CURS 9:MOTILITATEA(continuare)

-golirea stomacului are loc dataorita undelor peristaltice mai ales la nivelul antrului si
datorita opozitiei p care o realizeaza pilorul la trecera chimului.
-contractiile perist.puternice realizeaza o presiune de 50-70 cm apa
-unda peristaltica antrala trece cativa mm de chim ,la nivelul duodenului si asta se
datoreaza actiunii de pom,pa p care o are pilorul la un tonus normalpompa pilorica.
-la nivelul pilorului,musculatura circulara e de 50-100 d ori mai ingrosata fata de cea a
antrului

sfincterul antral e tonic contractat aproape tot timpul ,ramane doar usor deschis
,permitand trecerea apei si a altor lichide ,si previne trecerea particulelor care nu au fost
amestecate in chim.

-gradul de contractie al pilorului creste sau descreste sub influenta semnalelor nervoase si
umorale ce pleaca de la stomac sau duoden.

SEMNALE DE LA STOMAC:
-date de distensia stomacului ce creste forta pompei pilorice si determina golirea
stomacului
-semnalele umorale sunt determinate de gastrina din mucoasa antrala
-distensia stomacului se realiz. Datorita crseterii volumului gastric ,ce determina
stimulare areflexelor vagale si-n acelasi timp a reflexelor mienterice locale ,ambele
favorizand golirea stomacului
-eliberarea de gastrina se realiz.prin distensia stomacului si printr-un continut proteic
crescut la nivelul alimentatiei,deci G stim.secretia acida avand efecte moderate
,stimulatoare p fct. motilitatii:creste forta pompei pilorice

SEMNALE DE LA DUODEN(opune rezistenta)

-semnale de feed back negativ
-intestinul impiedica golirea stomacului ,primeste numai strictul necesar
-aceste semnale deprima pompa pilorica ,si creste tonusul sfincterului pyloric

-mecanismul nervos e reprezentat de reflexele enterogastrice care opresc/reduc evacuarea

gastrica
-alimentele patrunse la nivelul duodenului pot initita refl.p 3 cai:

 Direct:din doden spre stomac p calea nervilor Snenteric

 Prin nn extrinseci ,spre ggl paravertebrali si inapoi la stomac prin f.ssimpatice
 Prin nn vagi la trunchiul cerebral

1
Prin acete 3 cai se realiz inhibitia contractiilor propulsive de la nivelul antrului si se real.
crestrerea usoara moderata a tonusului sfincterului pyloric iar factorii ce pot determina
aparitia ac reflexe enterogastrice au punct de plecare la niv duodenal si sunt:
 Gradul de distensie al duodenului
 Gradul de iritare a mucoasei duod.
 Prezenta produsilor proteici si a grasimilr la niv chimului
 Aciditatea chimului
 Osmolaritatea chimului

-aceste reflexe enterogastrice declnsate mai ales prin prezenta sb.iritante si a aciditatii de
la niv chimului scad pH-ul pana la 3.5-4se blocheaza golirea gastrica
-p d alta parte ,lichidele hipo/hipertonice reduc evacuare a gastrica pt a preveni modificari
ale balantei hidroelectrolitice a lichidelor org.,in timpul abs. intestinale

CONTROLU HORMONAL:
1. CCK-PZ:elab de mucoasa duodenala ca rapuns la prez alimentelor grase ibn
chim.actioneaza inhibitive competitive blocand gastrina
2. SECRETINA:e elab. De cel “S”de la niv mucoasei duodenale ca raspuns la
aciditatea chimuilui are actiune slaba p motilitate
3. GIP:e extras din mucoasa superioara a intest subtire ca rasp la prez grasimilor si
glucidelor din chim.inhiba puterea motilitatii gastrice .aceste effect

Golirea stomacului e controlata de gradul de umplere al acestuia si efectele excitatorii ale

G asupra peristaltismului antralsi in principal prin semnalele de feed back realizate de la
niv duod.:acele reflexe de feed back enterogastric iar p d alta parte feed back hormonal
realizat de CCK,GIP.

