Temă: Răsundeti la următoarele întrebări/cerințe!

1.Din cate segmente este alcatuit corpul unei insecte? Insectele

sunt animale cu corpul format din segmente. Denumirea de insectă îşi are originea
în cuvântul latin "insectum" (intersectum = segmentat). Dimensiunile corpului lor
variază între 0,25 mm (unele coleoptere şi hymenoptere) până la 150 - 280 mm
(unele coleoptere şi lepidoptere).
Corpul insectelor este format din 21 de segmente şi este diferenţiat în 3
regiuni bine distincte: cap, torace şi abdomen

2. Explicati cuvantul – arthropod. Cuvântul

"arthropod" provine din limba greacă, unde "arthro" înseamnă
"articulație" și "podos" înseamnă "picior". Astfel, arthropodele sunt un
mare grup de animale caracterizate prin prezența unui exoschelet articulat
și membre articulate. Această categorie include nevertebrate precum
insecte, arahnide, crustacee și miriapode.

3. Care sunt apendicii capului? Apendicele

capului

Capul insectelor prezintă ca apendice organele vizuale, antenele şi aparatul

bucal.
4. Prin ce sunt reprezentate organele vizuale? Organele vizuale
sunt reprezentate prin două feluri de ochi : compuşi şi simpli.
Ochii compuși sau fatetați, în număr de doi, sunt situaţi simetric, pe părţile
laterale ale capului, în cavităţile orbitale. Forma şi mărimea ochilor compuşi sunt
variabile. Conturul lor poate fi circular, oval, reniform etc. La unele insecte ochii
sunt foarte dezvoltaţi, ocupând o mare parte din capsula cefalică (Libellulidae,
Bibionidae etc.), iar la altele sunt reduşi sau chiar pot lipsi (unele specii de
Staphylinidae, Carabidae etc.).
Ochii simpli sunt ochi mici, frecvenţi mai ales în stadiul larvar şi la unele
insecte adulte. La larvele insectelor holometabole ei sunt situaţi pe părţile laterale
ale capului şi poartă denumirea de ochi laterali sau stemmate. La adulţii majorităţii
ordinelor subclasei Pterygota, precum şi la larvele unor grupe de insecte cu
metamorfoza incompletă, ochii simplii se găsesc, de obicei, pe frunte sau vertex şi
se numesc ochi dorsali. Numărul ochilor simpli la larve variază de la 8 până la 12,
iar la adulţi între 1 şi 3.
 5. Care este rolul antenelor? Rolul
principal al antenelor este cel senzorial, pe articolele lor găsindu-se numeroase
organe senzitive, olfactive şi tactile. La unele insecte antenele îndeplinesc şi funcţii
mecanice, servind adesea de cârmă în timpul zborului (unele hymenoptere), ca
organe prehensile în timpul copulaţiei (Pediculidae) etc. Cunoaşterea tipurilor de
antene prezintă o deosebită importanţă în sistematica insectelor.

6.Ce piese conține aparatul bucal pentru rupt și masticat? Aparatul

bucal pentru rupt și masticat este tipul primitiv, iniţial şi cel mai vechi, din care au
derivat şi celelalte tipuri. Este format din următoarele piese: buza superioară
(labrum), o pereche de mandibule (mandibulae), o pereche de maxile (maxillae)
şi buza inferioară (labium). În afara acestor piese bucale principale, mai
menţionăm epifarinxul (epypharynx), sub forma unei cute pe partea ventrală a
labrumului şi hipofarinxul (hipopharynx), existent pe faţa internă a labiului.
7. Ce piese sunt caracteristice la aparatul bucal de înțepat și supt? Dar
la aparatul bucal pentru supt?
La aparatul bucal de înțepat și supt (fig. 3), de tip labial, frecvent la heteroptere,
homoptere etc., insecte care se hrănesc cu lichide, piesele s-au alungit mult şi s-au
ascuţit sub forma unor stileţi.
Aspiraţia lichidelor este maxilară, maxilele fiind străbătute, în lungul lor, de
două canale, unul salivar şi altul alimentar (aspirator).

