Tulburări de limbaj

1.AFAZIA
 Este perturbarea proceselor de
înțelegere, gândire și utilizare a
cuvintelor.
1. Afazia Wernicke – înțelegerea
redusă a cuvintelor, vorbire fluentă
dar deseori incoerentă (pacientul nu
poate controla sensul cuvintelor).
Incapacitatea de repetiție
2. Afazia Broca - întelegerea
cuvintelor nu este afectată, dispare
fluența vorbirii. Incapacitatea de
repetiție
3. Afazia de conducere - pierderea
capacității de repetiție, capacitatea
de înțelegere și vorbire neafectate
4. Afazia transcorticală senzorială -
este asemenea afaziei Wernicke dar
cu păstrarea capacității de repetiție
5. Afazia transcorticală motorie - este
asemenea afaziei Broca dar cu
păstrarea capacității de repetiție
 Tehnica de examinarea afaziei
 Evaluarea capacității de înțelegere
→ Cum vă numiți și la ce adresă locuiți?
→ Ce profesie aveți/ați avut?
→ De unde proveniți?

 Testarea capacității de înțelegere (întrebări simple, cu răspuns da/nu) ex. Este acesta un
stilou? ; (I se cere să execută o comandă simplă) ex. Cu mâna dreaptă atingeți-vă nasul!

 Evaluarea vorbirii spontane întrebări suplimentare despre profesia, debutul bolii. Se va

urmării corectitudinea exprimării și fluența vorbirii. Folosirea unor cuvinte nepotrivite
(parafazie) sau jargon incoerent (jargonafazie).

 Evaluarea limbajului I se cere pacientului să menționeze toate numele de animale ce îi

vin în minte (normal 18-22 de termeni în decurs de 1 minut), toate cuvintele care încep
cu un anumit litere precizat de examinator (< 12 cuvinte este anormal)

 Evaluarea capacității de repetiție prima dată să repete o propoziție simplă ex. Soarele
strălucește, după care propoziții din ce în ce mai complicate

 Teste suplimentare testarea capacității de a citi (dislexie) și a scrie (disgrafie)

 2.Disfonia
 O disfuncție a fonației și poate fi cauzată de o
afecțiune a coardelor vocale (ex. laringită), o
afectare a inervației vagale a laringelui sau
uneori de perturbări funcționale (disfuncții
psihologice)
Tehnica de examinare a disfoniei
 Pacientul poate să își precizeze numele și adresa, însă nu poate
asigura o intensitate normala a fonației sau vorbește șoptit
 I se cere pacientului să tușească. Se ascultă cu atenție calitatea tusei.

Tuse normală inervația motorie a coardelor vocale este intactă.

Disfonie + tuse normală afecțiuni laringiene sau nervozitate
isterică
Tuse dificilă paralizie de coarde vocale

 I se cere pacientului să rostească prelung “EEEEEEEE” se va observa

cât de obositor este acest lucru pentru pacient

obosește prea repede: trebuie avută în vedere

MIASTENIA
 3.Disartria
 Fonația presupune coordonarea respirației cu coardele vocale, laringele, palatul,
buzele și limba. Disartria poate fi rezultatul unor disfuncții la oricare dintre
niveluri enumerate
 Disartria spastică – articulare neclară a cuvintelor, pacientul deschide gura cu
greutate, ca și cum ar încerca să vorbească din gât
 Disartia extrapiramidală - articulare monotonă a cuvintelor, fără ritm, enunțuri
încep și sfârșec brusc
 Disartria cerebeloasă – articulare neclară, pseudoebrioasă a cuvintelor, ritm
dezarticulat însoțit uneori de scandare (accentuarea echitonală a fiecarui silabe)
 Disartria de neuron motor periferic
a) Forma palatină nazalizare, ca în cazul unui catar rhino-pharingian
b) Forma linguală defect de vorbire, pronunțarea literelor “T”,”S”, “D”
c) Forma facială dificultate de a pronunța litere “B” “P” “M” sunetele pe care
ventrilocii nu le rostesc
 Disartria miastenică oboseala musculară poate fi evidențiată, pacientul se
roagă să numere
Tehnica de examinare a disartriei
 Pacientul poate să își precizeze numele și adresa, însă
cuvintele nu sunt formate corect

 I se cere să repete enunțuri cu grad ridicat de dificultate, ex.

“capra crapă piatra-n patru” . Pentru testarea sunetelor
linguale se repete cuvintele “călău” “dulău” “filolog”, pentru
testarea sunetelor labiale “popota” “hipopotam”

 în timpul examinării se va analiza: debitul verbal, cuvintele

articulate neclar, sunetele cele mai dificil pronunțate.
Bibliografia: “Examinarea clinica neurologica“- Geraint Fuller