Aceste mecanisme inhibitorii conlucreaza in vederea realizarii golirii atunci cand la niv
intest subt e prea mult chim/chimul este prea acid,contine mullet proteine,grasimi,sol
hiper/hipotonice sau sb iritante

VOMA:=unda antiperistaltica
-reactie refexa de evacuare a continutului gastric precedata de senzatia de greata
,paloare,transpiratii reci,tulburari respiratorii,lacrimare.
-incepe cu scdearea tonusului gastric ,pilorul se inchide ,dispar undele peristaltice si apar
cele antiperistaltice
-diminuarea tonusului coincid ecu senzatiade greata ,initiata printr-o respiratie adancao
inspiratie cu glota inchisa si contractia mm. abdominali ceea ce duce la presiunii
intratoracice , presiunii intrabdominalecresterea presiunii intragastrice.sfincterul
esofagian inferior se relaxeaza ,cel uperior inchis prevenind voma In aceste conditii

2
continutul gastric a fost trecut la nivelul esofagului iar cand mm resp +abdominali se
relaxeaza esofagul va evacua continutul din nou in stomac
-centrul refex al vomei este la nivelul bulbului in apropierea centrului
respirator,salivator,vasomotor.

-impulsurile aferente catre centrul vomei vin de la zonele receptoare ale organelor interne
ale tractului si organelle anexe ,de la peritoneu,cord sau org genitale si care prin iritatie
mecanica /chimica/inflamatorie pot da senzatia de voma
-aferente vin si de la zonele chemoreceptoare,vecine cu centrul vomei ,zonele
“TRIGGGER” care se gasesc deasupra ventriculului 4.
-alte aferenta spre centrul vomei sunt de la structurile nervoase superioare bulbului
-aferente de la zona trigger:
-stim electrica a zonei T determina aparitia vomei;subs emetizante (morfina
+apomorfina)stim direct aceata zona
-distrugerea acestei zone blocvheaza acest tip d voma dar nu voma prin stimuli iritativi ce
apre la niv tractului digestive.Modificari rapide ale schimbarii de pozitie a capului stim
receptorii labirintici si p calea nucleilor vestibulari,impulsurile ajung la niv cerebelului iar
d aici la zona chemoreceptoare trigger(t) si-n final la centrul vomei und determina
declansarea ei.
-stimularea psihica,corticala:mirosuri neplacute ,scene terifiante sau alti fat psihogenica si
stim hipotalamusului detrmina aparitia vomei,prin stimuli care trec direct la centrul
vomei si care nu implica zona t.

-impusurile eferente:impusuri motori ce pleaca de la centrul vomei spre periferie ,p calea

nn :5,7,9,10,12,si p calea nn spinali ,spre diafragm.

REGLAREA MOTILITATII GASTRICE:

reglarea nervoasa:e reflexa, e o reglare intrinseca ce se realizeaza prin SNE (plx
meissner +auerbach)care la randul ei este infl de inervatia extrinseca (fibre vago
simpatice)
-regl nerv extrinseca:SNP are effect motor,stimuleaza la niv stomacului si inhiba la niv
sf. pyloric iar SNS mentine sf.pyloric inchis cat timp SNP nu impune evacuarea
reglarea umorala:vizeaza :G,CCK(cresc motilitatea)secretina si somatostatinsa care
scad motilitatea antrala si contracta pilorul(apare intarzierea evacuarii),VIP care ca si
glucagonul temporizeaza evacuarea,motilinul care stim frecventa PA(potent d actiune)la
niv stom.

3
MOTILITATEA INTESTINULUI SUBTIRE:
-e asigurata prin contractii ritmice ,are o frecventa de 3-12/min
-contractiile sunt responsabile pt functia tractului dig.:

 Contractii de amestec(ale alim)

 Miscari propulsive(propulsia peristaltica a alimentelor)

-sunt miscari cauzate fie de contractile peristaltice fie de constrictii locale ele apar prin
contractia izolata a fibrelor musculare circulare care sunt soliciate prin destindere si care
duc la fragmentarea chimului si afvorizeaza absorbtia.
-lungimea fiecarei unde de contractie e in jur de 1 cm ia r fiecare contractie apre de 8-
12/min si determina segmentarea intestinului subtire
-frecventa maxima a contractiei segmentului este determinate de frecventa undelor
lente,deci de acel ritm electric d baza ,cu o frecventa max la niv duodenului de 12min,in
jejunul proximal tot 12 iar in ileonul terminal de 8-9 min. Aceste unde sunt absente cand
SNE devine ineficace (abs excitarii SNE)

-miscarile propulsive sunt realizate prin unde peristaltice ,au directie spre regiunea anala
cu o freventa de 0.5-2 cm/sec. Acsete unde sunt mai puternice in reg intestinului proximal
si devin mai slabe in reg terminala,permitand parcurgerea a 5-10 cm ,deci miscarile
chimului sunt f slabe si sunt necesre 3-5 ore pt ca alimentele sa ajunga la niv valvulei ileo
cecale

Contractiile peristaltice se realiz prin semnale nervoase(patrunderea chimului la niv

duod.)det aparitia reflexelor gastroenterice ,rfx inhibat de distensia stomacului si transmis
p calea plx mienteric,undele peristaltice asigura propagarea chimului pana la niv valvulei
ileocecale unde stationeaza cateva ore pana cand are loc consumarea altei mese si cand
aper rfx gastro-ileal care intensifica peristlatismul la niv ileonului si forteaza trecerea
chimului la niv cecului.

