C3.

ABORDARILE SANATATII ORALE

Sanatatea orala poate fi abordata dpdv a responsabilitatii individului, a personalului

medical dentar, si la nivel comunitar.

Responsabilitatea individuala

Prezinta 2 aspecte:

- igiena zilnica realizata prin metode uzuale

- adoptarea unui stil de viata sanatos.

Stilul de viata, dieta, consumul de alcool si tutun, obiceiurile vicioase, sunt cativa dintre
factorii care constituie stilul de viata.
Informarea permanenta a pacientului si populatiei privind obiceiurile sanogene si sustinerea
acestora in vederea unor noi comportamente pot conduce la corectarea stilului de viata. In
acelasi timp, controlul stomatologic periodic ofera posibilitatea monitorizarii starii de sanatate
orala si a depistarii precoce a eventualelor afectiuni, ceea ce permite abordarea minim invaziva
a acestora.
Studiile OMS referitoare la Romania, au aratat modificari in obiceiurile alimentare ale
romanilor, astfel, consumul de cereale e mai crescut in comparatie cu sudul si nordul Europei,
iar consumul de zahar e mai scazut. In acelasi timp, consumul de grasimi animale a scazut iar cel
de fructe si legume a crescut.
Responsabilitatea personalului medical dentar
Complexitatea si varietatea afectiunilor cavitarii orale necesita o abordare interdisciplinara. De
aceea, medicul stomatolog trebuie sa colaboreze cu specialisti din alte domenii stomatologice
dar si din alte domenii medicale. Acestea sunt:
1. Evaluarea starii de sanatate orala in contextul sanatatii generale al stilului de viata, al
comportamentului pacientului, al influentei mediului extern
2. Depistarea precoce a afectiunilor orale prin metode moderne de diagnostic:
laserfluorescenta, teste diagnostice microbiologice, imunologice, genetice.
3. Evaluarea necesarului de tratament al individului
4. Incadrarea pacientului intr-o grupa de risc.

Metodologia moderna de abordare a afectiunilor oro-dentare indica depistarea unui

numar mare de factori etiologici, agenti microbieni, susceptibilitatea terenului,
comportamentul, mediul extern in care traieste i munceste individul, timpul.
 In functie de acesti factori si de rolul lor in aparitia unei boli, se poate determina gradul
de susceptibilitatr sl pacientului in dezvoltarea unei afectiuni la nivelul cavitatii orale. In functie
de incadrarea individului intr-o grupa de risc, se poate individualiza abordarea terapiei, iar
metodele moderne de diagnostic si tratament permit in prezent o abordare interceptiva.

Abordarea sanatatii orale la nivel comunitar

Sanatatea individuala e strans legata de sanatatea comunitara care poate fi definita ca
sanatatea unei colectivitati si a mediului in care individul isi desfasoara activitatea.
Sanatatea publica dentara poate fi definita ca stiinta si practiva prevenirii afectiunilor orale,
promovarii sanatatii otale si imbunatatirea calitatii vietii prin efortul organizat al societatii.
E o stiinta pt ca poate identifica problemele de sanatate orala ale populatiei, poate
stabili cauzele si efectele acestor probleme si poate planifica interventii eficiente. Aspectele
sale practice constau in aplicarea unor solutii eficiente de rezolvare a problemelor de sanatate
orale ale populatiei.
Implicarea decidentului politic reprezinta un element cheie in asigurarea serviciilor de
sanatate, la nivel comunitar si national.

Domeniile sanatatii orale

Pentru desfasurarea eficienta a activitatii din domeniul sanatatii orale, e necesara o abordare
interdisciplinara
1. Epidemiologia: detine un rol de baza in sanatatea publica intrucat permine cunoasterea
gradului de extindere a afectiunilor orale dar si intelegerea etiologiei si impactului acestora la
nivel comunitar si populational
2. Statistica: necesara pt colectarea si analizarea informatiilor obtinute din comunitate
3. Stiinte bio- medicale: deoarece o mare parte din afectiuni au o etiologie multifactoriala,
prevenirea si controlul imbolnavirilor la nivel comunitar necesita intelegerea mecanismelor prin
care acesti factori actioneaza asupra organismului
4. Studiul mediului exterior organismului: a fost dintotdeauna componenta clasica a
infrastructurii sanatatii publice si implica prevenirea raspandirii bolilor prin apa, aer, alimente.
5. Stiintele sociale: studiaza cauzele sociale ale sanatatii si imbolnavirii, interdependenta intre
factorii sociali si starea de boala sau sanatate a populatiei, precum si influenta starii de sanatate
sau de boala asupra vietii sociale a indivizilor si grupurilor umane.
6. Stiintele comportamentale: baza intelegerii rolului comportamentului sanatos in relatie cu
statusul de sanatate, speranta de viata si utilitatea serviciilor de sanatate.
7. Managementul si administrarea serviciilor de sanatate: ca parte integranta a sistemului de
sanatate, sanatatea publica dentara implica intelegerea operativitatii sistemului de sanatate
pentru a permite analiza calitatii functiilor acestora in asigurarea ingrijirilor de sanatate.
8. Etica: stiinta sociala care se ocupa cu studiul valorilor si conduitei umane din perspectiva
principiilor morale si cu rolul lor in viata sociala.
9. Metodologia cercetarii stiintifice: studiaza totalitatea mijloacelor de abordare si analiza a
modelelor folosite pentru cercetarea stiintifica. Cuprinde o serie de principii si reguli de
desfasurare a investigatiilor, instructiuni de lucru pt culegerea si analiza datelor, criterii de
certificare a calitatii rezultatelor, strategiile explicatiei si constructiilor teoretice si integrarea
teoriilor particulare in teorii mai generale.