Saliva: - Este un lichid incolor, inodor, foarte usor opalescent, cu ph acid cuprins intre 5,5-7,4 (marea majoritate a pers

peste 80% au pH intre 6,35-7,05) - pH-ul este reglat prin sist tampon salivare dintre care cele mai imp sunt: o acid carbonic-bicarbonat de sodiu o fosfat monosodic-fosfat disodic o mucina acida-mucina bazica Obs: - dereglari ale sistemelor tampon si ale pH-ului salivar duc la aparitia cariilor dentare in cazul unui pH cu aciditate crescuta - aparitia tartrului dentar in cazul unei salive alcaline Examenul microscopic al salivei: - evidentiaza celule epiteliale descuamate, rare leucocite, filamente de mucus si uneori leucocite si bacterii Compozitie chimica: - 99% apa - 1% reziduu uscat format din: - Saruri minerale (cloruri, fosfati, carbonati, bicarbonati de sodiu, de potasiu, de magneziu, ioni de clor, de fluor, de iod) - Substante organice (enzime si mucina) cea mai imp enzima din saliva este amilaza salivara/ptialina care este capabila sa hidrolizeze amidonul preparat, fiert, fript, copt, si este incapabila sa degradeze amidonul crud. - In urma degradarii amidonului preparat => produsi intermediari de degradare, in ordinea aparitie sunt: o Amilodextrine o Eritrodextrine o Acrodextrine o Apoi in proportie de 87% maltoza o Si 13% glucoza (in aceasta degradare finala pana la obtinerea glucozei intervine si o maltaza Mucina: - Este secretata de celulele mucoase ale glandelor salivare - Are rol importanta in formarea bolului alimentar - De asemenea rol importanta in deglutitie - Rol important in protejarea mucoasei bucale in fata agresiunilor Obs: -

Pe langa aceste substante anorganice si organice in saliva se mai gasesc in cantitati mici: Aminoacizi Glicoproteine Lizozim (substanta cu rol bactericid, capabila sa lizeze polizaharidele din capsula bacteriilor) Bactericidina substanta c rol carioprotector Calicreina bradichinina (din familia calicreinei) Sialotonina o substanta cu rol de hormon local producand vasoconstrictie

Sialogastrina hormon local cu rol minor inhiba secretia gastrica Parotina hormon local hipocalcemiant Factorul hiperglicemiant salivar/proglucagon salivar Lipide, proteine, glucide, uree, acid uric Aglutinogene si aglutinine corespunzatoare sistemului AB0

Procesul de secretie salivara: este considerat a fi un proces comparabil cu filtrarea glomerulara de la nivel renal pentru ca si acesta consta initial in ultrafiltrare la nivelul acinilor din glandele salivare, urmata de reabsorbtie si secretie la nivelul ductelor salivare. - Este un proces activ care necesita energie rezultata din oxidarea glucozei (in repaos se consuma intre 5-8 kcal/h si o mare cantintate de oxigen Rol: In pregatirea bolului alimentar in cavitatea bucala De solvent al nutrientilor In curatirea mecanica a cavitatii bucale In vorbirea articulata In digestie Anticariogen prin continutul de bactericidina Excretor (deoarece prin saliva se elimina pe langa produsi de catabolism in cantitate mica si substante toxice introduse accidental saruri de plumb; mai important se elimina virusuri, bacili, saliva reprezentand o cale de transmitere a mai multor boli: o TBC o hepatita A o mononucleoza infectioasa/boala sarutului data de virusul Epstein Barr o Poliomielita o virusurile paragripale o parotidita epidermica/oreion poate da sterilitate la baieti) In termoreglare foarte putin la om la caini, nu au glande sudoripare si astfel hipersaliveaza

Reglarea secretiei salivare: - Se face in principal prin mecanisme nervoase, reflexe neconditionate si conditionate - Reflexele neconditionate/naturale/innascute: o Determinate de introducerea alimentelor in cavitatea bucala unde vor fi stimulati receptorii gustativi: mecano/chemo/proprio-receptori o Stimulii porniti de la acesti receptori: cei din 2/3 ant ale limbii ajung pe calea nervului facial VII la centrul salivator superior din punte de unde fibrele efectoare ajung la glandele submaxilare si submandibulare stimulandu-le secretia. Din 1/3 posterioara a limbii pe calea nervilor glosofaringieni IX, stimulii ajung in cnetrul salivator inferior din bulb de unde fibrele efectoare transmit informatia glandelor parotide, stimulandu-le secretia o Stimularea parasimpatica duce la hipersecretie

Reflexele conditionate/dobandite: o Prin invatarea unor stimuli externi: miros, imagine, sunet o Pentru a se crea acest reflex conditionat este absolut necesar sa existe initial o asociere repetitiva intre stimulul natural = mancarea si stimulul extern, artificial (miros, imagine, sunet), daca nu exista, sau daca a existat si nu mai exista, aceste reflexe se sterg in timp

Obs: -

Secretia salivara suporta si influente superioare, corticale minore in stari de emotie puternica este inhibata brusc secretia salivara

Deglutitie: - Reprezinta un lant de reflexe gratie carora bolul alimentar ajunge din cavitatea bucala prin faringe si apoi esofag in stomac - Pe acest traseu viteza de deplasare nu este constanta, cea mai mare fiind in faringe 9 m/s, apoi descreste de-a lungul esofagului, progresiv (datorita musculaturii - Are 3 timpi: - 1. Timpul bucal in care se formeaza bolul alimentar si este impins catre faringe o Dureaza 0,1 sec o Initial este voluntar, apoi devine involuntar o In realizarea acestui timp sunt implicati muschii limbii, mushci masticatori, bolita palatina, valul palatin - 2. Timpul faringian cel mai scurt 0,1 sec o Are loc in APNEE (lipsa respiratiei) o Total reflex o In acest timp se inchid toate comunicarile cu fosele nazale, cu laringele, lasand libera doar calea esofagului - 3. Timpul esofagian: o Trecerea bolului alimentar prin esofag de-a lungul a 5-6 sec o Cu viteza > in 2/3 superioare, unde esofagul prezinta musculatura striata o Cu viteza < in 1/3 inferioara a esofagului unde prezinta musculatura neteda Bolul alimentar ajunge apoi la nivelul cardiei acest sfincter se deschide cand presiunea intraesofagiana este intre 2-7 cm/apa cardia se mai deschide si atunci cand presiunea intragastrica creste peste 25 cm apa momentul in care se produce refluxul continutului gastric spre esofag si aparitia varsaturilor

Obs: -

Cu ajutorul substantelor de constrat, radio-opace, au fost puse in evidenta la examinari radiologice 3 tipuri de unde peristaltice esofagiene: Unde peristaltice primare declansate de stimularea receptorilor bucofaringieni Unde peristaltice secundare declansate de excitarea receptorilor mucoasei esofagiene din dreptul arcului aortic

Unde peristaltice tertiare: Atipice contractii locale, neregulate, rapide si asimetrice apar in 1/3 inferioara a esofagului, in mod normal numai la batrani, la tanar pot reprezenta indiciu de cancer esofagian