8.Ce sunt aripile şi de câte feluri sunt? Aripile

(alae) sunt evaginaţiuni tegumentare paranotale, articulate pe marginea
lateroexternă şi dorsală a toracelui. Majoritatea insectelor au două perechi de aripi,
înserate pe mezotorace (aripile anterioare) şi metatorace (aripile posterioare); la
odonate, ca o excepţie, aripile sunt prinse dorsal, în regiunea mediană. La insectele
care au o singură pereche de aripi, aceasta se găseşte pe mezotorace (diptere),
rareori pe metatorace (strepsiptere).Aripile sunt formate din două membrane
sclerificate, suprapuse şi sudate între ele pe margini. În cavitatea lor pătrunde
sângele, precum şi ramificaţiile traheale şi nervi; îngroşările acestora din urmă
formează nervurile.
Forma, mărimea, consistenţa şi nervaţia aripilor variază mult la diferite
grupe de insecte. Astfel, aripile pot fi triunghiulare, dreptunghiulare, ovale etc. În
mod obişnuit, aripile anterioare sunt mai mari decât cele posterioare; în unele
cazuri, perechea a doua de aripi depăşeşte ca mărime prima pereche (orthoptere,
plecoptere). Unele insecte au numai o singură pereche de aripi.
Astfel, la diptere sunt reduse aripile posterioare, iar la strepsiptere cele
anterioare; ele formează balansierele şi, respectiv, halterele. La unele insecte, cele
două perechi de aripi sunt reduse sau lipsesc la ambele sexe (anoplure, mallophage,
aphaniptere etc.) sau numai la unul din sexe (la femelele de Operopthera brumata,
Erannis defoliaria, Penthophera morio etc.). La insectele primitive (apterygote)
aripile n-au existat niciodată. După consistenţă, aripile sunt membranoase (diptere,
hymenoptere), membranoase cu solzi (lepidoptere), pergamentoase sau tegmine
(orthoptere), elitre sau chitinose (coleoptere) şi hemielitre (heteroptere).
9. Prezentati parțile componente ale piciorului! Picioarele
(pedes), în număr de 3 perechi (anterioare, mediane şi posterioare), se articulează
pe partea ventrală a segmentelor toracice, în cavităţile coxale, între pleure şi sternit.
Un picior tipic de insectă este alcătuit din următoarele părţi : coxa, trochanter,
femur, tibia şi tars (fig. 3).
Coxa este articulată prin doi condili în cavitatea cotiloidă. Ea poate avea
diferite forme: globulară, cilindrică etc. Uneori coxa este divizată în subcoxă şi
coxă (Blatta).
Trochanterul, al doilea articol al piciorului, este mic, obişnuit de formă
triunghiulară, mai rar spiniform. La hymenopterele parazite trochanterul este
dublu.

Femurul este articolul cel mai dezvoltat al piciorului. Forma şi mărimea sa

variază mult la diferite specii de insecte.
Tibia este de lungimea femurului, însă mai subţire. Ea este prevăzută adesea
cu pinteni, spini etc.
Tarsul este format din 1 - 5 articole. La unele insecte inferioare (proture,
diplure) are un singur articol; la collembole tibia şi tarsul sunt fuzionate, formând o
singură piesă tibiotarsul. La majoritatea insectelor superioare, tarsul este alcătuit
din 3 - 5 articole. Primul articol se numeşte metatars, iar cel distal pretars. Acesta
din urmă prezintă 1 - 2 gheare, care pot fi : simple, bifide, dinţate sau pectinate.
Între gheare se găsesc uneori formaţiuni adezive de diferite forme (fig. 4),
cunoscute sub numele de empodium (o prelungire mediană ca un păr), arolium (o
prelungire mediană în formă de lob) şi pullvilus (două prelungiri sub formă de
lobi).
10. Prezentaţi principalele tipuri de abdomen!
Abdomenul este partea cea mai voluminoasă a corpului, conţinând organele de
digestie, de reproducere etc. Este de diferite forme : cilindric, oval, rotund, turtit
lateral sau dorso-ventral etc. După felul legăturii cu toracele se deosebesc
următoarele tipuri de abdomen (fig. 1) : sesil - la care prinderea de torace se face
printr-o bază lată (la coleoptere, diptere, orthoptere etc.); suspendat sau agățat -
unde primul segment abdominal este contopit cu ultimul toracal, iar al doilea este
puternic îngustat anterior (la vespide); pețiolat - la care 1 - 2 segmente, care
urmează după propodeu, sunt subţiate, având forma unui peţiol sau peduncul
(inchneumonide, formicide etc.).

11. Enumerați apendicele abdominale și rolul lor!

Abdomenul, la majoritatea insectelor, în stadiul embrionar, prezintă diferite
apendice, care dispar în stadiile postembrionare. La insectele inferioare
(apterygote), ca şi la unele insecte superioare, există însă apendice adevărate ca :
cerci, stili, gonapofize şi gonapode la adulţi (fig. 2 şi 3) şi pedesspurii la larve.
Cercii sunt apendice perechi, articulaţi sau nearticulaţi, situaţi pe ultimul
segment abdominal (diplure, thysanure, blattide, ephemeroptere, orthoptere,
dermaptere etc.). Cercii la insecte servesc, în primul rând, ca organe de simţ şi în
mai mică măsură sunt folosiţi în alte scopuri (organe ajutătoare în timpul copulaţiei
la orthoptere sau ca organe de apărare la dermaptere).
Stilii sunt apendice perechi, situaţi pe sternitele abdominale. La unele insecte
inferioare (thysanure şi diplure) se găsesc de la segmentele I - II până la segmentul
VII sau IX; în acest caz stilii servesc la locomoţie şi totodată la ridicarea
abdomenului de pe substrat, permiţând astfel funcţionarea veziculelor respiratorii.
Gonapofizele sunt apendice genitale situate pe segmentele 8 şi 9 abdominale
şi formează la femelă ovipozitorul, oviscaptul, terebra sau organul de depunere a
ouălor. La insectele superioare (pterygote) este format, în general, din 3 perechi de
valve, care formează un organ tubuliform, ascuţit la vârf. La unele insecte
ovipozitorul este transformat în acul cu venin (apide, vespide).
Gonapodele, apendice genitale externe la mascul, sunt alcătuite din organul
copulator numit edeag (aedeagus) şi o pereche de paramere (parameres), situate
pe segmentul IX abdominal. Genitaliile la masculi au o mare însemnătate în
sistematica speciilor de insecte.