-factorii umorali:G,CCK,insulina,cresc motilitatea intest subtire,sunt elaborate in timpul

procesului de prelucare a laimentelor iar secretina si glucagonul inhiba motility.
CMM=complexe motorii migratorii
-aceste complexe se repeat la 75-90 min(la om)
-apar in 4 faze:
 I:se caracterizeaza prin unde lente cu f. putin PA si contractii
 II:PA neregulate si cuprinde contractii ce cresc gradat ca intensitate si frecventa
 III:se caracteriz. printr-o intense activ electrica si contyractii ce dureaza 3-6 min
 IV:aici activitate aelectrica si contractila scade rapid si aproape imperceptibil
incepe faza I

4
SNE joaca un rol major in initierea CMM iar pornirea acestui complex are o serie de
mecanisme nervoase ,imp vagale si mec umorale :sb P,neurotensina.Acest complex apre
noaptea la cateva ore dupa masa .prez und eperistaltice care incep la mijl. corpului
stomacului si favorizeaza trecerea secretiilor dig in exces la niv colonului prevenind
acumularea acestor secretii in partea superioara a tractlui gastro-intestinal.cand CMM
ajunge in port terminala a ileonului ,la niv stom.incepe alt complx.

VALVULA ILEOCECALALEG INTES SUBT-INTES GROS)

-previne intoarecerea continutului fecal din colon in intestinul subtire iar buzele acestei
valvule patrund in interiorul cecului si impiedica patrunderea continutului fecal in
intestinul s.Ea poate sa reziste la o presiune de 50-60 cm apa,iar precedand avlvula este
sfincterul ileocxecal care ramane contractat moderat,intarziind golirea contin.ileal in cec
pana la aparitia rfx gastro-ileal si care in gen apre dupa mese cand se intensifica
peristaltismul la niv ileonului.

-gastrina este un hormon ce stim contractile ileale sai relax sfincterul ileocecal
-in cond normale, acest sfincter permite chimului din ileon a intre-n colon la o rata
scazuta pt a se favoriza abs apei si a sarurilor
-gradul de contractie al sf ileocecal si intensitatea contractiilor in colonul terminal sunt
controlate de reflexe de la niv cecului,care sunt mediate p calea plx mienteric si prin
interventia SNS ,prin mecanisme de feed back
-un stimul iritativ la niv cecului(apendice inflamat)va detremina un spasm la niv
sfincterului ileocecal ,paraliziaileonului si astfel se blocheaza golirea acestuia

Reglarea motilitatii i.subt.

 Reglarea nervoasa :locala intrinseca prin rfx peristaltic mienteric

extrinseca simpatico-parasimpatica cu
predominanta

tonusului nnX
 Reglarea umorala:miscarile intestinale sunt inhibate de grasimi ,de sol
hipertone,d Glu,Zah,Lac

-motilit. e stim de :motilina,G prostaglandine

-secretina inhiba mot intest
-enterogastronul-e eab la niv muc duodenale ,moduleaza ind
activitatea de evacuare a portiunii sup a intest subt
-histamina si bradikidina –prez in per tractului dig ,intensifica
perist intest

5
Motilitatea intestinului gros:
-colonul prez o activitate electrica insuficienta,colerata cu activit mecanica
-sunt prez la acste nivel,acele unde lente de baza si potentiale propagate de tipul legii”tot
sau nmk”

activitatea electrica a intest gros:

-sunt miscari:de amesctec,peristaltice,misc de transport in masa.Aceste misc sunt
adaptate functie de resorbtia apei si propulsarea continutului ce a devenit consistent

-analizele grafice ale miscarilor intes gros evidentiaza 4 tipuri de miscari:de tipul I…IV:

I. Reprezinta o activitaet locala care asigura amestecul bolului intestinal la niv

cecului si colonului proximal
II. Reprez activit fibrelor circulare care favorizeaza amestecarea bolului intes cu
mucusul intest,pt abs apei
III. Constau in variatii lente ale tonusului muscular p care se grefeaza miscari d tip I
si II
IV. Specifice intes gros,,sunt puterniuce si sunt miscari in masa care-s sub formas de
“salbe”si-s 3-4 /zi

La niv reg ileocecale miscarile antiperistaltice sunbt slabe.

