Secretia biliara

Ficatul primeste sange arterial din aorta prin intermediul arterei hepatice. Prin
vena porta(vascularizatie functional) = venele mezenterice+splenica. Prin vena
porta ajung nutrientii din intestin in ficat.
Sistemul port
A mezenterica superioara capilarizeaza la niv intestinului subtire=> se produce
absorbtia, sangele din capilarele arteriale se varsa in vena mez superioara => vena
porta=> hil hepatic=> a 2-a capilarizare in care se colecteaza substante produse
de ficat-> vene suprahepatice-> vena cava inferioara. Cele 2 plexuri sunt intre
hepatocite.
Capilarele sinusoide se afla in structura lobulului hepatic perete subtire, din
celule endoteliale asezate pe o membrana bazala fina. Printre aceste celule
transportul unor substante se realizeaza foarte usor.
Bila are un rol important in digestia alimentelor, fara a contine nicio enzima.
Cordoanele de hepatocite exista spatii in care se colecteaza bila. Canaliculele
biliare nu au pereti proprii. Canaliculele intralobulare(cu pereti proprii)-> canale
hepatice drept + stang-> canal hepatic comun ->
1. Canal cistic -> bila se acumuleaza in vezica biliara=colecist
2. Se continua cu canalul coledoc- se varsa in duoden, impreuna cu canalul
Wirsung, in potcoava duodenala in valvula Valder prin internmediul sfincerului
Oddi.
Calculii biliari, cei de 6-10mm sunt cei mai periculosi -> se opresc in sfincterul
Oddi-> bila se duce pe canalul Wirsung-> activarea enzimelor pancreatice->
pancreatita acuta.
Secretia biliara se depoziteaza in vezicula biliara, bila se secreta continuu, 20200ml de bila se pot acumula se va elimina postprandial la comanda digestiva, de
catre lipide din duoden, se stimuleaza celulele I endocrine din mucoasa tubului
digestiv secreta colecistokinina- contractia veziculei biliare cu eliberarea bilei in
duoden. CCK are acelasi receptor cu gastrina.
Bila este un lichid fluid, limpede, in functie de locul de recoltare a bilei (hepatica,
veziculara) exista diferente. Bila hepatica este aurie, transparenta, usor vascoasa,
ph alcalin 8-8.5, bogata in electroliti(Cl, Na, K, HCO3, Ca, Mg), componente
organice: sarurile biliare, pigmentii biliari, colesterol, lecitina, fosfolipide, fosfataza
alcalina, colipaza (actioneaza impreuna cu lipaza pancreatica si ajuta la digestia
lipidelor), mucus rol important in lubrefierea continutului tubului intestinal. HCO3
din bila are rolul de a neutraliza HCl din duoden.

Sarurile biliare: saruri de Na si K ale acizilor biliari, pot fi conjugate cu aa: taurina
si glicina -> taurocolat + glicocolat. Acizii biliari= produsi de sinteza ai
hepatocitelor: primari(Sunt sintetizati de hepatocite: acidul chenocolic si
dezoxicolic) -> formare de saruri biliare-> ajung in bila si in duoden-> intestin
subtire-> ileonul terminal-> se reabsorb, ajung pe calea venei porte in hepatocite>transformare in acizi biliari secundari . Roluri:
1.Structuri amfoterne, cu un pol hidrofob si unul hidrofil=> micelii biliare(pol
hidrofob se dispune in centru, iar cei hidrofili in exterior) -> lipidele se acumuleaza
in centru. Digestia +absorbitia in tubul digestiv.
2. Scaderea tensiunii superficiale -> emulsionare a lipidelor (proces de
transformare a grasimilor mari in grasimi mici-> se mareste suprafata de contact
lipid-enzima)
3. Cel mai puternic efect secretagog-> stimuleaza secretia biliara(odata ce se
absorb din intestin si ajung in ficat). Feedback pozitiv.
Circuit hepato-enterohepatic: Saruri primare -> bila-> intestin-> vena porta->
hepatocit-> bila->..
Pigmentii biliari sunt bilirubina si biliverdina, produsi ai catabolismului hemului.
Bilirubina produsa in periferie este o molecula liposolubila -> ajunge ori la rinichi ori
in tubul digestiv-> trebuie sa intre in sange si sa fie legata de o proteina de
transport = bilirubina legata=indirecta=prehepatica -> tub digestiv-> hepatocite->
o conjuga cu acid glucoronic si sulforonic(10%) -> molecula
hidrosolubila=posthepatica=conjugata=hidrosolubila=directa-> eliminare prin bila> tub digestiv.
Diferenta se face pe baza reactiei cu reactiv Hymans Van Den Berg:
Bilirubina directa = reactioneaza direct cu acest reactiv
Bilirubina indirecta= are nevoie de 2 timpi ai reactiei (si pentru indepartarea
partii proteice)
Icter= cresterea concentratiei de bilirubina din sange (>1mg/dl). Colorarea in
galben a tegumentelor si mucoaselor.
99.9% din bilirubina directa este bilirubina directa care trece in bila-> eliminare prin
polul biliar -> vezica biliara -> duoden -> urobilirogen (duoden) + stercobilirogen +
stercobilina (int gros)
Urobilirogen se elimina prin urina, celelalte prin fecale.
0.1% bilirubina directa care se duce in capilar.
Din bilirubina totala:

0.99-1mg este bilirubina indirecta, iar 0-0.01 mg este bilirubina directa(din

hepatocit in capilar).
Tipuri de icter:
1.

Hemolitic, in care productia de bilirubina indirecta este foarte

mare(10mg/dl) 8mg vor fi bilirubina indirecta, 2mg va fi directa.
Urobilirogen in cantitate mare=> urina inchisa la culoare + fecale intinse la
culoare. Tegument galben pal.

2. Hepatitic,

nu exista suficiente hepatocite -> bilirubina totala-=10mg/dl, 6

mg directa, 4 indirecta sau invers, urobilirogen este mai redus -> urina va fi
intens hipercroma, chiar daca urobilirogen este scazut. Materii fecale
stercobilirogen scazut -> fecale mai galbene, dar nu total decolorate

3.

Obstructiv,

bila nu mai ajunge in duoden, va ramane pe caile biliare,

creste presiunea hidrostatica in bila, bilirubina si sarurile biliare se duc in
capilar. Bilirubina 10mg/dl indirecta va fi usor crescuta 3mg/dl, directa va
fi 7 mg/dl. Urobilirogenul = 0; Stercobilirogen=0 tegument galben, urina
intens hipercroma, materii fecale albe. Urina face clabuci, aspect de bere
neagra. Prurit generalizat datorita sarurilor biliare.

Rolurile bilei: neutralizare a chimului gastric, emulsionare a lipidelor,

favorizare a digestiei lipidelor, favorizare a absorbtiei lipidelor, efect de stimulare
a motilitatii intestinale, efect antiputrid, rol de excretie a bilirubinei.
Reglarea secretiei biliare: prin saruri biliare(circuitul hepato-enterohepatic) ,
lipidele stimuleaza secretia biliara prin intermediul nervului vag

Secretia intestinala
Intestinul subtire contine mai multe tipuri de celule organizate in 2 tipuri de
glande: Liberkun si Brunner. Celule mucoase, secreta mucus, celule epiteliale,
secreta enzime, celulele Paneth (Celule stem, de regenerare, se gasesc la baza
glandelor intestinale, celule precursor ale tuturor celorlalte tipuri de celule),
celule endocrine apartinand sistemului APUD(amine precursor update
decarboxilation)- preiau substante pe care le decarboxileaza si formeaza diverse
substante cu caracter endocrin( in principal in antru si duoden).
Sucul intestinal este un lichid secretat in V=1,5-2L/zi, apa electroliti, mucus,
spre capatul distal al intestinului subtire acesta este tulbure pt ca contine ft mult
leococite si celule descuamate, cel recoltat prin fistula nu contine enzima, insa
secretia sa este bogata in enzime. Se considera ca membranele apicale ale
celulelor intestinale contin ft multe enzime hidrolitice, au rol in digestie si
absorbtie in acelasi timp. Enterokinaza(activarea tripsinei) ,
dizaharidazele(zaharaza, lactaza, maltaza, izomaltaza). Mucusul are rol in

lucrefiere si facilitarea formarii chilului intestinal + avansarea continutului

intestinal in tub digestiv.
Reglarea se face pe cale reflexa vago-vagala. Distensia si iritarea mucoasei
intestinale are efect de stimulare a secretiei + a motilitatii.

Secretia intestinului gros

Este redusa cantitativ, aproximativ 400-600ml/zi. Apa bicarbonal, putini
electroliti, mucus. Se gasesc glande Brunner. Bicarbonat rol in neutralizare a
produsilor acizi.
Flora microbiana abundenta.
Colon drept si colon stang. Colon ascendent+ jumatatea dreapta a
transversului = colon drept flora de fermentatie producere de vitamine de tip
B si K.
Colon descendent- flora de putrefactie, rol in producerea de indoli.
Secretia intestinului gros este bogata in bicarbonat.