CARMEN NARCISA NATEA

NUTRITIE SI DIETETICA
Editura Universitatii Lucian Blaga din Sibiu

2!
CARMEN NARCISA NATEA


NUTRITIE SI DIETETICA
AS"ECTE TE#RETICE SI "RACTICE
Editura Universitatii Lucian Blaga din Sibiu
2

2!
CU"RINS
Intr$ducere%%%%%%%%%%%%%%%%%%%&&'
Ca(it$lul I%%%%%%%%%%%%%&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&)
*&*& Ali+entatia , -act$r de san$gene.a%%%%%%&&&)
*&2& "r$duse ali+entare de (r$tectie%%%%%%%&&&&)
*&'& N$tiuni de c$nservare a ali+entel$r%%%%%%*
Ca(it$lul II%%%%%%%%%%%%%%%%%%%&**
2&*& Metab$lis+ul energetic al $rganis+ului%%%%&**
Ca(it$lul III%%%%%%%%%%%%%%%%%%&&&*/
'&*& "rinci(iile nutritive%%%%%%%%%%%%&&&*/
'&2& Aditivii ali+entari si c$nta+inantii nutriti$nali%'0
Ca(it$lul I1%%%%%%%%%%%%%%%%%%&&&'!
2&*& A(recierea starii de nutritie%%%%%%%%%'!
2&2& "articularitati ale dietei la di-erite gru(e
($(ulati$nale %%%%%%%%%%%%%%%%%&&&&)
Ca(it$lul 1%%%%%%%%%%%%%%%%%%%&)3
)&*& Regi+ul ali+entar in di-erite a-ectiuni%%%%%)3
)&*&*& Regi+ul in diabetul .a4arat%%%%%%%&&&)3
)&*&2& Regi+ul in $be.itate%%%%%%%%%%%3*
)&*&'& Regi+ul in 4i(erurice+ii%%%%%%%%%3)
)&*&2& Regi+ul in denutritie%%%%%%%%%%&&0)
)&*&)& Regi+ul in b$lile de st$+ac%%%%%%%&&& !3
)&*&3& Regi+ul in b$lile intestinale%%%%%%%&&*'2
)&*&0& Regi+ul in b$lile 4e(atice%%%%%%%%&*0*
)&*&!& Regi+ul in b$lile cail$r biliare%%%%%%&*!/
)&*&/& Regi+ul in b$lile (ancreasului%%%%%%&*/!
)&*&*&Regi+ul in b$lile cardi$vasculare%%%%&&&2*
)&*&**& Regi+ul in b$lile renale%%%%%%%%&& 2**
)&*&*2& Regi+ul in b$lile alergice%%%%%%%%2'2
Ca(it$lul 1I%%%%%%%%%%%%%%%%%%&&2'3
3&*& Sc4e+e de regi+uri in di-erite b$li%%%%%&2'3
Ane5a I 6 C$+($.itia ali+entel$r%%%%%%%%%&&2)'
3
Bibli$gra-ie selectiva%%%%%%%%%%%%%%&&&230
INTR#DUCERE

Nutritia ( de la latinescul nutritio) se defineste ca
totalitatea proceselor fiziologice prin care organismele isi
procura hrana ( nutrientii) necesara cresterii, dezvoltarii,
obtinerii energiei pentru desfasurarea proceselor vitale,
refecerea tesuturilor, etc.
Nutritia are o deosebita importanta in mentinerea starii de
sanatate, in dezvoltarea armonioasa a organismului uman, in
preventia unor boli, iar terapia medicala nutritionala este parte
importanta in vindecarea diferitelor boli.
Cultura sanatatii este de neconceput fara nutritie, tot asa
cum nutritia, ca o componenta esentiala a stilului de viata
optim, este de neconceput fara o
activitate fizica cel putin moderata.( 1)
olile cronice corelate cu nutritia au cel mai mare impact
pentru sanatatea publica, atat in termenii costului direct pentru
societate si guvern, cat si in termenii anilor de disabilitate pe
care ii produc. !cestea includ obezitatea, diabetul, bolile
cardiovasculare, cancerul, osteoporoza si bolile dentare."( 1)
#ieta urmareste, pe de o parte, compensarea unor
deficiente metabolice cu a$utorul controlului sistemului
alimentar, iar pe de alta parte, printr%o tehnologie alimentara
adecvata, posibilitatea administrarii alimentului necesar
organismului bolnav.
&
'edicul practician, asistentul dietetician, vor trebui sa aiba
in vedere aceste cunostinte si sa respecte cateva principii
generale((ohl).
)iecare dieta trebuie modelata in functie de obiceiurile
bolnavului, adaptandu%se in limitele terapeuticii, preferintelor
bolnavului.
*n prescrierea unei diete trebuie sa se aiba in vedere intreg
comportamentul bolnavului ( emotional, economic, social, in
procesul de munca, in familie, etc.)+ orice dieta prelungita mult
timp poate fi urmeta de schimbari in personalitatea bolnavului%
mai ales in cazul dietelor restrictive% sau nu poate fi respectata
datorita conditiilor familiale, de munca sau economice.
Cu cat boala acuta sau cronica este mai grava si prelungita, cu
atat duce la un consum mai mare din proteinele proprii
organismului. olile metabolice dezechilibrante, bolile cronice
comsumptive, febrele prelungite creeaza, de asemenea un
bilant azotat negativ+ stresul este insotit de pierdere de azot si
potasiu. ,oate acestea trebuie cunoscute de nutritionist, care,
prin administrare ratoinala de proteine poate a$uta pozitivarea
mai rapida a bilantului azotat.
-rice boala care este insotita de tulburari nutritionale ( pierderi
de lichide, electroliti, azot) trebuie astfel tratata incat,
concomitent sau chiar inaintea vindecarii cauzei, sa fie
echilibrata tulburarea metabolica. (1)
Nutritia, dietoterapia pot interveni pozitiv datorita a doua
insusiri de baza ale organismului. variabilitatea ( datorita
zestrei genetice a omului) si adaptabilitatea ( modificarea
sistemelor enzimatice care intervin in procesul digestiei in
functie de schimbarea treptata a obiceiurilor alimentare).
/ecunoasterea importantei acestor doua principii biologice ne
poate face sa intelegem rolul alimentatiei rationale in
preschimbarea treptata a unor obiceiuri alimentare
0
necorespunzatoare, precum si rolul dietoterapiei in tratamentul
unor boli.

CA"IT#LUL I
*&*& ALIMENTATIA , 7ACT#R DE SAN#8ENE9A
*&*&* #BIECTI1ELE ALIMENTATIEI 7I9I#L#8ICE
:*;
!limentatia fiziologica trebuie sa indeplineasca
urmatoarele trei conditii.
1. Alimentatia trebuie sa asigure o crestere si o dezvoltare
corespunzatoare.
*n acest sens un rol ma$or il are alimentatia din primii
ani de viata, deoarece o alimentatie insuficienta in
primii ani de viata inseamna o dezvoltare fizica
necorespunzatoare, in timp ce o alimentatie e1cesiva
poate determina o multiplicare e1agerata a celulelor
adipoase, realizand obezitatea la copil sau germenele
obezitatii adultului.
2. Sa asigure o activitate fizica si intelectuala normala.
- alimentatie insuficienta scade randamentul fizic si
intelectual.
3. Sa asigure o stare de sanatate buna.
- alimentatie rationala trebuie sa evite dezechilibrele
nutritionale ma$ore ( obezitatea, dislipidemiile, 2,!,
avitaminozele), dar si pe cele minore (avitaminozele fruste,
colonul iritabil, diverticuloza intestinala, etc.).
*& 2& "R#DUSE ALIMENTARE DE "R#TECTIE
3
4unt alimente bogate in substante biologic active, in
special proteine, vitamine, bioioni, si chiar in produsi cu efect
terapeutic, urmand sa fie folosite ca ad$uvanti in tratamentul
unor maladii sau produse de baza in profila1ia persoanelor sau
grupelor de indivizi cu coeficient ridicat de risc pentru anumite
maladii.
4pre deosebire de alimentatia dietetica cu un rol pasiv,
alimentele de protectie au un spectru mult mai larg, prin
caracterul profilactic al anumitor boli.
Caracteristicile alimentelor de protectie sunt urmatoarele.
% realizarea unei game de produse intermediare intre
medicament si aliment care sa completeze
disponibilitatile terapeutice ale medicinii, sa poata fi
utilizate indelung fara efecte secundare, sa fie bine
agreate de catre bolnavi, fara reactii psihologice
adverse e1istente fata de medicamentul clasic+
% in bolile de nutritie cu o frecventa alarmant de
crescuta, alimentele de protectie pot avea rol deosebit
in echilibrarea metabolismelor decompensate+
% pot fi utilizate in alimentatia unor grupe de populatie
care solicita un aport suplimentar in trofine. copii,
gravide, batrani, sportive, muncitori care lucreaza in
mediu to1ic, pentru care se pot realize produse
specifice+
% prin continutul ridicat in vitamine, unele alimente de
protectie ( germeni de grau si porumb, cereale
germinate, dro$die de bere, produse din catina si
macese) pot reprezenta o sursa importanta in aceste
substante nutritive+ele cresc imunitatea naturala a
organismului si au efecte roborante si fortifiante
% unele alimente de protectie pot fi fabricate din
produse secundare ale industriei alimentare in care se
concentreaza o cantitate mare de substante biologic
active ( germeni de grau si de porumb, tarate, dro$die
5
de bere, etc.), cat si din materii prime noi, neintroduse
in circuitul alimentar ( paducel, catina, etc.) sau mai
putin utilizate ( sfecla rosie).
"estele $ceanic ca ali+ent de (r$tectie
6opulatiile consumatoare de peste oceanic au o
incidenta mica a patologiei cardiovasculare, datorita
acizilor grasi polinesaturati eicosopentaenoic si
docosahe1aenoic.
!dministrarea uleiului de peste la bolnavii cu
hipertrigliceridemie determina o reducere a continutului
de cholesterol, de trigliceride si a lipoproteinelor cu
denstate foarte mica.
!cizii grasi polinesaturati au rol important in imunitate,
participand la secretia de anticorpi de catre celulele
splenice. 7rasimile de peste au rol de protectie a
organismului fata de diferiti promotori cancerigeni,
micsoreaza viteza de dezvoltare a transplantului de cancer
mamar, reduce numarul si marimea tumorilor mamare.
"r$dusele din cereale ger+inate
7erminarea reprezinta singurul proces de prelucrare a
produselor agroalimentare, prin care se realizeaza o
crestere importanta a valorii nutritive, prin marirea
biodisponibilitatii compusilor nutritivi, a continutului in
vitamine si altor substante biologic active.
Cresterile cele mai importante le inregistreaza
vitaminele 1, 2 si 3 a caror cantitate se mareste de 0%
08 ori, ca urmare a biosintezei determinate de procesele
enzimatice foarte active, care au loc in timpul germinarii.
Componentele se gasesc intr%o stare predigerata, sunt
usor asimilabile de catre organism, substantele biologic
9
active sunt prezente intr%o stare natural echilibrata, ceea
ce potenteaza efectul de protectie.
6rodusele din cereale germinate se recomanda in dieta
bolnavilor de ateroscleroza, diabet, stari de subnutritie in
pediatrie, geriatrie,etc.
"r$duse din ger+eni de cereale
7ermenii de cereale sunt adevarate concentrate de
proteine si polivitamine naturale+ proteinele din germeni
sunt bine echilibrate in aminoacizi esentiali.
#e asemenea, germenii de cereale sunt foarte bogati in
vitamina :, care are efecte benefice in numeroase
patologii, prin faptul ca are in componenta o serie de
antio1idanti si comple1ul de vitamine , care ii mareste
eficienta nutritionala si terapeutica. )ainurile obtinute din
germenii de grau si porumb sunt considerate ca fiind
produse de protectie comple1e datorita continutului in
aminoacizi esentiali, lipide biologic active si datorita
prezentei comple1ului vitaminic+ in acest fel se e1plica
rezultatele bune obtinute in afectiuni diverse precum cele
cardiovasculare, digestive, diabet, etc.
#ro$dia de bere este considerata produs de protectie,
prin continutul ridicat in proteine, vitamine din grupul ,
ergosterol si alte substante biologic active.
*n cazul unor maladii de nutritie, al aterosclerozei,
diabetului, obezitatii, al unor afectiuni ale ficatului si
sistemului nervos, utilizarea unor diete cu dro$die a
condus la ameliorari evidente.
"r$dusele -er+entate lactic
6rodusele lactate fermentate au capatat o larga
importanta in dietoterapie datorita aportului de microflora
lactica si a faptului ca, in timpul fermentarii se produce o
;
predigerare a proteinelor, lipidelor si glucidelor, care
conduce la cresterea gradului lor de asimilare.
6rodusele lactate acide, indeosebi iaurtul, au proprietati
hipocolesterolemiante si activitate antitumorala.
*mportanta dietetica prezinta sucurile de legume
fermentate lactic, din morcovi, sfecla rosie, telina, varza,
ardei.
"r$dusele ali+entare de (r$tectie i+b$gatite in
celul$.a
Celulozele si susbtantele inrudite au efecte fiziologice
comple1e. creeaza o actiune <detergenta, micsorand
timpul de golire al stomacului prin cresterea vitezei de
tranzit intestinal+ maresc cantitatea de apa retinuta,
formand un bol alimentar gelatinos, permitand absorbtia
si eliminarea substantelor nocive+ reduc totalul
postprandial de trigliceride plasmatice, de trigliceride si
colesterol hepatic+ influenteaza favorabil metabolismul
proteinelor+ intensifica e1cretia acizilor biliari+
micsoreaza to1icitatea diferitelor substante, inclusiv a
celor cancerigene+ modifica functia secretorie
pancreatica si procesele digestive intraluminale.
#atorita acestor efecte, fibrele au un rol profilactic
important in prevenirea dislipidemiilor, a cardiopatiei
ischemice, a diabetului, a litiazei biliare, a constipatiei
cornice, colonului iritabil, apendicitei, bolii diverticulare
si cancerului de colon. )ibrele sunt prezente in
polizaharidele din plante. celuloza, hemiceluloza, pectine,
mucilagii, gume si lignina.
:fectul de scadere al colesterolului este mai mare atunci
cand se adauga fibre la o dieta de$a hipolipidica.
Cantitatea de fibre in dietele cu rol de scadere a lipidelor
serice trebuie sa fie de cel putin 3 g='> ('ega$ouli), care
corespunde la apro1imativ 38 g fibre pe zi. 6rin studii
18
efectuate (2), s%a demonstrat efectul metabolic al dietelor
cu continut crescut in hidrati de carbon si in fibre in
diabetul zaharat de tip 1, aratand efectul pozitiv al
dietelor cu continut bogat in fibre( 58 g) fata de dietele
sarace in fibre (18 g).
"r$dusele ali+entare i+b$gatite in substante (ectice
6ectina este bine tolerate de persoanele sensibilesau cu
afectiuni ale tractului gastrointestinal, avand actiune
emolienta, nu influenteaza functiile intestinului subtire,
nu afecteaza asimilarea proteinelor si nu reduce
activitatea enzimelor gastrice.
*& '& N#TIUNI DE C#NSER1ARE A ALIMENTEL#R
Conservarea < este modalitatea prin care se intervine asupra
alimentelor pentru a le feri de procesul de alterare,
decinpentru a le mentine proprietatile organoleptice si
nutritive un timp mai indelungat.
!limentele se impart din punct de vedere al rezistentei lor la
diversi factori de mediu in. alimente perisabile (lapte, carne,
peste, fructe, legume)+ alimente semiperisabile( malai, unt,
oua, branza, cartofi, fructe uscate, nuci co$ite, etc.), alimente
neperisabile ( faina, paste fainoase, leguminoase uscate,
zahar, untdelemn, conserve apertizate, etc.).
!limentele perisabile sunt cele care impun luarea de masuri
speciale in privinta transportului si conservabilitatii lor.
!limentele neperisabile sau unele din cele semiperisabile, pot
fi pastrate in camere speciale, in pivnite bine aerisite, silozuri
sau ingropate in nisip ori pamant.
'etodele de conservare a alimentelor perisabile sunt.
a) metode fizice
b) metode chimice
c) metode fiziochimice
11
d) metode biochimice
a) Met$dele -i.ice 6 folosesc temperaturi scazute
(refrigerare, congelare), temperaturi ridicate
(pasteurizare, tindalizare, sterilizare, blansizare, fierbere),
reducerea proportiei de apa ( uscarea, deshidratarea,
liofilizarea sau criodesicarea), si coservare prin iradiere.
b) Met$dele c4i+ice 6 folosesc fie modificarea presiunii
osmotice( sararea), fie substante izolatoare ( grasime), fie
substante chimice conservante&
c) Met$dele -i.ic$c4i+ice 6 cuprind afumarea, conservarea
prin e1punerea alimentelor sarate in prealabil la actiunea
fumului rezultat din arderea rumegusului de lemn de o
anumita esenta, intr%un spatiu inchis. 4ubstantele reduse
in cursul afumarii au actiune conservanta asupra
alimentelor, determinand si modificarea calitatilor lor
organoleptice.
d) Met$dele bi$c4i+ice 6 cuprind murarea ( se bazeaza pe
actiunea combinata a sarii si a fermentatiei lactice
produse de microorganismele de fermentatie asupra
glucidelor cu molecula mica din produsele vegetale) si
marinarea ( prin acidifierea mediului cu otet% acid acetic%
se incetineste dezvoltarea microorganismelor sau chiar se
distrug)+ metoda se foloseste atat la produsele animale
cat si la cele vegetale.

CA"IT#LUL II
2&*& METAB#LISMUL ENER8ETIC AL
#R8ANISMULUI
C$+($nentele c$nsu+ului energetic :);6
4unt reprezentate de.
12
1) Consumul energetic de repaus(C:/) ? e1primat
prin rata metabolica bazala( /')% care reprezinta
cea mai mare parte a consumului
energetic,apro1imativ 38@ %50@+
2) :fectul termogenetic al alimentelor(:,!) sau
termogeneza indusa de dieta+
3) :nergia cheltuita pentru activitati voluntare.
!. Rata metabolica bazala( 1) < in conditii bazale, energia
este utilizata in activitatile mecanice necesare
mentinerii vietii, cum ar fi respiratia sau circulatia
sanguina, sinteza constituientilor organici, mentinerea
temperaturii corpului, pompele ionice
transmembranare.
,abelul 1. Consumul energetic apro1imativ al
diferitelor organe la om (1)

#rgan "r$centul din CER
7icat 2/
Siste+ nerv$s
central
*/
Ini+a *
Rinic4i 0
Musc4i sc4eletici : in
re(aus;
*!
Restul $rganel$r *0
T$tal *
'asurarea /' presupune repaus complet, fizic si psihic,
rela1at, dar nu in timul somnului, ci la cateva ore dupa o
activitate obositoare, intr%o atmosfera confortabila. /' este
masurat dimineata, dupa trezirea subiectului si la 18%12 ore de
la ultima masa+ /' este relativ constanta si reprezinta 38%
58@ din totalul energetic.
13
)actorii care influenteaza rata metabolica bazala( /') sunt.
% aria suprafetei corporale% datorita caldurii pierdute
prin evaporarea apei de la nivelul pielii+
% masa corporala% este legata de rata metabolica de
repaus+
% greutatea corporala;
% sexul;
% varsta;
% dezvoltarea musculaturii % la atleti, /' este cu 0@
mai mare fata de cei care nu practica sportul, iar
femeile cu o proportie mai mare de tesut adipos decat
masa musculara, fata de barbati, au o /' cu 0%18@
mai redus ca acestia+
% cresterea% /' este mai intens in perioada de
crestere accelerata( primii doi ani de viata) si se
diminueaza progresiv in timpul pubertatii si
adolescentei+
% glandele endocrine% tiro1ina si noradrenalina sunt
principalii reglatori ai metabolismului+ cand e1ista
deficit de tiro1ina, metabolismul bazal scade cu 38%
08@, iar in hipertiroidie /' creste aproape de doua
ori peste valorile normale+ stimularea
4N4( sistemului nervos simpatic), de e1emplu in
stres creste activitatea celulara cu eliberare de
adrenalina care stimuleaza glicogenoliza+
% alti hormoni influenteaza /'% cortizolul, insulina,
4,2, etc., iar la femei e1ista variatii in functie de
ciclul menstrual si in sarcina+
% somnul% in timpul somnului, metabolismul scade cu
aproape 18@ cel realizat in timpul starii de veghe,
datorita rela1arii musculare si inhibarii sistemului
nervos simpatic+
% febra- creste rata metabolismului bazal cu 13@
pentru fiecare grad peste temperatura normala+
1&
% temperatura mediului ambiant ? cea de la tropice
creste /' cu 0%28@ fata de zona temperata+
% ciclul menstrual
% graviditatea.
B. Efectul termogenetic al alimentelor:
/eprezinta apro1imativ 18@ din totalul consumului
energetic. 4e mai numeste termogeneza indusa de
dieta/alimentatie.
!re doua componente.
% termogeneza obligatorie% este energia necesara pentru
digestia, absorbtia si metabolizarea substantelor
nutritive+
% termogeneza facultativa% este o crestere a ratei
metabolice stimulata de ingerarea de alimente, pentru
transformarea caloriilor in e1ces in caldura+ ea creste
de aproape doua ori in conditii de efort fizic+ este
stimulata si de frig, cofeina si nicotina.
,ermogeneza alimentelor este mai mare dimineata, dupa
micul de$un, decat dupa pranz sau cina, fiind mai mare
dupa consumul de carbohidrati si proteine fata de lipide.
#e aceea, arderea lenta a grasimilor poate duce la aparitia
obezitatii.(1)
C& Activitatea fizica
Consumul energetic variaza in limite foarte mari in functie
de activitatea fizica % 18@ la persoanele imobilizate la pat
si pana la 08@ la persoanele foarte active, sportivii.
2&*&2& Calcularea energiei (r$venite din ali+ente :);6
!rderea unui gram din diferite principii alimentare
furnizeaza calorii, dupa cum urmeaza.
% proteine ? & Acal=g
% lipide % ; Acal=g
% carbohidrati ? & Acal=g
% alcool ? 5 Acal=g
10
% fibre alimentare ( sunt glucide rezistente la digestie) ?
2 Acal=g
Necesarul de energie se obtine adunand necesarul energetic
in repaus, in activitate fizica si efectul termic al alimentelor.
6e baza valorilor energetice se poate calcula aportul de calorii
recomandat pe categorii de persoane(sugari, copii, barbati,
femei), folosind tabele de referinta in care sunt precizate varsta
(ani), greutatea (Ag), talia( cm).
Tabelul 2 6 "rinci(alele clase de nutrienti si ratia .ilnica
rec$+andata
13
/#! (recommended dailB alloCance) D raEia zilnicF
recomandata
*& Nutrienti ce furnizeaza energie
a& 8lucide < * g -urni.ea.= 2>*?cal&
b& "r$teine < * g -urni.ea.= 2>* ?cal&
c& Li(ide < * g -urni.ea.= />' ?cal&
2.Nutrieni fr energie
d& Minerale < @n t$tal 22 de +inerale> din care6
< 0 Macr$nutrienAi6 Ca> Cl> Mg> "> B> Na> S
Arseniu> B$r> C$balt> Cu(ru> Cr$+>7lu$r> 7ier>
<*) Micr$nutrienAi6 Mangan> M$libden> Nic4el> Seleniu> Siliciu>
1anadiu> 9inc
e& 1ita+ine < Li($s$lubile6 < 1it&A , RDA6 ) UI
< 1it&D , RDA6 2 UI
< 1it&E , RDA6 ' UI
< 1it&BC
< Didr$s$lubile6 < 1it&C , RDA6 3 +g
< 1it&B
*
, RDA6 *>) +g
< 1it&B
2
, RDA6 *>0 +g
< 1it&B
'
:Niacina;, RDA6 */ +g
< 1it&B
3
, RDA6 2 +g
< 1it&B
*2
, RDA6 3 Eg
< Acid -$lic , RDA6 2 Eg
15
C /#! nu este necesarF+
Cu e1cepEia primelor zile de viaEF, la indivizii sFnFtoGi nu
e1istF carenEF de vitamina H.
6entru a menEine constantF greutate corporalF, cheltuielile
energetice trebuie sF fie egale cu aporturile de energie. 6entru a
simplifica, echilibrul energetic corespunde acelui aport
energetic care permite menEinerea unei greutFEi corporale
stabile. *nsuficienEa aportului energetic se traduce prin scFderea
ponderalF, iar e1cesul acestuia produce creGterea greutFEii
corporale.
Necesarul energetic total zilnic trebuie sF acopere.
% cheltuielile metabolismului bazal+
% acEiunea dinamic specificF a alimentelor+
% cheltuielile energetice determinate de activitatea fizicF
depusF+
% cheltuielile energetice ca rFspuns la modificarea
temperaturii mediului Incon$urFtor.
. Calculul necesarului caloric

)actorii utili calculFrii necesarului caloric sunt. greutatea,
InFlEimea, vJrsta, profesia, activitatea fizicF, starea fiziologicF
(sarcinF, alFptare, pubertate).
Calculul metabolismului bazal (2)
:stimarea cheltuielilor energetice bazale se poate face cu
a$utorul ecuaEiei 2arris ? enedict, care ia In calcul & variabile.
vJrsta, InFlEimea, greutatea Gi se1ul.
::(basal energB e1penditure) reprezintF cheltuiala
energeticF bazalF Gi se e1primF In Hcal=zi.
K :: D 33 L (13,517) L (012) ? (3,91M)
N :: D 30,0 L (;,017) L (1,912) ? (&,51M)
7 D greutate corporalF e1primatF In Ag+
2 D InFlEimea e1primatF In cm+
19
M D vJrsta e1primatF In ani.
6rin multiplicarea :: cu 1,2 se obEin nevoile energetice
necesare menEinerii unei stFri optime de nutriEie la persoanele
sFnFtoase. On unele situaEii patologice ( ca de e1emplu
pneumonii, cancere, peritonite sau In timpul recuperFrii dupF
ma$oritatea tipurilor de operaEii) nevoile energetice sunt mai
mari (In medie :: 1 1,0).
6rincipalele surse de energie pentru organismul uman sunt
reprezentate de glucide Gi lipide. 6roteinele sunt mai puEin
utilizate drept sursF de energie. On tabelul & sunt prezentate
cFldura de combustie Gi energia disponibilF In organism
corespunzFtoare proteinelor, lipidelor, glucidelor Gi alcoolului.
Consumul de alcool poate aduce o proporEie importantF din
necesarul energetic.

Calculul greutii i!eale

6entru calcularea greutFEii ideale cele mai utilizate formule
sunt. formula roca, formula Porentz, formula 'etropplitan
Pife *nsurance" Gi indicele masei corporale.
% *ndicele masei corpului (*'C) sau odz 'ass *nde1"
('*;6 8:?g;FG:+;H&

,abelul 3 . #efinirea greutFEii corporale In funcEie de
*'C

IMC:?gF+H; 8reutate c$r($ral=
19,0 % 2&,; Ag=mQ
20,8 % 2;,; Ag=mQ
38,8 % 3&,; Ag=mQ
30,8 % 3;,; Ag=mQ
peste &8 Ag=mQ
NormalF
4upraponderal
-bezitate gradul *
-bezitate gradul **
-bezitate gradul ***
1;
Nevoile energetice sunt mai mari In perioadele de creGtere.
!stfel, nou%nFscuEii necesitF 110 Acal=Ag+ sugarii R 180
Acal=Ag+ copii Intre 1 Gi 18 ani R 98 Acal=Ag. #e asemenea,
adolescenEii au un necesar caloric crescut (pentru fete 39
Acal=Ag Gi pentru bFieEi &0 Acal=Ag).


CA"IT#LUL III
'&*& "RINCI"IILE NUTRITI1E
"r$teinele
!proape 50@ din substanEele solide ale organismului sunt
proteine, aceste incluzJnd proteinele structurale, enzime,
proteinele care transportF o1igenul, proteinele musculare etc.
6roteinele sunt macromolecule alcFtuite din lanEuri lungi de
aminoacizi. #intre aminoacizi, 28 sunt prezenEi In organism
In cantitFEi semnificative. Sesuturile necesitF aceGti 28 de
aminoacizi pentru a sintetiza proteine Gi alEi compuGi azotaEi
(2) .
#in aceGti aminoacizi, ; sunt esenEiali (nu pot fi sintetizaEi In
organism).
% histidina, izoleucina, leucina, lizina, metionina, fenilalanina,
treonina, tripofanul, valina. !lEi doi aminoacizi, cisteina Gi
tirozina, se pot sintetiza din metioninF Gi respectiv
fenilalaninF. On cazul In care alimentaEia furnizeazF cantitFEi
suficiente din aceGti doi aminoacizi, sunt economisiEi ceilalEi
doi. 6roteinele au rol plastic, fiind necesare bunei
funcEionFri a celulelor, cJt Gi pentru asigurarea reInnoirii
tisulare, pentru creGtere, sintezF de enzime Gi anticorpi,
asigurarea echilibrului hidroelectrolitic. 6entru a menEine o
stare de echilibru metabolic, proteinele din alimentaEie
trebuie sF InlocuiascF aminoacizii esenEiali pierduEi din
28
organism In cadrul proceselor metabolice. -rganismul adult
eliminF zilnic produse azotate prin urinF, fecale, salivF,
descuamare tegumentarF, pFr Gi unghii. 6entru menEinerea
echilibrului azotat pierderile de substanEe azotate (In special
proteine) trebuie sF fie acoperite printr%un aport proteic
corespunzFtor In raEia alimentarF. alanEa azotatF este
pozitivF cJnd aportul de azot este mai mare decJt cantitatea
e1cretatF, aGa cum se constatF In timpul perioadei de creGtere,
In sarcinF Gi In convalescenEF dupF traumatisme sau
intervenEii chirurgicale. - balanEF azotatF negativF implicF o
cantitate de azot e1cretatF mai mare decJt cea consumatF Gi
se IntJlneGte In cursul diferitelor boli, stFri febrile sau la
pacienEii care au suferit arsuri Intinse. 6entru calculul
necesarului zilnic de proteine se Eine cont de greutatea
corporalF. !numite condiEii particulare necesitF
suplimentarea cantitFEii de proteine. On cele mai multe situaEii
este recomandatF o cantitate de proteine care sF acopere 12
%10@ din aportul caloric total. /aEia de proteine recomandatF
depinde de trei factori ma$ori.
% calitatea proteinelor
% aportul energetic (caloric) total
% activitatea fizicF
Calitatea (r$teinel$r
CantitFEile de aminoacizi esenEiali din raEii Gi proporEiile
dintre ei trebuie sF fie foarte apropiate de necesarul
organismului. 6roteinele se clasificF In.
% proteine complete (cu valoare biologicF InaltF).
!cestea au o compoziEie corespunzFtoare In aminoacizi
esenEiali ce pot fi complet folosiEi pentru a sintetiza proteine In
celulele umane. !stfel de proteine sunt cele de origine animalF
din ou, lapte Gi carne+
% proteine incomplete (cu valoare biologicF scFzutF).
!ceste conEine un numFr mic de aminoacizi esenEiali Gi
21
neesenEiali Gi procurF organismului materialul necesar pentru
refacerea Eesuturilor proprii.
6roteinele vegetale sunt proteine incomplete, ca de e1emplu
triptofanul In zeina din porumb, lizina In proteina din grJu,
metionina In proteina din leguminoase uscate (fasole,
mazFre).,otuGi deficitul unor aminoacizi dintr%o proteinF poate
fi compensat prin abundenEa aceloraGi aminoacizi Intr%o altF
proteinF dacF ambele proteine sunt furnizate prin alimentaEie.
!ceste proteine se numesc complementare.
A($rtul energetic
Tn alt factor care moduleazF utilizare proteinelor este
raportul dintre aportul caloric total Gi cantitate de proteine din
raEie. 'enEinerea echilibrului azotat necesitF un aport adecvat
atJt de proteine cJt Gi de componente energetice. !tunci cJnd
energia furnizatF de glucide Gi lipide este suficientF, se evitF
folosirea proteinelor drept sursF de energie.
Activitatea -i.ic= :2;
!ctivitatea fizicF desfFGuratF determinF creGterea retenEiei
azotate din proteinele alimentare. !portul insuficient de
proteine Gi=sau calorii (energie) duce la apariEia malnutriEiei.
Cele douF forme sever sunt. marasmul care apare prin deficit
de aport protein ? caloric Gi, respectiv, ACashiorAor ce apare
ca urmare a aportului insuficient de proteine, atJt sub aspect
cantitativ cJt Gi calitativ. !portul proteic considerat de
securitate" (aportul minim necesar) recomandat de -'4=)!-
este de 8,0 g=Ag corp la femei Gi de 8,02 g=Ag corp pentru
bFrbaEi, e1primat In proteine cu valoare biologicF InaltF.
Ali+entele -urni.$are de (r$teine sunt.
% carne *) , 22 gF* g
< +e.eluri * , 2 gF* g
< brIn.eturi *) , ' gF* g
< la(te de vac= '>) gF*
< $u= *2 gF*
22
< (Iine 0 , ! gF* g
< (aste -=in$ase>griJ>$re. / , *2 gF* g
< -as$le> linte> +a.=re> s$ia 2 , '2 gF* g
% nuci *0 gF*g
Tabelul 2 6 Necesarul in a+in$aci.i esentiali (e gru(e de
varsta : +gF?gc;
RaAia .ilnic= de (r$teine (e gru(e de vIrst= (g=Agc=zi). <
la adulAi U 1,2 ? 1,0 g=Agc=zi, c$(ii * , 3 ani U 3 ? &
g=Agc=zi, c$(ii 0 , *2 ani U 2 ? 3 g=Agc=zi, c$(ii>
ad$lescenAi> -e+ei gravide> c$nvalescenA= U 3 ? & g=Agc=zi.

Necesar "ugari(#$%
luni)
Co&ii (1'
luni$2ani)
A!uli
1.2istidina 2; % %
2.*zoleucina 99 29 18
3.Peucina 108 && 1&
&.Pizina ;; &; 12
0.'etionona, cistina 52 2& 13
3.)enilalanina,
tirozina
128 2& 1&
5.,reonina 5& 38 5
9.,riptofan 1; & 3
;.Malina 23 29 13
,otal !!: (fFrF
histidinF)
510 231 93
23
Li(idele
Necesarul de li(ide
4e recomandF ca lipidele sF reprezinte 38@ din valoarea
caloricF a diatei, ceea ce reprezintF apro1imativ 1 ? 2
g=Agc=zi. 6roporEia optimF ar fi. grFsimi saturate 18@,
mononesaturate 18@ Gi polinesaturate 18@, iar grFsimile
vegetale sF constituie 1=3 sau ma1im V din cantitatea totalF
de lipide (2). 7rFsimile saturate au In compoziEia lor acizi
graGi saturaEi (care au numai legFturi simple). Cele nesaturate
conEin acizi graGi cu una sau mai multe legFturi duble.
4ubliniem astfel necesitatea aportului de acizi graGi esenEiali.
Pipidele se Impart In trei grupe mari. % lipide simple,
% lipide comple1e,
% derivaEi lipidici.
a) (i&i!ele sim&le- ,rigliceridele sau grFsimile neutre sunt
esteri ai glicerolului cu acizi graGi. - trigliceridF simplF are
toEi cei trei acizi graGi asemFnFtori. ,rigliceridele compuse au
cel puEin doi din acizii graGi diferiEi.
Calitatea lipidelor depinde In mare mFsurF de acizii graGi
care intrF In structura trigliceridelor. #iversitatea acizilor
graGi este determinatF de lungimea lanEului de carbon Gi de
gradul de saturare (In hidrogen) al moleculei (2). NumFrul
atomilor de carbon variazF Intre & (acidul butiric ? C&.8) Gi
19 (acidul stearic ? C19.8). NumFrul legFturilor duble variazF
Intre 8 Gi 3. cJnd toate legFturile sunt de tip ?C22%C22%,
acizii graGi se numesc saturai+ cJnd moleculele apar duble
legFturile de tip ?C2DC2%, ei se numesc mononesaturai+ se
numesc polinesaturai acizii graGi care au douF sau mai multe
duble legFturi.
Acizii grai saturai au ca principali reprezentanEi acidul
palmitic (C13.8) Gi acidul stearic (C19.8). OntrucJt aceste
molecule sunt foarte hidrofobe, au o rigiditate crescutF Gi un
punct de topire Inalt IntreL33 Gi L15WC.
2&
Acizii grai mononesaturai au ca reprezentant important
acidul oleic, care are o dublF legFturF la carbonul ;, care face
molecula mai puEin rigidF, iar punctul de fuziune ? trece In
stare lichidF% mult mai $os (la L13WC). 4e gFseGte abundent In
grFsimile vegetale.
Acizii grai polinesaturai conEin Intre 2 Gi 3 duble
legFturi pe moleculF Gi au ca reprezentanEi importanEi acidul
linolenic % douF duble legFturi%Gi acidul X%linolenic % trei
duble legFturi.
b)(i&i!ele com&le)e$ sunt lipide care pe lJngF acizii graGi Gi
glicerol au Gi alte molecule, cum ar fi azotul sau acidul
fosforic. #in acestea amintim. lecitina, cefalina,
sfingomielina, cerebrozidele, care conEin o moleculF de
glucozF sau galactozF Gi lipoproteinele.
c)*erivaii li&i!ici % cuprind, pe lJngF acizi graGi, unii alcooli
(glicerolul Gi sterolul), carotenoizi Gi vitamine liposolubile
(!, #, : Gi H). Colesterolul este un alcool policiclic comple1,
care se gFseGte numai In Eesuturile animale, Indeosebi In
lipoproteinele membranelor celulare. /aportul ideal
colesterol=fosfolipide este 1, raport care prezintF interes
deosebit In menEinerea unui echilibru lipidic satisfFcFtor.
/ecomandFrile internaEionale presupun In primul rJnd
scFderea aportului de acizi graGi saturaEi la mai puEin de 18@
din grFsimile consumate (grFsimile saturate cresc
concentraEia sericF a P#P%colesterolului, cunoscut a fi
e1trem de aterogen).
C$lester$lul Ji b$lile cardi$vasculare :2;
On prezent un rol important In bolile cardiovasculare Il are
factorul genetic, relaEia aterosclerozF colesterolul rFmJne
IncF de mare actualitate. Ontr%adevFr, numeroase studii
epidemiologice, clinice Gi terapeutice au permis punerea In
evidenEF a rolul lipidelor alimentare In e1plicarea incidenEei
20
bolilor cardiovasculare Intr%o populaEie datF. 6roblema este
comple1F, IntrucJt In prezent se cunoaGte relaEia colesterol
trigliceride plasmatice, colesterol acizi graGi saturaGi,
colesterol acizi graGi mono% Gi polinesaturaEi. 4e Gtie In plus,
de e1emplu, cF nu toEi acizii graGi saturaEi au acelaGi efect
asupra colesterolului P#P Gi a colesterolului 2#P. !cizii
lauric, miristic Gi palmitic sunt cei mai
hipercolesteroleminaEi, In timp ce acidul stearic nu are efect.
:fectul colesterolului alimentar asupra colesterolului P#P
este variabil, IntrucJt numai unele persoane prezintF o
creGtere a colesterolului P#P odatF cu creGterea
colesterolului alimentar. On plus, efectul colesterolului
alimentar este mai important dacF aportul de acizi graGi
saturaEi este simultan crescut ori dacF persoanele au de$a
hipercolesterolemie. #e remarcat cF Inlocuirea izocaloricF a
grFsimilor saturate prin grFsimi polinesaturate (echivalent a
0@ din aportul zilnic) conduce la o scFdere a colesterolemiei
cu 8,13 mmol=l Gi a colesterolului P#P cu 8,11 mmol=l.
4cFderea colesterolului alimentar cu 288 mg conduce la o
scFdere suplimentarF a colesterolemiei total cu 8,13 mmol=l Gi
a colesterolului P#P cu 8,18 mmol=l.
On ultimii ani se vorbeGte tot mai mult de rolul aterogenic
al trigliceridelor plasmatice, ca factor independent de risc
cardiovascular. !cest lucru este important nu numai pentru
persoanele diabetice, dar Gi pentru persoanele obeze sau chiar
normoponderale.
8lucidele
Necesarul de glucide
7lucidele vor reprezenta 00%38%30@ din valoarea caloricF
globalF a dietei, adicF apro1imativ &%5 g=Ag=zi (388%088 g=zi),
proporEional cu activitatea fizicF depusF (2).
Clasificare.
23
M$n$.a4aride.% pentozele (arabinoza Gi 1iloza)
% he1ozele (glucoza, fructoza,
galactoza)
7lucoza se gFseGte In miere, fructe dulci, struguri,
coacFze, morcovii.
)ructoza se gFseGte In miere 98@, In fructele coapte Gi In
unele vegetale.
7alactoza se obEine prin hidroliza lactozei din lapte.
Di.a4aridele.% zaharoza(cea mai rFspJnditF) provine
din trestie de zahFr, sfeclF. 6rin hidrolizF se scindeazF
Intr%o moleculF de glucozF Gi alta de fructozF.
% maltoza prin hidrolizF se scindeazF In 2
molecule de glucozF.
% lactoza este zahFrul din lapte,
favorizeazF absorbEia calciului. 6rin hidroliza enzimaticF se
formeazF o moleculF de glucozF Gi una de galactozF.
"$li.a4aride.% amidonul constituit din amilazF Gi
amilopectinF, constituie componenta energeticF cea
mai importantF In hrana zilnicF.

