Consumul de alimente și calitatea nutriției în România

În analiza economică se pornește întotdeauna de la om și nevoile sale.Evoluția societății

umane reprezintă un proces permanent de dezvoltare,înmulțire și diversificare a
nevoilor.Orice nevoie dispare pentru moment prin satisfacere după care reapare,satisfacerea
realizandu-se prin consumul de bunuri.Consumul reprezintă utilizarea și administrarea
bunurilor și serviciilor în scopul satisfacerii nevoilor personale și colective,acesta fiind de
două feluri:consum productiv și consum neproductiv.Consumul productiv se referă la
folosirea mijloacelor de producție pentru crearea de noi bunuri materiale,pe cand consumul
neproductiv nu are drept rezultat producerea de noi bunuri materiale.

Omul,fiind o ființă atat de complexă bineînțeles că are o mulțime de nevoi,însă printre cele
mai importante se află nevoia de alimentație,aceasta fiind o componentă obligatorie a
existenței ființelor,fără de care nu se poate trăi.Preferințele alimentare ale oamenilor se
schimbă de la o zi la alta ceea ce a încurajat producătorii de alimente să facă o gamă mai largă
de produse alimentare.Încă din anul 2000 industria produselor alimentare a început să se
dezvolte din ce în ce mai repede,romanii avand parte de alimente tot mai complexe.

  Bucătăria românească este denumirea pe care o poartă rezultatul sintetizării, în timp, a

gusturilor și obiceiurilor gastronomice specifice poporului român. Ea este diversă, cuprinde
nenumărate obiceiuri și tradiții culinare, mâncăruri specifice, împreună cu obiceiuri provenite
prin intersectarea culturii gastrnomice cu tradiții ale altor popoare, cu care poporul român a
intrat în contact de-a lungul istoriei. Bucătăria românească cuprinde atât bucate de zi cu zi cât
și preparate specifice de sărbătoare. Poporul român fiind creștin încă de la începuturile
formării sale. Bucătăria românească cuprinde numeroase bucate de praznic rânduite în funcție
de anotimpul și sărbătoarea pomenită. Bucatele românești sunt alcătuite atât din legume,
cereale, uleiuri vegetale, lapte, produse lactate cât și din carne și subproduse din carne. Un loc
aparte în bucătăria românească îl au dulciurile, plăcintele,dulcețurile.

Scurt istoric
Ocupațiile de bază ale locuitorilor României au fost, încă din cele mai vechi timpuri,
agricultura, creșterea animalelor și vânătoarea. Relieful Romîniei fiind bogat reprezentat atât
de zone de luncă, câmpie, de zone deluroase și intracolinare precum și de numeroase înălțimi
montane, dezvoltarea culturiloir agricole și pomicultura au oferit posibilitatea dezvoltării unei
bogate tradiții culinare, bazate pe prelucrarea cerealelor, legumelor și fructelor. Bogăția
fânețelor răspândite pe coamele dealurilor și poalele munților a oferit posibilități mari dec
creștere a animalelor.
Astfel bucătăria românească se bucură de o gamă variată de produse de carne, lapte,
lactate, produse din lapte, specifice prin gustul, aromele folosite precum și prin tehnicile de
elaborare. Bogăția vânatului răspândit în pădurile românești a adus după sine știința preparării
vânatuluii în diverse mâncăruri și preparate.

Traiul în România este mult mai scump față de acum 17 ani. România este țara în care
preţurile au crescut cel mai mult din 2000 încoace, conform unui studiu Eurostat.
Dacă ne uităm la coşul de alimente, în România preţurile au crescut cu 185,6 la sută. Ne costă
mai mult legumele, fructele, carnea, pâinea şi lactatele. Asta în timp ce în Uniunea Europeană,
media scumpirilor la mâncare este de 43,3%. Pe de altă parte, în Irlanda, preţul acestor
produse a crescut cu numai 7,6 procente, în ultimii 17 ani.

