I.

Necesarul de proteine

- este de 70kg/24 h aprox. 1g/kg corp/24h.

- Exista un echilibru dinamic intre aport si utilizare; se apreciaza pe baza bilantului
azotat care este diferenta intre N ingerat si cel eliminat prin excretie,(se mai elimina
prin transpiratie, descuamare).
- In conditii de sanatate si solicitare obisnuita, la adulti exista un bilant azotat echilibrat;
la organismul in crestere sau in covalescenta, bilantul este in favoarea bilantului
azotat, iar la organismele la care exista o suprasolicitare, bilantul e in favoarea
eliminarii N
- In functie de continutul in AA proteinele sunt de 3 feluri:
1. cele ce contin toti AA esentiali intr-o proportie optima in special proteine de origine
animala Ex: ovoviteline, ovalbumine si cazeina
2. cele ce contin AA doar intr-o proportie corespunzatoare Ex: glutamina si gliadina din
cereale si legumeina din leguminoasele uscate
3. cele ce contin AA esentiali Ex: Trp, Lis din zeina, gelatina; acestea pot lipsi

Proteinele sunt de origine animala si vegetala, iar raportul dintre ele trebuie sa fie de
40-50%.
- proteinele sunt necesare datorita rolului plastic din organism, iar necesarul lor creste in
cazul: - reducerii de somn
- efortului fizic- (solicitarii musculare) 2g/zi
- in anumite perioade fiziofogice ale femeii (sarcina, lactatie)
- in perioadele de crestere ale copiilor 1,5g/zi

O ratie alimentara corecta contine vitamine si minerale.

 Vitaminele- biocatalizatori ce stimuleaza reactii anabolice

- Liposolubile:
- A- asigura procese de vedere reproducere
- D- asigura absorbtia ionului de Ca- fosforilare oxidativa
- E- creste rezistenta peretilor capilari
- realizeaza fosfocreatina- rezerva energetica
- stimuleaza eliminarea horm. Gonadotropi
- k- participa la lantul respirator
- favorizeaza sinteza factorilor de coagulare (VII, IX, X)
- se absoarbe la nivelul colonului

- Hidrosolubile:
- Tiamina (B1)- intervine in transmiterea influxului nervos
- influenteaza permeabilitatea si tonusul muscular
- intervine in activitatea lipazei pancreatice
- Riboflavina (B2) – enzime transportoare in cadrul lantului respirator
- favorizeaza imunogeneza
- intervine in sinteza horm. Corticosuprarenali

1
- Ademina (B6) – contribuie la formarea aminelor biogene-> gamma-amino-glucidic->
mediator ce are rol in transmiterea neuronilor
- sinteza ac. grasi
- Ciancobalamina (B12) – stimuleaza eritropoieza (cu factorul intrinsec)
- stim. Metabolismul metoininei –AA protector hepatic
Ex: branza de vaci
- rol lipotrop- impiedica depunerea grasimilor la nivel hepatic
Ex: apare la alcolici
- vit. PP – reprezinta constituentul de baza al coenzimelor NAD, NADP
- vit. H – participa la sinteza acizilor di si tricarboxilici
- intervine in metabolismul ac. piruvic
- Ac. Folic- intervine in hematopoieza si crestere
- Vit. C – activeaza toate sistemele enzimatice
- favorizeaza trecerea de la dopamina la adrenalina
- stimuleaza sist. Hipofizo- suprarenalian- intervine in reactii de stres
- intervine in metabolismul Fe ( Fe -> Fe )
- rol antiinfectios

 Mineralele:

- Na, K, Ca, Mg, F- intra in componenta tuturor structurilor si umorilordin organism

- intervin in diferite reactii in organism
- oligoelementele- Fe, Cu, Zn, Co, Se – intra in structura diferitelor sisteme
enzimatice(proteine transportoare Ex: transporta O2, mioblobina)

II. Necesarul de apa

- peste 2500ml
- depinde de- temperatura
- necesitatea poceselor metabolice
- cantitatea de solventi ce trebuie dizolvata

Organisme- homeoterme- omul- nu are nevoie de caldura din ext.

