MINISTERUL SĂNĂTĂȚII AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE „NICOLAE

TESTEMIȚANU”

FACULTATEA DE MEDICINĂ NR. 1,

Departamentul Medicină Preventivă

Disciplina de igienă

REFERAT la disciplina Nutriția și sănătatea

” Importanța cărnii și produselor din carne pentru
organismul uman. ”

A elaborat - Rusu Maria

Anul I, grupa M2207

A controlat: Rubanovici Vladislav

dr. şt. med., conf. univ.

Chișinău, 2023
 Cuprins
1.Introducere ..................................................................................................................................3
2. Proprietățile nutritive ale cărnii....................................................................................................3
3.Beneficiile consumului de carne...................................................................................................6
4. Riscurile asociate cu consumul excesiv/deficitar de carne..........................................................7
5.Carnea în diferite diete................................................................................................................

6.Concluzie............................................................................................................................................10

7.Bibliografie...................................................................................................................................1

2
 1. Introducere
Carnea și produsele din carne sunt clasate printre cele mai hrănitoare produse alimentare
disponibile pentru oameni, ajutând la îndeplinirea majorității cerințelor corpului. Sunt o sursă
importantă de energie și o gamă largă de nutrienți, cum ar fi aminoacizi esențiali, minerale (fier,
zinc, seleniu), vitamine (B12, acid folic) și compuși bioactivi (taurină, carnitină, carnozină,
ubichinonă, glutation și creatina). Carnea și produsele din carne exercită un rol vital în evoluția
umană și sunt componente importante ale unei alimentații sănătoase și echilibrate.

În prezent, consumatorii acordă o importanță tot mai mare tuturor aspectelor care pot
contribui la îmbunătățirea calității vieții iar dieta, deși nu este singurul element care influențează
bunăstarea și sănătatea, este unul dintre cele mai importante. Factorii care au favorizat această
evoluție includ impactul actual extrem de mare asupra opiniei publice a rapoartelor mass-media
privind relația dintre dietă și sănătate, creșterea speranței de viață a populației (aceasta
generează consumatori cu putere de cumpărare ridicată care au probleme de sănătate mai mari
și sunt foarte motivați să participe la inițiative menite să mențină sănătatea), o atenție sporită
pentru prevenirea bolilor etc. Această situație se află în spatele dezvoltării spectaculoase a
produselor "sănătoase", respectiv produse care trebuie să posede una dintre următoarele
caracteristici: compoziție modificată și/sau condiții de prelucrare astfel încât să prevină sau să
limiteze prezența anumitor compuși potențial dăunători și/sau posibilitatea de a include anumite
substanțe dorite, care prezintă beneficii suplimentare pentru sănătate, fie în mod natural, fie prin
adăugare. Acest concept include și acele produse alimentare cunoscute ca "alimente
funcționale". Acestea sunt definite ca alimente care ajută la prevenirea și tratarea unor afecțiuni
și boli, în afară de valoarea lor nutrițională per se. De fapt, aceasta nu este o idee nouă, de secole
omenirea folosește proprietățile unor alimente pentru a trata, atenua sau preveni bolile. Cu toate
acestea, volumul mare de dovezi științifice care indică relația dintre consumul de alimente și
incidența bolilor a generat un interes în creștere pentru produsele alimentare care conferă
beneficii fiziologice suplimentare.
Carnea și produsele din carne sunt surse importante de proteine, vitamine și minerale,
dar contribuie, de asemenea, la aportul de grăsimi, acizi grași saturați, colesterol, sare etc.
Pentru a produce produse din carne "mai sănătoase", trebuie să avem o bună înțelegere a
3
avantajelor și dezavantajelor acestora în ceea ce privește sănătatea [1].
Ca orice alt produs alimentar, carnea și produsele din carne conțin elemente care, în
anumite condiții și în proporții necorespunzătoare, pot afecta negativ sănătatea umană. Unele
dintre acestea sunt constituente (naturale sau altele) prezente în animalele vii, de exemplu
grăsimi, colesterol, reziduuri de la poluarea mediului sau utilizarea de produse farmaceutice etc.
Altele sunt adăugate produsului în timpul procesării din motive tehnologice, microbiologice sau
senzoriale (sare, nitrit, fosfat etc.). Există un al treilea grup care este produs prin tratamentul
tehnologic utilizat (incluzând contaminanți din dezinfectanți sau detergenți, compuși toxici
formați în timpul procesării etc.). În final, sunt aceia care se formează în special în faza de
depozitare/comercializare, precum dezvoltarea unor bacterii patogene, formarea anumitor
produse de oxidare a lipidelor și migrarea compușilor din materialul de ambalare în produs.

2. 1.2 Proprietățile nutritive ale cărnii

Potrivit studiilor, carnea este foarte bine asimilată, mai mult de 90% din proteine fiind digerate
în organism. Pentru comparaţie, proteina din lapte este asimilată în proporţie de 83%, cea din
peşte – 70%, iar proteina din carnea roşie este absorbită doar în proporţie de 65%. Carnea are o
compoziție chimică care este influențată de mai mulți factori: rasa animalului, starea de
îngrășare, vârstă, sex și alți factori. Cu creșterea animalului crește și cantitatea de grăsime și
conținutul de energie, aroma și suculența. In (Tab. 1) [9] se face referire la Componenșa chimică
a cărnii la diferite specii, în funcție de starea de îngrășare a animalului, conform datelor carnea
de iepure si bovine înglobează un conținut de 20,00-20,2% de proteine, carnea de pui de găină
ajunge până la indicele de 22,8%proteină

4
Conform tabelului de mai jos constatăm compoziția nutritivă a cărnii de iepure, care constitue un
aport de colesterol de 56,4mg/100g, aport semnificativ mai mic in comparație cu carnea de pui-
68,3mg/100g sau cu carnea de porc- 108,4mg/100g.

3. 2. Riscurile asociate cu consumul excesiv/deficitar de carne

4. Carnea în diferite diete.
5. Concluzie

6. Bibliographies
3. MARDARI, T. Evaluarea cărnii de iepure de casă din comerţ. In: Ştiinţa agricolă, nr. 1, 2021, pp.
117- 122. ISSN 1857-0003 / ISSNe 2587-3202.

9. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Reglementării tehnice Carne

– materie primă. Producerea, importul și comercializarea: nr. 696 din 04.08.2010. In: Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr. 141 – 144, art. 779.

5
6