Lp 3.

INVESTIGAREA SECREIEI SALIVARE

Recoltarea secreiei salivare n mod experimental i n clinic

Examenul microscopic al salivei.
Determinarea pH-ului salivar.
Punerea n eviden: a mucinei si a amilazei salivare.
Influena temperaturii asupra activitii amilazei salivare.

RECOLTAREA SECREIEI SALIVARE N MOD EXPERIMENTAL I N CLINIC

- saliva reprezinta produsul de secretie a glandelor salivare mari si a numeroaselor glande diseminate
din cavitatea bucala
- calitatea si proprietatile fizico-chimice ale salivei depind de natura substantelor precum si de o serie
de conditii (normale si patologice)
- conditii ale recoltarii :
- recoltarea se realizeaza dupa clatirea in prealabil a cavitatii bucale cu ser fiziologic sau apa
distilata
- cu o ora inainte determinarii nu se mananca, nu se fumeaza
- recoltarea sa se faca inante de masa (orele 9.00-11.00), cand concentratia salivei este mai
constant
- recoltarea poate fi experimentala sau clinica.

Recoltarea experimentala
- se efectueaza de obicei pe animale prin metoda fistulei salivare
- fistula salivara consta in exteriorizarea si fixarea la nivelul tegumentului a canalului excretor a
glandei parotide prin sutura
- pentru recoltarea de saliva parotidiana se pot introduce canule in canalul de excretie Stenon
- recoltarea se face intr-o eprubeta gradata cu o palnie de sticla care se fixeaza la capatul exterior al
canulei
- se recolteaza saliva pura, neamestecata cu alimente
- excitarea se face neconditionat (alimente) sau conditionat (stimuli luminosi sau auditivi)

Recoltarea clinica
- se practica in cazul recoltarii salivei mixte, totale, intrebuintand aparate cu pompa vaccum
aspiratoare sau cu bureti absorbanti localizati in vestibulul bucal (glanda parotida), sau in plaseul
bucal (glanda submandibulara sau linguala)
- recoltarea secretiei salivare a glandei parotide - capsula Lashley
- se utilizeaza o capsula metalica sau poliacrilica,de forma cilindrica, cu pereti dubli si cu un
orificiu adaptat la un tub prelungitor tub la care se ataseaza o eprubeta.
- capsula se fixeaza la orificiul de varsare a canalului glandei parotide, in dreptul molarului doi
superior, prin presiune negativa realizata cu ajutorului unei pompe de vid
- stimularea secretiei salivare se realizeaza prin aplicarea pe fata dorsala a limbii a 2-3 picaturi
de suc de lamaie
- recoltarea secretiei salivare a glandelor submandibulare si sublinguale - capsula Schneyer
- capsula Schneyer are forma literei V cu portiunea inferioara perforata ce corespunde
orificiului de varsare ale canalelor Warthon si Rivinius

1
 - in interior se afla un canal de scurgere prin care se dreneaza saliva catre un dispozitiv de
recoltare, fara a se utiliza vidul
- stimularea se face cu ajutorul a 2-3 picaturi de suc de lamaie
- alte metode de stimulare a secretiei salivare
- cu vitamina C
- prin mestecarea de parafina
- metoda Holmes: - se penseaza nasul cu o pensa nazala si pacientul e obligat sa respire pe
gura cateva minute
- uscaciunea si racirea mucoasei faringiene este un stimulent a secretiei
salivare
- secretia salivara se aspira cu o pompa vacum
- este o tehnica fiziologica care nu influenteaza compozitia salivei.
- saliva recoltata si pastrata in recipiente se separa in trei straturi :
- un sediment alburiu, format din elemente figurate
- un supernatant lichid, usor opalescent
- un strat superior spumos aerat

EXAMENUL MICROSCOPIC AL SALIVEI.