- polechioterme- pesti, reptile- preiau Q din ext.
- heteroterme- animalele ce hiberneaza- iau Q din ext pe secvente mari de timp

Exista 3 locuri de preluare a temperaturii:

1. la axila-(corespunzatoare cu temperatura pielii)- 36,2-36,9-37 grade C
2. la nivel bucal( e mai mare cu 0.2-0.4 grade decat cea a axilei)
3. la nivel rectal (e mai mare cu 0,5-1 grad decat cea a axilei)

O temperatura constanta reprezinta echilibrul intre ceea ce se produce si ceea ce se

pierde.
1. termogeneza- termoreglare chimica- expusa de La Voisier
2. termoliza- termoreglare fizica – studiata de Rubner

2
 1. Termogeneza- constituie rata metabolica a organismului si e rezultatul
metabolismului energetic
- intra in functiune ori de cate ori temperatura mediului ambiant scade rezulta
intensificarea proceselor energetice mtabolice care se realizeaza printr-o serie de
mecanisme compleze

Fibrele de colagen prezente in fructe si legume

- necesarul zilnic este de 15-20g la care se adaoga
- paine de graham- influenteaza activitatea bacteriana
- creste volumul materiilor facale eliminate
- accelereaza tranzitul intestinal
- contribuie la fixarea si eliminarea unor metale, fitotoxine, virusuri
- elimina Cho si subst. Cancerigene

O ratie alimentara echilibrata contine – glucide 55-60%

- lipide 25-30%
- proteine 12-18%
Alimentatie depinde si de zonele climatice. Astfel eschimosii folosesc foarte multe
grasimi si totusi nu au afectiuni cardiovasculare.

Termoreglare:

Temperatura corpului este o constanta fizica a organismului viu si rezulta din reactii
chimice celulare care elibereaza energie si e indispensabila(necesara) proceselor vitale.
Ex: contractia voluntara musculara(frisoanele)
- produc stimuli proveniti de la neuronii motori
- este una din cele 2 tipuri de secuse musculatre
Contractia voluntara musculara este un proces ce intervine in inervatia simpatica:
- creste tonusul tesutului muscular
- intensifica pocesele metabolice
Hormonii corticosuprarenali (adrenalina+noradrenalina)- stimuleaza activitatea celulara
-produce termogeneza la nivel hepatic
In conditii de adaptare la frig activitatea se realizeaza printr-un factor de eliberare de la
nivelul hipotalamusului( tiroxina) si prin actiunea stimulanta a hipofizeice elibereaza
Trp(tirotropina).

Exista 2 mecanisme de reglare:

1. Ritm legat de metabolismul bazal al celulelor organismului
2. Ritm extrabazal la care contribuie - contractia musculara
- efectul tiroxinei asupra celulelor
- efectul adrenalinei si noradr.
- efectul stimulator simpatic
- modificarile de temperatura a celulelor insasi

Organismul produce Q in cursul efortului fizic in ficat, inima, muschii scheletici; apoi
transfera aceasta caldura pielii de unde se pierde la exterior
- ritmul de pierdere al Q depinde de rapiditatea ce care Q e condusa din interior spre
piele apoi spre mediul inconjurator.
- Un rol important in echilibrul termic in are sistemul izolator al corpului, adica pielea,
tesutul sucutanat, lipidele

3
 - Aceste structuri conduc mai lent Q comparativ cu celelalte
- Reprezinta un mijloc eficace pentru mentinerea temperaturii mediului intern si permite
ca temperatura pielii sa fie mult mai ridicata si sa se apropie de cea a mediului
- Acest sistem izolat se mai numeste si SISTEM RADIATOR AL CORPULUI si e
reprezentat de piele, iar curgerea sangelui la nivelul pielii reprezinta cel mai eficace
mecanism de transport la Q din corp spre piele.
- Acest lucru e realizabil prin prezenta unui plex nervos la nivelul tesutului subcutanat,
iar sangele e asigurat direct de arterele mici prin anastomoze arterio-venoase.
- Curgerea sangelui la acest nivel creste pana la aprox. 30% din debitul cardiac total; de
aici rezulta ca se trece usor de la vasoconstrictie la vasodilatatie(Ex: iarna daca ne
expunem mainile la frig, in falangele distale nu mai curge sange, pielea capatand o
culoare alba; incalzirea mainilor nu trebuie sa se faca rapid ci treptat ca sa evitam
‚ruperea’ acestor anastomoze)