1
 1. Evoluția omenirii

Evoluţia omenirii a fost marcată de succesiunea de-a lungul secolelor a mai multor etape
de orânduire socio-politică şi civilizaţii, fiecare caracterizate prin particularităţile ei
administrative, economice, religioase şi culturale, odată cu care au evoluat şi s-au schimbat în
timp – aşa cum se ştie – posibilităţile şi obiceiurile alimentare. Natura şi tipul alimentaţiei au
suferit transformări remarcabile odată cu progresul speciei umane, distanţa şi diferenţele
înregistrate între modul de hrănire al omului primitiv şi cel al omului contemporan fiind la fel
de importante ca şi cele ce caracterizează oricare alte aspecte ale evoluţiei umane între aceste
două etape extreme. Şi – similar cu multe alte privinţe – alimentaţia omului a înregistrat
progrese, dar uneori şi tendinţe nefavorabile de evoluţie, odată cu trecerea dintr-o etapă
istorică în alta. Până în urmă cu aproximativ 10.000 de ani omul a trecut prin aşa-numita „eră
preagricolă”, în care resursele de hrană erau reprezentate de carnea furnizată de vânat şi –
doar în plan secundar – de fructele culese din copaci. Această alimentaţie predominant
carnivoră i-a furnizat omului primitiv toţi În loc de prefaţă 4 macro- şi micronutrienţii în
cantităţi suficiente, aşa încât epoca respectivă nu a fost marcată de deficienţe alimentare.
Starea de sănătate a fiecărui individ necesită, în primul rând, existenţa unui status
nutriţional optim ce derivă din echilibrul obţinut între necesarul şi aportul energetic şi
nutriţional. Fiecare dintre componentele acestei balanţe depinde, la rândul său, de o
multitudine de factori, mai mult sau mai puţin influenţabili, ce pot fi modificaţi pe parcursul
vieţii. Existenţa unui status nutriţional optim promovează creşterea şi dezvoltarea
organismului, menţine starea de sănătate, permite desfăşurarea activităţii zilnice şi participă la
protecţia organismului faţă de diverse injurii sau boli. În determinarea statusului nutriţional un
rol aparte îl deţine balanţa energetică a organismului, ce stă la baza stabilităţii ponderale şi a
echilibrului mediului intern. Pentru a putea funcţiona normal, organismul uman necesită un
aport constant de energie, aport care se realizează prin intermediul principiilor alimentare.
Fiind vorba de un organism homeoterm, acesta este lipsit de capacitatea de depozitare a
căldurii şi nici nu permite transformarea altei forme de energie exterioară. Sursa unică şi
indispensabilă a supravieţuirii organismului uman este, deci, energia conţinută în alimente.

2. Evaluarea alimentației

Conform profilului de țară, validat în iunie 2017, peste 40 % din povara generală a bolii în
România în anul 2015 (măsurată în DALY) ar putea fi atribuită factorilor de risc
comportamentali.
România prezintă profilul epidemiologic al tuturor țărilor dezvoltate, cu prevalență
scăzută a bolilor transmisibile și în același timp cu o creștere a bolilor cardiovasculare, a
cancerului si bolilor pulmonare. Aceste afectiuni pot ades fi asociate unor factori preventibili
ai stilului de viață, în mod special fumatului, si obiceiuri alimentare deficitare. Cei mai
importanți factori de risc și proporția lor (% din totalul deceselor) sunt hipertensiunea arterială
(31,8%), fumatul (16,3%), hipercolesterolemia (14,4%), indicele de masa corporala crescut
(13,9%), consumul excesiv de alcool (12,4%), aportul scăzut de fructe și legume (7,1%) și
inactivitatea fizică (6,6%).

2
 3. Starea de nutriție

Nutriția este un important factor de risc modificabil pentru apariția bolilor cronice, de
aceea, o alimentație echilibrată este primul pas ce trebuie luat în calcul in cadul profilaxiei..
Astfel, de exemplu, se poate observa locul principal pe care il joaca hipertensiunea arteriala,
in a carei etiologie un important factor de risc este hiperconsumul de sare. De asemenea,
aportul caloric dezechilibrat, in dezacord cu necesitatile specifice, duce in mod direct la
cresterea indicelui de masa corporala si a numeroaselor probleme de sanatate induse de
supraponderalitate si obezitate.
Pentru a evalua starea de nutriţie a unui individ trebuie realizate mai multe investigaţii. In
cazul studiilor de fata, efectuate de specialisti din cadrul CNMRMC si CRSP Cluj, structuri
ale INSP, supravegherea stării de nutriţie, a alimentatiei populației luate în studiu si evaluarea
continutului de sare din alimente a presupus:

