caraus (neurofizine)
prin terminatii nervoase in neurohipofiza unde ajung in cateva zile; cand impulsurile
nervoase sunt transmise in nuclei,hormonii sunt eliberati din ggl secretorii in terminatiile
nevoase prin mecanismul secretiei de exocitoza +absorbit in capilare adiacente.
-cei 2 hormoni au strucuri polipeptidice cu aprox 9 amino-acizi in lant.
VASOPRESINA
-compozitia chimica difera la specii ;la mamifere :o arginina 8 vasopresina.
-2 roluri –la nivelul tubilor renali (a)
- efecte vasoconstrictoare (b)
-a) la nivelul tubilor renali determina absortia apei in tubii distali ,colectori ->concentrarea
urinei,efectul diuretic -> cresterea permeabilitatii tubulare de AMPc ->din actiunea
adenilciclazei membranare pe reptori de tip V2 prin modificarea structurii la nivelul
membranelor apicale a celulelor ept.tubulare determina aparitia de noi pori care permit
difuzia apei intre tub si lichidele peritubulare.
In interiorul celulelor ………………(mb)la acest nivel exista un nr mare de vezicule
speciale, foarte putin permeabile pt apa (aquaporine)-cand ADH actioneaza aupra
celulelor: acestia se combina cu receptorii membranari ce determina formarea de AMPc
-> va determina fosforilarea elementelor si a veziculelor ce se insera la membranele
celulelor apicale ,dezvolta aparitia unui nr mare de pori ce devin permeabili pt apa.
-b) efecte vasoconstrictoare – receptorii de tip V1 prezenti in musculatura neteda a
vaselor,in aceste conditii sistemul mesager e IP3 sau Ca 2+; activitatea
vasoconstrictoare cu cresterea tensiunii arteriale cu o durata de 10-15 min dupa
adminstrarea intravenoasa unica; concentratia ADH e in doze farmacologice .Acest
efect vasomotor –in conditii de prabusire a tensiunii arteriale,in soc, dupa hemoragie
cand secretia de ADH creste foarte mult ; N A foarte important.
-efecte secundare :--reduce perspiratia insensibilitatii si faciliteaza absorbtia intestinala.
Reglarea
-prin osmolaritatea plasmei –fi (grupa de hidartare/deshidartare a org)=deshidratarea si
hiperosmoza ->cresterea receptorilor hipotalamici – receptorii pusi in evidenta de
Verney, se gasesc in vecinatatea nucleului supraoptic ->eliberare de ADH -> retentie de
apa si restabilirea echilibrului hidric
- hipoosmoza si hiperhidratarea ->scaderea de hormoni ADH
Raspunsul ADH presupune integritatea complexului hipotalamo-hipofizar; distrugerea
hipotamulsului determina diabetul insipid.
-modificarea echilibrului hidric : ADH participa la reglarea volumului sanguin ; cresterea
receptorilor de la nivelul atriului ;cresterea voloreceptorilor de la nivelul atriului drept;prin
hipervolemie ,scade secretia de ADH,hiperdiureza si normalizarea volemiei.
-calea aferenta e vagala iar cea eferenta e umorala prin ADH;e reflex neuroumoral
Henry Gower.
-secretia de ADH e scazuta si de preso/baroreceptorii din zona
sinocarotidiana/cardioaortica.
-prin acesti stimuli e scazuta secretia de aldosteron deoarece prin scaderea na in
sange,apa e mai putin retinuta in patul vascular; secretia de ADH e crescuta in
hipergravitatie longitudinala pozitiva – axul actiunii de sus in jos; hipogravitatia prin
scaderea volumului si presiunii in zone cardiovasculare determina acumularea sangelui
venos in portiuni inferioare cordului si aparatului reflex Henry Gower inversat.
-secretia de ADH e scazuta in imersie prin afluxul crescut de sange venos de la
extremitati -> zone cardiovasculare centrale => cresterea voloreceptorilor,
presoreceptorilor,aparitia unei hiperdiureze => reflex Henry Gower(s-a scazut secretia
de ADH)
-secretia ADH e scazuta de alcool;emotiile ,durerea produc antidiureza;impulsurile fiind
transmise prin intermediul unor mediatori stimulator.(NA,acetilcolina,angiotensina II) sau
neuromediatori inhibitori (dopamina, 8 butiric)
-secretia deficitare de ADH din diferite cauze (inflamatorii,necroze)duce la aparitia
diabetului insipid caracterizat prin diureza cu o densitate =1005-1007 si o ingestie de
apa.
-hipersecretia de ADH e implicata in Ta
OXITOCINA
-2 efecte – contractia uterului
- efectia laptelui
-contractia uterului in faza finala a sarcinii => actiunea este de excesul de estrogen si
progesteron;contractia la expulzia fatului (fara interventia progesteronului);actiunea este
mai putin puternica pe uterul negravid.
-la nivelul gl mamare – contracta elementele mioepiteliale ale canalelor galactofore ce
sunt preparate anterior de hh ovarieni si de prolactina determina cresterea ejectiei
laptelui;pt o lactatie normala e necesar sinergismul cu prolactina; pt k gl mamara sa
asigure o lactatie normala in perioada de alaptare e necesar dezvoltarea gl mamare in
timpul sarcinii
-oxitocina e inectivata de o oxitocinaza preosmotica iar cu ajungerea la termen a sarcinii
,activitatea oxitocinazei se prebuceste pt a se asigura o actinune maximala a oxitacinei
asupra uterului gravid.
Stimularea secretiei de oxitocina se face pe cale neuroreflexiva .
Excitantul este reprezentat de aferente senzoriale ce pleaca pe tractul genital in timpul
travaliului si din zona mamelonara in perioada de alaptare.
Suctiunea si evacuarea canalelor galactofore sunt necesare pt declansarea si
intretinerea secretiei de oxitocina din nucleii paraventriculari a carui activitate electrica
crescuta foarte mult in timpul alaptarii.
Leziuni hipotalamice ale tijei pituitare :
-deprima travaliul si ejectia laptelui;tipatul nou-nascutului, mirosul si vederea acestuia
favorizeaza secretia lactata (mamara).
-intreruperea actului de suctiune duce la disparitia secretiei lactate ca urmare a
deficitului secretor de prolactina si oxitocina.