7ibrele ali+entare
)ibrele alimentare sunt principii nutritive de naturF
vegetalF ce nu pot fi digerate de enzimele organismului Gi se
pot grupa In trei mari categorii (2).
% fibre structurale (celuloza, lignina, unele hemiceluloze,
pectine, care intrF In structura pereEilor celulei ai plantelor)+
% gume Gi mucilagii cu rol In reconstituirea zonelor lezate ale
plantelor+
% polizaharide de depozit care reprezintF rezervele nutritive ale
plantelor.
Celuloza este un polimer liniar al glucozei format din
circa 3888 de unitFEi, este insolubilF In apF Gi nu este scindatF
de enzimele tubului digestiv.
25
+emicelulozele sunt polimeri polizaharidici ce au
proprietatea de a reEine apa la nivelul intestinului Gi de a fi1a
cationi. #eGi enzimele florei bacteriene saprofite din intestin
hidrolizeazF apro1imativ 90@ din hemiceluloza, produGi
rezultaEi nu sunt absorbiEi.
,ectinele sunt polimeri ai acidului galacturonic care pot
lega unii cationi sau acizi (biliari) din intestin. 6ectinele sunt
scindate aproape In Intregime de cFtre flora intestinalF la acid
galacturonic dar acesta nu se poate absorbi.
(ignina este un copolimer aromatic Gi reprezintF
principalul vegetal cel mai puEin digerabil. Pa nivel intestinal
lignina fi1eazF sFrurile biliare dar poate fi1a Gi alte principii
nutritive, putJnd duce la scFderea absorbEiei acestora.
On funcEie de solubilitatea In acizi Gi baze fibrele se
clasificF In.% insolubile

% solubile
)ibrele insolubile celuloza Gi lignina sunt necesare unei bune
funcEionFri a colonului, In timp ce fibrele mai solubile din
legume Gi fructe % pectina, scad colesterolemia. )ibrele
solubile Incetinesc evacuarea stomacului Gi contribuie la
atenuarea creGterii postprandiale a nivelului glicemiei.
!lte roluri ale fibrelor alimentare sunt. absorbEia apei prin
reEinerea In ochiurile reEelei de fibre+ favorizarea tranzitului
intestinal+ absorbEia unor substanEe organice to1ice sau cu
potenEial carcinogenetic+ acEiune hipolipemiantF.
Cantitatea optimF necesarF de fibre alimentare este de 38
g=zi. !portul de fibre nu trebuie sF depFGeascF 08 g=zi
deoarece se pot produce pierderi de principii nutritive,
minerale sau tulburFri In utilizarea unor vitamine. Tn aport
insuficient de fibre alimentare, pe perioade lungi de timp poate
contribui la apariEia unor afecEiuni ca de e1emplu.
diverticulitF, colon iritabil, constipaEie, cancer de colon,
cardiopatie ischemicF, diabet, obezitate, dislipidemii. - datF
29
cu aport de fibre alimentare, alimentele de origine vegetalF vor
asigura Gi un aport de substanEe alimentare bioactive
importante pentru numeroase procese biochimice, In special
legate de neutralizarea radicalilor o1izi care apar In organism,
proces important pentru prevenirea bolilor degenerative
cronice.

1ita+inele
Mitaminele sunt un grup compuGi organici strict necesari
organismului uman Gi care nu pot fi sintetizaEi de cFtre acesta.
#e aceea vitaminele trebuie procurate prin alimentaEie. Nu
prezintF materiale structurale precum proteinele, glucidele sau
lipidele Gi nu au valoare energeticF, dar Indeplinesc importante
funcEii biochimice (2). #in punct de vedere al solubilitFEii,
vitaminele se clasificF In. vitamine -i!rosolubile (cu molecule
polare, solubile In apF) Gi vitamine li&osolubile (cu molecule
apolare, solubile In grFsimi). #in prima categorie fac parte
vitaminele comple1ului (1, 2, 3, 66, 12, acidul folic,
biotina, acidul pantotenic) Gi vitamina C. #upF ingerarea Gi
trecerea In tractul gastrointestinal a alimentelor ce conEin
vitamine hidrosolubile, aceste din urmF sunt absorbite direct In
vena portF iar surplusul este e1cretat prin urinF. #atoritF
acestor procese, depozitele de vitamine hidrosolubile sunt
foarte mici Gi este necesar un aport alimentar continuu.
,otodatF riscul de to1icitate al acestor vitamine este mai
scFzut, iar aportul lor e1cesiv este de obicei bine tolerat (cu
e1cepEia unor cantitFEi foarte mari de niacinF sub formF de
acid nicotinic, acid ascorbic sau pirido1ina). ,otuGi, la nivel
hepatic se stocheazF mici cantitFEi de acid folic, foarte puEin
acid ascorbic Gi ceva mai mult vitamina 12.
Categoria vitaminelor liposolubile cuprinde vitaminele !,
#, : Gi H. !cestea se gFsesc In alimente de origine animalF Gi
vegetalF, sunt digerate odatF cu lipidele Gi absorbite la nivel
2;
intestinal. !poi sunt Incorporate In chilomicroni Gi transportate
la nivel hepatic. Pa acest nivel se aflF Gi cel mai important
depozit al vitaminelor !, # Gi H. 6entru vitamina :,cel mai
important depozit Il reprezintF Eesutul adipos. Mitaminele
liposolubile sunt e1cretate prin urinF. !portul e1cesiv al
vitaminelor din aceastF categorie duce la acumularea lor In
organism, putJnd atinge nivele to1ice, ca de e1emplu In cazul
supradozelor de vitaminF !, #, :. On general, cu e1cepEia
indicaEii terapeutice e1prese, administrarea supradozelor sin
aceste vitamine este periculoasF Gi trebuie evitatF.
1ita+inele 4idr$s$lubile.
vitamina ! % se gFseGte In legume Gi
fructe(spanac, tomate, brocoli, cartofi, cFpGuni,
citrice)
% rol antio1idant+ esenEialF In creGterea
cartila$ului, oaselor Gi dinEilor+ creGte rezistenEa la infecEii Gi
grFbeGte vindecarea tisularF.
% carenEa vit.C duce la gingivoragii,
scorbut.
vitamina "1 % se gFseGte In carne de porc, ficat,
legume, cereale, nuci.
% rol. coenzimF In reacEiile metabolismului
glucidic, contribuie la buna funcEionare a sistemului nervos.
% In carenEF. Incetinirea creGterii, confuzie
mentalF, edeme, eri%beri.
vitamina "2 % este prezentF In ficat, carne ,lapte
Gi produse lactate.
% In organism se combinF cu acidul fosforic
Gi formeazF douF coenzime (flavin mononucleotid Gi flavin%
adenin dinucleotid) care acEioneazF ca transportori de o1igen In
cJteva sisteme o1idative importante din organism. /ol In
funcEionalitatea 4NC, a aparatului vizual, tegumentelor.
% In carenEa de vit.2 apar leziuni corneene
cheilozF (inflamaEia Gi crFparea comisurilor bucale).
38
acidul folic % prezent In ficat, legume
% important In creGtere, maturarea
eritrocitarF.
vitamina "# % surse alimentare sunt carne, peGte,
legume, cereale
% simptomele carenEei vitaminice sunt. iritabilitate,
dermatitF In $urul ochilor, vFrsFturi, convulsii, litiazF renalF.
vitamina "12 % este In carne, peGte, ouF, lapte.
% biotina Gi acidul pantotenic sunt prezente In ficat, rinichi,
gFlbenuG de ou, legume.
1ita+inele li($s$lubile6
vitamina A % retinol. ficat, unt, lapte integral,
brJnzF, gFlbenuG
% provitamina !. morcovi, legume, dovleac,
cartofi, caise.
% simptomele carenEei vitaminice.
hemeralopie, descuamare tegumentarF, acnee, diaree,
1eroftalmie.
% simptome datorate aportului e1cesiv de
vitaminF. greaEF, iritabilitate, vedere InceEoGatF Gi In cazuri
severe hepato% Gi splenomegalie, alopecie, creGterea presiunii
intracraniene, modificFri tegumentare.
vitamina $ % se gFseGte In unturF de peGte,
gFlbenuGi. 4intetizatF la nivelul tegumentului
sub acEiunea luminii solare.
vitamina % % prezentF In ulei vegetal, margarinF,
legume, spanac, salatF, boabe de cereale,
gFlbenuGi, unt, ficat.
vitamina & % sursF importantF este. spanac,
varzF, brocoli, margarinF, uleiuri vegetale.
31
% ca rol intervine In procesul de coagulare a
sJngelui. 4inteza factorilor **, M**, *Y, Y la nivel hepatic este
dependentF de vitamina H.

Mineralele
#eGi substanEele minerale din organism reprezintF numai &
%0@ din greutatea corporalF, acestea sunt indispensabile pentru
menEinerea stFrii de sFnFtate. On organism, substanEele minerale
Indeplinesc importante funcEii biochimice Gi fiziologice (2).
!stfel, sunt implicate In menEinerea echilibrului acido%bazic, a
presiunii osmotice Gi a nivelului normal de hemoglobinF+ intrF
In compoziEia enzimelor Gi hormonilor+ cu rol In contracEia
muscularF, In funcEionalitatea sistemului nervos, In dezvoltarea
Gi menEinerea scheletului osos.
#upF cantitatea In care se gFsesc In organism, mineralele
se clasificF In.
% macromineralele care sunt prezente In cantitFEi mari In
organism Gi necesitF un aport zilnic mai mare de 188 mg. #in
aceastF categorie fac parte. calciu, clorul fosforul, magneziu,
potasiu Gi sodiul+
% microminerale care sunt prezente In organism In concentraEii
mult mai mici.
6entru organismul uman sunt esenEiale urmFtoarele
microminerale. crom, cobalt, cupru, iod, fier, mangan,
molibden, seleniu, zinc Gi fluor. On general se considerF cF
pentru nutriEia omului sFnFtos sunt absolut necesare 13
substanEe minerale ale cFror principalele caracteristici sunt
prezente In tabelul 0.

Tabelul )6 "rinci(alele caracteristici ale +ineralel$r
esenAiale :2;
Elementu "urse .etabolism /uncii Boli0sim&tome
32
l mineral !atorate
!eficitului
Calciu
"r$duse
lactate>
-as$le>
-run.ele
vegetalel$r
Abs$rbAia
necesit=
(r$teine care
leag= calciul&
Reglarea (rin
vit&D>
(arat4$r+$n>
calcit$nin=&
C$nstituient al
$asel$r> dinAil$r&
Reglarea -uncAiei
nerv$ase Ji
+usculare&
Ra4itis+>$ste$+
alacie&
"$ate c$ntribui
la $ste$($r$.=&
7$s-$r
7as$le>
+a.=re>
cart$-i>
carne> $u=>
(eJte>
+$rc$vi
C$ntr$lul
abs$rbAiei este
necun$scut:vit&
D;& Nivelurile
serice sunt
reglate de
reabs$rbAia
renal=&
C$nstituient al
$asel$r> dinAil$r>
inter+ediaril$r
+etab$lici
-$s-$rilaAi> AT">
aci.i nucleici&
Ra4itis+>$ste$<
+alacie
S$diu Sare:cl$rur
a de s$diu;
Metab$lis+ul
s=u este reglat
de ald$ster$n&
Cati$nul (rinci(al
al -luidului
e5tracelular&
Reglea.= v$lu+ul
(las+atic>
ec4ilibrul acid$<
ba.ic > -uncAia
nerv$as= Ji cea
+uscular=&
De-icienAa a(are
du(= diverse b$li
sau
trau+atis+e&
"$tasiu Legu+e>
Metab$lis+ul
lui este reglat
Cati$nul (rinci(al
@n -luidul
intracelular>
De-icitul de
($tasiu a(are
du(=
trau+atis+e>
33
-ructe> nuci de ald$ster$n& i+(licat @n -uncAia
nerv$as= Ji
+uscular=&
tera(ie cu
diuretice&
CarenAa (r$duce
sc=derea
t$nusului
+uscular>
(arali.ii>
c$n-u.ie
+ental=&
Cl$r Sare
I+(licat @n
ec4ilibrul
4idr$electr$litic&C
$+($nent al
sucului gastric&
De-icitul a(are
la sugarii
ali+entaAi cu
-$r+ule de la(te
des$date& La
adulAi de-icitul
a(are du(=
v=rs=turi
abundenteK @n
ca. de trata+ent
diuretic @n d$.e
+ari&
Magne.iu Legu+e
C$nstituient al
$asel$r Ji dinAil$r>
c$-act$r en.i+atic
De-icitul a(are
@n sindr$a+e de
+alabs$rbAieK
diaree sau
alc$$lis+&
Cr$+
Carne>-icat>
cereale>
nuci>
dr$Ldie de
bere>
brIn.=&
CrMN este
c$nstituent al
-act$rului de
t$leranA= al
gluc$.ei&
Scade t$leranAa
la gluc$.=&
De-icitul a(are
la (acienAii
4r=niAi
(arenteral&
Elementu
l mineral
"urse .etabolism /uncii Boli0sim&tome
!atorate
3&
!eficitului
C$balt Ali+ente
de $rigine
ani+al=&
Necesar
-$r+=rii
+$leculei de
vit&B*2&
Necesar d$ar
dre(t c$nstituient
al vit&B*2&
De-icienA= de
vit&B*2&
Cu(ru 7icat>
carne>
crustacee&
Trans($rtat de
albu+ineK
legat la
cerul$(las+in=
&
C$nstituient al
$5ida.el$r&
Ane+ie
4i($cr$+=>
+icr$citar=&
De-icitul a(are
@n +alnutriAie&
Sindr$+ul lui
Men?e&
I$d Sare
i$dat=>
-ructe de
+are&
Gn+aga.inat @n
tir$id=&
C$nstituient al
tir$5inei Ji
trii$d$tir$ninei&
La c$(ii
cretinis+&
La adulAi6 guJ=>
4i($tir$idis+>
+i5ede+&
7ier
Carene
r$Jie> -icat>
$u=>
legu+e:(=t
runLel>
s(anac>
salat=
verde>
var.=;>
-ructe:caise
> nuci;&
Trans($rt (rin
legare de
trans-erin=&
7$r+e de
de($.it6
-eritina Ji
4e+$siderina&
Se (ierde (rin
sInger=ri>
celule
descua+ate&
C$nstituient al
4e+$gl$binei Ji al
en.i+el$r care
c$nAin
4e+$citr$cr$+i&
Ane+ie
4i($cr$+=>
+icr$citar=&
Mangan Legu+e>
cereale>
carne>
(eJte> ceai>
la(te Ji
C$-act$r (entru
4idr$la.e>
decarb$5ila.e>
trans-era.e&
"artici(= la
sinte.a de
De-icitul nu
a(are la $+&
30
(r$duse
lactate&
glic$(r$teine Ji
(r$te$glicani&
M$libden Legu+e>
unele
cereale>
carne>
rinic4i&
De-icienAa este
secundar=> la
(acienAii 4r=niAi
(arenteral&
Seleniu 1egetale>
carne
AcAiune
anti$5idant=
sinergic= cu
cea a vit&E
C$nstituent al
glutati$n
(er$5ida.ei&
De-icitul ($ate
a(are cInd s$lul
este s=rac @n
seleniu& CarenAa
secundar=
survine la
(acienAii 4r=niAi
(arenteral Ji @n
+alnutriAia
(r$teincal$ric=&
9inc
Carne>
-icat> $u=>
la(te>
cereale>
dr$Ldie de
bere&
C$-act$r (entru
+ulte en.i+e6
LDD> -$s-ata.a
alcalin=> a4idra.a
carb$nic=&
Di($g$nadis+>
@ntIr.ierea
creJterii Ji a
vindec=rii
tisulare>
sc=derea
si+Auril$r
gustului Ji
+ir$sului&
CarenAa a(are
secundar
nutriAiei
(arenterale&
7lu$r A(=
($tabil=
M=reJte re.istenAa
$asel$r Ji dinAil$r
Carii dentare>
$ste$($r$.=&
A(a
33

Cantitatea totalF de apF din organism reprezintF 2=3 din
greutatea corpului. !pa asigurF In organism desfFGurarea
normalF a metabolismului tuturor celorlalte principii nutritive.
(2) !pro1imativ 2=3 (1088 ml) din aportul nostru zilnic de apF
este sub formF de apF ca atare sau alte bFuturi+ restul se aflF In
alimente ingerate (588 ml). - cantitate micF de apF (Intre 108
Gi 388 ml=zi) este sintetizatF In organism ca rezultat al
metabolismului intermediar.
Pa o temperaturF a aerului de apro1imativ 28WC, un adult
pierde zilnic circa 2388 ml de apF din care 1&88 mi se pierd
prin urinF, 288 ml prin fecale Gi 588 ml prin evaporarea la
nivelul tractului respirator sau difuziune la nivelul pielii.
*ngestia de apF trebuie sF fie egalF cu suma pierderilor pentru a
evita deshidratarea.
!portul normal de lichid pentru adulEi este de
apro1imativ 30 ? &8 ml de apF pe Ag corp sau de 1ml apF=Acal
de energie.
8ru(ele ali+entare
6rincipalele grupe de alimentare sunt. carnea, peGtele Gi
derivatele lor, laptele Gi derivatele lor, ouFle, grFsimi
alimentare(animalF, vegetalF), cereale Gi derivatele, legumele Gi
leguminoasele, fructele, zahFrul Gi produsele zaharoase, mierea,
condimentele, bFuturile alcoolice Gi nealcoolice (1).
!portul substantelor alimentare trebuie sa asigure
organismului o serie de principii nutritive esentiale.
*n alimentatia fiziologica, principiile nutritive fundamentale
sunt asigurate atat de alimente de origine vegetala, care trebuie
sa $oace rolul cel mai important, cat si cele de origine animala,
foarte importante in animite perioade ale vietii.
Necesarul caloric al organismului va fi asigurat de proteine
12%13@, lipide 29%32@ si glucide 03%38@. 6aralel vor fi
acoperite si nevoile fiziologice in toate celelalte principii
nutritive( vitamine, minerale, fibre alimentare,etc.).
35
!portul procentual in alimentatia fiziologica a diferitelor grupe
de alimente este redata astfel .
30@ cereale si derivate
19@ grasimi
15@ legume si fructe
12@ lapte si derivate
9 @ carne si derivate
9@ zahar si derivate
2@ oua
'&2& ADITI1II ALIMENTARI OI C#NTAMINANPII
NUTRIPI#NALI
!ditivii alimentari (2) sunt substanEe de origine naturalF
sau sintetice, sau chiar microorganisme adFugate intenionat In
produsele alimentare Gi care au urmFtoarele roluri.%
prelungeGte durata de pFstrare+
% amelioreazF aspectul, gustul, mirosul, consistenEa+
% ImbunFtFEesc calitFEile tehnologiei.
!ditivul poate fi o substanEF cu=fFrF valoare nutritivF Gi
care este adFugatF intenEionat In procesul de fabricaEie cu scop
tehnologic Gi organoleptic pentru ImbunFtFEirea caracteristicilor
alimentului. 4unt autorizaEi numai acei aditivi alimentari care
s%au dovedit siguri la niveluri precizate de acEiune, In urma
unor teste riguroase de laborator. ConcentraEiile admise variazF
Intre 188 ? 1888 mg=Ag. Conform manualului editat de
)!-=-'4, Code1 alimentarius a elaborat norme de utilizare a
aditivilor alimentari, In concordanEF cu normele ComunitFEi
:uropene. 4pecificaEiile numerice se InsoEesc obligatoriu de
litera :.
:1istF 9 categorii de aditivi alimentari, notaEi cu litere
de la ! la 2. Ttilizarea acestor aditivi reduce irosirea de
alimente Gi asigurF populaEiei o varietate de alimente atractive.
!vanta$ele trebuie cJntFrite In raport cu riscurile cunoscute,
39
InsF problema este comple1F Gi dificil de soluEionat. Tn
e1emplu sugestiv ce revine In susEinerea acestei idei Il
reprezintF utilizarea nitriEilor In carnea conservatF. Nitritul
inhibF creGterea de Clostridium otulinum Gi conferF o aromF
agreabilF. !cestea reprezintF avanta$ele nitriEilor.
#ezavanta$ele sunt reprezentate de dovezile conform cFrora
nitritul a$uns In organism este transformat pJnF la nitrozamine,
ce sunt carcinogenice, fapt demonstrat In teste pe animale.
,otuGi, cantitatea de nitrit adFugatF cFrnii este micF In
comparaEie cu nitriEii alimentari obiGnuiEi din celelalte alimente
ce sunt convertiEi In nitriEi de cFtre glandele salivare. On plus,
vit.C din dietF poate reduce formarea nitriEilor din tractul
gastrointestinal.
:ste important cantitatea de aditivi alimentari. !stfel,
un numFr mare de :"%uri pe ambala$ele alimentelor InseamnF
mai mulEi aditivi alimentari, care, chiar aprobaEi de legislaEie, In
aceastF situaEie pot avea un impact negativ asupra stFrii de
sFnFtate.
- altF categorie de substanEe, diferitF de cea aditivilor
alimentari, o reprezintF poluanEii to1ici (contaminaEi,e1.
rezidurile de pesticide) ce trebuie strict supravegheaEi Gi a cFror
eliminare completF din anumite produse alimentare nu se poate
realiza fFrF a le altera. !stfel au fost determinate niveluri
considerate sigure ale acestor poluanEi pentru o varietate de
alimente. :1emplu. aflato1ina (prezentF In arahide, In special
daca nu sunt proaspete) este cunoscutF ca agent carcinogen
hepatic la animale Gi are un nivel de toleranEF de 28 pFrEi per
milion (ppm) pentru arahide dar de 8,0 ppm pentru lapte.
Nivelul de toleranEF pentru plumb In laptele evaporat
este de 8,0 ppm, pentru mercur In peGte, crustacee, scoici, grJu
este de 1,8 ppm. !ceste niveluri nu determinF ImbolnFviri sau
reacEii adverse la om.
3;
CA"IT#LUL I1
2&*& A"RECIEREA STQRII DE NUTRIPIE
6rincipiile nutritive asigurF energia Gi materiale necesare
pentru menEinerea vieEii, Indeplinirea activitFEilor zilnice,
procesele de creGtere Gi dezvoltare, reparare tisularF Gi
cicatrizare, menEinerea integritFEii Gi bunei funcEionalitFEi a
tuturor organelor Gi sistemelor organismului. (2) 4tFrile de
nutriEie e1primF gradul In care sunt satisfFcute nevoile nutritive
fiziologice ale organismului.
!precierea stFrii de nutriEie reprezintF evaluarea statusului
nutriEional al unei persoane precum Gi evaluarea necesarului de
nutriEi ale acestuia Gi se bazeazF pe informaEiile obEinute prin
anamnezF, anchetF alimentarF, e1amen clinic, mFsurFtori
antropometrice Gi teste de laborator. 4copurile aprecierii stFrii
de nutriEie sunt. evaluarea cu acurateEe a statusului nutriEional
al persoanei, determinarea nivelului suportului nutriEional
necesitat de acea persoanF, monitorizarea schimbFrilor
survenite In statusul nutriEional Gi efectul intervenEiilor
nutriEionale (2).
Ana+ne.a :2;
,rebuie sF cuprindF atJt informaEii generale cJt Gi
informaEii care se referF la.
% comportamentul alimentar, atitudinea faEF de alimente Gi
preferinEele alimentare+
% obiceiurile alimentare tradiEionale Gi=sau religioase+
% regimuri alimentare particulare
% utilizarea de suplimente vitaminice sau minerale (cu
precizarea tipului Gi cantitFEii)+
% numFrul Gi orarul meselor+
% posibilitFEile financiare+
% nivelul de activitate fizicF Gi capacitatea de efort+
% modificFrile apetitului+
&8
% modificFrile recente ale greutFEii corporale+
% probleme dentare, tulburFri gastrointesinale+
% alergii alimentare+
% intoleranEF la lapte(lactozF)
% antecedente personale patologice Gi eventuala lor legFturF cu
nevoile nutriEionale ale pacientului.
#atele referitoare la modificFrile recente ale greutFEii
corporale sunt foarte importante pentru informaEiile preEioase
aduse. !stfel o scFdere rapidF Gi importantF In greutate poate
sugereaza prezenEa unei neoplazii, malfuncEia glandei tiroide
sau Infometarea voluntarF. #acF e1istF fluctuaEii ale greutFEii
poate fi vorba despre bulimie. 4cFderea masei musculare este
un semn important de malnutriEie.
Anc4eta ali+entar=
!ncheta alimentarF (2) este metoda curentF de determinare
a aportului caloric Gi are ca principal avanta$ larga accesibilitate
iar ca dezavanta$, relativitatea informaEiei furnizate.
#biective. % determinarea ingestiei medii de alimente
Intr%o zi+
% determinarea conEinutului energetic Gi In
principii nutritive ale alimentelor
consumate+
% aprecierea modului de prelucrare culinarF a
alimentelor din care vor rezulta eventual Gi pierderile suferite
In procesul de pregFtire+
Cel mai frecvent, informaEiile privind consumul alimentar
sunt culese cu a$utorul chestionarelor care cuprind atJt
IntrebFri standard cJt Gi IntrebFri cheie" prin care se verificF
e1actitatea rFspunsurilor. OntrebFrile trebuie sa fie de aGa
naturF IncJt sF elimine cJt mai mult din subiectivismul
aprecierilor individuale.
:1istF mai multe metode de realizare a anchetei
alimentare.
&1
% pacientul este rugat sF enumere alimentele Gi lichidele
consumate In cursul unei anumite zile, de obicei In cursul
ultimelor 2& ore+
% pentru aprecierea consumului alimentar se realizeazF
ancheta alimentarF pentru mai multe zile diferite incluzJnd Gi
zilele de la sfJrGitul sFptFmJnii sau cele In care, eventual,
individul s%a aflat In deplasare, urmFrindu%se alcFtuirea unui
tipar al alimentaEiei pe durata unei sFptFmJni+
% pacientul este Intrebat despre frecvenEa cu care consumF
diferite alimente Intr%o anumitF perioadF de timp. #e obicei
pacientului In este pusF la dispoziEie o listF de alimente din
care sF aleagF. Chestionarul organizeazF alimentele In grupe
alimentare caracterizate prin nutrienEi comuni.
#acF se considerF cF informaEiile furnizate prin
ancheta alimentarF sunt veridice, se trece la calculul caloric Gi
In principii nutritive pe baza tabelelor privind compoziEia
alimentelor. !portul astfel estimat se comparF apoi cu
recomandFrile e1istente. #acF modul de alimentaEie a
pacientului a suferit recent modificFri semnificative, este
recomandat sF se investigheze obiceiurile alimentare anterioare
acestei modificFri. - altF metodF folositF este aceea de a
Inregistra alimentele ingerate. 4e Eine evidenEa alimentelor
consumate fie numai sub aspect calitativ, adicF pacientul IGi
noteazF ce alimente a mJncat, sau atJt sub aspect calitativ cJt Gi
cantitativ, adicF pacientul IGi noteazF alimentele Gi cantitatea
consumatF din fiecare. CantitFEile se vor e1prima apro1imativ
(cu "unitFEi de mFsurF" ca lingura sau cana ) sau, mai e1act,
prin cJntFrirea efectivF a alimentelor In stare preparatF. Ontr%un
mod Gi mai riguros se pot nota e1act toate ingredientele folosite
Gi cantitFEile respective. 4e InEelege cF o astfel de metodF nu
poate fi folositF pe o perioadF de timp prea IndelungatF.

E5a+enul clinic :2;
&2
:1amenul clinic trebuie sF fie complet Gi sF insiste
pentru a detecta eventualele scFderi ale Eesutului adipos
subcutanat sau ale masei musculare sau prezenEa edemelor
pretibiale, sacrate sau a ascitei. - atenEie deosebitF trebuie
acordatF inspecEiei tegumentelor (paloare, descuamare,
ulceraEii superficiale, calitatea vindecFrii leziunilor), stFrii de
hidratare, precum Gi inspecEiei pFrului, dinEilor Gi gingiilor,
limbii Ei buzelor.
Tabel 3 6 Se+ne clinice cu i+(licaAii nutriAi$nale Ji
se+ni-icaAia l$r :2;
Tegu+ente6 < paloare (deficit de fier, acid folic,

12
)
% echimoze (deficit de vit.H)
% ulcere de decubit+ IntJrzierea
cicatrizFrii (malnutriEie proteicF)
% acanthosis nigricans (obezitate,
diabet zaharat)
% hiperAeratozF ( deficit de vit. ! )
% peteGii (deficit de vit. !, C sau H )
% purpurF ( deficit de vit. C sau H )
% rash psoriaziform (deficit de zinc )
% descuamare eczematoasF (deficit de
zinc )
modificFri ale pigmentaEiei (deficit
de niacinF, malnutriEie protein%caloricF)

% dermatozF scrotalF sau vulvarF fFrF
semne de inflamaEie (deficit de riboflavinF )

% subEierea Gi uscarea tegumentelor
&3
(deficit de acid linoleic )
Ca(6 % atrofia muGchiului temporal ( malnutriEie
protein%caloricF )
% IntJrzierea Inchiderii fontanelelor (malnutriEie,
deficit vit.#)
#c4i6 <hemeralopie, 1erosis, puncte itot, Aeratomalacie
(deficit de vit.!)
% fotofobie, vedere InceEoGatF, inflamaEie con$unctivalF
(deficit de riboflavinF, vit. ! )
Cavitate bucal=6 < aprecierea stFrii dinEilor Gi gingiilor
% glositF (deficit de riboflavinF, niacinF, acid folic,
vit.
12
sau vit.

3
)
% sJngerFri gingivale (deficit de vit. C , riboflavinF)
% cheilozF (deficit de riboflavinF )
% stomatitF angularF (deficit de riboflavinF, fier)
% hipogenezie (deficit de zinc)
% atrofia limbii (deficit de riboflavinF, niacinF, fier)
% fisuri linguale (deficit de niacinF)
% seboree nasolabialF (deficit de vit.
3
)
8It6 < guGF (deficit de iod)
% mFrirea parotidei (deficit proteic)
T$race6 < mFtFnii costale (deficit de vit. #)
C$rd6 < tahicardie (deficit de vit. #)
Abd$+en6 < diaree (deficit de niacinF, folat, vit.
12
)
% distensie abdominalF ( malnutriEie protein%
caloricF)
% hepatomegalie (malnutriEie protein%caloricF)
8enitalFurinar6 < pubertate IntJrziatF (malnutriEie protein%
caloricF)
E5tre+it=Ai6 < edem (deficit proteic)
% atrofie muscularF Gi slFbiciune (malnutriEie
protein%caloricF)
&&
% hiporefle1ie (deficit de tiaminF)
% ata1ie (deficit de vit.
12
)
% dureri osoase Gi articulare (deficit de vit. C )
% deformFri osoase (deficit de vit. #, calciu Gi
fosfor)
7anere < depigmentarea Gi fragilitatea pFrului, alopecie
(malnutriEie proteicF)
% Aoilonichie (deficit de fier)
% striuri transverse la nivelul unghiilor (deficit proteic)
Neur$l$gic < tetanie (deficit de calciu Gi magneziu)
% parestezii (deficit de tiaminF, vit.
12
)
% abolirea refle1elor (deficit de tiaminF )
% demenEF, dezorientare (deficit de niacinF )


M=sur=t$ri antr$($+etrice :2;
'FsurFtorile antropometrice dau informaEii despre starea
actualF de nutriEie Gi despre compoziEia organismului.
*nterpretarea statusului nutriEional prin aceste mFsurFtori
implicF compararea datelor pacientului cu date de referinEF care
sunt de obicei bazate pe studiul unui numFr mare de indivizi
din populaEia generalF. *nterpretarea acestor mFsurFtori variazF
In funcEie de vJrsta pacientului Gi necesitF metode
standardizate. Cea mai folositF metodF de investigare a stFrii
de nutriEie este determinarea greutFEii corporale Gi de obicei se
utilizeazF ImpreunF cu mFsurarea InFlEimii, pentru a stabili
dacF o persoanF este normo%, sub% sau supraponderalF.
1 relativ 2 1 actual 0 1 i!eal ) 1''
- greutate relativ mai mare de 128@ este consideratF
obezitate.
'Fsurarea greutFEii corporale are o realF valoare dacF se
face periodic.
Calculul indicelui de masF corporalF (*'C) este util din
punct de vedere clinic pentru diagnosticul obezitFEii pentru cF
&0
are mai multF acurateEe In mFsurarea Eesutului adipos decJt
greutatea corporalF. *'C reprezintF cel mai rapid Gi mai
acceptabil mod de apreciere a obezitFEii. ,otuGi e1istF cJteva
limite. *'C supraestimeazF Eesutul adipos la persoane cu o
masF muscularF foarte dezvoltatF (sportivi de performanEF) Gi
subestimeazF Eesutul adipos la persoane subponderale care au
pierdut In greutate din alte Eesuturi decJt cel adipos, aGa cum se
IntJmplF la vJrstnici. 6rocentul de modificare a greutFEii se
foloseGte dacF anamneza a decelat o pierdere ponderalF recentF.
,rocentul !e mo!ificare a greutii 2 (1 uzual 3 1
actual) 0 1 uzual ) 1''