2. Termoliza:
- se realizeaza prin macanisme fizice
1. iradierea –in functie de - gradul de incalzire al unui corp
- umiditatea mediului inconjurator
- se pierde 55-60%din Q
2. conductia- transferul de Q de la un corp la altul ( corpul cald cedeaza corpului rece)
- capacitatea de conductie- corpul la contactul cu aerul rece nu cedeaza multa
Q, dar la contactul cu apa corpul cedeaza multa Q, iar persoanele pot face
stop-cardiac.
3.convectia- in jurul unui corp incalzit aerul devine mai usor decat in mediu

2+3 se pierde 18% din Q

1+2+3 termolizase afla sub control SNC –asigura distributia sangelui
- volumul sangelui
- debitul circulator
- cu cat creste volemia creste si termoliza
4. evaporarea- se realizaeaza la suprafata pielii; eliminare prin plamani
- intr-un regim alimentar din 3000ml apa, 1800 se pierde prin evaporare
- prin fecale si urina se pierde aprox. 3%
- intr-un ml sudoare se afla 0,58 kcal

Compozitia sudorii:

- solutie apoasa de 0,2% NaCl, contine uree in cantitati mici, K, ac. Lactic
- densitatea sudorii 1002-1003
- pH- ul variaza foarte mult 4- 7,5
- sudoarea produsa in efort muscular e bogata in sare si substante toxice

 Reglarea secretiei sudorale:

- glandele se afla sub contractia sistemului nervos simpatic ce stimuleaza transportul
fibrelor simpatice colinergice(acetil Co A)- stimulata de adr. si noradr. Circulanta desi
nu au inervatie adrenergica
- transpiratia e stimulata de hiperturimie, datorita incalzirii sangelui ce iriga centrul
termolitic de la nivelul ariei preoptice prin hipotalamusul anterior considerat (ochiul
termic al organismului)
- printr-o racire foarte puternica a pielii transpiratia e oprita.

4
 Mecanismul secretiei sudorale:
- lizozim, kalicreina
1. portiunea subdermica – e incolacita si se secreta sudoarea primara
2. portiunea ductala- ce strabate dermul si epidermul
Secretia primara:
- sufera procese de concentrare la trecerea sau curgerea prin ducte
- e un proces secretor activ al celulelor epiteliale prezente in portiunea incolacita a
glandelor sudoripare
- secretia e stimulata de terminatiile fibrelor nervoase simpatice colinergice si care sunt
prezente in jurul glandelor sudoripare.

 Compozitia secretiei sudorale:

- asemanatoare plasmei
- nu avem aceeasi concentratie de Na si Cl
- Na- 142mEq/l
- Cl-104mEq/l
- La trecerea prin duct are loc reabsorbtia Na si Cl; gradul de reabsorbtie e dependent de
ritmul sudorii
- Cand gl. sudoripare sunt slab stimulate lichidul precursor trece prin duct mai incet si
toti ionii de Na si Cl reabsorbiti, concentratia lor scazand pana la aprox. 5mEq/l ;
rezulta scaderea presiunii osmotice foarte mult
- Apa e reabsorbita ca si ceilalti constituenti: uree, ac. Uric, K
- Cand gl. sudoripare sunt puternic stimulate ( de SNS) se formeaza cantitate crescuta
de precursori
- La nivelul ductului se reabsorb ½ din cantitatea de Na si Cl , cantitatea fiind crescuta
la persoanele ce nu sunt aclimatizate
- Reabsorbtia de apa e redusa datorita curgerii rapide prin duct, iar ceilalti constituenti
sunt moderat crescuti de unde rezulta cresterea concentratiei ureei(dublu de cea din
plasma); acidul lactic creste de aprox. 4 ori.
- Se pierd cantitati mari de NaCl ; la persoanele neaclimatizate se produce cca 700ml
sudoare, iar la o expunere la cald timp de 1-6 saptamani, cantitatea de sudoare creste
pana la 2L/h; evaporarea creste pana la 10ori.
- Aceasta deficienta de datoreaza capacitatii de sudorare a glandei, iar cu aclimatizare
descreste cantitatea de NaCl in sudoare permitandu-se o mai buna conservare a
acestuia datorita cresterii concentratiei de aldosteron ce intervine atunci cand scade
nivelul de NaCl in organism
- In general o persoana neaclimatizata pierde foarte mult Na
- Transpiratia se produce datorita –vasodilatatiei
- vasoconstrictiei- sudoare rece insotita de o senzatie
de raceala – in excitatii psihice
penibile- teama, frica
 Reglarea temperaturii corporale:
- necesita un mecanism complex in care intervin functii ale organismului cum sunt:
- activitatea somato-motoare
- metabolismul, circulatia sangvina, secretia sudorala si endocrina
- mentinera homeostaziei termice e asigurata prin mecanisme de feed-back datorita
interventiei centrilor localizati la nivelul hipotalamusului (aria preoptica e considerata
ca centru termostatic de control al temperaturii; la acest nivel se gaseste un numar
mare de neuroni, sensibili la Q, doar 1/3 din acestia sunt sensibili la rece

