Afazia

Definitie
Criterii de evaluare
Tipuri
Exemple

Apraxia

Definitie
Tipuri
Localizare cerebrala
Exemple

Agnozia

Definitie
Actul perceptiv faze
Tipuri
Exemple

Afazia
Limbajul este definit ca o functie simbolica care permite
comunicarea intre indivizi facand apel la un fond comun de coduri;

Limbajul poate fi oral si scris, atat cel expresiv cat si cel receptiv
Cand vorbim de afectarea comunicarii ne putem referi la :
Tulburari legate de coomponenta motrica a exprimarii limbajului

Dizartria
Disprozodia

Tulburari lingvistice propriu-zise, afaziile

Tulburari legate de coomponenta motrica a exprimarii

limbajului

Dizartria: un deficit de pronuntie legat de forta, viteza,

tonusul, regularitatea, coordonarea, precizia si amploarea
miscarilor muschilor implicati in fonatie

Paralitica: de tip miogen (miopatie, miastenie) sau care tine de

controlul motric (afectarea fascicului piramidal sau geniculat, a
nervilor bulbari, in leziuni focale sau a motoneuronilor - SLA)
Cerebeloase (ataxice)
Distonice si diskinetice in sindromul extrapiramidal
(Maladia Parkinson, coreea Huntington, paralizie
supranucleara progresiva, efecte secundare ale neurolepticelor)

Disprozodia: afectarea ansamblului de modulatii vocale

(ritm, inaltime, timbru, volum) care permit unei persoane sa
exprime intentia lingvistica sau emotionala

Leziuni focale cortico-subcorticale, leziuni ischemice frontale,

leziunile emisferei drepte in ceea ce priveste prozodia nonemotionala

Tulburari lingvistice propriu-zise

Afazia este o alterare dobandita a limbajului, ca urmare a unei

leziuni organice de tip central (in centrii receptivi sau expresivi ai
limbajului)
Altereaza posibilitatea unui individ de a se face inteles de semenii
sai si de a-i intelege
Afecteaza atat limbajul scris cat si cel citit
Se deosebeste de:

Mutitate cazuri rare in care centrii motori ai limbajului nu exista de la

nastere
Surdo-mutitate cazuri in care prin surditate nu sunt dezvoltati centrii
motori ai limbajului

Criterii de evaluare a tulburarilor de limbaj

Fluenta verbala:

- cantitativa: numarul de cuvinte emise spontan pe minut in situatie

de conversatie (apox. 90 normal) se evalueaza in limbajul spontan
ca raspuns la intrebari deschise (ex. Cum ati ajuns la spital?)
- calitativa: masoara disponibilitatea lexicala (se cere bolnavului sa
spuna cat mai multe cuvinte incepand cu o anumita litera sau cat mai
multe nume de animale in timp de un minut)
In afaziile non-fluente discursul este redus, pacientul nu vorbeste
spontan si trebuie relansat de examinator, foloseste un numar redus
de cuvinte, anomie (lipsa cuvantului) in denumire.(leziuni ale
lobului frontal)
In afaziile fluente discursul spontan este abundent, uneori de
nestapanit, debit verbal crescut, uneori logoreic, marcat de o lipsa a
cuvantului, continut informational scazut. (leziuni ale lobului
temporal)

Transformari afazice

Sunt erori in limbajul scris sau oral

Parafazii:

productii orale anormale

semantice - folosirea unui cuvant din vocabular in locul cuvantului tinta
(cutit -> furculita), fonemice - folosirea unui neocuvant printr-o asociatie
ilegala de morfeme ( figurina -> figureta), substituiri, adugiri, deplasari
(luna -> lone), fonetice inlocuirea unui cuvant cu unul fonetic
asemanator (patura -> matura).

Jargonofazii: duc la un discurs ce sufera o mare cantitate de deviatii/

neologisme facand vorbirea intinteligibila.
Paragrafii: grafice sunt asemanatoare sub aspect fonetic (patura ->
matura), grafemice - ( figurina -> figureta), semantice si verbale.

Comprehensiunea limbajului

Decodarea mesajului lingvistic transmis de ceilalti pe cale orala sau

scris
Atat prin consemn oral cat si/sau scris se cere subiectului:

Sa desemneze diferite imagini sau obiecte (Arata usa!, Arata o

cana!)
Sa realizeze ordine simple (Pune aratatorul stang pe urechea dreapta)
Sa inteleaga texte prezentate scris sau verbal si sa rezolve probleme
simple (leul a fost mancat de tigru; care din cei doi au murit?, cainii
zboara?)
Sa defineasca scris/oral diferite cuvinte (ce este un compas?)

Agramatism si dissintaxie

Dificultate in a construi fraze lungi si complete, producand un

limbaj telegrafic pe un model de tip substantiv + verb +
substantiv (Picioare... nu bun... doctor..)
Substituiri si erori de intrebuintare si intelegere a timpurilor verbale
si a diferitelor sufixe, clase de cuvinte, etc.