Tabel 06 Inter(retarea (r$centului de +$di-icare
a greut=Aii


'erioada de timp
(n care s-a produs
sc)derea ponderal)
Sc)derea ponderal)
semnificativ)
Sc)derea
ponderal) sever)
1 sFptFmJnF 1%2@ Z 2@
1 lunF 0@ Z 0@
3 luni 5,0@ Z 5,0@
3 luni 18@ Z 18@
1 an 28@ Z 28@
'Fsurarea grosimii pliului cutanat este de obicei greu de
realizat Gi supusF erorilor atunci cJnd este folositF la pacienEii
obezi. !ceasta evalueazF grosimea totalF a organismului
IntrucJt mai mult de 08@ din aceasta este situatF subcutanat.
#eGi grosimea pliului cutanat se poate mFsura la nivel bicipital,
tricipital, subscapular Gi suprailiac, cea mai folositF In practicF
este mFsurarea pliului cutanat tricipital.
'Fsurarea circumferinEelor braEului, taliei Gi Goldului
aduce date mai obiective decJt mFsurarea grosimii pliului
&3
cutanat. [ona muscularF a $umFtFEii superioare a braEului este
folositF pentru estimarea masei musculare slabe a corpului.
:ste derivatF din grosimea pliului cutanat la nivel tricipital
(,4)) Gi din circumferinEa braEului mFsurat In acelaGi loc ca Gi
,4). 'edia circumferinEei braEului este de 32 \ 0 la bFrbaEi Gi
29 \ 3 la femei.
Aria +usculaturii din R su(eri$ar= a braAului
:c+
2
;STcircu+-erinAa*F2braA:c+;<:UVTS7:c+;W
2
F2U<* %
pentru bFrbaEi
STcircu+-erinAa*F2braA:c+;< UVTS7:c+;W
2
F2U<3>) < pentru
femei
!ceastF formF corecteazF aria braEului superior la
grFsime Gi conEinutul osos. Malorile medii sunt de 0& \ 11 cm
2
pentru bFrbaEi Gi 38 \ 5 cm
2
pentru femei. Maloarea cu 30@ sub
aceste standarde indicF o depleEie a masei slabe. 6entru
evaluarea compartimentului proteic somatic, alcFtuit In
principal de Eesutul muscular striat se foloseGte circumferinEa
braEului. 6rin utilizarea atJt pliului tricipital cJt Gi a
circumferinEei braEului se estimeazF destul de bine masa
muscularF Gi cantitatea de Eesut adipos.
Tn alt indice util de calcul este raportul talie=Gold, care
este indicatorul obezitFEii de tip abdominal (android). Malorile
normale ale raportului talie = Gold sunt mai mici de 8,9 la femei
Gi mai mici de 8,; la bFrbaEi. On general, obezitatea abdominalF
este consideratF la raport talie=Gold mai mare de 8,; la femei Gi
mai mare de 1 la bFrbaEi.
!lte metode prin care se evalueazF Eesutul adipos al
organismului sunt. densitometria prin cJntFrire sub apF,
impedanEa bioelectricF Gi, dintre cele mai moderne, tomografia
computerizatF Gi rezonanEa magneticF nuclearF. :vident cF
aceste ultime douF investigaEii nu sunt utilizate In mod curent
datoritF costurilor foarte mari, dar aduc importante informaEii
despre proporEia de grFsimi situatF intra%abdominal Gi,
respectiv, subcutanat.
&5
Teste de lab$rat$r
,estele de laborator includ determinFri care vizeazF
compoziEia organismului (indicele creatininF ? InFlEime,
e1creEia 3 metilhistidinei, azotul Gi potasiul total, apa din
organism)+ nivelul diferitelor proteine (albuminF, prealbuminF,
transferinF, proteina care leagF tiro1ina, proteina care leagF
retinolul), teste imunologice (hipersensibilitatea cutanatF
IntJrziatF) Gi numFrul total al limfocitelor.
On interpretarea rezultatelor analizelor biochimice trebuie
avute In vedere variaEia acestora In diferite stFri patologice sau
In legFturF cu administrarea unor medicamente. #e e1emplu,
hipoalbuminemia se poate datora atJt malnutriEiei protein%
calorice dar Gi pierderilor proteice la nivel renal, In tractul
gastro%intestinal sau In al treilea spaEiu Gi efectului citoAinelor
care scad sinteza hepaticF de albumine. On cazul anemiei
feriprive se investigheazF sideremia, feritina, capacitatea totalF
de legare a fierului (C,P)), saturaEia transferinei+ iar In cazul
anemiei macrocitare se investigheazF nivelul folatului
eritrocitar, nivelul seric al vitaminei
12
, testul 4chilling.
#eficienEele de vitamine sau minerale se pot determina
prin mFsurarea nivelului lor In sJnge, salivF Gi alte Eesuturi sau
prin mFsurarea reacEiilor chimice specifice unui anumit nutrit.
2&*&)& Eta(ele @nt$c+irii unei diete -i.i$l$gice
Ontocmirea unui regim alimentar, atJt pentru persoanele
bolnave dar Gi pentru persoanele sFnFtoase, trebuie sF se
respecte o serie de etape comune care se bazeazF pe
cunoaGterea unor date antropometrice, fiziologice (activitate
profesionalF Gi e1traprofesionalF) Gi fiziopatologice
(caracteristicile afecEiunii prezente), fFrF de care calculul
pentru Intocmirea meniului Intr%o zi anume este imposibil.
"ri+a eta(=6 "tabilirea necesarului caloric care este
e1primat In Acal=Ag pe corp. !cest necesar poate varia, In
general, Intre 0 Acal=Ag corp=zi Gi &0Acal=Ag corp=zi. Calculul se
face pentru greutatea idealF, adicF greutatea pe care persoana
&9
respectivF ar trebui sF o aibF Gi care este fie calculatF, fie cititF
In tabele speciale. 6entru o persoanF cu greutatea idealF de 58
Ag 0 Acal=Ag corp=zi InseamnF 308 Acal, In timp ce 0& Acal=Ag
corp=zi InseamnF 3108 Acal=Ag corp=zi.
Pa persoanele normale, numFrul de calorii se acordF In
funcEie de vJrstF, se1 Gi In special de gradul de activitate fizicF.
)iecare nivel de activitate fizicF presupune o cheltuialF
energeticF datF de travaliul muscular care se adaugF la
metabolismul bazal In funcEie de numFrul de ore In care se
efectueazF acest travaliu.
A d$ua eta(= 6 Caracterizarea general a !ietei 4i
!istribuirea necesarului caloric &e cele 5 &rinci&ii nutritive:
gluci!e6 &roteine 4i li&i!e. Pa o persoanF normalF, de e1emplu,
distribuEia celor 3 principii energetice pot fi. 38@, 13@ Gi
respectiv 25@.
'enEionFm cF aceleaGi procente de proteine, glucide Gi
lipide pot sF corespundF unor aporturi calorice diferite. On
aceastF etapF a Intocmirii dietei este obligatorie Gi
caracterizarea generalF a dietei In raport de necesarul caloric Gi
de principiile nutritive care rezultF din analiza tuturor
elementelor menEionate. #e e1emplu, dieta poate fi
hipocaloricF, hipoproteicF, normolipidicF, hiperglucidicF Gi
uGor hiposodatF, sFracF In purine, bogatF In fibre etc.
Caracterizarea dietei decurge din nevoia corectFrii unor
tulburFri sau afecEiuni e1istente Gi care urmeazF a fi parEial
corectate prin dietF.
Ontr%un e1emplu teoretic, se va acorda unui pacient 38
Acal=Ag corp=zi, 3&@ glucide, 13@ proteine Gi 23@ lipide, 3 g
NaCl (& g de sodiu) Gi 32 g fibre alimentare. ,ot In aceastF
etapF , In funcEie de caracteristicile dietei ce decurg din
diagnosticul clinic al afecEiunilor prezente se vor face Gi
recomandFrile privind Gi provenienEa proteinelor Gi lipidelor,
precizJnd cJt la sutF vor fi animale Gi cJt la sutF vegetale. 4e
&;
poate, de asemenea, menEiona cJte grame de acizi graGi vor fi
polinesaturaEi, mononesaturaEi sau saturaEi.
A treia eta(=6 ,recizarea cantitilor !e &rinci&ii
nutritive 7n grame (&entru &roteine6 gluci!e 4i li&i!e) sau
miligrame (&entru minerale) sau micrograme (&entru
vitamine sau oligominerale)
#in calculul fFcut pe baza etapelor preliminare va rezulta,
de e1emplu, cF pacientul va primi 308 g glucide, 92 g lipide
(08@ animale Gi 08@ vegetale) Gi ;8 g proteine (2=3 animale Gi
1=3 vegetale), 5 g NaCl Gi 32 g de fibre alimentare.
A (atra eta(=6 8ra!ucerea cantitilor !e &rinci&ii
nutritive 7n cantitile !e alimente necesare 7ntocmirii !ietei.
!ceastF etapF se realizeazF consultJnd tabelul ! ,
rezultJnd In final un tabel dupF modelul de mai $os.
!liment Cantitate
(g)
6roteine (g)
!nimale
Megetale
Pipide (g)
!nimale
Megetale
7lucide
(g)
Na
(mg)
A cincea eta(=6 Realizarea meniului zilnic6 &e mese.
E)em&lu !e !iet6
% dimineaEa, ora 9. lapte 208ml, 38 g pJine, 18 g unt, 38 g
brJnzF+
% gustarea de la ora 11. un mFr de 108 g
% prJnzul de la ora 13. supF cremF de legume, peGte fiert cu
garniturF de cartofi, salatF de varzF, 188 g pJine, 1 mFr de
188g+
% gustarea de la ora 15. 188 g orez cu lapte, 38 g pJine, 28 g
parizer+
% cina de la ora 21. & g budincF de conopidF cu brJnzF, un
ou fiert, 108 g roGii.
A Jasea eta(=6 .enionarea elementelor !e
gastrote-nie.
08
4e va e1plica modul de realizare a unor preparate
alimentare recomandate In dietF, de e1emplu modul de
realizare a supei%cremF de legume.
2&2& "articularit=Ai ale dietei la di-erite gru(e ($(ulaAi$nale
Ali+entaAia s($rtivil$r :2;
!precierea nevoilor energetice (mFsurate In Catt) se face In
funcEie de tipul de activitate sportivF efectuatF.
1. fotbal, rugbB, handbal, rame, tenis, maraton, cros, sAi
fond, s]uash, nataEie de competiEie, marG atletic, ciclism ?
088 Catt pentru bFrbaEi Gi &08 Catt pentru femei+
2. cicloturism, footing, nataEie amatori, patina$, sAi, bo1,
scrimF, polo pe apF, basAet, tenis de masF, volei, caiac%
canoe, marG rapid, $udo, Aarate ? 308%088 Catt pentru
bFrbaEi Gi 208% &08 Catt pentru femei+
3. golf, echitaEie de agrement, grFdinFrit, ping%pong, mers
pe $os ? 150%308 Catt pentru bFrbaEi Gi 1&8%198 Catt
pentru femei+
&. sedentar 150 Catt pentru bFrbaEi Gi 1&8 Catt pentru femei.
Cheltuiala energeticF (In Catt), se InmulEeGte cu
durata (In secunde) Gi se obEine astfel energia In $ouli, In funcEie
de durata activitFEii sportive efectuate. Pa sportivi apar cJteva
particularitFEi ale metabolismului hidroelectrolitic. din cauza
efortului, procesul de transpiraEie se intensificF, pierzJndu%se
pJnF la 3 litri=zi (lichide Gi sFruri). Necesarul de Na este de 1
%1,0 g la litrul de apF (bFuturi). 4e pierde Gi alte minerale, dar In
cantitate mai micF.
OntrucJt sportivii au o dietF cu multe vegetale Gi fibre
poate apFrea carenEa de fier. !portul de fier se va realiza prin
suplimentarea dietei+ iar la anemici se va administra 188 mg )e
01
feros=zi. #acF se suplimenteazF sistemic e1istF unele riscuri, ca
de e1emplu. cardiopatie, cancere, creGterea producEiei de
radicali liberi, accidente la cei cu hemocromatozF. Mitaminele
se vor suplimenta In funcEie de tipul de activitate sportivF Gi de
pierderile sudorale. Pa sportivii de rezistenEF sunt necesare
antio1idantele+ la cei de forEF, antio1idantele asociate cu vit.
3
+
la cei cu necesar mic de energie(gimnasticF, dans, cFlFrie) nu
este necesarF suplimentarea.
On ceea ce priveGte macronutrienEii, regimul este mai
sFrac In lipide Gi bogat In glucide (glucide. apro1.12g=Ag=zi). On
timpul e1erciEiului fizic se recomandF aportul de bFuturi cu
minerale, glucide Gi vitamine (glucide 1g=Ag=zi)& On cursul
e1erciEiului fizic se recomandF glucide cu inde1 glicemic mare.
#acF efortul se va prelungi In timp (cros, maraton), se vor da
alimente cu indice glicemic din ce In ce mai mic. 4portivii nu
par sF aibF mai multF nevoie de lipide decJt populaEia
obiGnuitF. 4e poate scFderea procentului de lipide din dietF
pJnF la 10@ (la un consum Z&888 Acal=zi). !portul de proteine
este cel din dietele obiGnuite. 4portivii de rezistenEF au un
necesar proteic de 1,0%1,5 ori mai mare faEF de populaEia
normalF. Pa sportivii de forEF aportul de proteine poate fi
crescut pJnF la 2g=Ag=zi, dar cu prudenEF, urmFrind funcEia
renalF, hepaticF Gi metabolicF. Pimita ma1imF este de 3g=Ag=zi,
pe o perioadF de timp Gi necesitF supraveghere medicalF atentF.
Ali+entaAia -e+eii @ns=rcinate sau care al=(tea.= :2;
CreGterea In greutate recomandatF In timpul sarcinii este de
11,0%13Ag la femei cu *'C Intre1;,9%23 Ag=m
2
+ la adolescente
se recomandF aceeaGi creGtere In greutate indiferent de *'C+ la
femeile mici de InFlEime se recomandF o creGtere mai micF
ponderalF+ iar In cazul unei sarcini gemelare se recomandF
creGterea ponderalF mai mare (13%28 Ag)+ dacF nu vor alFpta,
femeile vor fi sfFtuite sa%Gi monitorizeze greutatea astfel IncJt
sF creascF ponderal mai puEin de 13 Ag % nu au fost stabilite
02
limite stricte. 7ravida va fi pregFtitF ca dupF naGtere sF%Gi
recapete greutatea normalF.
Nevoile energetice Incep sF creascF din sFptFmJna 2&, sunt
cu 28@ mai mari In sFptFmJna 33. 8ravidele au un necesar
de a(r$5& 2) ?calF.i> iar cele care al=(tea.= necesit= circa
20 ?calF.i&
7ravida necesitF, faEF de restul populaEiei de se1 feminin, la
aportul zilnic, o suplimentare de *>' g (r$teineF.i @n (ri+ul
tri+estru> de 3>* g (r$teine @n al d$ilea tri+estru Ji de *>0
g (r$teineF.i @n ulti+ul tri+estru. Paptele matern conEine
198%1;8 mg proteine la 188ml. !portul proteic minim este de
&5 g de proteine=zi In primul trimestru, de 02 g de proteine=zi In
al doilea trimestru, de 31 g=zi I ultimul trimestru, iar In
perioada de alFptare de 38g=zi. Necesarul proteic In mod
normal la o gravidF sau In timpul alFptFrii este de apro1. 98
g=zi. 7lucidele reprezintF 08%00@ din totalul energetic, iar
lipidele 38@ din totalul energetic.
6entru +inerale Ji vita+ine sunt recomandate
urmFtoarele raEii zilnice. Ca 1888 ^g, 6 988 mg, 'g &88%3;8
mg, )e 38%18 mg, [n 1&%1; mg, Cu 2%2 mg, iod 288^g, fluor 2
mg, 4e 38 ^g, crom 38%00 ^g, vit.! 588%;08 ^g, # 18%18 ^g, :
12%13 mg, C 128%138 mg,
1
1,9 mg,
2
1,3%1,9 mg,
3
13%10
mg,
0
0%5 mg,
3
2 mg,
9
(biotina) 08%00 mg, acid folic &88%
388 ^g,
12
2,3%2,9 mg.
CarenEele In anumite minerale sau vitamine pot afecta
atJt femeia gravidF cJt Gi fFtul. !stfel, carenEa de iod poate
determina guGF, hipotiroidie, reversibile la femeia gravidF, iar
la fFt hipotiroidie du deficit intelectual, tulburFri neurologice.
Pa femeia gravidF absorbEia fierului este crescutF faEF de
normal de 0%; ori. !nemia feriprivF anterioarF sarcinii creGte
riscul prematuritFEii de 2,3 ori, riscul de greutate micF la
naGtere de 3 ori, precum Gi riscul mortalitFEii perinatale. On
EFrile dezvoltate, anemia megaloblasticF poate apFrea la 2,0%0@
dintre femeile gravide. /iscurile anemiei megaloblasticF
03
implicF. avort spontan, greutate micF la naGtere, retard de
creGtere intrauterinF, iar dacF apare precoce, In timpul
embriogenezei, poate duce la malformaEii fetale. defecte de
Inchidere a tubului neural, encefalocel, anencefalie. Pa femeia
gravidF creGte absorbEia calciului intestinal+ scade e1creEia+
creGte reabsorbEia calciului indiferent de aport (chiar dacF se
suplimenteazF).
Ali+entaAia vIrstnicului :2;
Pa vJrstnici apar urmFtoarele particularitFEi ale
metabolismelor.
1. 7lucidic ? IntJrzie secreEia postprandialF de insulinF,
creGte rezistenEa perifericF la insulinF, se pierde vJrful
insulinic la IncFrcare cu glucozF, vJrful secundar
insulinic este IntJrziat, se modificF transportul
muscular de glucozF (7PT,%&), rezultJnd astfel o
scFdere a captFrii glucozei In muGchi Gi a stocurilor de
glicogen. 'odificFrile enumerate sunt mai frecvente la
cei cu obezitate abdominalF decJt la normoponderali.
2. Pipidic ? creGte colesterolemia cu 8,1 mmoli=l=decadF,
scade 2#P%colesterolul, creGte masa grFsimii
abdominale, scade funcEia _0 Gi _3 desaturazelor la
subiecEii de peste 98 ani ceea ce duce la o scFdere a
metabolizFrii lipidelor de origine vegetalF.
3. 6roteic ? scade anabolismul proteic postprandial (din
cauza devierii In circulaEia splahnicF a aminoacizilor
ingeraEi), scade vJrful seric al aminoacizilor, scade
stimularea anabolismului muscular proteic. !cest
anabolism poate fi crescut cu o raEie proteicF mai
mare. Catabolismul proteic nocturn poate fi micGorat
diminuJnd conEinutul In proteine al mesei de searF.
&. :nergetic ? nu este foarte modificat. energia necesarF
alimentFrii nu este modificatF+ cea necesarF efortului
fizic suferF InsF o creGtere minimF (cu apro1. 28@ la
50 ani mai mult decJt la 28 ani). MJrstnicii sunt
0&
predispuGi la malnutriEie pentru cF acelaGi efort
necesitF mai multF energie, iar aportul alimentar scade
prin diminuarea apetitului, gustului Gi mirosului.
Pa vJrstnic nevoia energeticF este de 38 Acal=Ag din care 08%
00@ glucide, 38%30@ lipide Gi 12%10@ proteine. Cantitatea de
fibre recomandatF este de 28%20 g=zi. /aEiile zilnice
recomandate pentru vitamine sunt de. 58 ^g vit.H, 588 ^g :]
de retinol, 188 mg vit.C, 10%28 mg vit.:, vit.
1
% 1,0 mg=zi,
2
? 1,5 mg=zi,
0
? 18 mg=zi,
3
? 2 mg=zi,
12
? 3 ^g=zi. 6entru
minerale sunt recomandate urmFtoarele raEii zilnice. Na & g, H
3 g, Ca 1288 mg, fosfor 988 mg, 'g 2&8 mg, [n 10 mg, )e 18
mg, Cu 2 mg, *od 108 ^g, Cr 120 ^g, 4e 98 ^g. !portul
lichidian este de minim 2litri=zi, din care cel puEin $umFtate ca
bFuturi.
Ali+entaAia vegetarian= :2;
9egetarianism implicF e1cluderea din alimentaEie a cFrnii,
laptelui Gi ouFlor+ lacto$ovo$vegetarianism implicF e1cluderea
doar a cFrnii+ iar lactovegetarianism implicF Gi e1cluderea Gi a
ouFlor.
- caracteristicF a acestui tip de alimentaEie o reprezintF
aportul crescut de fibre, fructe, ceea ce scade riscul de
morbiditate cardio%vascularF, Gi de neoplazii. - dietF
vegetarianF implicF mai multe efecte benefice asupra sFnFtFEii.
!stfel fracEiunile lipidice sunt influenEate favorabil. P#P
scade, 2#P creGte moderat+ ,! este mai scFzutF la vegetarieni
Gi e1istF un risc mai redus de boli cardiovasculare. 6roteinele
din soia scad P#P, cresc 2#P prin creGterea numFrului de
receptori P#P disponibili ceea ce face sF creascF degradarea
P#P de 9 ori. #intre acestea, genisteina este o izoflavonF cu
efect asemFnFtor estrogenilor prin mecanisme similare.
4cFzJnd concentraEia de colesterol, formarea plFcii de aterom
(scade activitatea factorilor de creGtere, inhibF proliferarea
celularF), inhibF formarea trombinei Gi activare plachetarF,
scade producEia de inhibitori de activator de plasminogen.
00
#ieta vegetarianF realizeazF un aport crescut de antio1idanEi.
vitaminele !, C, :, izoflavonoidele. #in punct de vedere al
aportului lipidic, grFsimile animale cresc P#P, scad 2#P,
invers decJt cele vegetariene, iar soia reprezintF o sursF de
acizi graGi polinesaturaEi `3 cu efecte specifice pe sinteza de
eicosanoide cu rol antiagregant plachetar. /aportul acizi graGi
saturaEi=nesaturaEi scFzut are efect antiagregant plachetar.
!limentaEia vegetarianF implicF Gi unele riscuri.
1. !portul de proteine. la lacto%vegetarieni Gi lacto%ovo%
vegetarieni nu e1istF riscuri+ dacF se consumF soia nu
e1istF risc de deficit de aport de aminoacizi esenEiali,
deoarece e1istF un aport optim al acestora.
2. !portul de vitamine Gi minerale. la copiii vegetarieni
poate apFrea carenEa de vitamina
12
. Mitamina # nu
trebuie suplimentatF deoarece se sintetizeazF In piele In
prezenEa energiei luminoase solare. ,rebuie consumate
legume Gi fructe bogate In calciu (nuci, mazFre). :1istF
risc crescut de deficit de fier deoarece dietele vegetariene
au un conEinut scFzut In fier, care, In plus, nu este fier
heminic (ca In carne) Gi se leagF de fitaEi, polifenoli, acid
o1alic+ vitamina C Ii amelioreazF biodisponibilitatea.
/iscul de anemie feriprivF este mai mare la copiii hrFniEi
la sJn de mame vegetariene, care au depozite mici de fier.
- rezervF scFzutF de fier In primul trimestru de sarcinF
determinF un risc crescut de prematuritate Gi necesitF
IncFrcare cu fier. [incul se gFseGte In cantitFEi scFzute In
vegetale iar biodisponibilitatea sa este afectatF de legarea
de fitaEi, polifenoli, acid o1olic.
3. !portul de lipide. acizii graGi esenEiali n%3
eicosapentanoic ? :6! sidocosahe1aenoic ? #2! se
gFsesc In peGte, alge marine Gi soia. 6oate apFrea deficit la
copii.
CreGterea Gi dezvoltarea copiilor lacto%ovo%
vegetarieni este normalF+ doar la vegetarieni pot apFrea
03
tulburFri de creGtere (greutate, InFlEime, perimetrul cranian). Pa
gravide pot apare perturbFri determinate de aportul scFzut de
vitamina #,
12
, fier, acizi graGi `3.

CA"IT#LUL 1
)&*& RE8IMURI ALIMENTARE IN DI7ERITE
A7ECTIUNI
)&*&*& RE8IMUL ALIMENTAR IN DIABETUL
9ADARAT :';
Diabetul .a4arat este o boala cu evolutie cronica, aparuta
prin deficit relativ sau absolut de insulina. *nsulina este un
hormone secretat de pancreas si care, in conditii de carenta,
perturba metabolismul glucidelor, proteinelor, lipidelor, al apei
si al sarurilor minerale.
*n functie de necesitatea administrarii insulinei, #[ se
clasifica in. diabet zaharat ( #[) tip 1, insulinodependent si
diabet zaharat tip 2, insulinoindependent.
D9 ti( * : insulin$de(endent; ? afecteaza predominant
subiectii tineri, pana la &8 ? &0 ani, putand insa aparea la orice
varsta. *n aparitia lui sunt invocate. predispozitia ereditara si
factorii de mediu ( unele viroze si substante chimice, factori
alergogeni, lipsa alimentatiei la san, temperaturile scazute
prelungite, etc).
'anifestarile bolii apar brusc. poliurie, sete accentuate,
pierdere in greutate, iritabilitate, astenie, crampe musculare,
constipatie, tulburari de vedere, infectii cutanate ( predominant
genitale), etc. *ntervalul scurs intre aparitia primelor simptome
si diagnostic este, de regula, in medie de 28 zile. #aca
diagnosticul nu a fost pus, acuzele bolnavilor se modifica,
05
aparand dureri abdominale, mimand abdomenul acut, greata,
varsaturi, astenie, respiratie de tip acidotic cu miros de acetona,
semne de deshidratare, obnubilare si chiar coma.
D9 ti( 2 : insulin$inde(endent; ? afecteaza persoanele
trecute de &8 %&0 ani, indeosebi cele care sunt sau au fost
obeze+ ele intereseaza cel mai mare numar de diabetici( 98@).
!paritia acestei forme de diabet zaharat s%ar datora interventiei
unei predispozitii ereditare, obezitatii, sedentarismului,
stresului psihic, nutritiei inadecvate, prezentei unor boli
endocrine, folosirii unor medicamente hiperglicemiante ( e1.
cortizonul, estrogenii sintetici, diureticele tiazidice, etc.).
'anifestarile clinice includ. caracterul insidios al bolii, in
apro1. 03@ cazuri apar. astenia, infectiile cutanate, cresterea
consumului de lichide si a diurezei, scaderea ponderala. *n 2;@
din cazuri descoperirea bolii poate fi intamplatoare, cu ocazia
unui e1amen de urina ce evidentiaza glicozurie sau a unuia de
sange care indica cresterea anorrmala a glicemiei
( hiperglicemie). *n anumite situatii, #[ tip 2 se descopera cu
ocazia unei complicatii, respectiv, infarct miocardic, accident
vascular cerebral, arteriopatie cronica obliteranta, hipertensiune
arteriala, fara ca pacientul sa se stie suferind de #[.
C$n-ir+area diagn$sticului de D9 se face pe baza
e1amenelor de laborator.
6rezenta bolii este sustinuta cand glicemia pe nemancate din
sangele integral venos este mai mare de 118 mg@ , din sangele
capilar mai mare de 118 mg@ sau din plasma venoasa mai
mare de 123 mg@ si =sau la 2 ore dupa incarcarea cu 50 g
glucoza ( ,,7-), glicemia din sangele integral venos este mai
mare de 198 mg@, din sangele capilar mai mare de 288 mg@
sau din plasma venoasa mai mare de 288 mg@.
/egimul alimentar in #[ urmareste.
% cunoasterea necesarului caloric, glucidic, lipidic, proteic si
hidroelectrolitic+
% asigurarea necesarului caloric si nutritional+
09
% mentinerea ritmului normal de crestere+
- individualizarea planului de dieta ( functie de tratamentul
insulinic sau oral, de obiceiurile alimentare, de conditia
socio%economica)+
- implementarea sistemului de calculare a 2C( hidratilor de
carbon) si a echivalentelor+
- atingerea si mentinerea greutatii ideale+
- atingerea si mentinerea in limite normale a lipidelor serice,
a glicemiei, a proteinuriei si a presiunii arteriale.
'rincipiile nutritive sunt reprezentate de .
1. 1luci!ele % ofera prin ardere & Hcal=g glucide+ proportia de
glucide trebuie sa prezinte 08%38 @ din totalul caloric.
- sunt responsabile de cresterile glicemice post prandiale prin
cantitate, tip de zahar, mod de preparare si grad de
digestibilitate dat de natura fibrelor.
:1ista surse multiple de glucide.
- zaharul% 188@,
- produsele zaharoase% 38a98@,
- painea%08@,
- cartofii cruzi sau fierti% 28@,
- orez, gris, paste fainoase(cantarite nefierte)% 58a50@,
- leguminoase uscate(08%38@),
- fructe, legumea0%28@.
!cestea sunt alimentele pe care diabeticul trebuie sa le
manance cantarit,iar interzise total sunt, pe langa zahar(care va
fi inlocuit cu zaharina) urmatoarele.pra$ituri, bomboane,
ciocolata, inghetata, halva, cozonac, miere de albine, sucuri cu
zahar, vin, bere, etc.
7lucidele reprezinta 08%00@ din ratia calorica.
2. ,roteinele % reprezinta 18%28@ din ratia calorica.
- arderea unui gram de proteine ofera & Acal.
0;
3. (i&i!ele ? prin ardere furnizeaza ; Acal=g lipide, in
proportie de 20%30@ din totalul caloric.
- lipidele saturate sunt de origine animala( se gasesc in carne,
smantana , ou, untura, branzeturi grase, preparate de
carne)+predispun la imbolnaviri cardiovasculare+
- lipidele nesaturate se gasesc in uleiuri vegetale( floarea
soarelui, soia, masline, germene de porumb)+ lipidele
nesaturate din uleiul de peste si cele mononesaturate din
masline, rapita, susan au rol protector impotriva bolii
cardiovasculare.
&. /ibrele alimentare trebuie sa atinga cca. 38% &8 g=zi,
continute in legume, zarzavaturi, cereale integrale,etc.
b #iabeticul are risc mare pentru boli cardiovasculare, mai ales
in situatii de dezechilibru metabolic si de asociere a altor
factori de risc( obezitate, 2,!, fumat).
a. /egimul alimentar al pacientilor cu #[ tip 1.
- trebuie sa se asigure 3 mese principale si 2 gustari, mai ales
in cazul in$ectiilor multiple cu insulina(& sau 0=zi), pentru a
se evita hipoglicemiile+
- sa contina toate principiile nutritive(proteine, lipide,
glucide,acestea din urma in functie de greutatea corporala,
valorile glicemiei, varsta,etc)+
- micul de$un trebuie sa contina 28@ 2C, 10@ 2C la cele 2
gustari de la orele 18 si 13, 28@ 2C la pranz, 28@ la cina
si 18@ la cina+
b. /egimul alimentar al pacientilor cu #[ de tip 2.
% la pacientii obezi regimul va fi hipocaloric, obiectivul fiind
acela al scaderii ponderale, prin aport caloric adecvat si
e1ercitiu fizic.
- regimul alimentar trebuie sa determine atingerea si
mentinerea echilibrului glicemic, alaturi de scaderea
factorilor de risc cardiovasculari( ameliorarea nivelelor
sanguine lipidice)+ se va obtine totodata cresterea
38
sensibilitatii la insulina proprie, ca si ameliorarea starii de
sanatate , in general.
31
*mportantb Niciodata tratamentul medicamentos nu%l e1clude
pe cel dietetic, si va avea o eficienta minima sau nula, in
afara acestuiab
Regi+ul ali+entar in diabetul .a4arat al c$(ilului
32
Nevoile nutriEionale ale copiilor cu diabet nu sunt cu
nimic diferite decJt cele ale copiilor sFnFtoGi, e1cepEie
fFcJnd scoaterea zahFrului din alimentaEie. Copiii suferind
de diabet nu au nevoie de hranF sau suplimente speciale.
:i au nevoie de suficiente calorii pentru a compensa
pierderea zilnicF de energie Gi pentru a satisface nevoie de
creGtere Gi dezvoltare. 4pre deosebire de copiii sFnFtoGi a
cFror insulinF este secretatF ca rFspuns la ingestia
alimentelor, insulina in$ectatF subcutanat are o relativF
acEiune In funcEie de durata acEiunii Gi rata de absorbEie
care depinde de tipul de insulinF folosit. -rarul dupF care
se consumF hrana trebuie sF fie reglat pentru a corespunde
cu timpul de administrare Gi acEiunea insulinei prescrise.
'esele de prJnz Gi gustFrile trebuie sF fie In concordanEF
cu cantitatea ma1imF de insulinF Gi numFrul total de calorii
necesare+ trebuie sF fie corelate cu alimentele de bazF care
trebuie sa fie consumate zi de zi. Copilul diabetic trebuie
sa consume trei mese principale si doua% trei gustari.
#istribuEia caloriilor trebuie calculatF In funcEie de
activitatea fiecFrui copil. #e e1emplu un copil care e mai
activ dupF amiazF va avea nevoie de o gustare mai
consistentF In acel timp. !ceastF gustare poate fi ImpFrEitF
de asemenea pentru a permite anumite feluri de mJncare la
GcoalF Gi anumite feluri de mJncare acasF. !lternanEa
dintre alimentele ingerate ar trebui fFcutF In aGa fel IncJt
aceastF hranF, insulina Gi e1erciEiul sF fie echilibrate.
2rana In plus este pentru a permite mai multF activitate.
!limentele ingerate pot fi ImpFrEite In mai multe feluri dar
este bazatF pe o dietF echilibratF care include 3 elemente .
lapte, carne, legume, grFsimi, fructe Gi amidon. !limentele
precum, fructele, laptele, cartofii, orezul, grisul, pastele
fainoase, fasolea boaba, mazarea, soia si painea sunt
consumate cu restrictie, ele trebuie cantarite, intrucat
contin variate cantitati de glucide la suta de grame( intre
33
0@% 18@ %28@ si 08@(e1., painea). Carnea, branzaturile,
unele legume si zarzavaturi( mai putin morcov, sfecla
rosie, telina, mazarea verde, porumbul fiert,etc.) sunt
consumate fara restrictie+ carnea si branzeturile trebuie sa
fie cu continut redus de lipide. Pa persoanele cu diabet,
grFsimile sunt reduse la 38@ sau mai puEin din totalul de
calorii cerut. )ibrele dietetice au devenit tot mai
importante in alimentatie,datoritF influenEei lo asupra
digestiei, absorEiei Gi metabolismului glucidelor. )olositF
In mod corect dieta permite fle1ibilitate In ingerarea hranei
In cele mai multe cazuri. 6entru copilul In creGtere
restricEionarea hranei nu ar trebui folositF niciodatF deGi
restricEiile calorice ar putea fi impuse pentru controlul
greutFEii dacF copilul este supraponderal. On general
apetitul copilului ar trebui sa fie ghidul cantitFEii caloriilor
de care are nevoie cu totalul hranei ingerate adFugate
apetitului Gi activitFEii.
)&*&2& RE8IMUL ALIMENTAR IN #BE9ITATE :*;
-bezitatea se caracterizeaza prin cresterea masei de tesut
adipos a organismului, avand drept consecinta crearea unui
surplus ponderal de peste 28@ din greutatea ideala, cu
implicatii asupra conditiei estetice, psihosociale si biologice a
bolnavului.
1al$rile greutatii ideale ($t -i calculate cu aLut$rul
-$r+ulei L$ren.6
8
i S ) N >0) : I , *); N
X1<X2X (entru barbatiK la -e+ei se
in+ulteste cu >/K