Estimarea consumului alimentar la nivel individual prin anamneza alimentara

Investigaţia consumului alimentar prin metoda interviului prin aplicarea unui

chestionar pentru fiecare persoană în parte în mediul familial

Antecedentele personale patologice (%) înregistrate în

perioada 2015-2018
25.5
24.1
6.3 5.1 8.5 7.921.5
7.9 8.2
30 3.4 2.5 8.7 19.8
4.9 6.4 2018
20 2.5 8.3 8.9
4.4 2017
2.7
10 2016
0 2015
e e t ii ne
al ar be em
s tin bili di
a
id ns iu
- lip
in
te to s rte
ro pa di pe
t .h
e hi
as af
.g
af
2015 2016 2017 2018

4. Obiceiuri alimentare

Românii au, în general, obiceiuri alimentare nesănătoase, preferând alimente precum

carnea, ouăle și produsele lactate, pâinea și zahărul. 23 % din totalul aportului lor
alimentar este sub formă de produse din carne (în special carne de porc și vită, cu o
proporție foarte scăzută de pește). Consumul de fructe și legume este cu mult sub aportul
recomandat. Obiceiurile alimentare nesănătoase sunt legate de nivelurile scăzute ale
veniturilor în România. O dietă sănătoasă este considerată a fi greu accesibilă din cauza
prețurilor ridicate și a disponibilității limitate a anumitor produse sănătoase, cum sunt
legumele, fructele și peștele. Prin urmare, coșul de alimente al românilor este alcătuit din
fructe și legume locale, cum sunt cartofii, varza și mazărea, care sunt mai ușor de găsit și
mai accesibile.

5. Elaborarea coșului alimentar pentru un trai minim decent

3
 Pentru elaborarea conținutului coșului alimentar minim decent pentru familia de referință
au fost utilizate trei surse de informații: interviurile de grup, structura coșurilor alimentare
anterioare elaborate în România și interviuri cu experți nutriționiști.
Trei premise principale au fost avute în vedere pentru formularea coșului minim de
consum alimentar pentru un trai decent:
Valoarea energetică a coșului alimentar trebuie să fie adecvată pentru o familie
formată din doi adulți, de 35-45 ani, și doi copii, de 12-14 ani și respectiv 8-10 ani. Din
aprecierile experților nutriționiști, o persoană adultă de sex masculin care desfășoară
activități fizice și intelectuale normale are nevoie de un minim de 2700 calorii pe zi. A doua
persoană adultă din gospodărie, de sex feminin, are nevoie de cel puțin 2200 calorii pe zi.
Pentru un copil de vârsta de 12-14 ani (băiat) consumul de calorii este de în jur de 1800 pe
zi, iar pentru un copil de 8-10 ani (fată) de 1350 calorii pe zi. Am considerat astfel un
consum necesar de 8050 calorii pe zi pentru toată familia.
Conținutul nutritiv al coșului alimentar (raportul dintre proteine, lipide și glucide)
trebuie să fie corespunzător standardelor acceptate de nutriționiști și de Organizația Mondială
a Sănătății. În acest sens, am utilizat valorile menționate în cercetarea OMS
Programarea lineară pentru construirea unei diete alimentare: coșul de consum în
România”, publicată în 2016, adaptate la comportamentul alimentar al familiilor incluse în
cercetare.
De asemenea, am considerat necesar ca în compoziția coșului minim să fie incluse
produse alimentare cât mai variate, ușor accesibile în comerț.
Pe lângă informațiile colectate în interviurile de grup, a fost analizată valoarea
energetică și nutritivă a două coșuri alimentare preexistente: coșul minim de consum lunar
introdus de OUG nr. 217/2000 (valorile cantitative) și „Coșul Național de Alimentație
Sănătoasă”, calculat de biroul OMS România în 2015. Câteva concluzii interesante au reieșit
din analiza coșurilor minime anterioare:
Ambele coșuri sunt bazate pe o structură nutritivă foarte asemănătoare:
17% proteine, 14% lipide, 62-63% carbohidrați și 6-7% fibre.
Ambele coșuri sunt subdimensionate în raport cu necesarul de calorii
pentru familia de referință considerată pentru această cercetare. Astfel,
coșul minim de consum lunar al OUG nr. 217/2000 acoperă în jur de
7700 kcal pe zi, iar coșul OMS doar în jur de 6300 kcal pe zi.
Ambele coșuri sunt subdimensionate la categoria „fructe”: în coșul
minim de consum lunar al OUG nr. 217/2000 acestea reprezintă doar
3% din total, iar în coșul calculat de OMS acestea lipsesc, fiind înlocuite
cu cantități suplimentare de legume, considerate echivalente.

