PREVENTIE

Curs nr. 3

TARTRUL DENTAR
- se poate indeparta doar prin detartraj
Compozitie: - chimic - subst anorg 75-85%
- subst org 15%
- apa 8%
Componenta anorganica: - in principal Po4- Ca, Co3- ioni de Na, Mg
- urme de Cl, Zn, Si, Fe, Fl, tungsten, Al
concentratia de Fl e d.p. cu tipul de fluorizare suportat de pacient de-a lungul timpului
2/3 din comp. anorg.- sub forma de cristale - hidroxiapatita similare cu cele de la nivelul smaltului,
cementului si dentinei
exista si cristale de fosfat ortocalcic, de brusite, fosfat tricalcic
Comparatia continutului mineral al tesuturilor dure:
- smalt: >90% ioni anorg (cel mai mineralizat)
- dentina: 65%
- cement, oase: 45-50%
- tartrul: 70-75%
Componenta organica -

resturi microbiene moarte,

cel. epit. descuamate
leucocite, mucina
colesterol, fosfolipide, acizi grasi
hidrocarbonate, keratina, aminoacizi
nr imens de microorganisme vii (coci, bacili, forme filamentoase)

Forme clinice (ca si in cazul placii dentare): supragingival si subgingival

Tartrul dentar supragingival

in 1/3 cervicala a coroanelor dentare, predomina in dreptul orificiilor de deschidere a ductelor glandelor
salivare majore; in cele mai multe cazuri pe fetele linguale ale frontalilor mandibulari, pe cele vestib ale
molarlor maxilari.
intalnim situatii clinice cand tartrul dentar acopera intreaga suprafata coronara, inclusiv suprafata orala,
aspectul datorandu-se faptului ca in zona respectiva nu se mai efectueaza de mult timpul masticator ca urmare a
durerii provocate de prezenta unor carii profunde netratate, lipsa antagonistilor, etc
cand se gaseste depus intr-o zona vizibila el se constituie intr-o adevarata problema estetica
initial culoare alb-galbuie se transforma in maroniu-negru pe masura maturizarii si impregnarii cu pigmenti

Tartrul dentar subgingival

este mai dur decat cel supragingival (de 2ori mai mineralizat)
culoare gri-negru, subtire, aderent si se poate vizualiza prin transparenta mucoasei lizereului gingival.
Culoarea inchisa se datoreaza sangerarilor generate de inflamatia si degradarea ulterioara a Hb, in timp ce
mineralizarea superioara se datoreaza cantitatii mari de subst. anorg. gasite la nivelul lichidului crevicular

 se indeparteaza greu si dat.cotinutului microbian este extrem de nociv pt sanatatea parodontiului marginal
Intre tartru si structurile dentare adiacente exista cateva modele de adeziune:
1) cel facilitat de prezenta peliculei dobandite
- specific pt tartrul fixat pe suprafete dentare corect detartrate si lustruite
- indepartarea acestui tartru se efectueaza rapid, durata indepartarii fiind dependenta de constinciozitatea cu care
suprafetele dent au fost curatite anterior
2) mijlocit de imperfectiunile dentare:
- fisurile
- orificiile de fixare a fibrelor Sharpey
- asperitati
acestea favorizeaza formarea unei legaturi ferme => tartrul se indeparteaza cu mare dificultate. Intre tartrul
dentar si suprafetele dentare se stabilesc legaturi chimice - intre matricile organice ale celor 2 suprafete in
contact
Caracteristici clinice:
- se intalneste in cantitati var. la orice varsta
- exista grupuri pupolationale la care intalnim la pers > 30ani depozite de tartru in proportie de 100%
- se constata ca intalnim tartru atat pe dentitia tempoarara cat si pe cea permanenta, cantitatea de tartru
crescand o data cu inaintarea in varsta
TD supragingival se identifica prin:
- inspectie !!!
- palpare cu sonda
-colorarea cu subst revelatoare de placa
TD subgingival se identifica prin:
-inspectie atunci cand dat. culorii transpare prin grosimea lizereuli gingival dar de regula se evidentiaza
prin palpare cu snda
Tartrul se descrie la nivelul tuturor suprafetelor solide existente la un moment dat in cavit orala, inclusiv la niv
constructiilor stomatologice (ex: proteze mobile)
Semnificatia clinica a TD
pana in anii '50, TD a fost considerat factorul etiologic principal in gingivite si boli parodontale (aparitie
+ evolutie)
astazi TD este considerat factorul etiologic secudar, in timp ce PD microbiana existenta in permanenta pe
suprafata rugoasa a TD se constituie in fact. etiologic principal
odata format, TD trebuie si poate fi indepartat doar prin mijloace profesionale
prezenta cronica a placii si a microorganismelor componente pe suprafata rugoasa a TD determina o
agresiune continua asupra struct parodontale si reactii inflamatorii cronice
placa bact atasata TD subgingival contine in principal coci G-, forme filamentoase (microorganisme ce
favorizeaza producerea gingivitelor)
prezenta TD subgingival favorizeaza o anumita compozitie microbiana la nivelul placii neatasate dintelui,
unde vom intalni in exclusivitate anaerobi G- patogeni:
bacteroides gingivalis
actynobacilus actinomicetemcomitans
porfiromonas
treponeme
acestia sunt responsabili de producerea distructiilor tisulare ce genereaza pierderea atasarii insertiei
epiteliale cu producerea de pungi parodontale + B.P => controlul P.D. trebuie facut zilnic, corect iar daca exista
tartru, periodic, individualizat, el trebuie indepartat profesional.