Miscarile de amestec (I si II)apar la dist d 2-3 cm

-sunt cu participare fibrelor circulare
-au caracter stationar,frecventa lor este de 2-4 min
-se asociaza cu contractile fibrelor longitudinale care sunt dispuse sub forma de tenii
-amestecarea continutului intest si deplasarea p dist scurte in abele sensuri,fav abs apei
astfel inact din cei 1500ml se pierd cca 50-200 ml,prin materiile fecale.
-combinatiile dintre contractile mm circulari si longitudinali ,sub numele de
:HAUSTRE”,odata initiate ating maximul in
30 min si dispar in 60 min.Aceste haustre se deplaseaza lent spre reg anala ,asigura o
mica propusie a contin colic.

Miscarile peristaltice:
-sunt contractii ale mm circulari ce deplaseza continutul aboral ,deplasand continutlu
colic spre rect.Sunt prezente aceste contr precedatye de relaxare iar frecenta e d 9-12/min
si ritmul crset d la cecsigmoid

Miscarile de transport in masa:

-aper d 3-4/zi ,au aspect peristaltic ,sunt f puternice ,necesrae cca 8-15 ore pt ca sa miste
chimul pana la niv valvulei ileocecale .In 6 ore ajunge la unghiul hepatic al colonului,in
9 ore ajunge la unghiul splenic,in 12 ore ajunge la colonul sigmoid
-eliminarea totala a resturilor alim a unui pranz”test” se face in 5-7 zile ,in primele 3
eliminandu-se cca 70% din cantit ingerata.

6
-aparitia misc in masa,dupa mese este facilitatya de rfx gastrice si duodeno-colice care
apar prin distensia stomacului si a duodenului si care-s asigurate prin nn extrinsecai si-n
mica ,masura prin plx mienteric Aceste miscari sunt initiate prin stim intense a SNP sau
prin supradistensia unui segment colic
-iritatia colonului (colita ulcerativa) det aparitoia de intense miscari in masa si care
persista tot timpul
-contractiile apr pt 30 min ,exista o perioada de relaxare d cca 2-3 min inainte de o noua
miscare ;aceste serii de contractii pot dura 10-30 min si pot sa revina a 2-a zi.

 Reglarea motilitatii intest gros:

Regl nervoasa:colonul proximal prez un grad mai mare de automatism,,putand sa-

si realizeze(dupa vagotonomie)aproape normal functia ,in timp ce colonul distal
are posib mai reduse
-inervatia intrinseca are rol predominant inhibitor ,in absenta acesteia, intes gros
are contractii tonice
-inervatia extrinseca pt colonul proximal este data de nn X ,nn erectori iar pt
colonul distal de nn splanhnici care asigura o inerv simpatico inhibitoare.

Factorii umorali sunbt:G ,CCK,serotonina=stimuleaza motility.

-rol stim si reglator al motricitatii intest il joaca prez fibrelor vegetative in ratia
alimentara,acestea contribuind la fixarea si eliminartea sb toxice,cancerigen
-PA se datoresc deschiderii canalelor de Ca2+ si Na+
-de la niv stomacului la niv colonului exista “pace-makeri”ce asigura
automatismul

DEFECATIA:
-act reflex motor ,realizat de reg terminala sigmoido-rectala a colonului distal si
care vizeaza eliminarea la ext a materiilor fecale si e un act coordonat de centri
medulari si controlat cortical
-rectul e folosit in cea mai mare parte a timpului partial,datorita sfincterului neted
care e slab functional si e situat la 20 cm de anus ,la jonctiunea dintre sigmoid si
rect
-cand miscarile de transport in masa lae colonului imping continutul intest gros
distal in rect este initiat rfx defecatiei ,in care o importanta deosebita o au
sfincterul anal intern si cel extern

 Sfincterul anal int:mm neted,involuntary,si dispus cirular in per int al

anusului ce se gaseste relaxat atnci cand colonul este destins
 Sf anal ext e mentinut pemanent in contractie tonica si e alc din
musdculatura striata ,voluntara;e localizat in juraul sfincterului neted fiind
sub control nervos somatic