Materiale necesare:
- microscop
- lama sticla
- solutie albastru metilen 1%.
Tehnica de lucru :
- pe o lama de sticla se pune o picatura de saliva care se va colora cu albastru de metilen
- se examineaza cu microscopul optic cu obiectiv normal si se va evidentia :
- filamente de mucina
- leucocite - nu se gasesc in saliva persoanelor edentate sau la copii inaintea eruptiei dentare
- acestea patrund in saliva prin diapedeza, prin peretele capilarelor gingivale la
nivelul santului gingival
- bacterii 70 % streptococi, iar la pers cu un indice de carie ridicat se gasesc in numar mare si
lactobacili
- resturi alimentare,
- celulele descuamate - provin din canalele excretorii si cavitatea bucala

DETERMINAREA pH-ULUI SALIVAR

- se face cu hartie indicatoare de pH

Materiale necesare:
- hartie indicatoare Merkel sau hartie indicatoare de:
- purpura de brom-cresol pH = 6,3 si limita de viraj a pH-ului intre 5,3-7,3
- rosu fenol pH = 7,8, si limita de viraj a pH-ului intre 6,8 8,8
- placa de protelan alba
- penseta
- saliva recoltata in momentul determinarii.

Tehnica de lucru
- se prinde cu penseta hartia indicatoare si se inmoaie in saliva

2
 - se aseaza pe placuta de portelan alba si se compara culoarea aparuta cu valorile de pH a scalei
indicatoare

Interpretarea rezultatelor
- reactia salivei mixte la debite mici, caracteristice secretiei de repaus, este usor acida-pH=6, cu variatii
intre 5,7si 6,2
- in secretia stimulate pH-ul creste la 8 datorita cresterii concentratiei de bicarbonat
- la copii pH-ul salivar este putin mai alcalin ca la adulti
- in cavitatea bucala reactia salivei tinde spre valori alkaline datorita difuziunii rapide a CO 2, ca urmare
saliva trebuie recoltata sub parafina, direct din canalele excretoare
- pH-ul salivar creste in hiperpnee, si in alcaloze, si scade in acidoze (de ex. Pers care fac eforturi
grele)

PUNEREA N EVIDEN A MUCINEI SALIVARE.

- saliva mixta este alcatuita din : 99,3% apa si 0,7% substante solide din care 0,5% substante organice
si 0,2% minerale
- substante organice : 60% mucina, restul sunt fermenti, amilaza, lizozim, maltaza, albumine,
globuline, uree, aminoacizi, creatinina.

Principiul metodei
- punerea in evidenta a mucinei salivare se realizeaza prin precipitarea cu acizi diluati, alcool sau
solutie saturata de sulfat de amoniu.

Tehnica de lucru
- intr-o eprubeta avem 3-4 ml saliva peste care se pipeteaza solutie de acid acetic 20% sau alcool,
- se formeaza un precipitat in portiunea superioara a eprubetei ceeace ne indica prezenta mucinei in
saliva
- adaugarea in exces de acid acetic nu se redizolva

PUNEREA N EVIDEN A AMILAZEI SALIVARE.

- punerea in evidenta a amilazei saliare se realizeaza prin proprietatea pe care o are amilaza salivara
de a hidroxila amidonul

Principiul metodei
- amilaza salivara hidrolizeaza amidonul copt sau fiert pana la stadiul de maltoza trecandu-l prin stadii
de dextrine (amilodextrine, eritrodextrine si acrodextrine) care se pun in evidenta prin colorarea
diferita a cestora cu o solutie de iod iodurat.