2
7i D greutatea ideala( Ag)+ *D inaltimea ( m) MD varsta
( ani)
3&
- alta formula mai putin folosita in prezent este cea a lui
Br$ca.
8i S T: c+; < *
7i D greutatea ideala ( Ag)+ ,( cm) D talia ( inaltimea) ( cm)
Clasi-icarea $be.itatii 6
*& #be.itate (ri+ara6 < -a+ilialaK
cu c$+($rta+ent ali+entar abu.ivK
cu sedentaris+K
cu +ecanis+e as$ciateK
< n$n-a+ilialaK
2& #be.itate secundara6
- endocrina. % sindrom Cushing, ovare polichistice+
- hipotalamica% tumorala, inflamatorie, sindrom
adipozogenital, posttraumatic+
'. Du(a criterii anat$+ice6
- androida+
- ginoida+
- mi1ta+
2& Du(a criterii clinice6
- statica+
- dinamica+
)& Du(a criterii 4ist$l$gice6
- hipertrofica+
- hiperplazica+
- mi1ta.
Eti$(at$genia $be.itatii6 ? obezitatea apare in conditiile unui
bilant energetic pozitiv+ ea se instaleaza prin dezechilibrul creat
in cadrul mecanismelor adaptative ce intervin in controlul
30
greutatii corporale. 4unt alterate, in special componentele ce
intervin in consumul caloric al organismului ( metabolismul
bazal, efectul termic al alimentelor, termogeneza adaptativa si
efectul termic al alimentelor).
C$+(licatiile $be.itatii6
ateroscleroza sistemica+
diabetul zaharat+
boala varicoasa+
manifestari dermatologice+
litiaza renala+
hiperuricemia+
hipertensiunea arteriala+
litiaza biliara+
intertrigo+
complicatii ginecologice si obstetricale+
tulburari psihosociale, etc.
#biectivele dietei in $be.itate.
*& sa asigure principiile nutritive necesare mentinerii starii
de sanatate+
2& sa fie variata+
'& sa tina seama de preferintele culinare ale obezului, de
statutul sau financiar, religios, modul sau de viata+
2& consumul alimentar hipocaloric sa fie prezentat
bolnavului ca fiind necesar unei perioade lungi de timp+
1al$area cal$rica a dietei. reducerea aportului energetic
se face treptat, cu cate 288%388 cal=zi, la 2%3 saptamani,
pana se a$unge la o valoare calorica totala de 1888 calorii,
pentru o perioada lunga de timp, in conditii de ambulator.
C$ntinutul dietei in (rinci(ii nutritive.
a; ratia glucidica. dezechilibrul alimentar% in sensul unui
consum e1agerat de glucide sub forma de zahar,
33
dulciuri, fainoase, paine, etc. ? este considerat factorul
principal in constituirea obezitatii comune
generalizate.
/atia glucidica reprezinta apro1. 128%1&8 g glucide,
care provin din salate, fructe, paine ( in cantitate
redusa). /atia minima de glucide este in $ur de 188 g.
b; ratia (r$tidica. proteinele au in organism rol
structural deosebit+ ele au rol de satietate deosebit,
combat stare de astenie, cresc rezistenta organismului
la infectii, to1ice, mentin tonusul normal al
organismului. #e aceea, nu este indicate absenta lor
intr%un regim de durata. /atia proteica in dieta obezilor
trebuie sa fie superioara ratiei minime azotate
fiziologice de 1 g=Agcorp, si anume pana la 1,0
g=Agcorp. :1emplu, intr%un regim cu 388 calorii sunt
incluse 08 g proteine zilnic. *n regimurile hipocalorice
de lunga durata, pentru evitarea folosirii proteinelor in
scopuri energetice, este nevoie de o ratie minima de
glucide ( cel putin 2 g glucide pentru 1 g proteine).
c; ratia li(idica. sunt premise lipide in proportie de 8,5%
8,9 g=Ag greutate ideala, in medie &8%08 g lipide.
!ceasta ratie trebuie sa include in masura egala, lipide
animale si vegetale, pentru a se asigura vitaminele
liposolubile si acizii grasi esentiali.
d; vita+inele6 se recomanda adaos de vitamine din
grupul , si anume. riboflavina, tiamina, niacina, acid
pantotenic si pirido1ina.
e; +ineralele si a(a6 se recomanda scaderea consumului
de sare pentru scaderea apetitului si scaderea retentiei
hidrice+ potasiul se indica atunci cand se administreaza
diuretice tiazidice la hipertensivii aflati in tratament.
Consumul de apa se va face intre mese.
-; alc$$lul6 este contraindicat din cauza aportului caloric
mare, 5 cal=g si pentru ca alcoolul stimuleaza apetitul
35
alimentar si reduce mibilizarea grasimilor din depozite,
favorizand depozitarea acestora.
g; -ibrele ali+entare6 au o importanta deosebita in dieta
obezului, cresc timpul de masticatie, scad absorbtia
intestinala a principiilor nutritive calorigene cu 2%&@ ,
reducand astfel, aportul caloric al obezului.
)&*&'& RE8IMUL ALIMENTAR GN DI"ERURICEMII
N$Aiuni eti$(at$genice Ji clinice des(re 4i(erurice+ii :*;
2iperuricemiile sunt afecEiuni metabolice caracterizate prin
creGterea concentraEiei sanguine a acidului uric (produs final al degradFrii
purinelor) peste limitele normalului. #eGi datele privind nivelul uricemiei
variazF dupF autori, un consens comun fi1eazF limita superioarF a
normalului la bFrbaEi la 3 mg @ Gi la femei la 0 mg@. 4e considerF cF este
vorba de hiperuricemie, cJnd nivelul acidului uric depFGeGte 5 mg@ la
bFrbaEi Gi 3 mg@ la femei. !ceastF situaEie apare fie prin creGterea de acid
uric (purinosinteza de novo, catabolism intens al acizilor nucleici celulari
sau alimentari), fie prin diminuarea e1creEiei acestuia (eliminarea renalF Gi
intestinalF insuficientF a acidului uric, distrugerea sa la nivel tisular), fie
prin combinarea unei hiperproducEii cu diminuarea e1creEiei uratice (58@
din bolnavi).
Cauzele care duc la apariEia hiperuricemiei sunt prezentate mai $os.
E8:;(;1:A +:,ER<R:CE.::(;R6
1. 2iperuricemia primarF.
a) simplF
b) asociatF unor defecte proteice specifice.
%boala von 7ierAe (guta $uvenilF)+
%sindromul Pesch ? NBhan+
%tofogeneza cu hiperuricemie minimF.
39
2. 2iperuricemia secundarF.
a) boli hematologice.
%boala mieloproliferativF+
%anemia hemoliticF cronicF+
c) terapia citoto1icF+
d) insuficienEF renalF+
e) medicamente.
%diuretice+
%salicilaEi+
%antituberculoase.
f)consumul e1agerat de alcool+
g) hipertensiunea arterialF+
h) hiperlipidemii+
i) inaniEie+
$) catoacidozF+
A) to1emie gravidicF,
l) hiperalimentaEie purinicF+
m) hiperparatiroidism+
n) psoriazis+
o) efortul muscular intens+
p) hipo1ia+
]) metastaze osoase+
r)traumatisme Intinse+
s)intervenEii chirurgicale Intinse.
)ormele primare (1) se IntJlnesc la adulEii de se1 masculin In procent
de aproape 3@ din populaEia generalF. Pa femei sunt mult mai rare Gi apar
Indeosebi dupF instalarea menopauzei.
2iperuricemiile simple se datoresc hiperproducEiei de acid uric,
asociatF sau nu reducerii capacitFEii de eliminare renalF (valorile
fiziologice ale uricuriei pe 2& de ore sunt de 208 ? 508 mg). CJnd se
constatF hiperuricurie (20@ din cazuri), este incriminatF e1clusiv sinteza
e1ageratF de acid uric. CJnd uricuria este normalF (50@ din cazuri),
3;
tulburarea metabolicF este datF de reducerea capacitFEii de eliminare renalF
a uraEilor, asociatF unei producEii e1agerate a acestora.
4e pare cF aceste perturbFri metabolice se datoresc unor anomalii
genetice.
2iperuricemiile asociate unor defecte specifice apar fie prin sinteza
e1ageratF a acidului uric (sindromul Pesch ? NBhan), fie prin reducerea
legFrii uraEilor de proteinele plasmatice (tofogeneza cu hiperuricemie
minimF).
)orma primarF a maladiei este cel mai frecvent IntJlnitF, cuprinzJnd
aproape ;8 %;0@ din totalul bolnavilor. )orma secundarF este mai rarF,
reprezentJnd doar 0 ? 18@ din totalul cazurilor. On schimb ea cuprinde o
gamF largF de situaEii In care poate apare creGterea secundarF a uricemiei.
olile mieloproliferative Gi anemiile hemolitice cronice se InsoEesc de
creGterea turnoverului acizilor nucleici (In structura cFrora intrF purinele)
Gi, In consecinEF, de o producEie e1cesivF a acidului uric. 6acienEii supuGi
terapiei citoto1ice (medicamentoase sau raze Y), pentru afecEiuni ca
leucemiile sau limpoamele, elibereazF mari cantitFEi de acizi nucleici prin
liza celulelor maligne, ceea ce oferF substratul necesar generFrii unei
supraproducEii urice. On astfel de situaEii se poate a$unge la uricemii de
pJnF la 38 ? 38 mg @.
6rezenEa insuficienEei renale constituie, de asemenea, un factor In
apariEia secundarF a hiperuricemiei, datoritF reducerii filtrFrii glomerulare.
#iureticele pot interveni In instalarea hiperuricemiei prin reducerea
hipovolemiei, InsoEitF de creGterea reabsorbEiei sodiului Gi, In mod
proporEional, a acidului uric. 6rin contrast e1pansiunea de volum
e1tracelular duce la accentuarea uricozuriei, datoritF scFderii reabsorbEiei
renale a uraEilor. 4alicilaEii, chiar In doze mici, Gi unele medicamente
antituberculoase (etambutolul, pirazinamida) produc o semnificativF
reducere a clearence%ului uraEilor.
!cidul acetilsalicilic are efect parado1al. On doze mici (1%2 g=zi) este
uGor hiperuricemiant ? prin micGorarea uricosecreEiei tubulare renale+ In
doze moderate (&%0g=zi) aspirina este uricozuricF Gi hipouricemiantF. On
cazul pirazinamidei s%a demonstrat blocarea aproape completF a secreEiei
tubulare.
58
!lcoolul consumat In cantitFEi e1agerate scade capacitatea de
eliminare renalF a acidului uric, ca urmare a metaboliEilor acizi pe care Ii
genereazF In organism Gi care se opun eliminFrii uraEilor.
!supra reducerii secreEiei tubulare a acestora intervine, dupF unii
autori, Gi hipertensiunea arterialF.
2iperlipemiile diminueazF clearence%ul uraEilor. *naniEia prin
favorizarea cetogenezei Gi a lipolizei periferice, ImpiedicF eliminarea
normalF a acidului uric. Corpii cetonici, ca Gi lactaEii, atunci cJnd se
gFsesc In concentraEii mai ridicate, acEioneazF competitiv cu acidul uric
asupra secreEiei sale tubulare.
- e1plicaEie similarF este datF Gi In to1emia gravidicF, unde
hiperuricemia apare ca un semn precoce. !portul alimentelor bogate In
nucleoproteine contribuie Intr%o mFsurF micF la creGterea persistentF a
uricemiei. #acF se asociazF consumul de alcool Gi lipide In cantitate mare
riscul apariEiei hiperuricemiei devine mai pregnant.
#intre afecEiunile endocrine, hiperparatiroidismul induce creGterea
uircemiei prin depozitarea de calciu In tubii renali, cu reducerea
consecutivF a e1creEiei renale a uraEilor.
6soriazisul, In special cel intens, se asociazF hiperuricemiei, datoritF
prezenEei unui proces catabolic accelerat al acizilor nucleici, rezultat din
reInnoirea rapidF a celulelor epidermice la nivelul leziunilor cutanate.
#eficitul de glucozo%3%fosfatazF, observat la bolnavii cu psoriazis, duce la
un surplus de fosforibozilpirofosfat, substrat de la care pleacF sintezF de
novo" a purinelor.
2ipo1ia, indiferent de etiogeneza sa, duce la descompunerea
compuGilor macroergici fosforilaEi (!,6, !#6 Gi !'6), furnizJnd astfel
un aport suplimentar de adeninF (bazF purinicF), care, In condtiEiile
carenEei de o1igen, nemaiputJnd fi utilizatF la sinteza compuGilor
macroergici, difuzeazF In lichidul e1tracelular, de unde este transformatF
In acid uric la nivelul ficatului.
'estastazele osoase atJt prin intensificarea metabolismului
nucleoproteic, cJt Gi prin hipercalciuria care le genereazF (diminueazF
e1creEia renalF a uraEilor) produc hiperuricemie. Pa acelaGi rezultat se
a$unge Gi In cazul traumatismelor Intinse Gi a intervenEiilor chirurgicale
51
e1tinse, cJnd citoliza consecutivF este responsabilF de eliberarea unor mari
cantitFEi de nucleoproteine.
:voluEia naturalF a hiperuricemiilor se desfFGoarF In trei faze.
1. 2iperuricemia latentF+
2. 4tadiul de artritF gutoasF acutF+
3. 4tadiul de artropatie gutoasF cronicF.
6rima etapF este perioada In care se instaleazF creGterea uricemiei.
#ebutul ei are loc In prea$ma pubertFEii la bFrbat Gi dupF menopauzF la
femei. Numai un numFr dintre cei atinGi de aceastF afecEiune a$ung sF aibF
manifestFri articulare sau complicaEii ale hiperuricemiei. 6este un anumit
nivel al uricemiei serul plasmatic devine suprasaturat In uraEi Gi se
favorizeazF precipitarea acestora. !tunci cJnd fenomenul are loc la nivel
articular se declanGeazF atacul de gutF. 'enEionFm cF articulaEiile Gi
formaEiunile periarticulare sunt sediul de elecEie al depunerilor urice,
datoritF faptului cF sinoviala, cartila$ele Gi tecile sunt bogate In
mucopolizaharide ce faciliteazF cristalizarea uraEilor. On plus, Eesuturile
cartilaginoase sunt slab irigate, o mare parte din energia necesarF
provenind din glicoliza anaerobF care se InsoEesc de formarea acidului
lactic. 4cFderea p2%ului local favorizeazF precipitarea acidului uric. )aptul
cF cele mai frecvente atacuri de gutF au loc la nivelul degetelor picioarelor
se datoreazF temperaturii locale mai scFzute, care constituie un factor In
plus pentru reducerea solubilitFEii uraEilor.
6rocesul de cristalizare se perpetueazF, In timp, ducJnd la formarea
unor leziuni tipice pentru stadiul cronic al gutei numite tofi. :i sunt
constituiEi din depozite de uraEi, Incon$urate de o reacEie inflamatorie de
tipul celei faEF de corpii strFini. On mod obiGnuit tofii se gFsesc la nivelul
pavilionului urechii, burselor olecraniene Gi rotuliene Gi la nivelul
tendoanelor.
#acF uricemia nu depFGeGte 9 mg@, constituirea lor are loc doar la
18@ din bolnavi.
On afara tofilor, In stadiul cronic la gutei se constatF prezenEa
artropatiei gutoase, cFreia i se pot asocia litiazF uricF Gi nefropatia gutoasF
(poate duce la insuficienEa renalF cronicF). On afara complicaEiilor
menEionate, hiperuricemia pare a fi implicatF Gi In accentuarea procesului
52
de aterogenezF prin stimularea agregFrii plachetare Gi a proliferFrii
celulelor musculare netede de la nivelul leziunilor intimei arteriale.
#atF fiind severitatea repercursiunilor pe care le au hiperuricemiile
asupra stFrii de sFnFtate, mFsurile terapeutice trebuie sF fie foarte energice
cJt Gi mai precoce instituite.
#e felul cum se poate rFspunde acestor deziderate depinde menEinerea
unui cJt mai bun echilibru biologic al individului.
M=suri diet$tera(ice
*ndiferent de stadiul de evoluEie al hiperuricemiei, regimului dietetic Ii
revine un rol esenEial In terapia acestei boli de metabolism. :l trebuie
respectat toatF viaEa Gi adaptat In permanenEF particularitFEilor pe care le
prezintF fiecare pacient.
'Fsurile care se Intreprind au urmFtoarele obiective. creGterea diurezei
Gi alcalinizarea urinii+ reducerea greutFEii corporale+ scFderea aportului de
purine sau de alimente susceptibile a se transforma In acid uric+
suprimarea produselor nutritive ce declanGeazF In mod specific atacul de
gutF+ interzicerea produselor ce IngreuneazF e1creEia acidului uric.
CreGterea diurezei este una dintre mFsurile terapeutice fundamentale
prin care se diminueazF atJt nivelul uricemiei, cJt Gi riscul instalFrii
complicaEiilor renale. - diurezF abundentF creGte clearence%ul acidului
uric, care la 50@ dintre bolnavi este mai redus decJt la persoanele
sFnFtoase. On felul acesta se antreneazF o cantitate mai mare de uraEi prin
urinF, scFzJndu%se astfel uricemia. 6e de altF parte, asigurarea unui aport
hidric ridicat reduce atJt litogeneza urinarF, cJt Gi depozitFrile
parenchimatoase renale. *ngerarea de%a lungul zilei a unui volum de
lichide care sF asigure o diurezF de peste 2,0 l pe zi scade gradul de
suprasaturare a cristaloizilor urinari. On felul acesta, daca are loc o
eliminare In e1ces de acid uric (IntJlnit la 20@ dintre bolnavi) sau dacF
densitatea urinarF este prea crescutF secundar pierderilor lichidiene
(transpiraEie, etc.) se produce o diluare a sFrurilor din urinF. !cest
fenomen limiteazF procesul de agregare In concreEiuni cristaliniene,
reducJnd riscul formFrii litiazei renale. 'ai mult, eventualele
53
microprecipitFri ale uraEilor In cFile urinare sunt preluate de flu1ul diuretic
Gi eliminate din organism. Cu cJt volumul urinar este mai mare, cu atJt
capacitatea de diluEie a sFrurilor minerale este mai crescutF.
On cazul In care litiaza renalF este de$a formatF, fFrF a bloca InsF
complet cFile urinare, cura hidricF antreneazF particulele stagnate deasupra
obstacolului ImpiedicJnd astfel creGterea acestuia In dimensiuni.
#acF se asociazF Gi o infecEie urinarF (la rJndul ei favorizeazF
litogeneza), mFrirea diurezei eliminF o parte din germenii microbieni,
IngreunJnd astfel procesul de precipitare a substanEelor minerale Gi, In
consecinEF formarea de calculi.
62%ul urinar este de asemenea influenEat de cura hidricF. Cu cJt urina
bolnavilor cu hiperuricurie este mai concentratF, cu atJt p2%ul ei este mai
mic Gi, deci, posibilitatea formFrii de calculi uratici mai mare. CrescJnd
volumul urinar, pe lJngF celelalte efecte benefice de$a menEionate, p2%ul
urinar se mFreGte. 'Fsura terapeuticF este mai eficientF la cei cu
hiperuricurii (peste 508mg=zi).
6entru ca efectul diuretic sF fie ma1im, cantitatea de lichide ingerate
trebuie repartizatF In 3%9 prize pe zi, a cJte 388%&08 ml. On general sunt
luate 0%3 prize In cursul zilei Gi una seara, la culcare. Tltima este necesarF
pentru a combate hiperconcentraEia nocturnF. 4e urmFreGte ca concentraEia
urinelor sF fie sub 1818.
CreGterea volumului urinar este obEinutF In principal prin consumarea
unor cantitFEi mari de ceaiuri diuretice (din cozi de cireGe, etula alba,
etc.), a apei potabile sau a apelor oligominerale alcaline, ultimele au Gi
proprietatea de a ridica p2%ul urinar, reducJnd astfel cristalizarea acidului
uric. ,ot In acelaGi scop se administreazF Gi bicarbonatul de sodiu sau de
potasiu In dozF de 0%3 mg=zi.
'enEionFm cF alcalinizarea nocturnF este cel mai greu de obEinut,
IntrucJt noaptea urinile sunt, In general, mai concentrate.
Tn al doila obiectiv important al mFsurilor igienico%dietetice este
limitarea globalF a raEiei calorice la persoanele supraponderale. 4%a
constatat cF prin slFbirea treptatF a bolnavului se obEine o ameliorare a
suferinEei litiazice. #e asemenea normalizarea greutFEii poate scFdea cu
pJnF la 2 mg@ hiperuricemia. 4ubliniem necesitatea ca reducerea In
5&
greutate sF se facF progresiv, IntrucJt In caz contrar creGte catabolismul
proteic Gi, implicit, producEia de acid uric, iar pe de altF parte se
accentueazF cetogeneza Gi lipoliza perifericF, care reduc prin mecanisme
competitive secreEia acidului uric la nivelul tubilor renali. On general,
aportul caloric la cei cu e1ces ponderal se limiteazF 1088%1388 calorii pe
zi.
6roteinele se restrJng la 8,9%1,8 g=Ag corp. !cest lucru este dictat de
faptul cF unii aminoacizi sunt purinogeni, iar pe de altF parte, consumul
e1cesiv de carne aduce valenEe acide, care pot contribui la reducerea
secreEiei renale a acidului uric. #e asemenea creGterea consumului de
proteine animale menEine p2 urinar scFzut, favorizJnd astfel litogeneza
uricF. Pipide se dau In $ur de 38 g pe zi.
/educerea consumului de purine este un alt obiectiv dietetic. !portul
lor e1ogen nu trebuie sF depFGeascF 288mg=zi. On urmFtorul tabel este
redat conEinutul In purine al celor mai importante alimente. 4e interzic
produsele cu un conEinut mai mare de 188 mg de purine, la 188 g aliment
Gi se restrJng cele care conEin 08%188 mg purine la 188 g aliment. 4e
e1clud viscerele (rinichi, creier, ficat, momiEe, etc.), peGtele gras (sardele,
heringi, scrumbi, anGoa), cFrnurile provenite de la animale foarte tinere
(viEel, miel), supele de carne (chiar dacF carnea nu e consumatF, In
procesul de fierbere, 08@ din purinele conEinute trec In apa de fierbere),
ciupercile. 4e recomandF, de asemenea, a nu fi consumate mezelurile
bogate In gelatine (mFresc sinteza acidului uric), picioarele de porc,
cFpFEJna de vitF, piftia, intestinele, toba. Cafeaua Gi ceaiul pot fi
consumate, IntrucJt deGi conEin metilpurine, ele nu se transformF In
organism In acid uric.
C;N=:N<8<( >N ,<R:NE A( <N;R A(:.EN8E (.1?)
*u& :. .incu6 1@A' (1)
!. !limente cu conEinut ridicat In purine 'g @
Cacao 1;88
50
'omiEe ;;8
4crumbii, heringi 5;8
CiocolatF 328
Creier 1;0
4ardele In ulei 119
. !limente cu conEinut moderat In purine 'g@
)icat de vitF ;3
6eGte afumat 92
/inichi de vacF 98
Carne de proc 58
Pinte 58
4panac 58
PimbF de vitF 00
Crap 0&
Ciuperci 08
Carne de viEel &9
'azFre &0
)asole uscatF &&
Carne de vacF &8
Carne de gJscF 33
Carne de gFinF 2;
MarzF de ru1elles, conopidF 23
CJrnaEi 28
4paranghel 1&
#in dietF trebuie eliminate alimentele care precipitF apariEia
atacului de gutF. :le sunt reprezentate de moluGte, crustacee, pateurile din
carne, cJrnaEi, etc. #e asemenea, se e1clud bFuturile alcoolice Gi se
limiteazF aportul lipidic, IntrucJt acestea IngreuneazF e1creEia renalF a
acidului uric. #eoarece acidul o1alic agraveazF efectele hiperuricemiei, se
recomandF evitarea alimentelor bogate In aceastF substanEF (mFceGe,
53
spanac, sparanghel, smochine uscate, concentrate industriale de tomate,
sfecla roGie, afinele, castraveEii, Eelina, fasolea albF etc.).
#in acelaGi motiv nu se recomandF consumul de dulciuri
concentrate, IntrucJt prin fermentaEie, dau naGtere, la nivel intestinal,
acidului o1alic.
CompoziEia dietei la bolnavii cu hiperuricemie este lacto%
fructo%vegetarianF. 6rin acestea, In afara conEinutului redus de proteine Gi,
mai ales, de purine, se asigurF un regim alimentar cu proprietFEi
alcalinizante, benefice In scFderea uricemiei (acidoza creGte uricemia) Gi
prevenirea cristalizFrii acidului uric la nivel renal.
/egimul alimentar este alcFtuit din urmFtoarele produse. lapte
dulce sau bFtut, iaurt, brJnzeturi nesFrate Gi slabe+ carne de vacF, de gFinF
Gi de peGte In cantitate redusF (188g fiartF, ca rasol), numai de 3 ori pe
sFptFmJnF+ ouF In cantitate redusF (1%3 pe sFptFmJnF) Gi numai In
preparate+ grFsimi puEine, permise numai cJt este necesar pentru a da gust
mJncFrurilor (adFugate crude la mJncare, In cantitate de apro1imativ 10 g
unt, ulei ? totalul grFsimilor consumate zilnic, incluzJnd Gi pe cele din
compoziEia alimentelor, nu trebuie sF depFGeacF 38 g)+ pJinea albF, veche
de o zi (cea neagrF trebuie evitatF)+ fFinoase (orez, fidea, griG, macaroane)+
mFmFligF+ legume verzi consumate sub forma supei+ cremF de legume,
pireuri fierte fFrF grFsimi, cartofi, sucuri de legume+ fructe+ dulciuri
(miere, gelatine de fructe, aluaturi preparate fFrF grFsime).
Condimentarea alimentelor se face cu oEet, lFmJie, pFtrun$el,
dafin, mFrar, tarhon, leuGtean, interzicJndu%se produsele picante.
Cantitatea de sodiu admisF zilnic este de 1%2 g.
4osurile permise sunt numai cele preparate dietetic din legume,
fFrF grFsime sau cu grFsime foarte puEinF. Nu se consumF supele de carne,
ci doar cele de fFinoase, supele limpezi de legume, supele%creme de
legume.
On esenEF, dieta rFmJne destul de variatF cu condiEia cumpFtFrii,
In special, a evitFrii purinelor, alcoolului Gi a prea multor lipide. 'eniurile
trebuie sF fie echilibrate caloric Gi variate In componenEa lor, dar
predominant lacto%fructo%vegetariene.
55
)&*&2& RE8IMUL ALIMENTAR GN DENUTRIPIE
N$Aiuni eti$(at$genice des(re denutriAie
#enutriEia (&) este o stare patologicF instalatF In condiEiile In
care necesarul caloric Gi=sau proteic al organismului nu pot fi satisfFcute
prin alimentaEie. #eficitul caloric Gi proteic apar de regulF ImpreunF, dar
uneori unul dintre ele este pregnant (de e1emplu In sindromul
HCashiorAor predominF deficitul proteic, iar In marasm deficitul
energetic).
*nstalarea denutriEiei se instaleazF fie In condiEiile lipsei
cantitative Gi calitative a hranei (denutriEia primarF), fie FIn condiEiile
e1istenEei unei abundenEe de hranF de care organismul nu poate dispune,
datoritF unor tulburFri ale ingestiei, digestiei Ei metabolizFrii principiilor
alimentare (denutriEie secundarF).
#enutriEia primarF rezultF prin lipsa disponibilitFEii de alimente
sau prin ingestia de alimente sFrace din punct de vedere proteic Gi caloric..
acest raport inadecavt este aproape Intotdeauna legat de situaEii ca sFrFcia,
ignoranEa (concepEii greGite asupra utilizFrii unor alimente, distribuEia
inadecvatF a hranei la membrii familiei, alimentaEia insufiecientF la sJn a
sugarilor asociatF necompensFrii nutritive cu alte produse), abandonul
persoanelor vJrstnice, catastrofe naturale, rFzboaie, migraEii forEate,
disponibilitFEi scFzute de hranF (secundare distrugerii recoltelor sau
condiEiilor necorespunzFtoare de stocare), diete cu concentraEii scFzute In
proteine Gi calorii (lapte diluat la sugari sau consum predominant de
vegetale voluminoase la copii, la care capacitatea gastricF nu permite
ingestia unor cantitFEi mari de hranF).
#enutriEia secundarF se instaleazF In condiEiile reducerii
aportului alimentar, tulburFrilor de digestie Gi absorEiei intestinale,
modificFrii utilizFrii Gi stocFrii energiei de aport, creGterii pierderilor
calorico%proteice, creGterii consumului caloric. #e obicei, aceGti factori se
asociazF In diverse modalitFEi, ducJnd la deficite nutriEionale mai mult sau
mai puEin severe. #epistarea lor reprezintF o etapF esenEialF In terapia
eficace a denutriEiei.
59
"rinci(ii generale ale diet$tera(iei @n denutriAie
#ietoterapia ocupF un rol esenEial In denutriEie, dovedindu%se, InsF, pe
cJt de laborioasF, pe atJt de greu de aplicat In anumite cazuri. #ificultFEile
derivF fie din cauza unor factori subiectivi (anore1ii nervoase, psihoze cu
refuzul categoric pentru orice tentativF de alimentare), fie din cauza unor
factori obiectivi care Ein de modificFrile funcEionale Gi anatomice induse In
denutriEie (capacitatea digestivF redusF, atrofierea mucoasei gastrice,
scFderea secreEiilor digestive, atonia musculaturii tubului digestiv,
diminuarea posibilitFEilor de eliminare a surplusului de sare provenit din
alimentaEie). 'odalitFEile de rFspuns ale denutritului la tentativele de
hrFnire sunt diverse Gi sunt mult diferite faEF de persoanele sFnFtoase.
!stfel, la o IncFrcare sodicF bine toleratF de un subiect normal, denutriEii,
datoritF eliminFrii reduse a natriului, riscF sF prezinte fenomene de
insuficienEF cardiacF congestivF (In stadiile avansate la acest proces
participF Gi alterarea miocardului prin lipsa principiilor nutritive), mergJnd
pJnF la stadiul de edem pulmonar acut.
#e asemenea, In cazul realimentFrii bruGte, deGi organismul are nevoie
de o cantitate sporitF de principii alimentare, prin lipsa adaptativF a
aparatului digestiv, apar vFrsFturi, diaree, depleEie potasicF. ,otodatF,
aportul caloric ridicat Gi instituit sporeGte nevoia de coenzime vitaminice,
care neputJnd fi uneori satisfFcutF corespunzFtor, duce la instalarea aGa%
numitei boli de realimentare". :a se caracterizeazF prin semne de
avitaminozF (Indeosebi din comple1ul ), dintre care cele mai
caracteristice sunt. limba roGie depapilatF Gi dureroasF, gingivitF, senzaEia
de arsuri ale mucoasei bucale. #atoritF acestor modalitFEi diverse de
reacEie se impune luarea unor mFsuri de precauEie In hrFnirea denutriEilor.
6rincipiile generale ale dietoterapiei In denutriEie implicF urmFtoarele
aspecte(&) .
o realimentarea sF fie progresivF, fracEionatF, acceptabilF ca
gust Gi adaptatF fiecFrui bolnav+
5;
o cantitatea iniEialF de alimente trebuie sF fie puEin mai mare
decJt cea consumatF de bolnav, mFrindu%se apoi treptat valoarea calorico%
protidicF a raEiei+
o se preferF alimentarea pe cale bucalF, In realimentarea
denutriEilor anore1ici sau dispeptici, administrarea de proteine se face din
surse cJt mai agreabile, sapide Gi stimulante pentru apetit ? se preferF
carnea, peGtele, brJnza Gi ouFle, care prezintF In plus un aport caloric Gi
proteic important Intr%un volum mic (laptele simplu, In general nu este
bine tolerat, preferJndu%se laptele bine Indulcit cu 20%08 g zahFr la 088 ml
lapte, sau laptele acidulat)+
o se recomandF variaEia meniului Gi a surselor de proteine+
o lipidele, deGi au valoare caloricF ridicatF, nu se dau In e1ces,
Gi se servesc proaspete sau fierte, pentru a evita tulburFrile biliare+
o se evitF atJt alimentele bogate In celulozF Gi apF sau cele cu
digestie laborioasF (legume verzi, fructe, bFuturi, grFsimi prF$ite, legume
uscate), cJt Gi zaharurile concentrate+
o amestecurile de alimente cel mai bine tolerate sunt cele care
aduc un mililitru de apF pentru o calorie.
Ali+entaAia $ral=
4e face EinJnd cont de principiile generale ale realimentFrii In denutriEie.
Onainte de instituirea ei, din discuEiile purtate cu bolnavul, se cautF sF se
afle durata perioadei de subalimentaEie, cantitatea Gi calitatea diverselor
principii nutritive consumate, obiceiurile alimentare, gusturile Gi
preferinEele pacientului. On felul acesta, pe lJngF datele cFpFtate In
stabilirea conduitei de realimentare, se realizeazF o apropiere de bolnav,
care se dovedeGte deosebit de beneficF asupra psihicului acestuia, care este
de cele mai multe ori afectat (3).
4e Incepe cu un regim lichid, semilichid sau solid, In funcEie de
severitatea denutriEiei, de posibilitFEile de masticaEie, deglutiEie Gi digestie
a pacientului.
'esele se administreazF In mai multe prize zilnice (0%5 pe zi), pentru a
evita vomismentele, diareea, instalarea hipoglicemiilor. Pa copii este
98
preferabilF In prima fazF a realimentFrii, forma lichidF sau semilichidF a
conEinutului alimentar. CreGterea valorii proteice Gi calorice a alimentaEiei
la copiii cu denutriEie severF, In special la cei cu proteinemie sub 3g=dl sau
cu serioase tulburFri metabolice, se realizeazF la 2%3 zile. 6entru copiii mai
mari Gi aldulEii cu apetit pFstrat, hrana semilichidF poate fi parEial
substituitF cu produse solide care Intr%un volum mic InglobeazF o valoarea
caloricF Gi proteicF considerabilF, de bunF calitate Gi uGor digerabilF.
*!antit)ile din afara parantezelor sunt reprezentate de lapte lic+id cu
,- gr)simi. !antit)ile din paranteze sunt lapte-praf.
**!.nd se folosete lapte-praf din lapte sm.nt.nit/ se adaug) uleiuri
vegetale indicate (n paranteze.
On mod practic, la persoanele mature cu toleranEF digestivF
pFstratF, realimentarea oralF se porneGte de la cantitFEile consumate
spontan de bolnav Gi se creGte progresiv raEia caloricF cu 088 de calorii la
3%& zile, iar cea proteicF cu 0 g proteine la 2 zile, apoi la & zile, iar ulterior
la 9 zile, pJnF se a$unge la o raEie de 2088%3088 de calorii, cu 128%108 g
proteine pe zi (2%2,0 g=Ag corp=zi). On cazul in care aportul alimentar
anterior instruirii dietoterapiei era nul (de e1emplu greva foamei), se tinde
a se realiza rapid un minimum de 088 calorii zilnic, cu 38%&8 g proteine,
pentru a aduce catabolismul azotat Gi a se evita acidoza. On nici un caz nu
se IncearcF salturi bruGte In alimentaEie, IntrucJt acestea pot avea efecte
catastrofale.
6roteinele recomandate sunt cele cu valoare biologicF mare,
care provin din lapte, ouF, carne slabF, peGte, e1tracte din soia, lapte praf
(Inglobat In pireuri de legume). #ieta trebuie suplimentatF cu substanEe
minerale Gi vitamine. 4e prescriu astfel 9%18 m:]=Ag corp=zi de potasiu, 3%
[ile de la Inceputul
tratamentului
6roteine
(g)
:nergie
(Hcal)
Paptec
(g)
[ahFr
(g)
Tleiuricc
(g)
1
3
0
5
8,9 % 1
1,0 % 2
2,0 % 3
3,0 % &,0
58 % ;8
180 % 110
120 % 130
1&0 % 138
29 (3)
05 (3)
90 (;)
&,0 (1&)
10
28
28
28
%
% (1)
% (2)
% (3)
91
0 m:]=Ag corp=zi de sodiu, 0%9 m:]=Ag corp=zi de calciu, 1%2 m:]=Ag
corp=zi de magneziu.
#e asemenea, este necesarF adFugarea In raEia zilnicF a 38%128
mg de fier, 18 mg de zinc, 8,3 de acid folic, 0888 T* de vitamina !,
vitamina 1 18%10 mg, vitamina C 288 mg, cJt Gi o serie de alte
oligominerale Gi vitamine conEinute In diverse preparate comerciale (de
e1emplu Cobidec").
!limentele administrate sunt reduse ca volum, se servesc uGor
acidulate, pentru a stimula apetitul Gi Intr%o formF care sF nu necesite o
masticaEie IndelungatF. )elurile de mJncare trebuie sF fie cJt mai variate,
apetisante Gi prezentate pe rJnd, pentru a%i crea bolnavului, adesea
inapetent Gi astenic, plFcerea Gi posibilitatea de a consuma raEia prescrisF.
/Fspunsul organismului denutrit la dietoterapie este iniEial fFrF
un cJGtig evident In greutate sau chiar, din contrF, se constatF o scFdere
ponderalF datoritF instalFrii unei diureze abundente, cu dispariEia
consecutivF a edemelor. On cazul neavizFrii acestei modalitFEi de rFspuns,
e1istF pericolul tentaEiei de a creGte raEia calorico%proteicF, ceea ce s%ar
InsoEi de reacEii secundare nedorite (3).
#upF 5%10 zile apare o perioadF rapidF de creGtere In greutate.
Pa copii rata iniEialF de creGtere ponderalF este de 18%10 ori mai mare
decJt la copiii normali de aceeaGi vJrstF Gi poate atinge un nivel de 28%20
de ori mai ridicat. Tnii pacienEi prezintF o creGtere In greutate doar de &%0
ori mai mare, fapt datorat aportului caloric insuficient sau prezenEei unei
infecEii manisfeste sau asimptomatice (infecEii urinare, tuberculozF etc.).
Pa adulEi dupF un cJGtig ponderal de 5 Ag, curba ponderalF ascesioneazF
mai lent. CJnd bolnavul IGi recapFtF forEa Gi greutatea, se poate trece
treptat la un regim normal. Maloarea caloricF a acestuia se creGte prin
consumul, Indeosebi, a fFinoaselor, untului, zahFrului Gi laptelui
(preferabil In diverse preparate).
Ali+entaAia (rin s$nda na.$gastric=
On cazul In care starea generalF a bolnavului este alteratF, cu astenie Gi
anore1ie pregnantF, ce ImpiedicF orice tentativF de hrFnire, se recurge la
92
alimentaEia prin sondF nazalF. Pa aceeaGi soluEie se apeleazF Gi la cei cu
afecEiuni bucofaringiene (1). :ste preferabilF realimentarea prin sondF
nazalF celei parenterale, IntrucJt ea evitF supraIncFrcarea volemicF cu
lichidele de perfuzie. ,otodatF, digestia Gi absorbEia principiilor nutritive
se realizeazF In mod progresiv, fFrF a forEa anumite cFi metabolice.
4e IntrebuinEeazF sonde fle1ibile, neabrazive care sF nu provoace
ulceraEii ale mucoasei gastrice. Cele realizate din 6MC tind sF devinF
rigide, iar partea aflatF In contact cu sucul gastric, sfFrJmicioasF. #e aceea
ele nu se IntrebuinEeazF mai mult de 18 zile. On schimb cele de poliuretan
pot fi folosite o lungF perioadF de timp (pJnF la 3 luni).
*ntroducerea tubului se face dupF o prealabilF pregFtire a pacientului
cFruia i se e1plicF In ce constF procedura Gi scopul acesteia.
Ompingerea tubului prin narF se face dupF verificarea prealabilF a
curFEeniei acesteia. !dJncimea pJnF la care se introduce sonda se
apreciazF prin Insumarea distanEei dintre vJrful nasului Gi lobul urechii, Gi
apoi de la lobul urechii la apendicele 1ifoid. Pa lungimea obEinutF se
adaugF 08 cm. 4e lubrefiazF vJrful sondei Gi se Impinge posterior cerJnd
pacientului sF InghitF mici InghiEituri de apF pe mFsurF ce tubul trece. -
datF ce tubul a a$uns dincolo de nasofaringe se permite pacientului sF se
odihneascF scurt timp. 4e cere apoi bolnavului sF InghitF cu gJtul flectat.
6e mFsurF ce sonda avanseazF, dacF apare tusea sau pacientul se
cianozeazF, se retrage tubul In nasofarin1 Gi se IncearcF din nou. 6entru a
se confirma dacF tubul este In stomac, se aspirF suc gastric, sau se
introduce aer prin sondF Gi se ascultF cu stetoscopul deasupra stomacului,
ori se face un control radiologic. #upF introducerea corectF a sondei, se
Incepe administrarea produselor nutritive. !cestea au o compoziEie
comple1F, bogatF In proteine, hidraEi de carbon, lipide, vitamine Gi
minerale.
6roteinele sunt Indeosebi de origine lactatF, iar cei care nu tolereazF
laptele din e1tracte de soia. OntrucJt nu provoacF tulburFri dispeptice, se
preferF preparatele proteice cu lanEuri scurte de peptide care au o
osmolaritate scFzutF Gi sunt mai uGor acceptate din punct de vedere
fiziologic.
93
7lucidele recomandate In alimentaEia prin sondF nasogastricF sunt
polimerii de glucozF. 6reparatele comerciale Caloreen", 6olBcose" Gi
6olBcal" sunt hidrolizate de amidon cu conEinut foarte scFzut In molecule
de glucozF, dar bogate In polimeri ai acesteia (de cJte 0 molecule de
glucozF). :le au avanta$ul de a avea o osmolaritate de 1=0 din cea a
soluEiilor glucozate. )olosirea monomerilor de glucozF ca sursF
hidrocarbonatF este dezavanta$oasF, IntrucJt precipitF instalarea diareei.
Pactoza din lapte are reputaEia de a induce, de asemenea, diaree, datoritF
unui deficit anterior de lactozF sau cFpFtat In urma subnutriEiei.
7rFsimile sunt procurate din diverse preparate lipidice. Colagen"
(08@ emulsie de ulei de arahide Gi apF) sau #uocal" (mi1turF de
trigliceride cu lanE mediu, cu lanE lung Gi polimeri de glucozF). #acF apare
malabsorbEia grFsimilor, steatoreea poate fi evitatF, substituind
trigliceridele cu lanE mediu prin cele cu lanE lung. #atoritF acestui
inconvenient, trigliceridele cu lanE mediu se introduc In dietF In mod
gradat. :le au InsF alte avanta$e. !vJnd o lungime mai micF, pot fi parEial
solubile In apF Gi pot fi mai uGor absorbite decJt cele cu lanE lung, chiar In
absenEa bilei sau lipazei. On plus trigliceridele cu lanE mediu%scurt
circuiteazF absorbEia limfaticF, trecJnd direct In circulaEia portalF.
#intre preparatele lipidice care conEin predominant trigliceride
menEionFm. ,riosorbon" Gi 4upranutril 'C,".
Mitaminele Gi mineralele trebuie sF completeze aportul nutritiv asigurat
In condiEii de alimentaEie prin sonda nasogastricF. 4e folosesc diverse
produse multivitaminice Gi multiminerale.
#eosebit de eficace este preparatul 4eravit", care raportat la 188 gr.,
contine urmatoarele
elemente. magneziu 1208 mg, fier 93,2 mg, zinc 93,2 mg, ioduri 8,35 mg,
mangan 12,& mg, cupru 9,2 mg, molibden 333 g, crom ;8 g, fosfor
1388 mg, vitamina ! 3,0 mg, vitamina : 133 mg, vitamina C 033 mg,
vitamina 1 11,3 mg, vitamina 2 11,3 mg, pirido1inF 10 mg,
nicotinamidF 93,2 mg, acid pantotenic 33,3& mg, inozitol 19& mg,
vitamina # 39 g, vitamina 12 33 g, acid folic biotinF 1138 g,
vitamina H1 3;28 g.
9&
-smolaritatea amestecului alimentar are o importanEF deosebitF In
obEinerea unei bune stFri de nutriEie. !cest lucru este datorat faptului cF In
condiEiile unei osmolaritFEi prea ridicate comparativ cu cea a plasmei se
atrage apa In lumenul intestinal Gi se produce diareea (implicit se pierde o
mare parte din principiile nutritive asigurate prin hranF). 6entru a se atinge
o osmolaritate de 298%388 mosm=l, amestecul alimentar trebuie compus
dintr%o gamF largF de proteine, polimeri de glucozF cu greutate molecularF
mare Gi trigliceride cu lanEuri lungi de carbon.
Tnii autori sunt de pFrere cF mult mai importantF este osmolaritatea pe
unitatea de timp decJt cea pe unitate de volum. !stfel, dacF preparatul
nutritiv are o osmolaritate mai ridicatF decJt a plasmei. el poate fi utilizat
cu rezultate foarte bune, dacF se IncetineGte ritmul sFu de infuzie.
/ealimentarea se face progresiv, IncepJnd cu 088 calorii pe zi Gi 38 g
proteine, adFugJndu%se la 2 zile cJte 388%088 calorii pJnF la atingerea a
2088%3888 calorii Gi 128%108 g proteine. !mestecul nutritiv standard
conEine 1 calorie=ml. ,rebuie avut gri$F sF nu se depFGeascF 388 ml=orF,
dupF care realimentarea se poate relua la 3%& ore. #upF instilaEie, pe sondF
se introduce ser fiziologic pentru a o spFla. :a nu trebuie menEinutF mai
mult de 10 zile, cFutJndu%se ca In acest interval sF se recapete potenEialul
de alimentare oralF.
Ali+entaAia (arenteral=
#upF unii autori IntrebuinEarea ei este $ustificatF doar In rare situaEii,
datoritF numeroaselor inconveniente ce duc la creGterea mortalitFEii (1). :a
reprezintF o soluEie de realimentare complementarF Gi tranzitorie.
*nstituirea sa se realizeazF In condiEiile In care alterarea stFrii generale a
bolnavului este deosebit de severF, necesitJnd reechilibrarea bolnavului In
secEiile de terapie intensivF. Calea de abord venoasF este reprezentatF de
venele periferice, vena $ugularF, subclavie, femuralF, iliacF Gi safenF, poate
fi IntrebuinEat Gi un cateter, introdus direct In atriul drept. CondiEiile de
sterilitate din camera bolnavului, de la nivelul insecEiei cutanate a
cateterului, ale soluEiilor mJnuite pentru perfuzie Gi heparinizarea
90
periodicF a cateterului sunt aspecte fundamnetale pentru a Impiedica
infecEiile locale, generale Gi trombozele.
Concomitent cu echilibrarea hidroelectroliticF, care constituie primul
obiectiv al alimentaEiei parenterale (vezi tratamentul fiziopatologic), se
asigurF un aport caloric substanEial Gi o gamF largF de principii nutritive.
Necesarul caloric, estimat la cel puEin 2888 de calorii=zi este asigurat
predominant din glucide Gi lipide.
#intre glucide, cel mai frecvent utilizatF este glucoza care se
administreazF In soluEii de 28@.
Pipidele se administreazF sub formF de emulsii comercializate sub
diferite denumiri. Pipofundin", *ntralipid", ,ravamulsion", etc.
Tn accent deosebit se pune In prezent pe includerea In componenEa
soluEiilor lipidice a trigliceridelor cu lanE mediu ('C,), In defavoarea
celor cu lanE carbonic lung (PC,). :1plicaEia este datF de o1idarea mai
rapidF a 'C, In ficat, posibilitatea utilizFrii lor In Eesuturile e1trahepatice
Gi a faptului cF nu necesitF prezenEa carnitinei pentru a traversa membrana
mitocondriilor din Eesuturile e1trahepatice.
!portul proteic este furnizat prin perfuzii cu plasmF, sJnge, hidrolizate
proteice Gi soluEii de aminoacizi. 6lasma Gi sJngele total restabilesc masa
sanguinF Gi corecteazF anemia, ele neconstituind o veritabilF alimentaEie
proteicF. !minoacizii din proteinele plasmatice sunt eliberaEi abia dupF
cJteva zile Gi, atunci In mod incomplet. *atF de ce In practica clinicF se
utilizeazF cel mai frecvent soluEiile de aminoacizi Gi hidrolizatele de
proteine.
CompoziEia soluEiilor de aminoacizi trebuie sF se apropie cJt mai mult
de concentraEia aminoacizilor intracelulari, a cFror proporEie optimF
asigurF sinteza adecvatF a proteinelor.
On alimentaEia denutriEilor se recurge la diverse preparate comerciale,
dintre care cele mai IntrebuinEate sunt. !minofusin", )re!mine",
!zonutril", !minoplasmal", ,otamine", 4Bnthamin", ,ravasol",
Mitamin".
/itmul de administrare al acestor surse de aminoacizi se face cu 2
ml=Ag corp=orF sau chiar mai lent. ,rebuie menEionat cF !zonutrilul",
)re!mine" Gi !minofusinul" In perioada de trecere spre alimentaEia
93
oralF scad apetitul Gi reduc aportul nutritiv cu 38@, aspecte care nu se
IntJlneGte In cazul folosirii soluEiei de Mamin".
2idrolizatele proteice se folosesc In cantitFEi de 08%188 g=zi.
Mitaminele se pot administra pe cale intravenoasF In amestecuri a cFror
compoziEie a fost stabilitF In mod diferenEiat pentru copii Gi adulEi.
- parte din aceste vitamine se altereazF In condiEiile In care sunt
introduse In amestecuri de aminoacizi lipide Gi hidraEi de carbon sau cJnd
viteza de perfuzare este prea lentF (de e1emplu vitamina !).
-ligomineralele prescrise In alimentaEia parenteralF sunt necesare
refacerii unei pFrEi din potenEialul enzimatic al organismului.
C;.,;B:=:A /;R.<(E: 9:8A.:N:CE ,AREN8ERA(E(1)
!#TPS* C-6**
Mitamina ! mg (T*) 8,;; (3388) 8,5 (2388)
Mitamina #2 (T*) 0 (288) 18 (&88)
Mitamina : mg (T*) 18 (18) 5 (5)
Mitamina H1 mg 8 8,2
,iaminF g 3 1,2
/iboflavinF mg 3,3 1,&
NiacinF mg &8 15
6irido1inF mg & 1
6antotenat mg 10 0
iotinF 38 28
!cid folic &88 1&8
CiancobalaminF 0 1
!cid ascorbic mg 188 98