7
RFX DEFECATIEI:
-cuprinde un rfx intrinsic si unul PS
-rfx intrinsic este declansat de patrunderea mat fecale in rectdistensia peretelui rectal
se transmit semnale aferente spre plx mienterice si care duce la initierea de contractii
slabe peristaltice ale colonului descendent ,sigmoid si rect iar cand unda peristaltica se
apropie de anus sf anal intern e realaxat ,prin semnale inhibitorii din plx mienteric si daca
se relax si sf anal extern at apare defecatia.
-acest rfx este insa slab si pt a fi eficace in asigurarea defecatiei tre` sa fie intarit de rfx
PS al defecatiei care implica segmentele sacrale medulare S2-S4
-stimulii nervosi de la niv rectului care p calea nn pelvici ajunge la maduva iar prin
eferente PS la colonul descendent ,sigmoid rect si anus,intensifica peristaltismul si relax
sf anal intern .
-aceste impulsuri tansies maduvei ajung si la un centru bulbar al defecatiei care e lang
cantrul vomei ,ajunge la hipotalamus si cortex determinand asocierea la rfx defecatiei a
unei inspiratii profunde ,inchiderea glutei ,coborarea diafragmului ,contr mm abdominali
ceeea ce determina cresterea pres intraabdominale urmata de cresterea pres intrarectale
care poate sa ajunga de la 20 mm Hg la 100-200 mm Hg.
In acest timp are loc relax mm planseului pelvin contractia fibrelor longitudibnale
rectale ,tractiunea-n sus a reg perineale cu scurtarea canalului anal;sf anal ext e tinut
contractat ,rfx de defecatie dispare dupa cateva min si apre cand noi \cantit de mat fecale
aj la niv rectului
-imp d distensie anorectale se transm p calea simpatico-senzoriala a n. hipogastrc ,la
centrul inhibitor L2-L4.de unde pleca impulsuri p calea n hipogastric =fibre motorii ce
determina scaderea perist colonului descendent si contractile sf anal intern
-o parte diun mat fec pot fi trecute inapoi in rect ,sigmoid ,col descendent,prin acele
miscari slabe peristaltice
-la nou-nascut si cei cu mad spinarii sectionata ,rfx d defecatie determina golirea
automata a intes gros fara control cortical asupra contractiilor sf anal ext (la om contr
cortical apre dupa 15-20 luni d la nastere)

QR=CO2eliminat/O2consumat
QR este coeficientul respirator si este de:0.7 pt lipide,0.8 pt proteine si poate fi utilizat in
determinarea metab bazal

MB(metab bazal)=consumul min de energie realizat d oraganism in conditii de repaus(in

rep. schimburile energetice cont sa se produca pt intrtinerea functiilor vitale:activitatea
inimii,repiratorie,a SN)

Conditiile de realizare ale MB :somnul,iar in conditii bazale :repaus fizic si alimentar(12

ore glucide si lipide,24 ore proteine),t0 confort d 18-20 grade
Determinarea MB consta-n consumul de O2 x coeficientul izocaloric al O2.

8
  VALORILE MB:
FEMEI BARBATI
1300 kcal/24 h 1700 kcal/24 h
34 kcal/m2/h 39 kcal/m2/h

Deviatiile de  10% fata de standard sunt normale

 Cresteri ale MB:

 Efort fizic=crester de 20-30 d ori
 La temper scazute,febra
 Hiperfunctie tiroidiana
 Hipersecretie de catecolamine


 Scaderi ale MB:

 In somn cu 10-15%
 La temp mari
 In malnutritie,scade cu 20-30%
 Hipofunctie tiroidiana

O parte din energie este sub forma d ATP si o parte sub forma de Q.
Neceasrul caloric al org e in functie de particularitati genetice si de starea fixiol
momentana:viata sedentara a adultului(necesita o cantitate d cca 2400-2500 kcal/24 h)iar
in cadrul muncii,necesita energie crescuta.

 La muncile:
 Usoare:50-70 cal/h
 Moderate:100-150 cal/h
 F grele >150 cal/h


Ratia alimentara cuprinde:glucide,lipide ,proteine,vitamine,minerale apa si celuloza(fibre

veget.)
 necesarul de glucide:60-65%din alimentatia zilnica,ele reprez sursa d
energie;alim exagerata in glucide duce la o carenta de vit B1,necesar pt
met glucidic si la o spoliere de Ca2+in aport excesiv d fainoase cu continut
bogat in fitina.Intre necesraul d glucide si d lipide este un raport de 4:1 pt
intretinerea functiilor antioxidante ale ficatului
 necesarul de lipide:avand rol energetic si ca sursa de acizi grasi
esentiali:aclinoleic,linoleinic,arahidonic si vit liposolubile.Aportul
normal este d 15-35% din ratia alimenatra.Exista un raport intre ac grasi
nesaturati si cei saturati care este egal.Uleiurile vegetale sunt bogate in
acizii esentialli.Excluderea lip din alim opreste crestereea ,duce la

9
emaciere,leziuni renale,moarte timpurie,iar cresterea aportului lip duce la
micsorarea randamentului in effort fizic si aparitia fenom de oboseala.

10