Materiale necesare:
- saliva filtrata
- solutie amidon 1
- solutie iod-iodurat 1
- hidrat de sodium concentrat
- sulfat de cupru 10%
- 6 eprubete
- pipete
- baie marina
- bec gaz
3
Tehnica de lucru:
- in fiecare eprubeta se introduc 5 ml solutie de amidon 1 si 2-3 picaturi solutie de iod-iodurat 1
- se observa aparitia unei coloratii albastre, caracteristica datorita formarii iodurii de amidon
- prima eprubeta este martor,
- in eprubeta a 2-a
- se adauga 0,5 ml saliva fiarta.
- datorita inactivarii amilazei salivare prin fierbere nu pare nicio modificare de culoare
- in eprubeta a 3-a
- se adauga 0,5 ml saliva
- dupa 2-3 minute se constata virarea culorii din albastru in violet-albastru caracteristica
amilodextrinelor
- se fierbe continutul eprubetei pentru a opri hidroxilarea amidonului in acest stadiu, se
inactiveaza amilaza
- prin fierbere coloratia dispare, continutul eprubetei devine incolor
- se raceste eprubeta sub jetul de apa iar culoarea reapare
- daca nu apare dupa racire, se mai adauga 1-2 picaturi de solutie de iod-iodurat 1.
- in eprubeta a 4-a
- se adauga 0,5 ml saliva,
- dupa 2-3 minute apare culoarea violet-albastru
- la 3-5 minute culoarea vireaza spre roz-violet caracteristic eritrodextrinelor
- se fierbe continutul eprubetei pentru a opri hidroxilarea amidonului in acest stadiu, se
inactiveaza amilaza
- in eprubeta a 5-a
- se adauga 0,5 ml saliva,
- se asteapta 5-10 minute pana cand hidrolizarea amidonului ajunge la stadiul de
acrodextrine( incolor)
- in eprubeta a 6-a
- se adauga 0,5 ml saliva,
- se asteapta 10-30 minute interval in care amidonul este hidrolizat pana la stadiul de maltoza
- maltoza se pune in evidenta prin reactia Trommer.

Reactia Trommer caracteristica pentru glucidele reducatoare (glucoza, maltoza, lactoza).

Principiul metodei
- in mediu alcalin si la cald, maltoza (glucid reducator) reduce solutia de sulfat de cupru in oxid
cupros.

Materiale necesare:
- solutie de NaOH 20%
- sulfat de cupru 10%
- solutie de amidon care a fost hidrolizata in maltoza de catre amilaza salivara
- eprubete
- bec de gaz

Tehnica de lucru:
- intr-o eprubeta se pun 3-4 ml solutie de glucid reducatoare (maltoza), si o cantitate egala de NaOH
- se omogenizeaza
- se adauga picatura cu picatura solutie de sulfat de cupru, agitand mereu, pana cand precipitatul de
culoare albastra (hidrat cupric) nu se mai dizolva
4
 - se incalzeste eprubeta la becul de gaz pana cand se observa formarea unui precipitat de culoare rosu-
caramiziu (oxid cupros)

Prin aceasta experienta se arata ca amilaza salivara poate hidroliza amidonul, care este o polizaharida ce nu
poseda proprietati reducatoare si care se coloreaza in albastru cu o solutie de iod-iodurat, in timp ce maltaza
care este un dizaharid nu reactioneaza cu Solutia de iod-iodurat, dar are proprietati reducatoare.

INFLUENA TEMPERATURII ASUPRA ACTIVITII AMILAZEI SALIVARE

- amilaza salivara are o actiune enzimatica optima la o valoare a temperaturii de 38C

Materiale necesare:
- saliva
- solutie amidon
- solutie iod-iodurat
- pahar
- baie de apa
- eprubete

Tehnica de lucru:
- in 3 eprubete se pipeteaza 3ml solutie amidon, 0,5 ml saliva, o picatura de solutie iod-iodurat
- se constata colorarea in albastru a solutiei de amido
- fiecare eprubeta se trece in cate un pahar cu apa aflate la temperaturi diferite (38-400C ; 200C-
temperatura camerei ; 15-160C-temperatura apei de la robinet)
- se cronometreaza si se urmareste timpul de hidrolizare din fiecare eprubeta in parte
- se observa ca hidroliza se produce mai intai la temperatura de 38-400C, apoi in eprubeta aflata la
temperatura camerei, si in final la cea aflata la temperatura apei de la robinet

Temperatura scazuta inhiba reversibil activitatea enzimei care isi reincepe activitatea daca este readusa la
temperatura de 380C.
Temperatura de fierbere inactiveaza ireversibil activitatea amilazei salivare datorita denaturarii suportului
proteic al enzimei.