C;N"8:8<EN=:: <N;R ";(<=:: (:,:*:CE ,ER/<BAB:(E(1)
Pipofundin" 'C,=P7,
(/aportare g la litru)
Pipofundin"
('C,=PC, 18@)
Pipofundin"
('C,=PC, 28@)
Tlei de boabe de soia
,rigliceride cu lanE mediu
08
08
188
188
95
PecitinF din ouF
7licerol
12
12
12
20
Maloare caloricF (Hcal)1809 1;18
Pipofundin 4" (g la litru) Pipofundin" (4 18@)Pipofundin" (28@)
Tlei de soia
PecitinF din boabe de soia
7licerol
188
0>)
2)
288
*)
*)
Maloare caloricF (Hcal)1839 2830
,ravamulsion" (g la litru) ,ramavulsion" (18@) ,ramavulsion" (28@)
Tlei de boabe de soia
)osfatide din ou
7licerinF
188
12
22,0
288
12
22,0
Maloare caloricF (Hcal)1188 2888
C;N"8:8<EN=:: <N;R ";(<=:: *E A.:N;AC:B:
,ER/<BAB:(E(1)
)&*&)& RE8IMUL ALIMENTAR GN B#LILE DE ST#MAC
6r 6reparatul !zot
(g=l)
Mal. caloricF
(H>=P)
:lectroliEi (mmol)
H 'g2L Na Cl
!lEi componenEi=litru
!!minofusin
18 1888
"1
5m3 &288 38 0 &8 1& 4orbitol vitamin
!minoplasmal P18
P1
13.83 1588 20 2,0 &9 32
226-& ? ; mmol
5m0 mmol
!"!minople1"1& 2&,; 2388 38 2,0 30 35 !cid malic
) )ree!mine" 18@ 10,3 1308 % % 18 2
26- 18 mmol
4"4Bnthamin" ; ;,1 1888 38 0 53 58
226- 38mmol
M"Mamin" ; ;,& 1888 28 1,0 08 00 Ca 2L 2,0 mmol
99
RE8IMUL ALIMENTAR GN DIS"E"SIILE 8ASTRICE
N$Aiuni eti$(at$genice des(re dis(e(siile gastrice
#ispesiile gastrice nu sunt IncF bine individualizate (1). :le au fost
ImpFrEite, la Inceput, In forme primitive, datoritF unei alimentaEii
nepotrivite Gi forme secundare datoritF altor boli (diabet, insuficienEF
renalF, aterosclerozF). :le se Impart, de asemenea, In organice (suferinEa
gastricF este refle1ul unei afecEiuni organice din altF parte a organismului)
Gi funcEionale. !cestea din urmF sunt cele mai frecvente.
#ispepsii organice IntJlnim ca o consecinEF a apendicitei cronice, a
unei calciloze renale, In into1icaEiile cu plumb, hernii etc. Gi se
caracterizeazF prin dureri, pirozis, eructaEii, scFderea apetitului. ,oate
acestea duc la tulburFri de nutriEie, cu pierdere In greutate. ,ot acest fel de
dispepsii IntJlnim In unele boli sistemice ca. hipertensiunea arterialF,
ateroscleroza, diabetul, insuficienEa renalF, tumori cerebrale etc.
#ispepsia funcEionalF, de cauzF nervoasF sau hiponevroticF, este mult
mai frecventF, este cornicF, se InsoEeGte de constipaEie, insomnii, scFderea
apetitului. olnavii aceGtia suferF, In general, de neurastenie, isterie, au un
colon iritabil. :i sunt bolnavi ce trebuie InEeleGi, reeducaEi Gi trataEi.
M=suri diet$tera(ice
#ietoterapia dispepsiilor este dificilF Gi necesitF Increderea bolnavului,
dar Gi tratamentul bolilor de bazF, In formlele organice.
Ca regulF generalF, se va avea In vedere suprimarea fumatului,
alcoolului, condimentelor. olnavul va mJnca la ore regulate, nu se va
grFbi la masF, va rFmJne In repaus dupF masF circa o orF, cu o compresF
cFlduEF pe abdomen.
#intre alimentele permise, menEionFm+ carnea de vacF, de viEel, de
pasFre bine fiartF sau bine friptF, supele de carne (acestea din urmF fiind
e1citosecretorii vor fi indicate numai In formele hipoacide sau
hipostenice)+ ouFle fierte moi, peGtele slab (GtiucF, GalFu, biban etc)+
laptele preparat cu fidea, cu tFiEei, cu griG, brJnzF de vaci, brJnzF telemea
9;
desFratF, pJinea albF veche de o zi (sau chiar prF$itF In forme de
hiposecreEie)+ legumele se dau gFtite a la grec]ue" sau sub formF de
pireuri+ fructele coapte la cuptor (mere, pere) sau sub formF de pireuri Gi
compot neIndulcit+ untul Gi uleiul (In cantitate obiGnuitF, nu InsF sub formF
de alimente prF$ite In unt sau ulei), ceaiul dupF fiecare masF,
4e vor evita alimentele preparate nedietetic (rJntaG, sosuri, ceapF
prF$itF, cartofi prF$iEi, maionezF etc.), legumele tari (ceapa, usturoiul,
castraveEii), legumele boabe (mazFrea, lintea, fasolea), carnea grasF de
porc sau de vJnat, mezelurile untura, conservele nedietetice, brJnzeturile
nefermentate, ouFle tari, zarzavaturile Gi fructele crude, dulciurile
concentrate.
RE8IMUL ALIMENTAR GN 8ASTRITE
N$Aiuni eti$(at$genice Ji clinice des(re gastrite
7astritele sunt afecEiuni inflamatorii difuze ale mucoasei gastrice (1).
:le pot avea un caracter acut sau cronic. Cele acute apar In conte1tul unor
agresiuni ocazinale, uneori recurenEiale asupra mucoasei gastrice, pecJnd
cele cronice se instaleazF fir In continuarea celor acute (dacF acestea nu au
fost vindecate), fie In mod insidios In condiEiile unei predispoziEii
ereditare, dacF se instaleazF agresiuni gastrice repetate sau prelungite.
8astritele acute
7astritele acute survin Indeosebi dupF (2).
agresiuni alimentare (prin masticaEie incompletF, abuz de
vegetale cu conEinut de fibre groase, ingestia e1ageratF de alcool,
consumul de produse prea reci sau prea fierbinEi, abuzuri ocazionale de
condimente sau grFsimi prF$ite la cei cu o sensibilitate gastricF particularF
etc.)+
infecEioase (In conte1tul unei viroze respiratorii, hepatitei
epidemice, virozelor herpetice, zona zoster, to1iinfecEiilor alimentare,
infecEiilor generale, infecEiilor bucodentare, supuraEiilor bronhopulmonare
;8
etc. ? agresiunea asupra mucoasei gastrice se face fie prin acEiunea localF
a agenEilor infecEioGi sau to1inelor acestora, fie prin antrenarea lor de
circulaEia sanguinF de la focarul infectat Gi transportul la peretele gastric
unde IGi e1ercitF efectele nocive)+
chimice (medicamente, substanEe to1ice, acidocetoze, reflu1
duodenogastric etc.)
alergice (sensibilizare la unele alimente sau medicamente).
!cEiunea iritativF a factorilor menEionaEi duce la congestia mucoasei
gastrice. Tneori se pot asocia hemoragii difuze (gastritF hemoragicF) sau
eroziuni superficiale.
!ceste modificFri structurale au un caracter relativ rapid reversibil,
regenerarea mucoasei fFcJndu%se In cJteva zile sau cel mult &%3 sFptFmJni.
/iscul evoluEiei prelungite creGte proporEional cu repetarea puseelor acute.
oala se instaleazF brusc, cu greEuri Gi vFrsFturi, dureri In eta$ul abdominal
superior, eructaEii, gust neplFcut Gi senzaEie de plenitudine. 4e asociazF
adesea dureri de cap, starea de rFu general, indispoziEie, eventual
manifestFri infecEioase. 'anifestFrile clinice pot fi uneori estompate
reducJndu%se la inapetenEF, repulsii faEF de alimente Gi disconfort
abdominal sau, dimpotrivF, e1trem de severe cu intoleranEF digestivF
totalF. On absenEa unui tratament adecvat boala evolueazF spre deshidratFri
importante ale organismului (secundare vFrsFturilor repetate) sau
hemoragii digestive masive (In gastrite erozive). #upF depFGirea
episodului acut, unii bolnavi rFmJn cu o sensibilitate gastricF de duratF
care impune un program dietetic riguros.
8astritele cr$nice
6rocesul inflamator are un caracter parcelar fiind localizat la o
e1tremitate sau alta a stomacului. /areori are caracter difuz. *nstalarea
gastritelor cronice se face de cele mai multe ori insidios In urma acEiunii
;1
con$ugate a predispoziEiei ereditare cu factorii de mediu. 6redispoziEia
ereditarF poate fi suspicionatF la bFrbaEii de grup sanguin !, cu ochii
albaGtri, cu IncFrunEire precoce Gi care prezintF In familie Gi alEi membri cu
gastritF cronicF (1).
On ceea ce priveGte factorii de mediu, aceGtia sunt fie endogeni
(secundari unor suferinEe ale organismului), fie e1ogeni (din mediul
ambiant).
*nfluenEele endogene apar In conte1tul e1istenEei insuficienEei renale (o
parte din ureea aflatF e1cesiv In sJnge se eliminF la nivelul mucoasei
gastrice, iritJnd%o), infecEiilor cronice pulmonare (prin InghiEirea repetatF
de sputF infectatF), gutei, bolilor endocrine, afecEiunilor autoimune,
insuficienEei cardiace, cirozei hepatice, afecEiunilor biliare, pancreatitelor
etc.
#intre influenEele e1ogene, cel mai frecvent implicate In apariEia
gastritelor cronice sunt infecEiile gastrointestinale, agresiunile alimentare
(e1ces de alcool, condimente, grFsimi prF$ite, deficit proteic, vitaminic Gi
mineral, nerespectarea normelor de igienF alimentarF etc.), stresul, unele
medicamente (Indeosebi antiinflamatorii) (5).
ConsecinEa agresiunii repetate asupra mucoasei gastrice se reflectF In
modificFrile sale structurale. :le sunt de severitFEi diferite. Cele mai
uGoare forme sunt gastritele superficiale. 'ai alterate structural sunt
gastrita atroficF Gi atrofia gastricF.
1astrita su&erficial este cea mai precoce formF a gastritei cronice.
:a constF In alterarea mucoasei de acoperire fFrF interesarea glandelor
secretorii din profunzime. !ceasta este Gi e1plicaEia pentru care scFderea
secreEiei acide a stomacului este puEin afectatF In gastrita superficialF.
7rosimea mucoasei nu este modificatF.
1astrita atrofic se caracterizeazF prin alterarea severF a celulelor
epiteliale Gi reducerea grosimii mucoasei. 7landele din structura peretelui
gastric sunt diminuate numeric Gi de dimensiuni mici. Celulele secretante
de acid clorhidric Gi pepsinogen (enzimF ce intervine In digestia
proteinelor) sunt reduse pJnF la dispariEie, ceea ce reflectF proporEional Gi
In volumul secreEiei gastrice.
;2
Atrofia gastric se caracterizeazF prin reducerea importantF a grosimii
mucoasei gastrice Gi prin absenEa formaEiunilor glandulare. 4ecreEia acidF
este practic absentF. Peziunile gastrice sunt de regulF ireversibile, cu
tendinEF spre alterarea progresivF a mucoasei. 7astrita superficialF
evolueazF spre gastrita atroficF Intr%un interval lung, de mai mulEi ani.
*nstituirea In timp a tratamentului duce la ameliorarea suferinEei
digestive Gi la ImbunFtFEirea secreEiei gastrice.
#in punct de vedere clinic ma$oritatea gastritelor cronice au o
simptomatologie redusF. olnavii acuzF cel mai adesea lipsa poftei de
mJncare, balonFri postprandiale, senzaEie de saEietate prelungitF,
disconfort dupF consumul de produse greu digestibile, dureri postprandiale
In eta$ul abdominal superios cu caracter continuu sau intermitent Gi avJnd
o localizare difuzF. 'ai rar survin Gi vFrsFturi InsoEite de greEuri
persistente. *ntoleranEa digestivF este mai promptF dupF alimente reci,
produse iritante Gi consumul alimentar rapid. ,reptat bolnavii IGi restrJng
raEia alimentarF Gi slFbesc, prezentJnd concomitent stFri de indispoziEie,
stFri depresive Gi neurastenie. #ureri abdominale intense se observF mai
rar, apFrJnd doar dacF se instaleazF fenomene de perigastritF. *nstalarea
anemiei perniciose (prin deficit de vitamina 12) reflectF severitatea
leziunilor mucoasei gastrice, IntrucJt secreEia factorului intrinsec"
rFspunzFtor de absorEia vitaminei 12, scade proprEional cu atrofia
mucoasei gastrice. !cuzele bolnavilor apar la intervale neregulate,
declanGate de intervenEia diferiEilor factori e1ogeni. Cu timpul pot deveni
InsF permanente. On stadiul In care se instaleazF lipsa totalF a secreEiei
gastrice apar tulburFri severe de digestie cu malabsorbEie Gi denutriEie
secundarF. #e asemenea, prezenEa unei vechimi a leziunilor atrofice de
peste 18%10 ani constituie un risc considerabil pentru cancerul gastric.
,ratarea corectF Gi din timp a gastritelor acute Gi cronice reprezintF
singura modalitate de prevenire a complicaEiilor bolii Gi de asigurare a
unui confort de viaEF pacienEilor. On cazul gastritelor cronice cu
2elicobacter pBlorB, eradicarea medicamentoasF a infecEiei prin prisma
relaEiei beneficiu%cost nu este obligatorie. :a se impune numai la bolnavi
cu risc crescut de cancer gastric, copiii asimptomatici cu gastrite 2. 6Blori
pozitive Gi bolnavi cu gastritF simptomaticF Gi leziuni histologice active.
;3
Concomitent cu tratamentul medicamentos, In gastritF trebuie luatF o
anumitF conduitF dietoterapicF pentru a se ameliora sau vindeca suferinEa
gastricF.
"rinci(ii dietetice @n tera(ia gastritel$r:*;
ConcepEiile dietoterapice moderne privind gastritele acute Gi cronice
recomand evitarea regimurilor prea restrictive Gi dezechilibrate In principii
alimentare ce se dovedesc dFunFtoare nutriEiei generale a bolnavului, mai
ales In condiEiile unei suferinEe de lungF duratF stomacului. #e aceea In
prescrierea dietei se urmFreGte pe deoparte readaptarea treptatF a
pacientului la o alimentaEie cJt mai apropiatF de normal, iar pe de altF
parte evitarea a tot ce este dFunFtor gastritei, atJt prin alimentul ca atare,
cJt Gi prin modul de preparare culinarF a acestuia.
Tn regim monoton, fFrF gust, prezentat necorespunzFtor preferinEelor
bolnavului impune reEinerea din partea acestuia Gi duce In final la
nerespectarea dietei prescrise. /ecomandarea unui regim mai larg,
apropiat de obiceiurile alimentare ale pacientului, preparat dietetic Gi servit
Intr%o formF cJt mai apetisantF face ca el sF fie acceptat Gi urmat fFrF
greutate de ma$oritatea bolnavilor. !ceGtia trebuie sF cunoascF In detaliu
fiecare aliment Gi bFuturF permisF, volumul de produse nutritive pe care au
dreptul sF le mFnJnce la fiecare masF, modul de preparare al alimentelor,
temperatuta optimF de consum. 'esele se recomandF a fi luate totdeauna
la aceeaGi orF, sF fie puEin mai abundente Gi mai frecvente (&%0 mese pe
zi).
:vitJndu%se unui volum mare de alimente la mese, se prote$eazF
stomacul de un efort digestiv suplimentar, care ar favoriza In timp
decompensarea sa secretorie Gi motorie. ,rebuie, de asemenea, atrasF
atenEia asupra respectFrii anumitor norme elementare de alimentare.
!stfel, masticaEia insuficientF, datoratF fie IngurgitFrii rapide dictate de
senzaEia de foame, fie unei danturi insuficiente sau neIngri$ite creGte
travaliul gastric Gi, implicit accentueazF suferinEa bolnavlui. 4e recomandF
menEinerea unei stFri de liniGte Gi calm In timpul mesei, evitarea lecturii
sau privirea la televizor (prin neatenEie se poate consuma un volum mai
mare de alimente decJt cel necesar strict saEietFEii), cJt Gi discuEiile In
;&
contradictoriu care ar putea sF modifice refle1ele secretorii. 4e interzice
fumatul (In cazul In care nu este cu putinEF se va reduce cJt mai mult),
bFuturile alcoolice, condimentele deosebit de iritante pentru stomac (piper,
ardei iute, muGtar etc.), alimentele tari bogate In celulozF grosolanF
(ridichi, fasole boabe, mazFre boabe, ceapF uscatF, usturoi, fructe cu coa$F
Gi sJmburi, pJine neagrF etc), sau carnea provenitF de la animale bFtrJne Gi
insuficient de fiartF sau friptF, cJt Gi carnea bogatF In cartila$e, tendoane Gi
aponevroze. Megetalele cu celulozF durF, cJt Gi cFrnurile menEionate
agresioneazF mecanic mucoasa gastricF Gi impun totodatF un efect digestiv
crescut. !limentele prea concentrate In sare Gi zahFr sunt, de asemenea,
irtante pentru mucoasa gastricF. Consumul produselor prea fierbinEi sau
prea reci este proscris. - temperaturF peste 08 grade Celsius
congestioneazF mucoasa gastricF iar cele prea scFzute modificF circulaEia
localF. ,emperatura optimF de consum al unor alimente este datF redatF In
urmFtorul tabel.
8E.,ERA8<RA ;,8:.C *E C;N"<. (>N 1RA*E CE(":<")
A *:9ER"E(;R ,R;*<"E A(:.EN8ARE (!u& <ffelman)(1)
!pF Ontre 12 Gi 10+
4ifon Ontre 18 Gi 12
Min alb 18
Min roGu Ontre 15 Gi 19
ere Ontre 12 Gi 10
Ceai, cafea 4ub &8%&3
4upe de carne sau cu fFinoase 4ub 35%&3
Papte dulce 4ub 33%&8
6ireuri 4ub 38%&2
'JncFruri cu sos 4ub 35%&2
)ripturi 4ub &8
6Jine 4ub 38
6entru a diminua travaliul stomacului In condiEiile e1istenEei
inflamaEiei mucoasei acestuia, este necesar ca produsele alimentare sF
stagneze cJt mai puEin In cavitatea gastricF. SinJnd cont de acest lucru,
dar Gi de necesitFEile nutritive ale organismului, In selecEia alimentelor
;0
se Eine cont de urmFtoarele aspecte. alimentele solide pFrFsesc
stomacul cel mai greu (staEionezF vreme IndelungatF sJmburii,
celuloza, co$ile rFu mestecate, fragmentele alimentare mari, produsele
bogate In Eesut con$unctiv)+ asocierea alimentelor lichide cu cele solide
face ca evacuarea prioritarF sF o aibF lichidele care accelereazF prin
fluidifiere Gi tranzitul pentru cele solide. grFsimile prelungesc durata
de stagnare a alimentelor In stomac+ amestecul grFsimi%proteine are o
acEiune mai pronunEatF de Incetinire a tranzitului decJt amestecul
grFsimi%glucide+ zahFrul IntJrzie evacuarea gastricF, mai ales cJnd este
administrat la sfJrGitul mesei (la fel acEioneazF Gi alimentele bogate In
glucide de tipul amidonului ? conEinut In cereale, fJinoase ?
administrate dupF grFsimi Gi proteine)+ durata evacuFrii gastrice a
alimentelor din stomac este mai scurtF pt fiecare aliment luat In parte
decJt, dacF se continuF douF sau mai multe alimente+ soluEiile
izotonice (cu o concentraEie osmolarF asemFnFtoare cu a serului
sanguin) e1citF mai puEin mobilitatea gastricF decJt cele hipertone Gi
de aceea sunt evacuate mai Incet din stomac+ cu cJt alimentele ingerate
au o temperaturF mai apropiatF de cea a corpului cu atJt evacuarea
stomacului decurge mai rapid+ evacuarea gastricF este mai rapidF In
repaus fizic decJt In timpul unui efort+ poziEia optimF pentru golirea
rapidF a stomacului este decubitul lateral drept.
>.,CR=:REA A(:.EN8E(;R >N /<NC=:E *E 8:,<( *E
E9AC<ARE 1A"8R:CC
:du(= "ent.$ldt;:*;
*& Ali+ente care (=r=sesc st$+acul @n *<2 $re6
!pF 188%288ml
!pF carbogazoasF 228 ml
Ceai rusesc 288 ml
Cafea, cacao 288 ml
ere 288 ml
Min roGu 288 ml
;3
Papte fier 188%288 ml
ulion de carne 288 ml
-uF fierte moi 188g
2& Ali+ente ce (=r=sesc st$+acul @n 2<' $re6
Cafea cu friGcF 288 ml
Cacao cu lapte 288 ml
Min dulce 288 ml
Min de malaga 288 ml
Papte fiert 388%088 ml
!pF 388%088 ml
-uF crude, tari, $umFri sau omletF188g
CJrnaEi din carne de vitF, cruzi 188 g
Creier de viEel fript 188g
Carne viEel fript 208 g
Carne viEel ? rasol 208 g
4tridii crude 52 g
Crap fiert 288 g
atog fiert 288 g
ConopidF fiartF 108 g
4paranghel fiert 108 g
6iure de cartofi 108 g
Compot de cireGe 108 g
CireGe crude 108 g
6Jine albF 58 g
6esmet 58 g
Covrigi 58 g
iscuiEi 08 g
'& Ali+ente ce (=r=sesc st$+acul @n '<2 $re6
Carne fiartF de gFinF, pui 208 g
Carne potJrnichie friptF 208 g
;5
6orumbel fiert 228%238 g
6orumbel fript 1;0 g
6icioare de viEel fierte 208 g
duncF fiartF 188 g
)ripturF slabF de viEel (caldF sau rece) 188 g
/inichi prF$iEi 188 g
4omn fier 288 g
*cre negre 50 g
'reanF In oEet 288 g
4crumbie afumatF 288 g
6Jine neagrF 108 g
iscuiEi 188%108 g
-rez fiert 108 g
4alatF de castraveEi 108 g
'ere 108 g
7ulii, cartofi, morcovi sau spanac fiert 108 g
2& Ali+ente ce (=r=sesc st$+acul @n 2<) $re6
)ileu de vacF fript 208 g
PimbF afumatF 208 g
)elii de peGte afumat 188g
*epure fript 208 g
7JscF friptF 208 g
/aEF friptF 298 g
2eringi 288 g
6iure de mazFre 108 g
)asole verde fiartF 108 g
Nu toate produsele prezentate In tabelul de mai sus sunt permise In
gastrite, selecEia lor fFcJndu%se conform recomandFrilor dietoterapice
specifice. On prescripEia regimului alimentar la bolnavii cu gastritF
trebuie Einut cont Gi de acEiunea alimentelor asupra secreEiei gastrice. On
;9
timp ce unele se dovedesc a fi e1citanEi foarte puternici, altele sunt
e1citanEi slabi. #intre e1citanEii slabi menEionFm apa, apa alcalinF
(fFrF bio1id de carbon), laptele, pJinea veche de o zi, grFsimile, carnea
fiartF, fructele dulci (opFrite In apF Gi bine fFrJmiEate), legumele cu
unt, supele de legume IngroGate cu fFinF albF, orezul, griGul, orezul
fiert. #intre e1citanEii puternici menEionFm carnea friptF, e1tractele de
carne, pJinea albF veche sau prF$itF, sucul de lFmJie sau de legume
verzi, condimente slabe, neiritante (pFtrun$elul, mFrarul, leuGteanul,
tarhonul, vanilia), iaurtul, chefirul. OntrucJt meniurile sunt formate din
produse cu influenEF diversF asupra secreEiei gastrice acestea vor fi
modicate In funcEie de ponderea alimentelor Gi a principiilor nutritive
e1istente In dietF.
!lcFtuirea dietei In gastrite se face EinJnd cont de anumite
particularitFEi ale acestei suferinEe digestive, cJt Gi de caracteristicile
individuale ale bolnavului. 4e are In vedere forma clinicF a gastritei,
implicaEiile e1istente preferinEele culinare, gradul de solicitare fizicF Gi
intelectualF, posibilitFEile de procurare a alimentelor (legate de factori
financiari sau disponibilitFEi de sezon). 6rin mFsurile adoptate se
urmFreGte prote$area ma1imF a mucoasei gastrice inflamate atJt In
etapa acutF, cJt Gi In cea cronicF a bolii. 6rin aceasta se favorizeazF
vindecarea bolii (formele acute) sau ameliorarea suferinEei digestive
(formele cronice). /estricEiile alimentare sunt mai mari In plin puseu
gastric eludJndu%se In formele cronice ale maladiei. !dministrarea
eGalonatF Gi In cantitFEi mici a produselor nutritive permise, reduc
efectul digestiv creJnd astfel condiEii propice evoluEiei favorabile a
bolii. 4e va avea In vedere evitarea regimurilor prea restrictive
responsabile de apariEia denutriEiei terapeutice. !cest lucru este valabil
Indeosebi pentru gastritele cronice, unde e1istF bolnavi cu un apetit
diminuat, cu serose carenEe proteice Gi cFrora restricEiile inutile le
accelereazF alterarea stFrii de sFnFtate.
On alcFtuirea dietei se vor IndepFrta alimentele iritante pentru
mucoasa gastricF Gi se va Intocmi un program de alimentaEie care sF
restabileascF starea de confort digestiv Gi general a bolnavului. #iverse
studii au arFtat cF multe alimente considerate iritante au fost, In realitate
;;
bine tolerate, de asemenea e1istF mari variaEii individuale In tolerarea
digestivF a unui produs nutritiv considerat a fi acceptat In normele
dietoterapice ale gastritelor. 6lecJnd de la aceste observaEii In prezent se
tinde ca regimul alimentar de cruEare gastricF sF EinF seama de
caracteristicile individuale ale bolnavului. :ste deosebit de important a se
Eine seama de preferinEele culinare ale pacientului. ! se forEa introducerea
unui produs nutritiv In condiEiile repulsiei pentru acesta nu face decJt sF
InrFutFEeascF evoluEia gastritei pe de o parte, dat fiind starea de Incordare
psihicF pe care o creeazF ideea de a consuma produse total incompatibile
cu preferinEele bolnavlui, iar pe de altF parte datoritF neaderFrii la
recomandFrile dietoterapice prin pierderea Increderii In acestea. #e aceea
regimul alimentar se alcFtuieGte EinJnd cont de InclinaEiile culinare ale
bolnavului, care astfel devine mai ataGabil prescripEiilor dietetice. #acF
toleranEa individualF pentru unele produse este dificilF se pot Incerca, In
limita posibilitFEilor, modificFri culinare care sF permitF consumul
alimentului respectiv, mai ales dacF acesta se dovedeGte necesar procesului
de vindecare.
4elecEia alimentelor pentru bolnavii de gastritF se face In primul rJnd
In funcEie de conEinutul lor In fibre alimentare Gi de calitatea acestora, fFrF
sF fie definitiv eliminate, dar pregFtite dietetic cJt mai accesibil (piureruri,
budinci, sufleuri de legume verzi). 4e urmFreGte totodatF asigurarea unei
raEii proteice care sF menEinF o stare de nutriEie cJt mai bunF a bolnavului
Gi care sF fie administratF sub o formF uGor de digerat (brJnzF, carnea fiind
tocatF Gi fiartF, albuG de ou, peGte alb fiert). On general caracteristicile
dietei sunt aceleaGi ca cele prezentate In boala ulceroasF.
On gastritele cronice cu atrofia mucoasei stomacale, datoritF diminuFrii
secreEiei factorului intrinsec Gi scFderii consecutive a absorbEiei vitaminei
12 se recomandF administrarea in$ectabilF a acestei vitamine.
On stabilirea conduitei dietoterapice trebuie Einut cont Gi de necesitFEile
calorice ale bolnavului. #acF In formele acute ale maladiei aportul
energetic este In prima perioadF a realimentFrii mai scFzut, iar ulterior,
dupF vindecare, adus la valorile anterioare ImbolnFvirii, In formele cronice
se are de la Inceput In vedere acoperirea corespunzFtoare a cheltuielilor
energetice In condiEiile desfFGurFrii In bune condiEiuni a activitFEii
188
socioprofesionale. 4tabilirea necesarului caloric raportat la greutatea
corporalF Gi la gradul de activitate depus este similar cu cel prezentat In
capitolul despre boala ulceroasF. Malorile obEinute sunt valabile Gi pentru
alte suferinEe digestive diferenEele provenind doar din proporEia de
principii nutritive Gi sursele alimentare. 'enEionFm cF In capitolul de faEF,
cJt Gi In urmFtoarele valoarea caloricF a meniurilor prezentate este redatF
cu apro1imaEie pentru a se putea discerne mai uGor In alegerea acestora.
Dieta @n gastritele acute
On primele 2&%&9 de ore de la declanGarea bolii se suspendF
alimentaEia oralF pentru a pune stomacul In repaus. 4e permite doar
consumul de apF fiartF Gi rFcitF, infuzii de muGeEel, mentF, sunFtoare, In
cantitFEi limitate, IntrucJt chiar Gi acestea pot stimula uGor secreEia gastricF.
#acF toleranEa diegstivF nu o permite, se Intrerupe administrarea oralF a
lichidelor recurgJndu%se la hidratarea pe cale parenteralF (In scopul
acoperirii pierderilor lichidiene obiGnuite, cJt Gi pe cele provenite din
vFrsFturi). #upF 1%2 zile, In eventualitatea In care a dispFrut senzaEia de
greaEF Gi vFrsFturile, se reia treptat alimentaEia oralF. 6reparatele nutritive
se servesc la temperatura camerei. 4e Incepe cu supe de zarzavat limpezi
sau cu puEin orez, administrate In doze mici (188ml=orF), care se cresc
ulterior progresiv. 4e adaugF, treptat, brJnza de vaci sau caG proaspFt,
fFinoase cu apF Gi lapte, pJine albF veche, gelatinF de iaurt sau suc de
fructe, budinci, sufleuri cu brJnzF de vaci, carne tocatF Gi fiartF (pornind
de la apF clocotitF). #upF masF bolnavul se va culca In pat preferabil
lateral dreapta cu o compresF cFlduEF pe abdomen. 4e recomandF ca dupF
fiecare masF bolnavul sF bea un ceai de mentF sau de muGeEel. !cest regim
se Eine ma1imum 9%18 zile, dupF care se trece treptat la o alimentaEie
normalF evitJndu%se In continuare alimentele iritante Gi greu digerabile. 4e
va avea In vedere particularitFEile nutritive ale fiecFrui individ, preferinEele
culinare Gi starea de igienF a alimentelor.
Dieta @n gastritele cr$nice
#ietoterapia gastritelor cronice se adapteazF condiEiilor create
de secreEia hipoacidF a stomacului. ,rebuie Einut cont cF glucidele
181
fermentezF cu uGurinEF, cF proteinele se digerF cu IntJrziere Gi cF grFsimile
sunt greu tolerate. !limentaEia va fi cJt mai variatF Gi se va adapta
obiceiurilor culinare ale bolnavului. On selecEia produselor nutritive trebuie
Einut cont de urmFtoarele interziceri Gi permisiuni alimentare.
#in categoria celor interzise menEionFm. carnea grasF sau
carnea de vJnat, mezelurile grase Gi condimentele, conservele nedietetice,
moluGtele, slFnina, legume tari, bogate In celulozF (ceapa, castraveEii,
Eelina, ridichiile, lintea, fasolea, mazFrea, bamele), alimentele prF$ite In
grFsime, sosurile cu rJntaGuri, dulciurile (In special bomboanele,
prF$iturile de cofetFrie, dulceaEa, siropurile concentrate), condimentele
(ardei, usturoi, piper, muGtar), bFuturile iritante (ceaiul tare, cafeaua,
alcoolul), alimentele prea sFrate.
#in categoria produselor nutritive permise menEionFm. supele
de carne, borGurile, supele%creme (sunt uGor digerabile Gi stimuleazF
secreEia acidF a stomacului), carnea de vacF, pasFre sau viEel (fiartF sau
friptF, dar numai tocatF), peGtele slab (fiert, fript sau copt In pergament).
OntrucJt glucidele concentrate fermenteazF cu uGurinEF, se
preferF ca sursF de hidraEi de carbon Indeosebi orezul, griGul, pastele
fFinoase. )ulgii de ovFz sunt de asemenea, bine toleraEi. 6Jinea prospFtF
este greu suportatF, IntrucJt sucurile gastrice reduse catitativ Gi calitativ o
pFtrund cu dificultate. !cest lucru duce la senzaEia de plenitudine,
disconfort abdominal, balonare, ceea ce diminuezF apetitul bolnavului Gi
aGa destul de scFzut. 4e contraindicF de asemenea, pJinea integralF din
cauza conEinutului crescut de celulozF. 4e recomandF pJinea albF veche de
o zi. Paptele dulce este greu suportat de bolnav. !socierea fFinoaselor Il
face tolerabil digestiv. 4e pot da, InsF derivate ca iaurt, lapte acidulat,
chefir care nu au lactozF, nu provoacF fermentaEii intestinale Gi diaree Gi nu
inhibF secreEia gastricF. rJnza de vaci este, de asemenea, bine suportatF.
#intre grFsimi untul proaspFt este cel mai bine tolerat cJnd se
administreazF ca atare sau adFugat la servirea alimentelor. 4e dF In
cantitFEi mici la fel ca Gi untdelemnul. 4mJntJna este greu toleratF.
-uFle sunt greu suportate ca atare ( atJt fierte moi sau tari). 4e
pot da numai In preparate sau consomitent cu alte alimente. budinci,
ochiuri fierte moi In apF cu spanac etc. Pegumele se permit In raport cu
182
bogFEia lor In celulozF. 4e administrezF numai fierte sub formF de pireuri
sau In budinci Gi sufleuri (spanac, urzici, lobodF, dovlecei, morcovi,
cartofi). 4e permit ciorbele Gi supele%cremF de legume. 6entru a suplini
pierderile de vitamine rezultate din fierberea legumelor (Inafara folosirii
apei de fierbere), ca Gi In scopul e1citFrii secreEiei gastrice se recomandF
adFugarea la supe sau la mJncFruri a sucurilor de legume crude (morcovi,
sfeclF rosie, roGii) sau a verdeEurilor fiind tocate (mFrar, pFtrun$el,
leuGtean). 4ucul de varzF Gi de castraveEi (mai e1citante) nu sunt suportate
de toEi bolnavii.
)ructele bine coapte sunt permise fFrF coa$F Gi sJmburi sau sub
formF de suc de fructe, gelatinF de suc de fructe, pasate sau ca compoturi
nu prea Indulcite. )ructele uscate Gi cele cleaginoase (nuci, alune, migdale)
sunt interzise, din cauza conEinutului crescut de fibre Gi de grFsimi.
#ulciurile sunt greu suportabile, glucoza Gi fructoza
concentratF producJnd arsuri. 4e pot da prF$ituri cu mere Gi brJnzF, mere
coapte, biscuiEi.
4area se admite In condiEii moderate pentru proprietFEile sale
e1citosecretorii asupra secreEiei gastrice.
Pichidele se administreazF, de preferinEF Intre mese, In cantitFEi mici Gi
la temperatura camerei.
On scopul activizFrii evacuFrii stomacului, se recomandF ca,
concomintent cu asigurarea unei sieste (dacF condiEiile o permit) culcat pe
partea dreaptF, sF se ia la 1%2 ore dupF masF o soluEie carminativF cFlduEF
de muGeEel, mentF, coa$F de lFmJie sau portocalF. Pa personale aparent
sFnFtoase se recomandF o ceGcuEF de cafea dupF masF. )umatul este cu
desFvJrGire interzis.
On funcEie de starea clinicF a bolnavului se poate trece spre o
alimentaEie cJt mai apropiatF de normal, eventual trecJnd printr%o etapF de
alterare a zilelor de regim cu cele de alimentaEie normalF.
RE8IMUL ALIMENTAR IN B#ALA ULCER#ASQ
N$tiuni de eti$(at$genie Ji clinice @n b$ala ulcer$as=
183
oala ulceroasF este o afectiune caracterizatF prin apariEia de
eroziuni de dimensiuni limitate ce intereseazF In mod variabil%dinspre
interior spre e1terior% structura pereEilor gastrici Gi=sau duodenali (2).
Constituirea leziunilor ulceroase este un fenomen comple1, care
implicF pe de o parte scFderea capacitatii de apFrare a mucoasei gastro%
duodenale, iar pe de altF parte cresterea ponderii factorilor de agresiune
asupra acesteia (hiperaciditatea gastricF, hipersecreEie pepsinica%enzimF cu
proprietaEi proteolitice%medicamentele antiinflamatorii, reflu1ul duodeno%
gastric care, prin acizii biliari, dizolvF grasimile din structura pereEilor
celulari, permiEJnd astfel secreEiei acide a stomacului si enzimelor
proteolitice sF digere mucoasa gastricF).
On ultimul timp, In patogenia ulcerului gastric si duodenal este
din ce In ce mai mult implicatF infecEia bacterianF cu 0elicobacter p1lori.
4e estimeazF cF apro1imativ 09%91@ din bolnavii cu ulcer gastric Gi 52%
;3@ din cei cu ulcer duodenal sunt infectaEi cu 0elicobacter p1lori. !cest
lucru a deschis noi perspective terapeutice, a$ungJndu%se ca boala
ulceroasF sF fie tratatF In afara medicatiei antisecretorii cu antibiotice (de
e1emplu. "-meprazol" L "!mo1icilina" L "ClarithromBcin" L
"-meprazol"L"!mo1icilina"L"'etronidazol", etc). ,erapia
antiinfecEioasF nu este folositF la cazurile cu 0elicobacter p1lori negativ,
la cei cu sindrom [ollinger%:llison sau la bolnavii la care ulcerul gastric
apare secundar cirozei hepatice, bronhopneumoniei cornice obstructive.
(1)
!pariEia leziunilor ulceroase este InsoEitF de manifestari clinice de
gravitate variabilF, a cFror evoluEie este recidivantF. oala evolueazF
in pusee acute, Intre care se instaleazF perioade de acalmie. Cu timpul,
In absenEa unei conduite terapeutice adecvate, apar complicaEii care pot
pune adesea In pericol viaEa pacientului.
oala ulceroasF este foarte raspanditF In Earile occidentale, fiind
mai frecventF in zonele aflate In dezvoltare rapidF, unde cumulul factorilor
de stres (iniEiazF Gi agraveazF leziunile ulceroase) este cel mai mare.
)enomenul este universal valabil, e1istJnd zone ca 2ong Hong, unde
frecvenEa maladiei atinge 21@ (In :uropa de Mest Gi !merica de Nord
18&
numFrul celor atinGi de maladie a$unge la 12%2&@). On schimb, In
localitaEile In care fazele de urbanizare si industrializare rapidF au fost
depaGite, se constatF o reducere evidentF a numarului de cazuri
Inregistrate.( 1,0)
Tlcerul gastric Gi duodenal nu apare cu aceeaGi frecvenEa In
randul populaEiei, lezarea duodenalF fiind de &%0 ori mai des IntJlnitF.
:1cepEie face >aponia, unde predominF forma gastricF. #e asemenea,
ulcerul duodenal intereseazF mai ales se1ul masculin, iar complicaEiile
maladiei sunt proporEional mai frecvente. *nstalarea manifestFrilor bolii
este mai rapidF la femei decJt la barbaEi.
On general, debutul suferinEei ulceroase este insidios. Cel mai
adesea se remarcF prezenEa unei senzaEii de presiune, de balonare sau de
$enF In $umatatea superioarF Gi mi$locie a abdomenului. ,ot la acest nivel
se pot constata senzaEii de arsurF care survin dupF mese sau In cursul
nopEii. olnavii prezintF greEuri la debutul manifestFrilor clinice.
,ulburFrile menEionate se instaleazF mai ales dupa stFri de Incordare
psihicF prelungitF, e1cese alimentare, abuz de bFuturi alcoolice sau
tabagism e1agerat ( 0).
'anifestarea principalF a maladiei ulceroase este reprezentatF de
durere. :a este resimEita sub forma unor crampe InsoEite sau nu de
senzaEie de arsurF a abdomenului superior (epigastru) sau de senzaEia de
foame dureroasF. Tneori ea are caracterul unei distensii dureroase, a unei
tensiuni sau a unei simple apFsFri In regiunea epigastricF. *ntensitatea ei
este variabilF de la un bolnav la altul, fiind determinatF de mai mulEi
factori. dimensiunile Gi sediul ulcerului, gradul de sensibilitate a
bolnavului, cointeresarea mai multor straturi din structura peretelui
digestiv, etc.
Tneori ulcerele pot evolua fFrF durere, daca nu sunt profunde.
Tlcerele mari, cu caracter penetrant, evolueazF aproape
Intotdeauna cu durere de intensitate mare, care nu cedeazF la medicaEia
convenEionalF. Pa bolnavii cu sensibilitate dureroasF asemanatoare,
leziunile de aceeaGi dimensiune Gi profunzime dezvoltF o durere mai
intensF dacF sunt localizate spre e1tremitaEile stomacului faEF de cele
situate la nivelul corpului acestuia. On general, ulcerul gastric necomplicat
180
este mai puEin dureros decJt cel duodenal. Cu cJt profunzimea ulcerului
este mai mare, cu atJt intensitatea fenomenelor algice este mai puternicF.
CJnd au fost afectate toate straturile peretelui gastric sau
duodenal, durerea devine constantF, continuF, permanentF. On ma$oritatea
cazurilor durerea este localizatF in eta$ul abdominal superior. *nstalarea sa
se face cu o anumitF ritmicitate legatF de umplerea Gi golirea stomacului.
6useul dureros survine mai ales primFvara Gi toamna, iar perioada de
acalmie vara Gi iarna. Tnii bolnavi au mai multe perioade de activitate
pepticF Intr%un an, alEii numai o datF la 1%0 ani. On general, durata
perioadei dureroase este de 2 sFptFmJni. CJnd fenomenele dureroase
depFGesc 3%9 sFptamani, deGi s%a aplicat un tratament adecvat, se considerF
cF leziunile au cFpFtat un caracter perforant. #upF depFGirea primului
episod acut, maladia recidiveazF la $umFtate din subiecEi In primii trei ani
de la debut.
On cazul evoluEiei nefavorabile (tratament nerespectat, Incalcarea
prescripEiilor dietetice, severitatea leziunii si rapiditatea instalFrii ei etc.)
apar complicaEiile bolii ulceroase (0). !cestea sunt hemoragia digestivF
superioarF (produsF prin erodarea unui vas din zona ulcerului), perforaEia
acuta cu peritonitF generalizatF sau localizatF (poate duce ca Gi prima
complicaEie, dar Intr%o proporEie mai mare, la moartea bolnavului),
penetraEia (reprezintF traversarea relativF lentF a peretelui gastric sau
duodenal de cFtre leziunile ulceroase), stenoza pilorica (constF In
reducerea calibrului canalului piloric%creeaza comunicarea Intre stomac Gi
duoden%prin procese de fibrozF cicatriceale repetate, ca urmare a
recidivarii ulcerului la acest nivel sau In imediata vecinFtate), malignizarea
(se IntJlneGte In cazul ulcerului gastric recidivant) Gi prin periviscerita
(complicaEie a bolii ulceroase instalatF prin repetarea frecventF a puseelor
evolutive Gi caracterizatF prin leziuni care strFbat cea mai mare parte din
grosimea peretelui digestiv).
#at fiind numFrul mare de ulceroGi de$a e1istenEi, cJt Gi apariEia
altora noi, boala creeaza, prin incapacitatea temporarF de muncF pe care o
genereazF, cIt Gi prin tratamentul pe care Il presupune, costuri sociale
deosebit de importante.
183
E-icienAa regi+ului ali+entar @n trata+entul b$lii ulcer$ase ())
,ratamentul ulcerului gastric sau duodenal este In ma$oritatea
cazurilor de naturF medicalF. Numai Intr%un numFr restrJns de situaEii se
intervine chirurgical, pentru a rezolva complicaEiile acute sau cronice ale
bolii (penetraEie, perforaEie, hemoragie digestivF superioarF, stenozF
piloricF, mailgnizare).
,erapia medicalF are ca principal obiectiv reducerea secreEiei
clorhidropeptice (concentraEia de acid clorhidric Gi pepsinF din sucul
gastric) Gi prote$area mucoasei Impotriva agresiunilor de natura mecanicF,
chimicF Gi termicF. !cest lucru se poate realiza cu a$utorul regimului
alimentar Gi al medicaEiei antiulceroase.