Agenti de colorare ai PD
- PD nu se indeparteaza prin clatire sau prin proiectarea jeturilor de H2O ci numai mecanic - prin periere in
principal
- Se evidentiaza clinic prin inspectie, mai ales cand grosimea si culoarea o fac usor sesizabila prin palpare cu
sonda, razuire, colorare cu revelatori de placa
- Revelatorii de placa = solutii + tablete cu care profesionistul dar si pacientul la dmiciliu poate colora placa
pt a se sesiza trebuie sa se insiste
se utilizeaza pt a individualiza metoda de periere si curatire a P.D. => se folosete la educarea si
motivarea pacientului, la autoevaluarea corectitudinii controlului placii, la realizarea graficelor de evolutie a
igienei orale
realizarea de cercertari si studii epidemiologice
Profesionistul explica pacientului rolul jucat de P.D. in etiologia cariei si a B.P.; realizeaza apoi colorarea si un
indice de placa prin care in timp cuantificam gradul de cooperare a pacientului si momentul in care acesta este
pregatit sau nu sa primeasca tratamente stomatologice complexe (ex: implantul dentar). Este recomandabil ca
graficele de evolutie a igienei orale sa fie discutate cu pacientul si cosemnate in fisa
Un revelator de placa ideal trebuie:
sa prezinte capacitate de colorare selectiva (doar P.D.)
placa trebuie sa ramana colorata si dupa ce pacientul si-a clatit gura riguros cu H2O
trebuie sa prezinte un gust placut pt a evita respingerea metodei
sa prezinte o buna difuzibilitate, umectabilitate -> sa acopere rapid suprafetele dentare
sa prezinte calitati antiseptice, astringente
S-au propus multiple solutii, substante, disparand din uz cele pe baza de iod ce genereaza alergii, cele pe baza
de fuxina bazica care prin continutul in anilina prezinta un puternic potential cancerigen
Astazi: - sol. albastru de metil 2%
- sol. violet de gentiana 1%
- sol. albastru de toluidina 1%
- sol. de floresceina (coloreza P.D. doar dupa iluminarea supraf dent cu lumina U.V.)
- sol. DIS- PLAQUE (coloreaza in rosu placa tanara de 2-3 zile si albastru pe cea matura 9-18 zile)
Cea mai utilizata si recomandata subst: ERITROZINA (colorant vegetal hidrosolubil ce coloreaza suprafetele
acoperite cu P.D. in rosu). Se comercializeaza sub forma de tablete si solutie sub diferite denumiri comerciale:
Placolor, Revelan, Red- Cote, Mentadent, Ceplac
Pt a avea o igiena completa a sanatatii si integritatii lizereului gingival vecin suprafetelor dentare periate ,
colorarea placii se va realiza doar dupa ce am realizat anamneza (alergie la iod) si am examinat clinic pacientul
(pt a descoperi leziuni de mucoasa produse prin periere). In cazul in care indicam pacientului o noua tehnica de
periere pacientul va fi chemat la o saptamana urmand ca dupa efectuarea examenului clinic sa cerem pacientului
sa-si efectueze perierea dentara. Profesionistul (medic, asistent de profilaxie) observa tehnica, miscarile si apa
cu care clateste si in cazul in care apa este rosie datorita sangerarii suspicioneaza inflamatie gingivala sau
tehnica de periere agresiva, incorecta. Apoi se aplica colorantul de placa, recomandabil prin badijonare.
Colorantul se aplica pe supraf dentare doar dupa izolare si uscare urmand ca dupa un contact de 30-60 sec sa
cerem pacientului sa clateasca pana cand apa apare limpede necolorata. Cand utilizam tablete, se recomanda 1/2
tableta de mestecat, plimbat prin gura - tehnica recomandata mai ales seara la domiciliul pacientului.
Pe langa structurile dentare revelatorul de placa coloreaza o serie de constructii stomatologice: obturatiile
fizionom incorect finisate, coroane acrilice, restul mucoaselor, buzele. In cazul buzelor pt a evita colorarea lor
se recomanda ca inainte sa realizam vaselinarea lor.