5
 - neuronii- functioneaza ca senzori de temperatura
- sensibili la cald- creste rata de actiune atunci cand temperatura corpului
creste; 2 pana la 10 ori cand temp. copului creste cu 1 grad
- sensibili la rece- creste rata de actiune atunci cand temp. corpului scade
- la incalzirea ariei preoptice pielea va prezenta o puternica transpiratie, vasele sanguine
sunt puternic dilatate si se pierde Q si in acelasi timp asigurarea capacitatii de revenire
la temp. normala
- in aceste comditii e inhibata producerea de Q in exces
- daca receptorii de temp. din hipotalamusul ant. sunt foarte importanti atunci exista
receptori din alte zone ale organismului( recept. din piele) la nivelul carora
sensibilitatea pentru rece e de 10X mai raspandita decat cea pentru cald.
- Exista receptori mai profunzi( viscere abdominle, vase, nervi, cordoane medulare) ce
sesizeaza modificari de temperaturadin interiorul organismului.
- La racirea pielii, in organism intervin o serie de reflexe ce cresc temp. coprului
Ex: frisonul, creste ritmul de producere al Q
- Exista un centru pimar de frisonare in portiunea dorso-mediala a hipotalamusului
posterior langa peretele ventriculului III, portiune ce este inhibata prin semnale de la
centrul Q din aria preoptica si care este stimulata de semnale reci de la piele, dar si
cordoane medulare
- Semnalele ce vin la acest centru sunt neritmice si cresc tonusul de unde rezulte
frisonul
- In timpul frisonului cantitatea de Q ce se pierde e de 4-5X mai mare decat cea normala
- Prin stimularea simpatica sau catecolaminica rezulta o crestere a metabolismului
celular => termogeneza chimicadatorita efectului de decuplare a fosforilarii oxidative
realizata de adr. si noradr.

 Alt sistem de producere de Q

- Prin racirea ariei preoptice rezulta crestera productiei de neuritransmutatori

TRP (hipotalamus) → TSH (hipofiza ant.) → horm. tiroidieni

- inhibarea proceselor de transpiratie si vasoconstrictie de la nivelul pielii va

diminua transferul de Q spre piele.

 Mecanisme de descrestere a temperaturii

1. cand temp. creste apare vasodilatatie prin inhibarea centrilor simpatici de la

nivalul hipotalamusului post. => cresterea de 8X a transferului se Q spre piele
2. transpiratia – cresterea cu 1 grad a corpului => modificarea de 10X a ritmului de
baza produsa deQ
3. descresterea Q- frisonul si termogeneza sunt inhibate

- activitatea centrilor nervosi ai termoreglarii e controlata prin mecanisme reflexe si umorale.