*ndiferent de progresele terapiei medicamentoase, sunt o serie de
aspecte care nu pot fi ameliorate fFrF a se asigura o protectie nutritivF a
stomacului si a duodenului. ,rebuie Einut seama cF In boala ulceroasa
e1istF particularitFEi funcEionale reactive specifice, care nu pot fi corect
influenEate decJt printr%un regim alimentar adecvat. #eGi organismul
dispune de un potenEial de refacere impresionant, reuGind sF Impiedice
pJnF la un anumit punct apariEia de leziuni ale mucoasei gastrice si
duodenale, totuGi, In condiEiile de agresiune alimentara repetatF (produse
prea fierbinEi sau prea reci, cu gust acru, conEinJnd multe elemente
vegetale insuficient mestecate etc.), se depFGeGte capacitatea de apFrare
localF Gi se faciliteazF instalarea leziunilor ulceroase.
olnavul ulceros trebuie sF InveEe ce, cJnd, cJt Gi cum sF
mFnJnce. On acest fel contribuie la reducerea riscului de reactivare a
maladiei, mai ales In condiEiile In care sunt prezente condiEii ulcerogene
(stFri de Incordare psihicF Gi fizicF, abuzul de bFuturi alcoolice, fumatul
e1cesiv, alimentaEia neregulatF Gi presFratF cu condimente, rJntaGuri,
cFrnuri fibroase etc.). NutriEia deficitarF faciliteazF acEiunea altor agenEi cu
potenEial nociv asupra mucoasei intestinale.
4%a constatat cF o serie de alimente ca laptele, ouFle, painea albF,
carnea posedF capacitatea de tamponare a aciditatii gastrice (proteinele In
mediul gastric se comportF ca substanEele alcaline). !cest efect este
185
favorabil pentru prote$area leziunii ulceroase de acEiunea corozivF a
acidului clorhidric.
Nu trebuie InsF cFzut nici In e1trema utilizarii alimentaEiei
predominant proteice, IntrucJt, dupa 38%38 de minute de la ingerarea
hranei, urmeazF o hipersecreEie puternicF.
On ceea ce priveGte laptele, produs alimentar considerat a avea
efecte terapeutice speciale In boala ulceroasa Gi larg utilizat In tratamentul
acestei maladii, s%a observat cF proprietaEile sale antiacide nu dureazF mai
mult de 28 de minute. #upF acest interval, prin concentraEia mare de
calciu pe care o conEine, Incepe sF stimuleze secreEia gastricF acidF, care
atinge niveluri ce depaGesc capacitatea de tamponare a laptelui. #in aceste
considerente, multiple studii susEin lipsa beneficiului terapeutic a dietei
lactate.
:fectul e1citosecretor poate fi Insa compensat prin multiple
administrFri, la intervale scurte de timp, a laptelui. 'onotonia dietei Gi
carenEa nutriEionalF pe care o antreneazF alimentaEia predominant lactatF
face ca In condiEiile terapiei moderne cu antisecretorii sF se renunEe la
acest tip de dietF.
#ieta IGi e1ercitF efectele sale benefice nu numai prin folosirea
unor alimente cu rol de protecEie, reparator, ci Gi prin e1cluderea acelor
produse care se fac nocive mucoasei de$a lezionate. On pofida autorilor
care susEin cF In ulcerul gastroduodenal se poate consuma aproape fFrF
restricEie orice aliment, IntrucJt medicaEia prezentF este suficientF pentru
vindecarea ulcerului, e1perienta a arFtat cF bolnavul de ulcer are o
sensibilitate particularF pentru unele alimente care%i agraveazF suferinEa.
#e aceea, regimul alimentar trebuie s) exclud) orice produs cu proprietFEi
e1citosecretorii puternice. #intre acestea menEionFm. supele Gi ciorbele de
carne (proteinele e1trase din zeama de supF sau ciorbF stimuleazF secreEia
gastricF , pe cJnd proteinele conEinute In carnea propriu%zisF tamponeazF
parEial acidul clorhidric), dulciurile concentrate, sarea de bucFtFrie,
alimentele pra$ite In grFsime, pJinea neagrF, conservele de carne Gi peGte,
apele minerale carbogazoase, condimentele iritante (piper, boiaua, muGtar,
ardei iute).
189
6Frea fireascF Intrebarea oportunitaEii restricEiilor alimentelor
e1citosecretorii puternice, cJnd dispunem In prezent de un antisecretor
e1trem de eficient Gi larg IntrebuinEat ca <-meprazolul" (inhibitor al
pompei de protoni care scade energic secreEia gastricF acidF, radicJnd p2%
ul gastric la peste 3, nivelul considerat ca necesar cicatrizarii leziunilor
ulceroase).
On condiEiile utilizFrii <-meprazolului" de%a lungul celor &
sFptamani cJt dureazF cura la bolnavii cu 0elicobacter p1lori prezent (38%
;8@ din pacienti), dupF unele situaEii se constatF InsF o accelerare a
Imbatranirii stomacului Gi un risc crescut pentru instalarea gastritei atrofice
( factor predispozant pentru cancerul gastric). 'odificFrile gastrice sunt
prezente chiar Gi la 2 ani dupF Intreruperea curei cu <-meprazol".
)enomenele se pot accentua In condiEiile repetarii curiei farmacologice, cu
ocazia unor noi acutizari ale ulcerului.
On condiEiile menEionate, cel puEin teoretic dietei slab
e1citosecretorii i%ar reveni un rol mai important In terapia ulcerului
concomitent cu restrJngerea duratei de utilizare a <-meprazolului"
(vindecarea niGei dureazF cel puEin 29 de zile).
Nu trebuie uitat InsF cF leziunea ulceroasF trebuie prote$atF nu
numai Impotriva agresiunii chimice (acide), dar Gi Impotriva agresiunilor
mecanice (alimente insuficient mestecate, cu foarte multa celulozF durF,
etc) Gi termice (alimente prea fierbinEi sau prea reci).
6e de altF parte, trebuie avut In vedere cF ulcerul este o boalF de
lungF duratF Gi cF nerespectarea unei diete Intre crize duce la Indesirea
acestora, la accentuarea intensitaEii lor Gi la cedarea mai dificila la
tratament.
,otodata, s%a observat cF apariEia unor complicaEii ale ulcerului
(hemoragii, stenoze, etc) sunt mai frecvente In timp la bolnavii fFrF un
regim Gi o igienF alimentarF decJt la cei care respectF aceste indicatii.
#e asemenea, asigurarea unei protecEii gastrice prin alimentaEie,
concomitent cu cea farmacologicF nu ar face decJt sF grabeascF procesul
de cicatrizare al niGei comparativ doar cu utilizarea unilateralF a medicaEiei
antiulceroase.
18;
#upF ieGirea din puseul acut, nutriEia se apropie tot mai mult de
deprinderile alimentare anterioare. 4e fac totuGi anumite corective, In
sensul eliminarii sau limitFrii consumului anumitor produse culinare.
!ceste recomandari se referF la alimentele condimentate, dure, acide,
gazoase, cJt Gi la grasimi Gi prF$eli. 6rin nerespectarea acestor indicaEii,
dieta propriu%zisF contribuie la cicatrizarea leziunilor ulceroase, Intr%un
numar impresionant de cazuri Gi, deseori, previne reinstalarea puseelor
evolutive.
"rinci(ii dietetice @n trata+entul b$lii ulcer$ase
/egimul alimentar al bolnavilor ulceroGi a cunoscut de%a lungul
timpului o serie de transformFri, uneori radicale, In funcEie de gradul de
cunoaGtere a mecanismelor de producere a bolii, de modul sFu de evoluEie
Gi de noEiunile de nutriEie cFpFtate. 6rin prisma baga$ului informaEional cu
privire la maladia ulceroasF Gi la posibilitaEile sale de terapie dieteticF,
multe din Incercarile anterioare par ne$ustificate sau chiar periculoase.
!mintim spre e1emplu, regimul elaborat de Coleman, care nu administra
bolnavului aflat In plin episod dureros nici un aliment , pacientul primind
timp de 2%3 zile doar perfuzii cu glucozF. #e asemenea, HalA recomanda
In puseul acut o dietF de flFmanzire timp de cJteva zile, dupF care
administra un regim constJnd dintr%o soluEie glucozatF de 0@, la care se
adFuga treptat lapte, mucilagii, terciuri. !ceste doua regimuri nu
corespund e1igentelor GtiinEifice, Intrucat autorii au plecat de la premisa
greGitF cF foamea pune stomacul in repaus. !stazi este demonstratF Insa
concluzia cF foamea accentueazF contracEiile stomacului Gi creGte durerea,
care nu este calmatF decJt prin ingestia anumitor alimente sau produse
farmaceutice antiulceroase (0).
*ndiferent de medicaEia folositF, cel putin In perioada acutF a
bolii, consumul de alimente care agresioneazF mucoasa digestivF din
punct de vedere mecanic, termic sau chimic este daunFtor Gi nu poate fi
indiferent bolnavului ce produse nutritive ingerF.#e altfel, o parte din
pacienEi refuzF In mod categoric o serie de alimente cu proprietaEi
acidifiante, IntrucJt simt cF le fac rFu.
118
6lecJnd de la observaEia cF alimentete stimuleazF In mod variabil
secreEia gastricF, s%a selectat, In vedera alegerii produselor necesare
Intocmirii dietei antiulceroase pe acelea care sunt e1citante slabe ale
secreEiei clorhidropeptice. #intre acestea menEionFm. laptele integral,
branza de vaci, albuGul de ou, soluEiile slab zaharate, amidonul, faina albF,
piureul de legume, supele mucilaginoase , apa, apele minerale alcaline. Pa
polul opus se situeazF e1citanEii puternici ai secreEiei gastrice, care
trebuiesc evitaEi cel puEin In timpul puseului ulceros acut,alimentele pra$ite
In grasime, bauturile alcoolice, cafeaua, dulciurile concentrate, supele Gi
ciorbele de carne, preparatele pe bazF de carne insuficient prelucratF
termic, pJinea neagrF cJt Gi unele condimente (boia, ardei iute, usturoi,
ceapF, piper).
!ceastF delimitare netF a produselor alimentare nu corespunde,
InsF Intotdeauna realitaEii. Chiar dacF Intr%o primF etapF unele produse
nutritive se dovedesc e1citanEi slabi ai secreEiei stomacale, Intr%o fazF
imediat urmatoare ele mFresc elaborarea de acid clorhidric, putJnd deveni
nocive.
6rin prisma concepEiilor actuale (0), efectul asupra stimulFrii
gastrice trebuie sF aiba In vedere nu numai influenEa directF asupra
secreEiei clorhidropeptice, ci Gi influenEele indirecte asupra aceleiaGi
secreEii, dar cu punct de plecare In afara stomacului (secreEia la gandul
ingestiei unui anumit aliment, secreEia din timpul mestecFrii produsului
nutritiv, secreEia nervoasF cu punct de plecare In alte segmente ale tubului
digestiv). 'enEionFm In acest sens cazul unor condimente care, chiar dacF
nu au o acEiune direct e1citantF asupra secreEiei gastrice, prin stimularea
receptorilor gustativi provoacF o secreEie gastricF intensF.
Tn alt aspect al dietei bolii ulceroase Il reprezintF influenEa
grFsimilor neprF$ite asupra secreEiei sucului gastric. Numeroase studii
efectuate In acest sens au demonstrat reducerea aciditFEii gastrice In
condiEiile consumului de lipide naturale . :fectul lor hiposecretor este
direct, dar Gi indirect prin reflu1ul duodenal pe care pot sF%l antreneze,
aducJnd In stomac secreEia biliopancreaticF cu reacEie alalinF. *nhibiEia
este InsF trecatoare, IntrucJt dupF cJteva ore grFsimile se transformF In
sFpunuri, mFrind producEia clorhidropepticF prin acEiunea refle1F cu punct
111
de plecare duodenal. !ceastF acEiune a grasimilor depinde de cantitatea
ingeratF, de calitatea alor Gi de toleranEa individualF. -ricum e1cesul de
grFsimi indicat de vechea GcoalF germanF pentru bolnavii cu ulcer gastric
nu%Gi mai gFseGte suportul necesar. On plus, dieta bogatF In lipide este
aterogenF, creJnd complicaEii reductibile. cardiopatie ischemicF,
arteriopatie ateroscleroticF a membrelor inferioare, accidente vasculare
cerebrale, etc. 6e de altF parte, s%a demonstrat cF administrarea laptelui
ecremat are aproape acelaEi rezultat asupra secreEiei gastrice ca Gi laptele
integral.
6rin prisma celor menEionate, cantitatea Gi calitatea lipidelor
administrate trebuie individualizatF, EinJnd seama de obiceiurile culinare
ale bolnavilor, de starea fiziologicF, de afecEiunile asociate.
6roteinele alimentare sunt Gi ele susceptibile, prin prisma
cercetFrilor recente, la unele discuEii privind influenEa lor asupra secreEiei
clorhidropeptice. 4%a constatat cF In condiEiile In care carnea este pusF la
fiert pornind de la apa rece, In mediul ambient se elibereazF o serie de
fracEiuni proteice cu rol stimulativ asupra producEiei de suc gastric. #acF
introducerea cFrnii In apF se face dupF ce acesta a Inceput sF fiarbF, se
formeazF la suprafata ei o manta proteicF care ImpiedicF ieGirea din
interiorul cFrnii a elementelor componente gastrosecretorii. On cea de%a
doua situaEie, produsul culinar preparat poate fi administrat ulceroGilor,
ceea ce nu se poate face Gi In prima eventualitate. Carnea propriu%zisF
poate sF tamponeze o parte din aciditatea sucului stomacal, intervenind pe
aceastF cale la protecEia mucoasei digestive. On plus, prin rolul lor
structural, proteinele favorizeazF repararea Eesuturilor ulcerate. Cu toate
acestea, e1cesul de carne presupune un efort digestiv mare, stimulJnd
totodatF contracEiile gastrice Gi duodenale, ceea ce InrautaEeGte suferinEa
bolnavului.
Tn rol deosebit In dietoterapia bolii ulceroase Il are laptele.
Considerat mult timp ca panaceu universal al acestei maladii, cercetFri
recente au scos la ivealF aspecte interesante legate de intrebuinEarea sa.
#eGi Incadrat printre e1citanEii slabi ai secreEiei digestive, dupF
transformarea sa la nivel intestinal In fracEiuni proteice se constatF o
reactivare a producEiei de acid clorhidric , la care participF Gi calciul
112
conEinut In lapte. !cest din urmF fenomen Il situeazF printre e1citanEii
puternici ai secreEiei clorhidropeptice. #in aceste considerente consumul
sFu se recomandF a fi repetat la 2 ore In timpul zilei Gi la & ore In timpul
nopEii. On felul acesta se tamponeazF hipersecreGia acidF secundarF Gi se
asigurF In permanenEF o protecEie antiacidF a mucoasei gastrice Gi
duodenale.
4tudii recente invocF intervenEia unor fracEiuni proteice (peptide)
rezultate din digestia laptelui In stimularea receptorilor antialgici din
mucoasa digestiva. !stfel, se e1plicF, In parte calmarea durerii dupF
ingestia laptelui (4piro 1;91) (1).
:fecte similare cu ale laptelui In ceea ce priveGte influenEa
acestuia asupra secreEiei gastrice, e1ercitF Gi albuGul de ou, cotat printre
e1citanEii slabi.
7lucidele deEin Gi ele o influenEa asupra producEiei
clorhidropeptice. )elul diferit de acEiune se datoreazF concentraEiei
acestora, modului de preparare, asocierii cu alte principii nutritive. #e
aceea, utilizarea lor In boala ulceroasF necesitF unele precizFri. !tunci
cJnd se dau In concentraEii ridicate, soluEiile zaharoase, deGi scad iniEial
secreEia gastricF (fenomen diluEional), ulterior, dupF absorbEia intestinalF,
prin creGterea bruscF a glicemiei, stimuleazF puternic eliberarea de
insulinF (hormon hipoglicemiant, dar Gi cu proprietFEi e1citosecretorii) Gi
implicit producEia clorhidropepticF.
,oate aceste nuanEe privind efectele alimentelor In diferite etape
ale secreEiei gastrice, trebuie avute In vedere, cJnd se pune In discuEie
cruEarea chimicF a mucoasei afectate de leziunile ulceroase. Cum, de
obicei, se manancF produse compuse din amestecuri de principii nutritive
(proteine L lipide sau proteine L glucide), efectele e1citosecretorii se
modificF.
6entru a predomina protecEia fatF de agresiunea clorhidropepticF,
un rol important Il deEine Gi prepararea culinarF a alimentelor. !stfel, In
timp ce pJinea prF$itF stimuleazF secreEia gastricF, cea veche de o zi este
mai puEin e1citosecretorie, Gi, de aceea, preferabilF In terapia ulcerului.
Tn alt factor de care trebuie sF se EinF seama In alcatuirea
regimului este numFrul de mese consumate zilnic Gi volumul acestora. Cu
113
cJt cantitatea produselor nutritive este mai mare, supraIncFrcJnd stomacul,
cu atJt rFspunsul secretor Gi dinamic al acestuia este mai violent. 'esele
reduse cantitativ nu mai destind puternic pereEii gastrici, Gi, implicit, nu
mai antreneazF o elaborare abundentF de acid clorhidric. 6e de altF parte,
ele nu mai solicitF atJt de mult funcEia contractilF a stomacului,
contribuind la instalarea unor perioade de repaus mai prelungite, atJt de
necesare procesului de vindecare a ulcerului.
/efacerea integritaEii mucoasei gastrice sau duodenale presupune
o cruEare mecanicF din partea alimentelor consumate. !stfel, unele
produse crude, bogate In celulozF, pot avea efect iritant sau abraziv pentru
peretele digestiv In general Gi pentru zona ulceroasF In special. :ste cazul
legumelor Gi fructelor consummate cu coa$F Gi samburi, a pJinii negre, sau
a alimentelor bogate In tesut fibros, cum ar fi carnea de vita bFtrJnF, sau
carnea cu tendoane, cartila$e Gi aponevroze. 4ubliniem cF nu toate fibrele
vegetale alimentare au proprietFEi ulcerogene. Cele fine (naturale sau
obEinute prin preparare termicF) au calitaEi protectorii, IntrucJt absorb
pepsina Gi acidul clorhidric, ImpiedicJnd e1ercitarea acEiunii lor corozive.
:fectul iritant al alimentelor se poate e1ercita prin simplul
consum In cantitFEi mari a produselor nutritive la o singurF masF. 6rin
contactul dintre mucoasa digestivF, aflatF Intr%o permanentF contracEie Gi
conEinutul gastric, pot apFrea mici eroziuni care, In lipsa unei refaceri
eficiente In timp a mucoasei, constituie punctul de plecare al leziunilor
ulceroase.
Tn alt factor de care trebuie sF se EinF seama In alcFtuirea dietei
bolii ulceroase este evitarea consumului de soluEii zaharoase sau sFrate
concentrate. :le iritF pereEii cavitaEii gastrice Gi determinF producerea de
secreEii abundente, In scopul diluFrii cJt mai marcante a soluEiilor digerate.
!cest mecanism compensator are InsF Gi efecte corozive, prin cantitatea
mare de acid clorhidric eliminatF odata cu sucul gastric.
Tn alt principiu al dieto%terapiei ulcerului gastric Gi duodenal Il
reprezintF administrarea alimentelor la temperaturi cJt mai apropiate de
cele de confort digestiv. 6rodusele prea reci sau prea fierbinEi influenEeaza
Gi ele funcEia secretorie Gi contractila a stomacului. CJnd a$ung In
cavitatea gastricF la temperaturi mai mari de 08 e, iritF mucoasa
11&
stomacului pe care o congestioneazF. !cest fenomen poate fi punctul de
plecare al instalFrii primelor eroziuni ulceratile. 6e de altF parte,
alimentele prea reci, accelereazF peristaltismul gastric Gi provoacF
tulburFri circulatorii locale (scade capacitatea de apFrare Impotriva
factorilor ulcerogeni).
Alcatuirea dietei @n b$ala ulcer$as=
On afarF de condimentele iuEi, conservele de carne Gi de peGte,
alimentele pregFtite cu grasime prF$itF Gi cele care conEin celulozF greu
digerabilF, In boala ulceroasF%e1ceptJnd crizele acute Gi perioadele lungi
de acalmie%se pot folosi ma$oritatea alimentelor, cu condiEia ca acestea sF
fie pregatite corespunzFtor, pentru a nu irita mucoasa gastroduodenalF.
)iecare aliment sau grup de produse nutritive trebuie supus unor
modificFri termice, mecanice, chimice, etc., astfel Incat sF devinF cJt mai
uGor digerabile, sF reducF la minimum efortul secretor Gi contractil al
stomacului Gi duodenului, sF diminueze producEia clorhidropepticF Gi sF o
neutralizeze Intr%o cJt mai mare mFsurF.
Paptele este unul dintre produsele utilizate de cFtre ulceroGi.:l nu
se administreazF acidulat ci numai sub formF de lapte dulce. On situaEia In
care nu este tolerat, alimentul poate fi mai bine acceptat Gi digerat, dacF se
amestecF cu ceai de plante sau apF mineralF alcalinF, dacF se adaugF 0g de
citrat de sodiu sau o linguriEF de carbonat de calciu la 1888 ml de lapte.
,oleranEa cea mai bunF poate fi cFpFtatF cJnd se adaugF la fierturile de
cereale (griG cu lapte, orez cu lapte) sau ImpreunF cu ouFle, la prepararea
diverselor creme. Nu lipsit de importanEF este Gi faptul cF baut In cantitFEi
mici Gi repetate, laptele simplu (nediluat sau amestecat cu alte substante
chimice) este mai bine tolerat decJt In cazul ingestiei rapide a unor volume
mari.
Carnea Gi derivatele ei ocupF, de asemenea, o poziEie InsemnatF
In dieta bolii ulceroase. )ierberea ei implicF respectarea anumitor reguli.
:a se introduce numai In apa de$a clocotitF, pentru cF astfel se formeazF la
suprafaEa sa coagularea proteinelor ce ImpiedicF trecerea substanEelor
solubile din carne In lichidul de fierbere. !ceste substanEe, reprezentate de
sFruri minerale (sodiu, potasiu, clor, fosfaEi, etc.) Gi fracEiuni proteice,
110
e1ercitF puternice efecte e1citosecretorii%fenomen Impiedicat prin
fierberea cFrnii In condiEiile amintite. On cadrul acestui proces termic se
degradeazF o parte din fibrele con$unctive constituente, fFcJnd carnea mai
uGor digerabilF Gi, implicit, efortul secretor Gi contractil al stomacului% mai
mic.
On afara acestui procedeu, fragmentarea mecanicF a cFrnii are
efecte benefice asupra leziunilor ulceroase. 4e evitF astfel iritaEia mucoasei
Gi se mFreGte suprafaEa de contact a alimentelor cu sucul gastric. !cest
ultim aspect este important, IntrucJt%EinJnd seama de capacitatea
proteinelor animale de a neutraliza o parte a acidului clorhidric%prin
fragmentarea cFrnii creGte posibilitatea tamponFrii secreEiei
clorhidropeptice.
!Gadar, In boala ulceroasF carnea va fi tocatF, fiartF Gi apoi
servitF sub formF de periGoare dietetice, musaca dieteticF, etc. :vident cF
apa de fierbere, bogatF In substanEe e1tractive, nu trebuie consumatF. On
felul acesta f tocFtura f, care In mod obiGnuit este greu suportabilF de
cFtre bolnavii de stomac% din cauza adausului de ceapF Gi condimente
(sare, piper) Gi datoritF substanEelor e1tractive din apa de fierbere%, devine
un aliment dietetic, dacF se preparF fFrF adausul componentelor
e1citosecretorii.
,ot In mod tradiEional, In dieta bolnavului ulceros erau folosite
supele de zarzavat Gi pJinea prF$itF. Tlterior s%a constatat InsF acEiunea
puternicF e1citosecretorie pentru stomac a supei de zarzavat, datoritF
sFrurilor minerale Gi a esenEelor vegetale pe care le conEine. #e asemenea,
conform concepEiilor mai vechi, pJinea recomandatF In ulcerul
gastroduodenal trebuie servitF prF$itF. 4%a demonstrat InsF, cF aceasta
stimuleazF secreEia clorhidropepticF.
On locul acestor practici eronate, gastrotehnica actuala propune
folosirea supelor de cereale obEinute prin fierberea boabelor In apF (orez,
grJu, griG, fulgi de ovFz) sau strecurate. ,otodatF se recomandF pastele
fFinoase care dau un decoct mucilaginos cu rol protector pentru mucoasa
gastricF. 6Jinea prF$itF va fi InlocuitF cu cea veche de o zi sau cu pesmet.
6ot fi folosiEi Gi biscuiEii, care, prin compoziEia lor, fac ca dezagregarea sF
113
fie uGoarF, asigurJnd o digestie rapidF, fFrF prelungirea e1ageratF a
timpului de Gedere In stomac.
,ot In cadrul alimentelor uGor digerabile intrF Gi aluatul fiert. :l
este rapid trecut In duoden, deoarece In timpul fierberii, el InglobeazF mult
aer sub formF de ochiuri caracteristice, ceea ce uGureazF pFtrunderea
sucului digestiv Gi, implicit, digestibilitatea acestuia. !luatul este o masF
de amidon a cFrui pregFtire s%a obtinut prin coagularea la cFldurF a
albuminei din albuGul de ou bFtut spumF Gi Incorporat fFinii. /eEeaua de
albuminF este rapid digeratF In stomac Gi eliminF granule de amidon care,
In acest fel, nu se aglomereazF Intr%o masF compactF ingestF, cum se
IntamplF In cazul aluaturilor dospite.
Tn alt preparat culiar folosit In dietetica bolii ulceroase este
gelatina%proteinF care se digerF In stomac sub acEiunea acidului clorhidric
Gi pepsinei. :a are doua proprietaEi esenEiale . efect antiacid prin legarea
acidului clorhidric liber Gi eliberarea treptatF a alimentelor Incorporate, ca
de e1emplu laptele, cFrora le faciliteaza astfel digestia.
On ceea ce priveGte legumele, fragmentarea Gi fierberea lor la
aburi prote$eazF stomacul de efectul lor iritant mecanic, fFrF a lipsi InsF
organismul de aportul de vitamine Gi minerale necesare. )ructele sunt
folosite coapte la cuptor sau sub formF de suc natural (cJnd se consumF se
eliminF coa$a Gi sJmburii).
6rin tehnicile culinare folosite, se cautF ca, In afara unei cJt mai
bune digestibilitFti a hranei, sF se creeze o diversificare a meniului, pentru
a evita monotonia Gi, implicit, refuzul bolnavului de a se alimenta
corespunzator.
6rin procedeele IntrebuinEate nu trebuie sF se modifice aspectul
calitativ Gi cantitativ al alimentaEiei, pentru a nu se altera starea de nutriEie
a pacientului care, uneori, este destul de precarF.
On alcatuirea dietei bolii ulceroase trebuie sF Einem seama de o
serie de criterii care fac adaptabil regimul alimentar la particularitFEile
individuale ale subiectului. !tenEia este concentratF Indeosebi asupra
stadializarii maladiei, complicaEiilor sale, preferintelor culinare, gradul de
solicitare fizicF Gi=sau intelectualF, situaEia financiarF, disponibilitFEile
legate de sezon.
115
)oarte multe scheme de tratament indicF un regim In etape, In
funcEie de nivelul evolutiv al bolii care are la bazF principiul prote$Frii
ma1ime a mucoasei lezionate In perioada acuta, cu lFrgirea ulterioarF, In
mod progresiv, a dietei prin introducerea de noi alimente. *deea de baza
este punerea pe cJt posibil In repaus a stomacului Gi duodenului, ceea ce
permite refacerea mai rapidF a zonelor afectate. 6rin administrarea
eGalonatF Gi In cantitFEi mici a produselor nutritive permise, se reduce
efortul digestiv, creJidu%se astfel condiEiile cicatrizarii optime.
4e Incepe prin consumul de lapte, supe mucilaginoase, ouF fierte
moi, gelatinF de fructe, etc. Gi se a$unge, dupF cJteva sFptamani, la o
alimentaEie apropiatF de cea a persoanelor sFnFtoase (e1ceptJnd
condimentele iuEi, conservele de carne Gi peGte, etc).
On stadializarea dieteticF a bolii ulceroase nu este atJt de esenEialF
includerea cu rigurozitate a unui aliment Intr%o etapF sau alta. #e o mare
imoprtanEa este introducerea treptatF a produselor nutritive, menEinerea
unui ritm frecvent de mese mici, cruEarea chimicF Gi mecanicF
permanentF, adapatarea regimului , individualizarea sa In funcEie de etapa
evolutivF a bolii, de toleranEa individualF Gi de starea de nutriEie a
bolnavului (1).
4curtarea sau prelungirea unui stadiu dietetic rFmJne la
aprecierea medicului nutriEionist, ca Gi introducerea mai timpurie sau mai
tardivF a unui aliment sau altul.
6robleme deosebite apar cJnd se instaleazF complicaEiile bolii.
6rezenEa acestora rFmJne o parte din principiile de realimentare
IntrebuinEate In forma simplF a ulcerului. #ieta trebuie adaptatF fiecarui
caz In parte, EinJnd seama de natura complicaEiei, de severitatea ei Gi de
implicaEia pe care o are asupra organismului (prezenEa vFrsFturilor
alimentare sau lichidiene, denutriEia, deshidratarea pacientului).
Tn alt factor de care se va Eine seama In alcatuirea regimului
alimentar este preferinEa culinarF. ! forEa introducerea unui aliment In
condiEiile repulsiei totale pentru acesta nu face decJt sF InrFutFEeascF
evoluEia leziunii ulceroase, datF fiind starea de Incordare psihicF pe care o
creeazF ideea de a consuma produse total incompatibile cu ggusturileh
pacientului. /egimul alimentar trebuie instituit In concordanEF cu
119
preferinEele bolnavului care, In felul acesta, devine mai ataGabil
prescripEiilor dietetice. #e asemenea, se are In vedere combaterea
monotoniei regimului. Tneori, cJnd toleranEa individualF pentru unele
produse este dificilF, se pot Incerca, In limita posibilitFEilor, modificFri
culinare care sF permitF consumul alimentului respectiv, mai ales dacF
acesta se dovedeGte necesar procesului de vindecare.
:1emplul cel mai simplu Il constituie utilizarea laptelui, care nu
este bine tolerat la bolnavi. On asemenea situaEii nu se renunEF la
IntrbuinEarea sa, cel putin In faza acutF a bolii, dar prin amestecul de
fainoase, prin diluarea In ceai sau adaus de carbonat de calciu sau citrat de
sodiu, acest aliment devine suportabil.
Nu lipsit de importanEF pentru alegerea meniului este Gi
disponibilitatea sezonierF a unor alimente. On practica nutriEionalF, mai
ales pentru fazele cronice ale bolii, folosirea unei game cJt mai largi de
produse (din cele permise) permite o diversificare a hranei. Pipsa anumitor
alimente sau dificultFEile de procurare din motive financiare reprezintF
aspecte de care trebuie sF se EinF seama In eleborarea regimului bolnavului
ulceros.
Tn alt factor esenEial In conduita dieteticF este stabilirea
necesarului caloric. !cesta este mai scFzut In faza acutF a bolii, cJnd se
impune repausul la pat al bolnavului, crescJnd InsF In mod evident In
fazele cronice ale maladiei, cJnd este necesarF desfaGurarea In bune
condiEiuni a activitFEilor socio%profesionale. /aportat la greutatea idealF,
mFsuratF In Ailograme, Gi la efortul depus, nevoile calorice sunt evaluate
dupF cum urmeazF. 28%20 cal=Ag corp=zi repaus la pat+ 38%30 cal=Ag
corp=zi pentru e1erciEiile uGoare+ 30%&8 cal=Ag corp=zi pentru e1erciEii
moderate+ &8%&0 cal=Ag corp=zi pentru e1erciEii intense+ 08%38 cal=Ag
corp=zi pentru e1erciEii foarte intense.
On cele ce urmeazF, redFm principalele profesii care implicF
grade variate de activitate.
Consumul caloric 7n !iverse meserii (cal02# ore)21)
!ctivitFEi uGoare Cal=2& ore
11;
#actilografF 2188%2388
Contabil 2188%2388
Ceasornicar 2188%2388
-ptician 2288%2588
CasnicF 2388%2988
#esenator 2388%2988
)armacist 2388%2988
Paborant 2&88%2;88
PegFtor 2088%3888
Croitor 2088%3888
Coafor 2988%3888
#entist 2988%3888
,ractorist 2388%3188
'edic 2388%3188
!ctivitFEi medii
4udor 2588%3288
*nstalator 2588%3288
#epanator radio 2588%3288
Cizmar 2588%3288
Cofetar 2588%3288
'ecanic locomotivF 2588%3288
:1cavatorist 2988%3388
4trungar 2988%3388
ConducFtor troleibuz 2988%3388
'ecanic uzinal 2;88%3&88
,opitor (cuptor electric) 2;88%3&88
!ctivitFEi grele
CFrFuG 3888%3088
dlefuitor marmurF 3888%3088
,FbFcar 3888%3088
128
[idar 3888%3088
6avator 3888%3088
'ecanic auto 3888%3088
)actor postal 3888%3088
alerinF 3188%3388
,Jmplar 3188%3388
!ctivitFEi foarte grele
4FpFtor grFdinF 3088%&888
Magonetar 3088%&888
,Fietor lemne 3388%&188
#ulgher binale 3388%&188
'iner 3988%&388
,Fietor lemne 3988%&&88
4obar 3988%&388
9aloarea caloric a unor alimente folosite 7n ulcerul gastro$
!uo!enal(1)
#enumirea alimentului Necesarul pt 188 g produs
Comestibil (g)
Calorii
Papte 188 35
7riG 188 30&
)ulgi de ovFz 188 392
6aste fFinoase obiGnuite 188 392
iscuiEi 188 335
rJnzF de vaci grasF 188 103
rJnzF de vaci slabF 188 ;5
TrdF 188 133
Tnt 188 983
-u de gFinF integral 188 151
Carne slabF de vacF 1&3 119
Carne slabF de viEel 10& 119
121
Calcan 208 99
dtiucF 192 92
dalFu 135 93
6Jine albF 188 292
[ahFr 188 &18
Tlei 188 ;2;
4mJntJnF 28@ 188 213
4mJntJnF 38@ 188 2;;
7lucozF 188 31;
'ere 188 &82
'orcovi 188 &0
#ovlecei 119 19
ConopidF 132 38
6FtlFgele roGii 183 30
On cazul In care apar complicaEii cronice ale bolii ulceroase,
necesarul caloric anterior al pacientului se modificF.
Diet$tera(ia ulcerului acut nec$+(licat
4copul dietei In faza acutF a bolii este de a reduce secreEia
gastricF (aspect aproape lipsit de importanEF In condiEiile utilizFrii
inhibitorilor secreEiei de protoni), de a diminua inflamaEia mucoasei
lezionate, de a stimula procesele reparatorii locale Gi de a scFdea
sensibilitatea dureroasF In zonele afectate (1). 6entru a rFspunde acestor
deziderate, s%au conceput mai multe scheme de regim alimentar. 4e are In
vedere introducerea treptatF a produselor nutritive de%a lungul a trei etape.
On primul stadiu evolutiv a bolii se recomandF consumul unei
game limitate de alimente. Paptele se administreazF In funcEie de
preferinEele pacientului, la temperatura camerei sau cFlduE, cu sau fFrF
friGcF, uGor Indulcit (10%28 g zahFr la un litru de lapte) . * se poate adFuga
puEinF vanilie sau ceai. On caz de intoleranEF digestivF, se poate adFuga la
fiecare canF de lapte o lingurEF de carbonat de calciu sau 0 g de citrat de
122
sodiu. Paptele se bea neecremat. Tneori se poate adFuga puEinF smJntJnF
proaspFtF sau friGcF. Paptele poate fi administrat Gi Incorporat In gelatinF.
!ceasta din urmF are avanta$ul tamponFrii unei pFrti din aciditatea gastricF
Gi al eliminFrii treptate a alimentului Inglobat.
'enEionFm cF In condiEiile utilizFrii medicaEiei antisecretorii
moderne, folosirea laptelui In perioada puseului acut se face doar prin
prisma calitFEilor sale de a stimula procesele reparatorii locale Gi de a
diminua sensibilitatea dureroasF la nivelul niGei (prin intermediul unor
peptide ce interfereazF cu receptorii antialgici). #oar In condiEiile In care
nu se recurge la medicaEia antisecretorie, laptele se administreazF In doze
fracEionate la interval de 2 ore Gi noaptea In cazul persistenEei durerilor.
On afarF de lapte se pot folosi supe mucilaginoase preparate cu
unt desFrat, ouF moi sau sub formF de omletF preparatF In baie de apF,
gelatinF de lapte, creme de lapre Gi ou, infuzie de muGeEel, ceai slab de
plante, uGor Indulcit.
!cest regim alimentar se Eine cJteva zile, uneori chiar mai puEin,
In funcEie de gravitatea bolii. #atoritF duratei primului stadiu al bolii
ulceroase Gi a faptului cF organismul nu dispune de posibilitatea vegetalF,
e1istF riscul instalFrii carenEei vitaminice. #e asemenea, IntrucJt nu se
asigurF necesarul zilnic de fier, apare spolierea depozitelor acestui
mineral. #e aceea, se impune administrarea in$ectabilF a acestora. Tn alt
inconvenient al dietei primului stadiu evolutiv Il reprezintF constipaEia. Pa
instalarea acesteia contribuie Gi repausul la pat la care este supus bolnavul.
:a se combate prin creGterea dozei de magnesia usta din prafurile alcaline
sau prin folosirea uleiului de parafinF sau a seminEelor de in.
On stadiul al doilea al regimului dietetic din puseul acut, In
funcEie de evoluEia clinicF Gi de starea de nutriEie a bolnavului, alimentaEia
se diversificF introducJndu%se supe de orez strecurate, griG cu lapte, fulgi
de ovFz, pJine albF veche de o zi, piureuri de legume cu foarte puEin unt.
!cest regim se Eine 5%18 zile Gi se asigurF In $ur de 1588%1988 calorii pe zi.
On a treia etapF a dietei din faza acutF a ulcerului se adaugF
periGoare dietetice, preparate din carne sau peGte Gi legate cu ou, supe de
cereale pasate, brJnzF telemea desFratF sau brJnzF de vaci, fFinoase fierte,
caG proaspFt, sufleuri de carne, supe de zarzavat fierte cu fainoase Gi
123
strecurate prin sita, prF$ituri de casF (ecleruri, biscuiEi). Carnea trebuie
bine fiartF Gi se adaugF treptat. 4e evitF cFrnurile grase sau bogate In
elemente fibroase. 4area se foloseGte In cantitate micF. 'esele se dau In
cantitFEi mici Gi repetate (0%3 mese pe zi). 6rin mese mici Gi repetate se
reduce Gi efortul contractil al stomacului, care, fiind pus astfel mai mult
timp In repaus, InlesneGte cicatrizarea leziunilor ulceroase.
On stadializarea dieteticF din puseul acut, subliniem IncF o datF
faptul cF cel mai important lucru este introducerea treptatF a alimentelor Gi
nu includerea cu rigurozitate a unui produs nutritiv Intr%o etapF sau alta.
#e asemenea, menEionFm cF durata fiecarei etape se stabileGte de la caz la
caz de cFtre medicul nutriEionist, In funcEie de particularitFEile individuale
ale bolii.
Diet$tera(ia ulcerului cr$nic nec$+(licat
#upF depaGirea episodului ulceros acut Gi instalarea acalmiei,
scopul regimului dietetic este de a prote$a In continuare mucoasa gastricF
Gi duodenalF, asigurJnd totodatF necesarul de calorii Gi principii nutritive
care sF facF subiectul apt pentru a%si desfFGura activitatea socio%
profesionalF. :forturile dietetice trebuie cuplate cu evitarea celorlalEi
factori de risc (fumat, consum de bFuturi alcoolice, stFri de stres) In caz
contrar, riscul de recidivF a puseelor evolutive se menEine crescut. #e
asemenea, individualizarea regimului alimentar este singura modalitate
susceptibilF sF amelioreze starea de sFnFtate a bolnavului, putJnd pune In
valoare efectele benefice ale dietei, cJnd este corect aplicatF (2).
!daptarea nutriEiei la fiecare bolanv In parte se face InsF EinJnd
seama de alimentele permise sau interzise In maladia ulceroasF. #intre
cele permise menEionFm . laptele dulce (simplu sau Indulcit), asociat sau
nu cu ceai + fFinoase (fulgi de ovFz, griG, fidea, tFiEei, orez, spaghete),
crema de lapte, brJnzeturi proaspete (de vacF, caG, urdF), unt proaspat Gi
nesFrat, ouF (fierte moi sau ochiuri In apF), lapte de pasFre + supele
mucilaginoase, preparate din lapte, fFinoase Gi puEin unt + supF%cremF de
cartofi + carne de pasFre, vacF, viEel%bine fiartF sau InFbuGitF In cuptor +
carnea de peGte slab (GalFu, GtiucF, lin, pastrFv, calcan) + zarzavaturile Gi
12&
legumele fierte (carote, morcovi, dovlecei, conopidF) pregatite cu unt sau
untdelemn crud+ biscuiEii, pJinea albF veche de o zi, prJ$iturile de casF
(gelatinF, sufleuri, creme, tarte), compoturile nu prea dulci Gi trecute prin
sita, fructele coapte In cuptor sau sucurile naturale de fructe.
#ieta bolnavului cu ulcer necomplicat nu tebuie s) cuprind)
unele produse nutritive care prin proprietFEile lor chimice, mecanice,
osmotice iritF mucoasa gastricF sau duodenalF facilitJnd instalarea
puseurilor evolutive. #in aceastF categorie de alimente fac parte . laptele
bFtut, iaurtul, chefirul, brJnzeturile fermentate, ouFle tari, maioneza,
peGtele gras (morun, nisetru, somn, cegF), peGtele conservat, sardelele,
racii, icrele, carnea de porc, slFnina, untura, supede de carne In care carnea
a fost pusF la fiert cu apa rece, ciorbele grase, carnea conservatF (mezeluri,
afumFturi, cJrnaEi), zarzavaturile crude tari (andive, gogoGari, ridichi,
varzF, castraveEi, ardei), legumele uscate (fasole bob, linte, mazFre),
ciupercile, Eelina, prazul, ceapa, usturoi, condimentele (muGtar, hrean,
piper, boia), muraturile, fructele crude, oleaginoasele (migdale, alune,
nuci), ciocolata, cafeaua, marmelada, dulceEurile, gemurile, IngheEata,
pJinea neagrF. ,rebuie evitate preparatele culinare nedietetice de genul
prF$elilor, rJntaGurilor, sosurilor, alimentelor prea fierbinEi sau prea reci,
apele carbogazoase.
olnavul va lua 0%3 mese pe zi, consumJnd cantitFEi mici de
alimente la fiecare masF. 6relungirea acestui gen de regim este indicatF
cel puEin 2%3 ani de la ultimul puseu evolutiv, rFmJnJnd ca Gi dupF acest
interval ma$oritatea alimentelor interzise sF nu fie consumate. #e doua ori
pe an, In special primavara Gi toamna, cJnd recrudescenEa ulcerului este
mai frecventF, bolnavul trebuie sF respecte o dietF mai severF, prelungitF
cJteva sFptFmJni.