Tabel nr.3: Structura cheltuielilor bănești de consum ale gospodăriilor –

Anuarul statistic al României 20199
An 2015 2016 2017 2018
Cheltuieli bănești 1500,35 lei/lună 1612,64 lei/lună 1841,4o lei/lună 2070,79
de consum
Consum– 33,7 % 32,3 % 31,4 % 30,8 %
produse
alimentare
4
 %
Cheltuielile totale ale populaţiei au fost, în anul 2019, în medie, de 4092 lei lunar pe
gospodărie (1583 lei pe persoană) și au reprezentat 85,4% din veniturile totale, în scădere cu
0,8 puncte procentuale faţă de anul 2018.
În 2019 un procent de 32,5 % a fost alocat consumului de produse agroalimentare și
băuturilor nealcoolice.

Tabel nr.4: Consumul mediu anual, la principalele produse alimentare și băuturi, pe

locuitor-
Anuarul statistic al României 2019
U.M. 2015 2016 2017 2018
Cereale și kg 211,2 208,4 208,2 205,4
produse din
cereale
(boabe)
Cereale și Kg 159,8 157,6 157,3 155,2
produse din
cereale
(făină)
Cartofi Kg 98,3 95,5 96,6 95,5
Legume și Kg 182,6 178,3 187,8 202,2
produse din
legume
Fructe și Kg 87,8 96,0 96,1 110,8
produse din
fructe
Zahăr și Kg 25,6 25,3 25,7 25,4
produse din
zahăr
Grăsimi Kg 18,2 18,2 18,6 18,1
vegetale
Lapte și Litri 243,4 246,2 244,1 250,8
produse din
lapte
Ouă Bucăți 262 267 255 236
Pește și Kg 5,5 5,9 6,3 6,7
produse din
pește
Carne, Kg 66,4 68,6 71,5 76,7
produse din
carne și
organe
comestibile
Grăsimi Litri 3,3 3,5 3,5 3,4
animale
Băuturi Litri 179,3 188,6 213,2 209,8
nealcolice
Bere Litri 88,3 88,9 89,5 90,1
Vin și Litri 19,0 18,0 21,8 23,8
produse din
5
vin
Băuturi litri 1,3 1,5 1,5 1,9
alcoolice
distilate
Observăm o ușoară scădere a consumului de cereale, făină, dar și o creștere a consumului de fructe și produse
din fructe, caren și produsele ei, a cantității de pește, dar chiar dacă nu e indicat și crește și consumul de băuturi
alcoolice.

6
Evoluția conzumului mediu zilnicde calorii de origine animală în anul
2019 comparativ cu 2018
600

500

400

300

200

100

0
Lapte și produse lactate Carne și produse din Grăsimi animale Ouă
carne

2018 2019

7
 6. Cheltuieli
În anul 2019 dintr-un total al cheltuielilor de 3.834 de lei pe lună în gospodăriile din
România, cheltuielile de consum au reprezentat puțin peste 61%, respectiv 2.347 de lei. Din

8
această sumă, un procent de 18,6% a reprezentat, în medie, suma de bani alocată pentru a
acoperi costurile aferente locuințelor, plății utilităților (apă, electricitate, gaze) și altor
combustibili, conform INS. Astfel, strict la acest capitol, s-au cheltuit 435 de lei lunar.

7. Concluzii

În medie, o persoană cheltuie în jur de 400 de lei doar pe mâncare, în anul 2019,
cheltuind și până la aproape 500 de lei per lună. Acest lucru însemnând că a existat și că
există o cheltuială în creștere continuă.

BIBLIOGRAFIE
1. https://cnmrmc.insp.gov.ro/images/rapoarte/starea-de-nutritie.pdf

2. https://www.medihelp.ro/blog/sanatate/compozitia-alimentelor-sanatoase/

3. http://old.ms.ro/documente/Ghid1_8318_6022.pdf

4. https://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2019/10/Analiza-de-situatie-
2019.pdf

5. https://e.uoradea.ro/pluginfile.php/391502/mod_resource/content/1/Modulul%205.pdf

6. http://europa.eu/!CC79TD

7. https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/disponibilitatile_de_consum_ale
_populatiei_anul_2019_0.pdf

9
8. https://cpi.imobiliare.ro/

10