- Raspunsul reflex la excitanti termici e mai rapid comparativ cu modificarile de tepm ale
sangelui

6
- mecanism umoral- intervine mai tardiv atunci cad mec. Reflex e depasit si devine important
o data cu incalzirea organismului
- centrul nervos al termoreglarii se afla in cantrul cortical, iar stimularea corpilor striati prin
intepaturi termice produce hipertermie
- ex: polipneea termoreglatoere de la caine( nu ai gl. sudorale)
- descresterea temp. sub 18 grade produce o intensificae a metabolismului si o scadete a
termoizei prin interventia factorilor circulatori se produce o brahicardie, vasoconstrictie cu
scaderea masei de sange circulant
- umiditatea aerului- o temp. de 40 grade e suportata mai bine de organism cand aerul e uscat
decat o temp. de 30 grade la un aer umed
- in conditii de ebrietate cand se favorizeaza racirea organismului, alcolul paralizeaza centrii
termoreglarii si produce o vasodilatatie periferica
- in paralizia musculara se produce hipotermie – temp. scade sub 36 grade-, in mixedem,
anemii foarte grave
- imersia in apa la 37 grade duce la o incalzire rapida; se recomanda o incalzire treptata datorit
mecanismelor termolitice
- prin incalzire excesiva poate sa apara o stare de intovire cu scaderea reactiilor vegetative, cu
convulsii ce duc la moarte prin oprirea cordului sau paralizie
- insolatia – semnale- excitaite cerebrala cu tulburari de circulatie la niv. Cerebal
- hipertermie insotita de intensificarea respiratiei si pulsului
- in cazuri usoare avem excibilitate
- in cazuri grave apare moartea datorita unor hemoragii la nivelul foitelor meningeale si la
nivelul creierului
-febra – reactie generala a organismului la un agent nociv, cel mai frecvent infectios
- se produce datorita unei deficiente a termolizei
- in timpul febrei apare un nou echilibru termic- homeostatul termoreglarii se plaseaza la un
nivel ridicat ex: la nou- nascut- febra neurogena; in emotii foarte puternice

GLANDELE ENDOCRINE

GRH- grow realising hormone

STS - somatostatina
TRH
CR- corticotrop
MSH- melanocitstimulator
PROLACTINA- realisin , inhibiting

Neuroni magnocelulari -vasopresina

-

la nivelul glandelor salivare - parotina

- EGF
La niv. Stomacului+ intestin- gastrina
- colecistochinina
- secretina, VIP, GIP

7
La niv. Renal. – renina
- eritropoietina
- 1,2,5- dihidroxicalciferolul
- somatomedinele a,b,c,d (ficat+ rinichi)

Hormoni tisulari

- sunt secretati de celulele nediferentiate CO2, prostaglandinele, bradichidina,

- sist APUD- duce la formare de amine active
- horm. Cu stuct. Aminica simpla – serotonina
- dopamina
- noradr.+ adr.
- struct polipeptidica- somatostatina- secr de cel. D ale organismului
- gastrina
- neurotransmitatori peptidergici- encefalinele
Mecanismul de actiune al hormonilor e in functie de struct lor daca prin recept.
- neuromembranari- actioneaza majoritatea horm polipeptidici
- citoplasmatici- horm. Steroizi- de struct. Lipidica
- nucleari- stim. ARNm
- nr. Recep. Nu ramane constant, se modifica de la o zi la alta
- neurotransmitatorii sunt hormoni locali ce se modifica prin combinarea cu receptorii ;
structura roteica a acestora detrmina deschiderea sau inchiderea unui canal sau mai multor
canalein spacial pt ionii da Na, Ca cu actiune asupra cel. Post. Sinaptice
- se produce o serie de modificari la combinarea cu receptorii membranari=> cascada a
sistemelor enzimatice
- mesageri secunzi – IP3 duce kla formarea ac. Arahidonic- aglomerarea plachetelor sanguine

Hipofiza
- se afla la baza creierului
- are relatii cu hipotalamusul
- are 2 portiuni- neurohipofiza- dezvoltata din ventriculul III
- adenohipofiza- provine din endodermul faringian din punga lui Ratke
- intre aceste 2 portiuni exista o portiune mai mica, avasculara, lobul intermediar- rudimentar
la om
- adenohipofiza continetipuri diferite de celule secretoare- acidofilele- secr. somatotropina
- prolactina
- bazofilele- secr. STH,TSH,ACTH
- tipurile secretoare- STH(GH)- grow hormone
- ACTH
- TSH
- LH si FSH- horm. Gonadotropi
- LTH- prolactina

8
9