Diet$tera(ia @n c$+(licatiile b$lii ulcer$ase
#ieta IGi gFseGte utilitatea numai la o parte din complicaEiile bolii
ulceroase. *nstalarea penetraEiei sau perforarea peretelui gastric sau
duodenal impune cu prioritate intervenEia chirurgicalF, regimului alimentar
revenindu%i un loc important de abia In perioada postoperatorie. On cazul
120
celorlalte complicaEii ca% hemoragia digestivF superioarF, stenoza piloricF
Gi cancerul gastric%, dieta suferF modificFri radicale faEF de etapa din
perioada premergatoare instalFrii acestora. NutriEia se concentreazF In
direcEia asigurFrii necesarului caloric, datF fiind situaEia precarF a
bolnavului, In facilitarea degestibilitFEii alimentelor consumate cJt Gi
asupra adapatrii la toleranEa individualF a pacienEilor.
6rescrierea regimului In complicaEiile cronice amintite necestiF
cunoGtinEe dietetice de specialitate, precum Gi o fantezie culinarF, care sF
facF cJt mai acceptatF nutriEia modificatF de asemenea situaEii.
#e tratamentul dietetic beneficiazF doar complicaEiile cronice
care nu necesitF InsF intervenEie chirurgicalF (e1. stenoza piloricF largF).
CJnd evoluEia devine nefavorabilF Gi se impune intervenEia chirurgicalF,
alimentaEia capFtF alte dimensiuni, adaptate situaEiei postoperatorii.
Dieta @n cancerul gastric
Tna din posibilitFEile mai rare ale ulcerului gastric este cancerul
gastric. #iagnosticul se pune de multe ori tardiv, ceea ce reduce speranEa
de viatF a acestor bolnavi. On aceste condiEii se cautF, ca un corolar al
celorlalte mFsuri terapeutice sF se asigure o nutriEie cJt mai bunF care sF
compenseze diminuarea apetitului Gi eventual o scFdere ponderalF (1). 4e
Eine cont de caracterul stenozat sau nu al neoplasmului. CJnd se IngusteazF
comunicarea eso%gastricF sau gastro%duodenalF, se impune un regim
semilichid care sF permitF alimentelor sF pFtrundF In spaEiile amintite.
#ieta se alcFtuieste In aceste cazuri din. ouF fierte moi, carne
bine fiartF Gi tocatF de 2%3 ori prin maGinF, legume fierte sau coapte sub
formF de piureuri cu consistenEa fluidF, sucuri de fructe Gi legume
proaspete, laptele ca atare se consumF dupF adausul carbonatului de calciu
(o linguriEF la 200 ml de lapte pentru a Impiedica coagularea proteinelor
componente Gi formarea unui cheag care sF Impiedice evacuarea prin zona
stenozatF). #e asemenea laptele poate fi folosit Gi In preparate semilichide
cu ouF, semifFinoase sau friGcF.
CJnd stenoza este destul de strJnsF, nu se pot asigura prin
alimentaEia orala mai mult de 1088%1388 calorii pe zi. On cazul localizFrii
123
neoplasmului gastric In altF zona decJt cele amintite, care nu creazF
probleme de evacuare, regimul este mult mai larg, evitJndu%se restricEiile
prea severe, care sunt inutile Gi pot duce chiar la accentuarea anore1iei. 4e
dau In $ur de 2888%2088 calorii=zi. OntrucJt apetitul acestor bolnavi este
foarte capricios, se va Incerca stimularea lui printr%un mod de pregFtire Gi
de prezentare a alimentelor cJt mai atrFgFtor.
4e interzic alimentele iritante, prea fierbinEi sau prea reci, cJt Gi
condimentele iuEi. 4e evitF mesele prea voluminoase. #intre produsele
nutritive permise acestei categorii de pacienEi menEionFm. laptele Gi
derivatele de lapte ca atare sau In preparatele fFinoase cu ouF + ouFle fierte
moi sau In diferite preparate (gFlbenuGul foarte proaspFt se poate da crud,
amestecat cu lapte Gi zahFr) + carnea de pasFre, viEel, fiartF Gi tocatF fin,
sub formF de periGoare sau chiftele preparate la aburi + peGte alb slab, sub
formF de periGoare fierte In aburi + creierul Gi ficatul tocate fin sub formF
de pastF + legumele cu celulozF finF Gi servite numai bine fierte, sub formF
de piureuri sau ca salate fierte + fructe, sub formF de compoturi pasate,
marmelade, sucuri, piureuri, coapte, iar In cazul fructelor bine pJrguite se
poate da chiar pulpa ca atare (caise, piersici).
!tunci cJnd cancerul gastric a fost descoperit precoce se
intervine chirurgical. 6ostoperator, alimentaEia se ImbogaEeGte treptat pe
masura vindecFrii cicatricii, aceasta constJnd In produse nutritive
netraumatizante Gi neiritante, administrate sub formF de mese de volum
mediu, In funcEie de capacitatea stomacului restant. 4e are In vedere sF se
asigure aportul de calorii Gi principii nutritive corespunzFtor cu starea
clinica a bolnavului pentru a preIntJmpina sau corecta eventuala denutriEie
a bolnavului.
Diet$tera(ia st$+acului $(erat
On condiEiile In care se decide intervenEia chirurgicalF In boala
ulceroasF, actul operator Impune o mare responsabilitate, date fiind
consecinEele asupra funcEionalitFEii ulterioare a stomacului. 4e va avea In
vedere cF boala ulceroasF se trateazF cu mult succes pe cale dieteticF Gi
medicamentoasF, la intervenEia chirurgicalG apelJndu%se doar In cazul
125
e1istenEei formelor particulare ale complicaEiilor cronice. #e asemenea
pacientul nu trebuie sF forEeze recurgerea la operaEie, In speranEa cF
aceasta Ii va vindeca ulcerul.
#ecizia chirurgical trebuie sF aibF strict o motivaEie medicalF Gi
nu una opEionalF, In funcEie de preferinEele bolnavului. 4e vor avea In
permanenEa In vedere consecinEele imediate sau tardive ale rezecEiei
gastrice. !stfel In 58@ din cazuri se constatF dispariEia totalF sau parEialF a
secreEiei de acid clorhidric, ceea ce are drept consecinEF scFderea
capacitFEii digestive a stomacului. #rept urmare, proteinele rFmJn dupF
pasa$ul gastric aproape intacte, iar transformarea unor elemente minerale
ca fierul Gi calciul In forme absorbabile este incompletF. #e asemenea, se
perturbF absorbEia intestinalF a vitaminelor
12
, C si #.
,ot ca o consecinEF a rezecEiei gastrice este Gi accelerarea
progresiei produselor nutritive prin tubul digestiv Gi anume apariEia
scaunelor diareice bogate In grasimi Gi proteine nedigerare. )uncEia de
rezervor a stomacului este, de asemenea, mult perturbatF. !limentele sunt
evacuate rapid Gi nu ritmic Gi lent, cum se face In mod fiziologic, ceea ce
lezeazF segmentele intestinale imediat urmatoare.
6rintre alte consecinEe ale rezecEiei gastrice menEionFm
tulburFrile metabolismului glucidic, lipidic Gi protidic, de care trebuie sF se
Eina seama In alcFtuirea regimului alimentar. !stfel zaharurile se absorb
masiv Gi repede In intestin, ducJnd la creGterea glicemiei, urmatF InsF la 3%
& ore dupF masF de reducera sa severF (consecinEele clinice asupra
bolnavului), datoritF intervenEiei unor mecanisme hormonale. 7rFsimile se
digerF cu mare dificultate din cauza scFderii producEiei pancreatice a
enzimelor implicate In acest proces. !Ga se e1plicF (alFturi de accelerarea
tranzitului intestinal) prezenEa scaunelor bogate In grFsimi Gi deficitul In
vitamine liposolubile (vitaminele !, :, 6). 6roteinele, rFnJnJnd In mare
parte nedigerate, implicit, greu absorbabile, reduc stocurile e1istente la
nivelul masei musculare. On consecinEF pacienEii slabesc Gi prezintF o
astenie fizicF importantF.
Ca urmare a modificFrilor menEionate, bolanvii operaEi pierd In
greutate dupF intervenEia chirurgicalF pJna la 28%38@ din valoarea avutF
anterior. 4e estimeazF Fa unul din trei cazuri rFmJne mai slab cu 0%18 Ag
129
sub greutatea idealF. Chiar In condiEiile In care e1istF o bunF supraveghere
medicalF bolnavii nu%Gi mai recapFtF greutatea preoperatorie.
*mprobabilitatea de a atinge Gi a menEine greutatea normalF la cei cu
rezecEie gastricF se datoreazF mai multor factori. #intre aceGtia
menEionFm . greGelile de tehnicF chirurgicalF, aportul caloric sub necesarul
energetic datoritF tulburFrilor de digestie create, accelerarea pasa$ului
intestinal al alimentelor cu instalarea diareei, tulburFrile de secreEie biliarF
Gi pancreaticF. On afara celor menEionate In procesul de slFbire Il are teama
de a mJnca a acestor pacienEi. Tnii din ei IGi amintesc In mod inconGtient
de durerile provocate de mJncare Inainte de operaEie refuzJnd o perioadF
de timp sF se hrFneascF. Nu trebuie uitat cF apar Gi intoleranEe alimentare
de care trebuie sF se EinF seama In alcatuirea dietei. On caz contrar
bolanvul refuzF sF consume anumite feluri de mJncare, reducJndu%se
astfel aportul energetic. #in aceste cosiderente pacienEii cu stomac rezecat
trebuie alimentaEi e1trem de riguros, EinJnd seama de starea lor de nutriEie,
de preferinEele alimentare Gi de intoleranEele pentru unele produse
nutritive. Numai In acest fel se pot evita complicaEiile postoperatorii.
6entru a reduce riscul denutriEiei secundare este necesarF
hrFnirea adecvatF bolnavilor In perioada preoperatorie. 4e recomandF o
dietF bogatF In calorii (2088%3888 cal=zi) Gi proteine (12; g proteine din
care 38%58@ de origine animalF). 4e porneGte de la valoarea caloricF cu
care bolnavul este obiGnuit Gi se creGte In medie de 2 zile cu 288 calorii
pentru a evita eventualele tulburFri de adaptare gastricF In condiEiile
e1istenEei ulcerului.
/aEia proteicF reprezintF cam 28@ din cea caloricF. 4electarea
alimentelor cu conEinut bogat In aceste principii nutritive se face In raport
cu preferinEele pacientului. 4e recomandF carne tocatF (fFrF Eesut
ligamentar), peGte slab, ouF, lapte ecremat, brJnzeturi nefermentate,
cereale fine. Paptele Gi derivatele sale prin conEinutul lor bogat de calciu,
contribuie totodatF la asigurarea necesarului acestui element mineral, al
carui metabolism este afectat In rezecEiile gastrice.
7rFsimile se dau In proporEie de 30@ din raEia caloricF. 4e
preferF untul proaspFt Gi uleiul (adFugat crud In alimente). #acF sub
12;
aceastF formF lipidele sunt greu tolerate, se IncearcF creGterea grFsimilor
prin alimentele care se dau pacientului (brJnzeturi grase, friGcF, smJntJnF).
[aharurile se administreazF sub forma celor lent absorbabile
pentru a Impiedica creGterile glicemiei rapide. 4e prescriu cereale fine,
creme Gi budinci de cereale, pJine veche, fructe coapte sau fierte In
compoturi neindulcite. Pa aceastF raEie se adaugF preparate de fier,
vitaminele
12
, # si acid folic.
'esele se fracEioneazF In numFr de 3=zi, astfel Incat sF nu se
depFGeasF 08%38@ glucide la o masF. #acF pacientul nu poate consuma
Intreaga raEie indicatF, se apeleazF la hranirea prin perfuzii cu glucozF,
aminoacizi esenEiali etc. CJnd s%a a$uns la o stare de nutriEie bunF,
bolnavul poate fi operat. Negli$area acestui aspect (e1ceptJnd cazurile care
necesita intervenEie operatorie de urgenEF) poate avea consecinEe negative
ulterioare asupra nivelului curbei ponderale.
#upF operaEie, dieta se stabileGte in funcEie de amploarea
rezecEiei gastrice (parEialF sau totalF).
Dieta @n re.ecAia gastric= (arAial= :*;
olnavul se realimenteazF cFutJndu%se sF se a$ungF cJt mai rapid la o
valoare caloricF suficientF pentru a evita denutriEia. !ceastF perioadF a
fost ImparEitF de unii nutriEioniGti In 0 stadii Gi are o duratF de apro1imativ
13 zile.
"ta!iul ' este cel de dinaintea reluFrii alimentaEiei Gi se Eine
cJteva zile. olnavul se perfuzeazF cu cantitFEi variabile de ser fiziologic,
soluEii glucozate Gi de aminoacizi (componente de bazF ale proteinelor).
:ste preferabil ca prin terapia aplicatF sF se asigure In $ur de 2888 cal Gi 98
g de proteine zilnic. 4e poate Incepe sF se dea pacientului Gi de baut . apF
L de1trozF L sucuri de fructe (088 ml In prima Gi 1088 ml In zilele
urmatoare).
"ta!iul : al alimentaEiei Incepe o data cu apariEia primului scaun
dupF operaEie. Cel mai adesea acest lucru se IntamplF In ziua a treia de la
intervenEia chirurgicalF. !limentele se dau sub o consistenEa cJt mai
138
scazutF. 7lucidele consumate este preferabil sF fie din categoria celor cu
absorbEie lentF (fugi de ovFz, terci de cereale). 6roteinele se dau din lapte
praf cu ou cJt Gi din GuncF. !portul lor se creGte cu 18%28 g pe zi. NumFrul
de mese se menEine la 0%3 pe zi. CreGterea caloricF se face treptat cu 108%
288 cal=zi, IncepJnd de la 988%;88 cal=zi.
"ta!iul :: Incepe din a 0%a zi de la operaEie, cJnd se a$unge de$a
la 1288 calorii. 4e introduc treptat iaurtul, ouFle, griGul, $eleurile de fructe,
untul, cJt Gi fructele coapte, compoturile pasate, cartofii Gi biscuiEii In
cantitFEi mici. 4pre sfJrGitul acestei perioade de realimentare se pot da
legume cu glucozF finF (anghinare, morcovi, sfecle Gi dovlecei). On caz de
intoleranEa, introducerea acestora din urmF se face In stadiul urmFtor.
"ta!iul ::: Incepe din ziua a 9%a de la intervenEie Gi dureazF 3
zile. OncepJnd din aceastF perioadF bolnavul poate consuma carne de viEel,
tocatF Gi friptF, Gi fasole verde. /aEia zilnicF caloricF se creGte treptat de la
1908 cal=zi (proteine 35 g, glucide 128 g si lipide 50 g).
3n sta!iul al :9$ lea se a$unge la 2&88 cal=zi, din care proteine
118 g, glucide 258 g Gi grFsimi ;8 g. On aceastF etapF carnea poate fi
consumatF tocatF sau fiartF indiferent de provenienEF. 4e vor evita
grasimile din preparate sau alimentele prea grase In cantitate mare. !celaGi
lucru se impune pentru glucidele uGor absorbabile (zahFr, dulciuri,
compoturi Indulcite cu zahFr sau prF$ituri de cofetFrie) Gi pentru fructele
crude.
#in cele prezentate rezultF cF nutriEia bolnavilor cu rezecEie
gastricF parEialF trebuie facutF energetic, cu o creGtere caloricF progresivF
Gi rapidF, bine aleasF cantitativ Gi calitativ.
Dieta @n re.ecAia gastric= t$tal=
/ealimentarea oralF se reia odatF cu apariEia primului scaun. :a
are un caracter progresiv, dar energic, cFutJnd a se a$unge cJt mai repede
la necesarul caloric (In funcEie de toleranEa individualF) doar prin nutriEia
oralF. On primele 3 etape postoperatorii asigurarea nevoilor energetice se
completeazF cu perfuzii de glucozF Gi soluEii de amonoacizi. 6e masurF ce
posibilitFEile digestive cresc, se renunEF la alimentarea palenteralF.
131
On gastrectomia totalF toleranEa digestivF este mai dificilF motiv
pentru care se Incepe de la o valoare caloricF micF (&88%088 cal In prima
zi) care se creGte treptat pJnF la atingerea a cel puEin 2088 cal=zi. 4e
urmFreGte ca greutatea pacientului sF fie readusF cJt mai aproape de
normal, ceea ce IntampinF adesea dificultFEi mari. #e felul In care se
reuGeGte restabilirea cJt mai completF a nutriEiei pacientului depinde starea
sa de sFnFtate ulterioarF.
Dieta @n re.ecAia gastric= :la e5ternarea din s(ital;
#upF e1ternare, bolnavilor cu stomacul operat pentru ulcer
gastric, li se prescrie o dietF care sF le permitF Intoarcerea treptatF, dar
rapidF la nutriEia normalF, EinJnd cont de toleranEa individualF pentru
diferite alimente (3). #ieta este bogatF caloric (In $ur de 2088 calorii pe zi)
In proteine (mai ales cele animale, cu valoare biologicF mare) Gi grFsimi.
/aEia se Imparte In 0%3 mese pe zi, fiecare avJnd un volum mic, pentru a
nu crea tulburFri digestive. 4e recomandF o mestecare adecvatF, evitJndu%
se regurgitarea rapidF.
/egimul alimentar se compune din urmatoarele grupe de produse
de bazF . lapte Gi branzF de vaci, carne (fFrF Eesut aponevrotic Gi tendoane)
Gi peGte (fiert sau fript), ouF fierte moi, sau preparate, pJine ? permisF In
cantitate micF Gi veche de o zi, fFinoase (spaghete, fidea, tFiEei, orez), In
cantitate micF, legume cu celulozF finF (morcovi, dovlecei, conopidF) sub
formF de piureuri, sufleuri, fructe, sub formF de compot pasat, dulciuri,
sub formF de aluaturi fierte, creme de ou, gelatine, chisel Gi spume (se
evitF consumul glucidelor rafinate), grFsimi ? preferabil sub formF
emulsionatF (friscF, smJntJnF sau unt).
olnavul trebuie sF evite din alimentaEia sa urmatoarele
produse . brJnzeturile fermentate, cFrnurile grase, peGtele gras, carnea
afumatF conservatF, mezelurile , cFrnurile de vJnat, cFrnurile fripte In
sJnge, sosurile, rJntaGurile, conservele de orice fel, fasolea Gi mazFrea
uscatF, pJinea neagrF, pJinea proaspFtF, patiseriile din comerE, IngheEatele,
prF$iturile, legumele crude, fructele crude, varza, ardeii graGi, roGiile,
ciupercile, ceapa, usturoiul, bFuturile gazoase, alcoolul sucurile de fructe.
132
:ste preferabil ca Intocmirea regimului alimentar sF se facF de cFtre un
dietetician care sF EinF seama de particularitFEile pacientului Gi
posibilitFEile sale de nutriEie.
PFrgirea dietei se face dupF 3 luni, la cei cu rezecEie partialF, Gi
dupF 3 luni, la cei cu rezecEie totalF. On principiu, la 3 luni de la operaEie,
In prima situaEie, Gi la 12 luni, In cea de%a doua, se poate reveni la o
alimentaEie normalF (e1ceptJnd condimentele, dulciurile concentrate,
alcoolul). :voluEia pacienEilor este bunF, cJnd starea de sFnatate, apetitul,
greutatea Gi puterea de muncF se restabilesc.
Dieta @n c$+(licaAiile st$+acului $(erat
On urma unora dintre intervenEiile chirurgicale fFcute pentru
ulcerul gastric, apar complicaEii care altereaza starea de sFnFtate a
pacientului prin tulburFrile de nutriEie pe care le creazF Gi prin
manifestFrile caracteristice fiecarei complicaEii In parte.
)recvent Intalnite sunt . gastrita bontului gastric, sindromul
stomacului mic, sindromul de ansF aferentF, ulcerul peptic, sindromul
potprandial precoce Gi sindromul postprandial tardiv.
<lcerul &e&tic se caracterizeazF prin apariEia de leziuni ulceroase
la nivelul zonei de legFtura Intre segmentele digestive reunite dupF
Inlaturarea ulcerului gastric. 4e manifestF prin dureri abdominale,
vFrsFturi, hemoragii, etc care nu cedeazF la terapia dieteticF Gi
medicamentoasF ci numai la intervenEia chirurgicalF.
"in!romul !e stomac mic a&are prin limitarea capacitFEii de
distensie a cavitFtii gastrice, postoperator. olnavii acuzF balonFri dupF
mese, senzaEie de tensiune abdominalF dureroasF, teamF de alimentaEie,
nervozitate, etc. 4ingura modalitate de a se InlFtura aceste manifestari este
fracEionarea dietei prescrise In 3 mese pe zi de volum mic.
"in!romul !e ans aferent apare adesea la bolnavii
nesupravegheati postoperator. ,ulburFrile debuteazF cam la &0%38 minute
dupF masF, printr%o senzaEie dureroasF de apFsare Gi distensie abdominalF
care creGte progresiv, menEinJndu%se Intre 2%& ore. Tneori ImbracF
aspectul unor colici biliare. Pa 2%3 ore survin vFrsFturi In cantitate de 188%
133
&88 ml, urmate imediat de ameliorarea evidentF a stFrii clinice. !ceste
crize se instaleazF la 3%& zile, uneori Gi la intervale mai mari. 4oluEia
terapeuticF o reprezintF cel mai adesea corecEia chirurgicalF a primei
intervenEii operatorii. #ietei Ii revine un rol secundar.
"in!romul &ost&ran!ial &recoce se instaleazF ca rezultat al
invaziei brutale a alimentelor din stomacul rezecat In segmentul intestinal
cu care s%a facut anastomoza. !pare Indeosebi dupF consumul de glucide
rafinate (bomboane, prF$ituri, miere). 6rin concentraEia osmoticF idicatF pe
care o deEin, aceste alimente atrag In vasele sanguine, ale peretelui
intestinal o mare parte din lichidul circulant. 4e produce astfel distensia
tubului digestiv Gi diaree consecutivF. )aptul cF o parte din apa plasmaticF
pFrFseGte In mod brutal sistemul vascular genereazF hipotensiunea
arterialF, palpitaEii, scFredea irigaEiei coronariene Gi cerebrale (risc de
accident trombotic), stare de slFbiciune Gi tanspiraEii.
Pa reducerea valorilor presionale contribuie Gi stimularea
eliberFrii intestinale a unor substanEe cu proprietFEi vasodialatatorii.
4indromul postprandial precoce rFspunde foarte bine la
tratamentul dietetic. 6rimele mFsuri care trebuiesc luate sunt . repartiEia
aportului caloric pe mai multe mese (de volum mic) + ingestie lentF a
alimentelor Gi mestecarea lor adecvatF pentru a nu irita peretele intestinal +
suprimarea produselor cunoscute ca declanGatoare ale instalFrii
sindromului . dulciuri concentrate, lapte ca atare, mezeluri, alimente reci +
interzicerea alcoolului + asigurarea necesarului de lipide Gi proteine.
'eniurile se alcatuiesc In funcEie de preferinEele Gi disponibilitFEile
bolnavului cJt Gi de gradul sFu de nutriEie.
"in!romul &ost&ran!ial tar!iv se instaleazF, ca Gi In cazul
formei precoce, prin lipsa controlului sfincterian (Inlaturat operator) dintre
stomac Gi duoden. 4e permite pFtrunderea bruscF Gi In cantitate mare a
soluEiilor glucozate sau a dulciurilor concentrate In intestin. :le se absorb
rapid crescJnd mult glicemia. )enomenul nu se produce In cazul
glucidelor provenite din surse vegetale (pJine, cartofi, fFinoase) care
absorb lent, e1ceptJnd situaEiile meselor abundente In aceste produse.
'Frirea inadecvatF a glicemiei are drept rFspuns din partea
organismului secreEia masivF de insulinF (hormon ce scade concentraEia
13&
sanguinF a glucidelor). Pa 2%3 ore dupF masF prezenEa unor concentraEii
ridicate ale insulinei sJnge scade glicemia sub limitele fiziologice
(hipoglicemie). olnavul resimte In aceste momente senzaEia de gol In
abdomenul superior, neliniGte, palpiaEii, transpiraEii, tremurFturi, scFderea
facultFtilor nervoase superioare, pJnF la pierderea stFrii de conGtienEF.
!ceste manifestFri apar sub forma unor crize hipoglicemice care nu se
calmeazF decJt prin ingestia de zahFr, cu riscul InsF de reapariEie a
efectului hipoglicemiant. 4oluEia terapeuticF este de ordin dietetic. :a
implicF repartiEia glucidelor de%a lungul a 3 mese pe zi Gi suprimarea
zaharurilor cu absorbEie rapidF.
)&*&3& RE8IMUL ALIMENTAR GN B#LILE INTESTINALE
N$Aiuni de anat$+ie Ji -i.i$l$gie a intestinului
!bsorbEia produGilor alimentari prin mucoasa intestinului subEire
este timpul esenEial al digestiei. 6entru a InEelege datele legate de
dietoterapia acestei porEiuni importante a tubului digestiv, trebuie sF
reEinem cJteva date de anatomie Gi fiziologie (1).
4egmentul tubului digestiv cuprins Intre pilor (stomac) Gi anus
se poate ImpFrEi In 2 mari porEiuni. intestinul subEire Gi intestinul gros.
*ntestinul subEire se subImparte In duoden, $e$un Gi ileon.
#uodenul este un organ fi1, retroperitoneal, situat Intre stomac ?
zona de Inceput a procesului de digestie ? Gi intestin ? zona unde are loc
procesul principal al digestiei Gi absorbEiei (proces pregFtit In bunF mFsurF
de prelucrFrile alimentelor In duoden). #uodenul este locul unde se
colecteazF Gi toate secreEiile hepatice Gi pancreatice, precum Gi propria sa
secretie. #e aceea, el este centrul fermenEilor digestive e1ocrine Gi
endocrine (secretina, colecistoAinina%pancreozimina, enteroglucagonul,
serotonina, Aininele). Pa funcEia duodenalF, participF Gi motilitatea
duodenalF, prin miGcFrile sale peristaltice Gi antiperistaltice.
*ntestinul subEire este un organ flotant, mobil, lung de 0%3 m,
(mFsurat pe cadavru, la omul viu mai scurt datoritF tonusului musculaturii
130
intestinale). 6eretele intestinului este format din 3 straturi. o parte e1ternF,
o parte medie, formatF din straturi musculare longitudinale, superficiale, Gi
profunde, Gi o parte internF ? mucoasa. 'ucoasa are o suprafatF enormF, Gi
este dispusF sub formF de viloziFati. NumFrul de vilozitFEi este In $ur de 1
888 888, iar suprafaEa totalF depaGeGte &8%08m
2
. 4uprafaEa de absorbEie
este de 1,3 m
2
pentru duoden, 31 m
2
pentru $e$un Gi 3 m
2
pentru ileon (0).
Tnitatea de absorbEie intestinalF este vilozitatea. 7lucidele, fierul, calciul
se absorb In partea superioarF a intestinului, apoi sodiul, vitamina
12
Gi
grFsimile se absorb preferenEial In ileon. 6roteinele se absorb, de
asemenea, In ansele pro1imale.
*n timpul digestiei, produsul alimentar traverseazF diversele
segmente ale intestinului subEire. #uodenul este traversat foarte rapid.
Onaintarea prin intestin se IncetineGte pe masura apropierii de valvula
cecalF. 4tagnarea ileala este uneori foarte prelungitF. :vacuarea totalF a
intestinului subEire dureaza Intre 3 Gi ; ore.
:1citantul fiziologic al translaEiei conEinutului intestinal este
distensia. Pa duoden e1istF miGcFri peristaltice. Pa nivelul $e$unului e1istF
miGcFri de brasa$ Gi ondulaEii peristaltice foarte frecvente, ceea ce face ca
transportul bolului sF fie destul de rapid+ la nivelul ileonului e1istF miGcFri
de brasa$, Insa contracEiile peristaltice Gi antiperistaltice sunt foarte rare.
Miteza de tranzit este aici foarte micF.
Colonul primeGte conEinutul intestinului subEire. !natomic, el
poate fi ImparEit In mai multe segmente. cecul, unde are loc Gi ambusura
ileonului, continuat cu colonul ascendent, ce merge pJnF la unghiul
hepatic Gi se continuF cu colonul transvers, care, de fapt, traverseazF
abdomenul cFtre partea stJngF pJnF la unghiul splenic Gi se continuF In $os
cu colonul descendent, care se va continua pJnF la sigmoid spre canalul
anal.
Colonul are o dublF funcEie. digerF reziduurile amilacee nedigerate
In intestin prin flora microbianF e1istentF aici Gi deshidrateazF chimul
lichid format In intestinul subEire. #igestia grFsimilor este foarte slabF In
colon.'ai mare este digestia proteinelor Gi glucidelor. On colon are loc
resorbEia apei Gi a sodiului, precum Gi concentrarea potasiului In fecale. #e
asemenea, se mai resorb Gi unele minerale. calciul, magneziul.
133
Colonul are Gi el miGcFri de doua tipuri. miGcFri propulsive sau
miGcFri de masF Gi contracEii nepropulsive, care segmenteazF. 'otilitatea
colonului este influentatF de numeroGi factori de naturF umoralF Gi
nervoasF.
On materiile fecale din ileon e1istF de & ori mai multF celulozF
decJt cantitatea normalF din scaun. #e asemenea, e1istF mai multe
amilacee provenite din cartofi, din mFlai sau chiar din grJu.
#igestia In colon are loc prin intermediul bacteriilor intestinale.
6entru a Intelege rolul pe care Il $oacF intestinul gros In digestia
normalF, este suficient sF se compare conEinutul scaunului normal cu cel
recoltat din ileonul terminal, aGa cum se Intampla cJnd, dintr%o cauza
oarecare, se suprimF fiziologic sau chirurgical funcEia intestinului gros.
Chimul pe care ileonul Il devarsF In colonul drept conEine Inca o
mare cantitate de apF (apro1imativ 1888 ml) cu ma1imul 18@ substanEa
uscatF, electroliEi, pigmenEi biliari sub formF de bilirubinF. !proape toate
alimentele sunt digerate sub influenEa enzimelor Gi sunt absorbite la nivelul
intestinului subEire, rFmJn numai unele proteine Gi grFsimi (sub formF de
acizi graGi) Gi mai ales glucide.(0) !cestea sunt descompuse In Intestinul
gros in urmatoarele.
:lemente nedigerabile, care $oacF In colon un rol de balast.
lignina care InveleGte cerealele, fibrele celulozice dure Gi nedigerabile ale
legumelor verzi Gi ale celor uscate.
,ier!erile fecale me!ii 7n 2# !e ore(1)
4caun normal 'aterii fecale din
ileonul terminal
!pa 188%288 ml 088%1088 ml
4ubstanEe uscate 28%22@ 5%18@
4odiu %0 m:] 08%288 m:]
6otasiu 18%12 m:] 9%12 m:]
Clor 3%0 m:] 28%&8 m:]
!zot total (proteine) 1%1,0 g 1%& g
135
7rFsimi 2%0 g 0%18 g
7lucide (fFrF celulozF) 8%08 g 3%28 g
Celuloza digerabilF, care nu poate fi atacatF decJt de cFtre
enzimele de origine bacterianF, celuloza mai finF a unor legume Gi
proteine sau hemiceluloza unor fructe+
7lucidele neabsorbite In intestinul subEire, In cantitate
variabilF. amidonul a cFrui digerabilitate este inegalF+ amidonul din orez
este bine digerat Gi absorbit In Intestinul subEire+ amidonul din grJu Gi, mai
ales, din cartof Gi porumb a$unge Intr%o cantitate mai mare In colonul
drept.
#ouF fenomene antreneazF colonul In formarea scaunelor normale.
!bsorbEia de apF, sodiu, clor, mai ales la nivelul
colonului drept+ uGoara secreEie de H+
)ermentaEia Gi putrefacEia bacterianF, care trebuie sF
se echilibreze In mod normal. On colonul drept, flora digerF resturile de
amidon Gi de celulozF, producJnd acizi graGi Gi C-
2
. On colonul stJng,
fenomenul de fermentaEie este Inlocuit cu cel de putrefacEie a resturilor
proteice nedigerate Gi, mai ales, a proteinelor secretate de cFtre colon. :le
duc la formarea de indol, scatol, amoniac. 6aralel Gi bilirubina este
transformata (iuintrec). (1)
'icroflora este abundentF. ! fost botezatF <saprofitF". !ceasta
InseamnF cF <se hrFneGte cu materii organice inerte, producJnd
fermentaEia Gi putrefacEia lor". On condiEii normale, germenii saprofiEi sunt
nu numai inofensivi, ci Gi utili. Cantitatea lor In colon a$unge Intre 98%388
ml din conEinutul intestinului gros. 6este ;8@ din microflora bacterianF
este moartF In materiile fecale. On timp ce In partea cecalF bacteriile sunt
foarte active, In colonul terminal ele sunt inactive. )lora microbianF este
de mai multe feluri. iodofilF, obisnuitF In cec, florF de fermentaEie, florF
de putrefacEie etc.
)lora se adapteazF la alimentaEie. *ntestinul nou%nFscutului este
steril la naGtere. CJnd bea lapte de mamF, apare flora microbianF de tip
!or1nebacterium+ dacF bea lapte de vacF creGte 4actacidus bifidus. CJnd
alimentaEia devine mi1tF, se dezvoltF Gi %c+eric+ia coli.
139
*ntestinul absoarbe din substanEle introdus pentru alimentaEe
cam. ;;@ din apF ;0@ din grFimi, ;;,0@ din glucide, ;;@ din sodiu,
;8@ din potasiu G ;;@ din clor. #in acestea, ;8@ se resorb la nivelul
intestinului subEre G 18@ la nivelul intestinului gros.
olile intestinului subEire Gi gros sunt numeroase+ dintre
acestea vom menEiona pe cele mai importante.
Sindr$+ul diareic
4indromul diareic se caracterizeazF prin eliminarea frecventF
de scaune neformate, cu resturi alimentare nedigerate sau incomplet
digerate. Caracterul de diaree rezultF mai ales din consistenEa materiilor
fecale Gi din insuficienEa digestiei. 6oate fi vorba de diaree Gi la 1%2 scaune
pe zi, dar neformate, semilichide sau lichide cu resturi alimentare. Nu vom
vorbi de diaree, chiar dacF emisiile de scaun sunt frecvente, atunci cJnd
consistenEa materiilor fecale este normalF Gi scaunele formate.
Cauza imediatF a diareilor este accelerarea tranzitului prin
intestinul subEire sau gros (de obicei pe Intregul intestin). #e obicei
accelerarea tranzitului Incepe In intestinul subEire. 6rin accelerarea
tranzitului se aduce In segmentele inferioare un conEinut intestinal
neobiGnuit, iritant, a cFrui prezentF duce la fenomene de reacEie, la
hipersecreEie. !ceasta favorizeazF Gi dezvoltarea unei flore microbiene
patologice.
#iareile pot fi cauzate de o inflamaEie a mucoasei (enterocolite)
fie prin prezenEa In intestin a unor factori care altereazF mucoasa (diarei
dispeptice) sau a unor paraziti, fie datoritF unor to1ine bacteriene sau a
unor infecEii, fie ca o complicaEie a unei boli (insuficienEa cardiacF,
insuficienEa renalF) sau chiar ca o consecinEa a suprimFrii funcEiei
stomacului (rezecEie gastricF). Cauzele diareilor sunt multiple, noi
mentionJnd numai o micF parte dintre ele.
On general, diareile pot fi Impartite In 3 mari categorii.
#iaree de origine gastricF, hepatobiliarF sau
pancreaticF+
#iaree provocatF de suferinEele intestinului subEire+
13;
#iaree rezultatF din suferinEele intestinului gros.
#iareile de origine gastricF se datoreazF absenEei posibilitFEilor
de funcEie normalF a stomacului prin scFderea secreEiei acidului clorhidric
sau prin rezecEia gastricF. ,ratamentul lor InseamnF compensarea
terapeuticF a funcEiei digestive absente
Regi+ul ali+entar @n enterit=
Enteritele reprezintF inflamaEii ale intestinului subEire. :le pot
fi acute sau cronice. *ntrucJt intereseazF, In general, Gi funcEia intestinului
gros, sunt cunoscute sub numele de enterocolite acute sau cronice.
Enterocolita acut apare ca rezultat al unei infecEii, into1icaEii,
parazitoze intestinale. 6ot fi insoEite pe langF scaunele frecvente diareice,
Gi de febrF, astenie, ameEeli, somnolenEF, durei abdominale.
!limentaEia bolnavului diferF In funcEie de stadiul evolutiv al
bolii.
On zilele 1 Gi 2 se administreazF o dietF hidricF, alcatuitF dupF
cum aratF Gi numele, numai din lichide. #acF bolnavul prezintF Gi vFrsFturi
concomitente, se administreazF apF fiartF Gi rFcitF (din 0 In 0 minute) cu
linguriEa, cca 2%3 l=zi, In funcEie de gradul de deshidratare a bolnavului.
#acF bolnavul nu varsF, lichidele se pot da fracEionat, din ora In ora, sub
formF de ceaiuri de mentF, muGeEel, tei, fFrF zahFr sau uGor Indulcite,
sucuri de fructe diluate (mai ales din cele cu efect astringent. afine, coarne,
mere). Pichidele vor fi uGor cFlduEe, IntrucJt cele reci accelereazF
peristaltismul.
#in a 3%a zi se suplimenteazF alimentaEia cu supe de legume
limpezi cu sare, supe mucilaginoase, mucilagii cu orez, chiseluri preparate
cu sucuri de fructe astringente, orez pasat, supF de morcov cu morcovul
pasat.
#acF evoluEia bolnavului este favorabilF, se va ImbogaEi
regimul cu fFinoase fierte In apF, supe%crjme de legume (fFrF cartofi), apoi
se pot Incerca alimentele bogate In proteine ca. brJnza de vaci stoarsF,
brJnza telemea desFratF, urda, adFugate In fFinoase (orez).
1&8
On continuare, se vor adFuga mere rase, mere coapte, apoi
carnea slabF, fiartF ca rasol Gi tocatF (sub formF de periGoare dietetice),
peGtele slab fiert. !poi se vor introduce budincile de fFinoase preparate cu
brJnzF sau carne, bulionul de carne degresat, pJinea albF veche de o zi,
albuGul de ou In preparate (sufleuri, budinci) Gi, mai tarziu, legumele date
prin sita (cartoful se introduce mai tarziu IntrucJt produce fermentaEie). Pa
urmF, se adaugF gFlbenuGul de ou, laptele (la Inceput In preparate cu
fFinoase sau diluat cu ceai).
/Fman e)cluse pentru mai multF vreme. alimentele bogate In
celulozF grosolanF, cele cu efect e1citant pentru tubul digestiv, cele prea
sFrate, afumFturile, condimentele iuEi, conservele.
Tn preparat din comerE folosit cu mult succes In faza de
realimentare dupF dieta hidricF este <2umana 2".
Enterocolitele cronice. 6e langF diaree, aceGti bolnavi pot
prezenta o stare de denutriEie avansatF, concomitent cu tulburFri dispeptice
mari, ce ImpiedicF alimentaEia. #atoritF evoluEiei cornice ei prezintF un
deficit de calciu, fier, magneziu Gi unele vitamine (C, comple1 ,
vitaminele :, H, #).
#e aceea, alimentaEia bolnavului, In aceste situaEii, va urmari,
pe langF restabilirea unui tranzit normal, Gi asigurarea unui aport de factori
nutritivi echilibrat pentru refacerea stFrii de nutriEie.
!limentele &ermise acestor bolnavi sunt.
o Carnea slabF cu Eesut con$unctiv In cantitate redusF
(viEel, vitF, pasFre), peGte de apF dulce slab, GuncF presatF , muGchiul
EigFnesc, pateul dietetic+
o branza de vaci stoarsa,branzeturi nefermentate,frisca
proaspata,
o ouale fierte tari sau in preparate(mai ales albusul),
o paine alba pra$ita,in cantitate limitate +
o fainoasele sunt permise in cantitate limitata (ca
sufleuri, budinci, aluaturi nedospite, aluat de biscuiti) ,
o legumele se vor da sub forama
de .piureuri,soteuri,sufleuri,numai cele cu glucoza fina,e1cluzandu%se
1&1
leguminoasele uscate.Cartofii se vor da in cantitate mica cu putin unt de
arahide +
o fructele se vor da ca sucuri diluate, piureuri fierte in
compot, gelatine, mussli cu albus de ou +
o dulciurile se vor da sub forma de
gelatine,biscuiti,aluat,ecler,aluat de pandispan,peltea de
gutui,afine,chiseluri +
o grasimile vor fi permise sub foram de unt(38g) si ulei
fiert adaugat in preparatele de legume +
o supele%creme de legume,borsul de legume,supele slabe
de carne,borsul de carne +
o sosurile se vor da in cantitate limitate si numai cele
dietetice.
'esele vor fi de volum redus Gi mai frecvente.!limentele se vor servi
la tempereturF optimF .
olnavul va evita orice emoEii In timpul mesei, va manca Incet,
efectuJnd o masticaEie constiincioasF.Ma pFstra repaus dupF masF,circa o
ora.
Mor fi evitate urmatoarele alimente .laptele, branzeturile fermentate
sarate Gi grase+ carne de oaie, porc, gasca, rata, vanatul, pestele gras,
pestele pra$it, mezelurile, conseervele de carne+ ouale pra$ite+ painea
neagra, painea proaspata+ legumele bogate in celuloza grosolana,
leguminoasele uscate+ fructele oleaginoase, fructele crude cu coa$a si
samburi +untura, salnina, grasimile pra$ite+ aluaturile cu unt, aluaturile
dospite+ mierea dulceata, marmelada, inghetata +apele alcaline, alcoolul,
bauturile fierbinEi + condimentele. piper, muGtar, hrean,ceapF, usturoi, boia,
muraturi+ sosuri cu rantaG, maionezF.
4e vor evita, in general, toate alimentele care stimuleaza peristaltismul,
alimentele greu absorbabile, alimentele iritante, alimentele reci.
E5e+(le de +eniuri (entru enterita cr$nica . (1)
9iua I
-ra 'eniul
3 Ceai de menta, 0 g zahar, 28 g paine pra$ita.
18 6iure de orez pasat &8 g, unt 0 g,sare.
1&2
13 ulion de carne degresat 108g,cu perisoare.
4ufleu de branzade vaci 188g si telemea 08g,albus,unt 0 g,zahar
0 zahar 0 g.
13 Chisel de afine 10; g,amidon 18 g,zahar 18 g.
1;%28 Casa de gris de1trinizat 38 g,unt 18 g,288 ml ceai slab de
menta si 188 g paine alba pra$ita pentru toata ziua.
!liment Cantitate 6roteine 7lucide Pipide Calorii
-rez &8 g 3 38 %
[ahar 28 g % 28 %
Tnt 28 g 2 % 13
Carne 108 g 38 % 12
7ris 38 g 3 22 %
ranza de
vaci
188 g 15 & 1
,elemea 08 g 9 % 9
!fine 108 g 1 21 1
!midon 18 g % 9 %
6aine 188 g 18 0& 2
ulion
de oase
388 ml 3 % 3
!lbusuri 2 buc 9 % %
,otal % 99 10; 1&3 1350
9iua II
-ra 'eniul
3 Chisel cald de zeama de gutui 288g, amidon 1
18g, zaharina
18 4alam dietetic din pasta de carne 188g si orez 2
6asat 28g, unt 0g
1&3
13 6este alb dezosat in aspic 288g, papanasi din
ranza de vaci 188g si gris 28g, unt si
[ahar 18g
13 7elatina din vin rosu 188g,cu frisca de albus
1buc.
1;%28 'usli din orez 38g cu sos de cacao 18g,
zaharina ,188g paine alba pra$ita pentru
toata ziua.
!liment Cantitate
(g)
6roteine
(g)
7lucide
(g)
Pipide(g) Calorii
!midon 18 % 9 %
7utui 288 % 29 %
[ahar 18 % 18 %
Carne 188 28 % 9
, -rez 08 & 39 %
Tnt 10 % % 12
ranza de
vaci
188 15 & 1
7ris 28 2 10 %
4alau 288 39 % 1
Min rosu 188 % % %
-u 1 buc 5 % 3
Cacao 18 2 & 1
6aine 188 18 0& 2
,otal % 188 131 31 1339
9iua III
-ra 'eniul
3 4puma de gris de1trinizat 38g cu
suc de afine 108g,zahar 18 g.
18 #ecoct de tarate de grau cu telemea
rasa 08g,unt 0g,sare
13 ulion de carne cu fulgi de albus.
1&&
udinca de orez 38g cu piept de
pasare 108g,unt 0g.
13 4arlota sau crema de cacao 18g cu
apa,zaharina
1;%28 Chiftele de carne la abur 188g,
gelatina in piure de mere coapte
288g, zahar 18g,188g paine alba
pra$ita pentru toata ziua.
!liment Cantitate 6roteine 7lucide Pipide Calorii
7ris 38 3 22 %
-rez 38 2 23 %
!fine 108 1 21 %
Tnt 18 1 % 9
,elemea 08 9 % 9
Carne 208 08 % 28
-u 188 1& % 12
'ere 288 % 3& %
Cacao 18 2 & 2
[ahar 28 % 28 %
6aine 188 9 08 %
ulion de
carne
degresat
388 & % 1
,otal % ;3 15& 01 1 025