Repetitia

Capacitatea subiectului de a reda pe aceeasi cale (intramodal) sau pe

alta cale (intermodal) mesajul receptionat

Intramodal oral/oral (repeta cuvintele scrise) sau scris/scris (scrie

cuvintele citite)

Intermodal pacientul scrie dupa dictare sau verbalizeaza fraze scrise

Itemi cu nivel crescand de dificultate: repetarea unor cuvinte simple

(masa, electricitate) sau a unor propozitii complexe (Capra
neagra calca piatra, 34 de cocostarci pe casa lui Kogalniceanu)

Afazie transcorticala
motorie

Centrul
lexical
Afazie transcorticala
senzoriala

Aria Broca

Aria Wernicke

Fascicolul arcuat

Afazie de
conductie

Afazie Broca:
Afazie non-fluenta, cu limbaj redus, cu lipsa incitatiei la vorbire,
disprozodic (ton monoton), agramatical , fraze scurte, sarace in
elemente sintaxice, cu tendinta de a abandona fraza
Repetitia nu este pastrata
Comprehensiunea orala si scrisa este general pastrata pentru
constructii sintaxice fara grad crescut de dificultate
In stadii avansate limbajul poate fi abolit sau redus la perseverari
verbale
Limbajul scris greu de explorat datorita posibilei pareze sau plegii
Se asociaza frecvent cu apraxie bucofaciala si/sau dizartrie
Localizare:

Aria Broca (Broadman, aria 44, 46, 47)

Leziune cortico-subcorticala interesand variabil operculul frontal si
parietal, insula si substanta alba subiacenta; poate fi doar leziune
subcorticala subiacenta regiunilor mentionate

Afazie Wernicke:

O productie fluenta (adesea logoree), insa abundenta in parafazii

(pana la jargonofazii) si neocuvinte, discursul putand adesea deveni
incomprehensibil, dissintaxic; un deficit marcat al comprehensiunii
limbajului (oral si scris), fara tulburare artrica.
Exprimarea scrisa este similara celei orale
Asociaza anosognozie (indiferenta la tulburare), uneori apraxie
bucofaciala
Localizare:

aria Wernicke temporo-parieto-occipitala (Broadman, aria 22, 21, 42,

37, 19, 39, 40)
Lezarea partii posterioare a primelor doua circumvolutiuni temporale
stangi si a fibrelor asociative cu care sunt conectate

Afazia globala:

forma cea mai severa de afazie, cu tulburari majore ale exprimarii

si comprehensiunii orale si scrise
exprimare foarte redusa, pacientul emite doar cateva sunete
a asociere a formelor cele mai severe de afazie Broca si Wernicke
localizare: leziune in regiunea prerolandica si aria Broca, fie
numai aria Wernicke, fie la regiunile de jonctiune anterioara sau
posterioara, fie la nucleii cenusii centrali si la capsula interna, fie
la substanta alba periventriculara.

Afazia de conducere :

o tulburare severa a repetitiei atat in limajul scris cat si oral, fara

dizartrie, o afazie de reproducere
o prezervare a comprehensiunii orale si scrise, sensibila insa la
lungimea stimulului -> aftectarea memoriei de scurta durata
localizare: lezarea fasciculului arcuat, a gyrusului supramarginal,
a regiunii posterioare gyrusului insular

Afazia transcorticala senzoriala:

Limbaj fluent, adesea incoerent datorita abundentei de parafazii si
neocuvinte, anomic (lipsa cuvantului), cu perseverari verbale,
fara tulburare de articulatie, comprehensiunea este sever atinsa
(atat cea orala cat si scrisa)
Repetitia este pastrata pentru toata categoriile de probe desi este
uneori ecolalica
Limbajul scris este similar celui oral
Localizare:

Regiunea marginala posterioara ariei perisylviene

Gyrusul angular
Regiuni temporale posterioare si inferioare
Substanta alba peritalamica

Afazie transcorticala motorie:

Limbajul spontan este foarte redus, pacientul nu vorbeste decat daca

este incitat si raspunde prin fraze scurte, cuvinte izolate sau ecolalic;
agramatism, parafazii rare
Repetitia este conservata;
Nu exista disartrie;
Comprehensiune scrisa si orala relativ conservata
Se asociaza adesea cu deficit motor crural
Localizare:

leziuni premotorii si prefrontale stangi anterioare ariei Broca;

Substabta alba subcorticala frontala (intrerupand conexiunea ariei
motorii suplimentare cu aria peri-Broca)

Afazie transcorticala mixta:

limbaj spontan extrem de redus, repetitia este prezervata (frecvent
ecolalica), comprehensiunea este foarte afecatata
asociaza perturbarile afaziilor transcorticale motrii si senzoriale
localizare: leziune anterioara ariei Broca si o leziune posterioara
ariei Wernicke

Afazie anomica:

O afazie amnestica, caracteristica lobului temporal

o dificultate de a gasi cuvantul potrivit, limbaj fluent,
comprehensiune pastrata, repetitie conservata
cuvantul este inlocuit prin definitii de uz, cuvinte pass-partout
(acestea)
Localizare:

leziuni in ariile corticale sau subcorticale interesand limbajul

Afazii subcorticale:

leziuni de mici dimensiuni, localizate exclusiv in regiunile

subcorticale ale emisferei stangi
talamica: hipofonie, fara disartrie, limbaj usor non-fluent,
parafazii verbale, numeroase perseverari verbale, repetitie
normala, comprehensiune conservata, anomii cu afectare severa a
memoriei verbale
leziuni putameno-caudate: disartrie, parafazii, afectarea coerentei
semantice
leziuni ale capsulei interne: disartrie paretica, tulburari de tip
talamic
video

FLUENTA

DA

NU

COMPREHENSIUNE

DA

NU

DA

NU

REPETITIE

DA

Afazie
anomi
ca

NU

Afazie de
conduce
re

DA

Afazie
transcortical
a senzoriala

NU

Afazie
Wernic
ke

DA

Afazie
transcortical
a motorie

NU

Afazie
Bro
ca

DA

Afazie
transcortical
a mixta

NU

Afazzie
glob
ala