Halitoza(halena fetida)
= miros neplacut al gurii perceput odata cu eliminarea aerului expirat
Studiile au stabilit ca circa 90% din respiratiile rau-mirositoare au origine orala restul cauze sistemice non-orale
Cauze orale: - infectii parodontale
- limba incarcata, saturala deoarece fata dorsala a limbii in retentiile suprafetei poate adaposti
numeroase microorganisme ce genereaza substante rau mirositoare
- xerostomie
- restaurari dentare sau incorect curatate, proteze mobilizabile incorect igienizate
- infectiile faringiene
- cancerele orale
- despicaturi palatine
Cauze sistemice: -

infectii de la nivelul pasajului nazal

ciroza hepatica
insuf renale, hepatice
diabetul
cancerele de la nivelul fetei si a nasului

cand halena fetida se percepe pe durata respiratiei cand pacientul expira cu gura deschisa, cauza este orala.
cand pacientul expira cu gura inchisa -cauza poate fi nazala
Alte cauze: fumatul, obiceiuri alimentare
putem constata: resp tabacica
resp flamandului
resp de usturoi
In caz de halitoza pt a descoperi cauzele orale:
examen clinic intraoral atent cand se va incepe cu examinarea supraf dorsale a limbii
evidentierea retentiilor dentare
evidentierea afectiunilor parodontale
terminam cu masurarea cantitatii de saliva secretata
Marea majoritate a cazurilor ce prezinta halitoza au ca factor etiologic B.P., prezenta pungilor
parondontale adanci, tendinta de sangerare a pungilor parodontale. Mirosurile se datoreaza in principal
compusilor sulfurici volatili produsi prin metabolismul microbian in principal de prezenta microorganismelor
G- ce actioneaza la pH-uri alcaline. Prin metabolismul microbian se produce in principal hidrogen sulfurat ,
metil mercaptan dar si cantitati mici de dimetil sulfat, putresceina, cadaverina, acid butilic, propilic. Microorg
care produc aceste substante :- prevotella intermedia, actinobacilus actinomicetem comitans.
Printr-un plan de tratament profesional de dezinfectare parodontala, detartraj, planare radiculara se poate
obtine stoparea halitozei in circa 90% din cazuri. Se va insista pe un control corect zilnic al placii pe revolvarea
retentiilor artificiale, devine obligatorie perierea zilnica a fetei dorsale a limbii. Se pot indica si clatiri cu apa de
gura - de regula cu clorhexidina (nu trebuie sa contina alcool, glicerina, oxidanti puternici - care determina
uscarea tegumentelor mucoaselor). In scopul cuantificarii mirosurilor nazale, bucale halimetre (aparate
speciale)

Mijloace de control ale PD

Se efectueaza in principal prin periaj dentar caruia putandu-i-se indica auxiliar mijloace de control al PD
auxiliare, substante chimice antiplaca

Periutele de dinti, periajul dentar

BP pot fi prevenite daca placa, in special aceea de la nivelul supraf aproximale si din zona coronara cervicala
este indepartata zilnic, corect prin procedee de autoingrijire .
Statistici din tari dezvoltate economic - populatia se spala pe dinti de 1-2 ori pe zi (80-90%)
Unii indivizi nu vor sau nu sunt capabili sa realizeze o indepartare zilnica corecta a placii
Controlul PD - in pricipal prin periaj dentar ce nu poate fi inlocuit cu niciun alt mijloc de control al placii
Periute: - manuale
- mecanice

Periutele manual - maner

- cap activ
- gat
Manerul - de regula din plastic de forme si grosimi ce permit o prindere eficienta, confortabila.
Probleme apar in cazul pacientilor cu dizabilitati, caz in care manerul sufera variate modificari in incercarea de
ajutorare a acestor pacienti
Capul activ - suprafata cu care se curata, el fiind constituit din manunchiuri de filamente ce pot fi
confectionate din par natural sau nylon.
In functie de suprafata activa exista periute cu suprafata
plana
crenelata
concava (de indicat pacientilor cu aparate ortodondice fixe)
convexa (periere sub intermediarii puntilor dentare).
se constata superioritate curatirii obtinute prin folosirea periutelor cu suprafata activa crenelata la
nivelul zonelor interdentare comparativ cu cele plate.
Duritatea - determinata de diametrul si lungimea filamentelor
Periute de consistenta : - medie
- moale
- extramoale
cele dure sunt din ce in ce mai putin indicate
d.p.d.v. al consistentelor nu exista o standardizare internationala, fiecare fabricant prezentandu-se cu
propriile consistente.
Filamentele din par natural sunt contraindicate datorita multiplelor dezavantaje:
nu pot fi standardizate, diametrele firelor de par utilizate variind intre 0???- 0,47 mm
se uzeaza rapid neuniform
firul prezinta in mijloc un microcanal ce permite stocarea de microorg
firele devin foarte moi odata cu umezirea
filamentele nu se pot taia intr-o supraf perfect plana, neregularitatile producand leziuni dento-mucozale
s-a folosit fir de par de porc, porc mistret, cal, camila
Astazi filamente artificiale din nylon
Avantaje:
capul activ rotunjit (cele mai reduse uzuri, distructii)
mai elastice de 10 ori decat cele naturale
in atmosfera deschisa se usuca mai rapid
acumuleaza greu bacterii, resturi alim, se curata usor

 se fabrica rapid la preturi acceptabile

se pot standardiza ca si consistenta , duritate
Eficienta depinde de:
alegerea corecta a periutei
indemanarea pacientului
miscarile si presiunea imprimate
frecventa si timpul acordate periajului
configuratia arcadelor dentare
numarul dintilor prezenti sau al constructiilor stomatologice existente