N$Aiuni eti$l$gice Ji clinice des(re diareea de $rigine c$l$nica

#iareile cronice si uneori cele acute pot fi consecinte directe ale
unor suferinte izolate ale intestinului gros,ale colonului
(inflamatorii,motorii,modificari ale florei intestinale etc.) sau pot
1&0
reprezenta participarea colonului la o suferinta localizata la nivel
superior,asa cum am si aratat ( intestin subtire,stomac
etc.).Tneori,suferintele colonului pot fi rasunetul colic al altor afectiuni.
4e deosebesc doua tipuri de manifestari colitice .
a) c$l$(atii . tulburari functionale pure,fara tingere anatomica decelabila,a
caror e1presie poate fi si diareea si constipatia.
*n cadrul acestor tulburari functionale se includ .
%diareaa nervoasa sau emotionala
%colonul iritabil +
%constipatia simpla +
%colopatiile functionale de tip fermentativ sau de putrefactie.
b) c$litele .atingerea organica inflamatorie a colonului.Cand este vorba de
o colita granulomatoasa,ulceroasa sau hemoragica,diagnosticul de
organicitate este confirmat radioscopic,prin emisia de sange in scaun si de
asemenea prin e1amenul macroscopic sau microscopic al scaunului.
*ntre aceste doua se interpune o forma de colita in care diagnosticul
se bazeaza numai pe analiza scaunului unde se gasesc reactii pentru
colagen si mucina dizolvata si proteic degradata,ceea ce arata prezenta
unei inflamatii.:1amenul radiologic este negativ,dintre acestea face parte
clasica colita muco%membranoasa,care astazi este cunoscuta sub numele
de colon iritabil si pe care o consideram ca pe o colopatie functionala si nu
o colita.*n trecut,pentru formele fara mucus se introdusese si termenul de
fcolon spastic f sau fcolita spastica k.(3)

Regi+ul ali+entar @n c$lite

#ieto%terapia se adreseaza unor boli organice grave ca rectocolitele
hemoragice,colitele ulcerohemoragice specifice,cu evolutiae acuta sau
cronica (to1ice,dezenterice,parazitare),colitele granulomatoase (boala
Crohn).*n general regimul,cel putin in fazele acute ale acestor boli,este
initiat in spital si se va continua acasa in faza de convalescenta sau dintre
puseuri.,ratamentul dietetic este putin diferit in aceste situatii in cursul
puseului acut fata de evolutia cronica a bolii.
1&3
*n faza evolutiva acuta,regimul alimentar trebuie sa se a1eze pe
doua scopuri distincte (iuintrec ) . (1)
a) punerea colonului in repaus,ceea ce necesita .
%sa se suprime toate rezidurile iritante,mai ales lignina si celuloza
nedigerabila,dar si celuloza digerabila,a carei degradare de catre bacteriile
de fermentatie va produce acizi iritanti. Tn e1ces de amidon poate avea
acelasi efect daunator.
%incetinirea la ma1imum a tranzitului intestinului subtire,suprimand
grasimile pra$ite, alimentele acide si piperate ,bauturile gazoase,produsele
zaharoase concentrate.
% se va tine seama,deasemenea,si de unele intolerante asociate,mai
ales de intoleranta la lactoza,frecvente in aceste afectiuni.!cestea
antreneaza,uneori,accelerarea tranzitului si un aport e1agerat de glucide in
colonul drept.
,rebuie evitate mesele prea abundente si alimentele in bucati care
e1agereaza peristaltismul intestinal.
b) asigurarea,pe de alta parte,a unei alimentatii suficiente din punct de
vedere caloric,cu un aport corespunzator protidic si hidroelectrolitic.
!cest lucru poate fi foarte dificil de realizat daca consideram
importanta pierderilor in cursul marilor diarei si al colitelor
ulcerohemoragice.6ierderile de apa pot atinge,in aceste cazuri,1888%2888
ml pe zi,cele de sodiu 188%208m:] (3%12g),de potasiu 20%&8m:] (2%
&g),de clor 08m:]. Cand pierderile azotate sunt realizate prin evacuari
sangvinolente si purulente,ele sunt de ordinul a 3%9g pe zi din azotul total
sau 30%&8g proteine sau echivalentul a 120%208g carne pe zi + denutritia
proteica poate fi agravata si prin catabolism azotat crescut datorita febrei.
!nore1ia constituie adesea un obstacol important in alimentarea
acestor bolnavi + din aceasta cauza,medicul trebuie sa dea dovada de
intelegere,dar in aceAasi timp sa convinga bolnavul de necesitatea
dietoterapiei.
/edam ( modificat dupa iuintrec ), indicatiile (ractice de regi+ :*; .
1) chiar in formele de gravitate medie,regimul initial va fi un regim destul
de sever,de crutare intestinala,care va fi largit mai mult sau mai putin rapid
in functie de evolutie.
1&5
Mor fi inter.ise .
%toate legumele verzi,fierte sau crude si toate fructele fierte sau crude +
%legumele uscate,fructele uscate +
%painea integrala,painea proaspata +
%carnea fripta,carnea
grasa,grasimilepra$ite,mezelurile,conservele,afumaturile,slanina,sunca+
%patiseria si biscuiti din comert+
%produsele zaharoase concentrate+
%toate condimentele+
%bauturile gazoase,sucurile de fructe acide+
%in caz de intoleranta la lactoza se vor suprima toate produsele lactate.
Mor fi (er+ise .
%carnea de vaca,vitel,pasare fiarta ,tocata,fara aponevroze si fara
zgarciuri,sunca presata slaba +
%pestele slab ( salau,stiuca,biban,crap de primavara) fiert sau fript +
%ouale bine fierte +
%pastele fainoase ( fideluta,taitei,orez ) +
%cartofii,numai daca sunt tolerati si in cantitate mica sub forma de
piureuri +
%painea pra$ita,biscuitii de casa +
%branza telemea desarata,emmenthal sau gruBere ( daca sunt suportate)+
%untul crud,uleiul crud+%sucurile de fructe neacide+
%bulionul de legume+
%apa,ceaiul de tei,sunatoare,menta moderat indulcit.
,oate aceste alimente vor fi preparate cat mai simplu%fierte bine,fierte
inabusit,fierte la cuptor,fin tocate. 'esele vor fi mai frecvente ( 0%3 mese
pe zi ),putin abundente.Tn asfel de regim nu aduce decat 088%1988
cal =zi + el este monoton si nu stimuleaza apetitul afectiv al bolnavului.:ste
carentat in vitaminele ,C , Ca si )e.
2) in formele grave, se pot folosi regimurile lichide,adesea bine acceptate
de bolnavul anore1ic +sunt regimuri nedispeptice,care maresc putin
peristaltismul.
:le se compun din .
1&9
% un amestec sarat .supe =ciorbe de legume la care se poate adauga putin
orez si putina sunca de 6raga,slaba,tocata (20g la 188ml supa ).!mestecul este
pasat prin sita.6oate fi imbunatatit cu putin unt crud sau cu un galbenus de
ou.4e poate inlocui sunca cu piure de carne care are un gust mai agreabil +
% un amestec zaharat +la 088 ml apa se pot adauga 20g hiperproteina ( sau
caseolact ),;8g de1trosol si cand este posibil 18ml lapte ecremat pudra.4e
trece amestecul prin strecuratoare si se amortizeaza cu nescafe,cacao sau
vanilie.!cest amestec sarat este relativ bogat in proteine ( 5g=188ml ),dar
destul de sarac in calorii(00 cal =188ml).
% bauturi .apa,ceaiuri de plante,ceai veritabil,sucuri de fructe
neacide,indulcite cu ciclamat sau zaharina.
/egimul pur hidric recomandat de unii autori nu este $ustificat decat in
unele cazuri de diaree acuta, pasagera (1). 6relungit mai mult de 2%3
zile,e1pune la denutritie proteica.
*ndiferent de regimul administrat ,trebuie ca aportul hidric si electrolitic
sa fie adecvat. 6ierderile zilnice se evalueaza cam la 18 g NaCl si 3 gHCl
pentru 1 l de diaree.
*n unele cazuri,regimul singur ne este suficient pentru acoperirea
nevoilor.
4e recurge atunci la instalarea unei sonde digestive,prin care se introduc
constant apa si electroliti,in cantitati ssuficiente,o alimentatie lichida./atia
calorica si proteica se creste progresiv.
4e pot asocia perfuzile i.v. de masa eritrocitara,albumina umana.solutii de
aminoacizi,de electroliti etc.,care completeaza regimul.
- data cu ameliorarea clinica sau in perioada de covalescenta,regimul se
va imbogati treptat.,rebuie actionat cu mare prudenta sub stricta
supraveghere medicala,pentru ca in caz de nereusita sa se revina imediat la
regimul anterior. #aca bolnavul a fost supus la un regim lichid,se va trece
treptat la regimul de crutare intestinala. 6lecand de la regimul de crutare
intestinala,se va trece prin etape succesive si se vor reintroduce in
alimentatie(iuintrec)( 1) .
*n primul timp .%legume putin bogate in celuloza (caroten tinere , sfecla
rosie, anghinare, dovlecei), servite in piureuri sau taiate in bucati mici in
farfurie si zdrobite cu furculita +
1&;
% fructe neacide, bine coapte, fara coa$a si fara samburi,mai intai fierte
in compoturi, apoi taiate in bucati +
% branza in cantitate mai mare (telemea,branza de vaci) .
*n al doilea timp .legume mai bogate in celuloza dar intotdeauna
fierte(salate fierte,vinete,fasole verde tanara,andive). Numai rosiile (fara
coa$a si seminte) par a fi tolerate crude.(1)
%fructe bine coapte s bine acide +
%unt topit,fara a fi supraincalzit in preparate(cartofi,soteuri).
#aca bolnavul a fost supus unui regim fara lactoza ,se reintroduc treptat
produsele din lapte.'ai intai iaurturi, apoi laptele ecremat in preparate
si,numai apoi, laptele fiert integral (daca este suportat).
4e va realiza astfel un regim mai largit,prin care se vor e5clude, insa,
permanent .
% legumele crude, legumele uscate, pepenele galben +
% legumele boabe+
% legumele cu celuloza dura si gust puternic(varza si
conapida,sfecla,usturoi,ceapa)+
% ciupercile, macrisul, papadia, rubarba+
% cerealele sau faina integrala de cereale,painea proaspata+
% merele, prunele+
% pra$elile si sosurile nedietetice si rantasurile+
% alimente prea grase,carnea fezandata,vanatul,conserve
nedietetice,mezelurile+
% condimente iritante (ardei iute, boiaua, mustarul, piperul).
4e va tine seama si de toleranta individuala pentru un aliment sau
altu.
*n rectocolita hemoragica pe langa regimul mentionat,unii
autori,considerand boala ca rezultanta unei intolerante alimentare la unele
glucide,merg pe e1cluderea acestora din alimentatie.!stfel,se e1clud timp
de o saptamana glutenul,laptele,cartofii si fainoasele.4e dau
orez,tapioca,unele fructe coapte sau in compot. !limentele se reintroduc
treptat,urmarindu%se depistarea reactiei de intoleranta.
*n colectomie,principiul regimului ramane acelasi. Colectomia este mai
bine tolerata decat ceea totala si chiar decat cea dreapta.
108
*n toate formele organice de colite, obiectivul este de a ne apropia cat mai
mult de regimul normal. !cest lucru este posibil cu mare rabdare, atentie
si prin colaborarea medicului cu bolnavul.(0) !laturi de regim este necesar
si tratamentul simptomatic si medicamentos adecvat.

Regi+ul ali+entar @n c$l$(atiile -uncAi$nale
Pa acest grup de boli vom lua in considerare,in primul rand,diareile
cu fermentatie predominanta si diareile cu putrefactie predominante.
'entionam ca din acelasi grup fac parte colonul iritabil si constipatiile.(0)
#iareea de fermentatie apare ca o tulburare a florei iodofile si se
caracterizeaza prin scaune%pastoase sau lichide omogene,uneori cu putin
mucus. :1amenul coprologic arata o crestere a acizilor organici + e1ista,in
general,si o flora iodofila importanta,celuloza digerabila si amidon din
abundenta,martori ai accelerarii tranzitului intestinal (colic).
6rescriptia dietetica esentiala este eliminarea alimentelor
fermentescibile,bogate in celuloza si amidon.
*n cazurile cu direi frecvente,se va incepe tratamentul cu o dieta
hidrica de 1%2 zile,alcatuita de ceaiuri caldute de menta,mustel,indulcite cu
zaharina,bullion de carne degresat,supa limpede de morcovi.
#upa aceasta perioada,se vor adauga alimente cu continut protei
crescut ca .branza de vaci stoarsa de zer,telemeaua desarata,perisoarele
fierte la aburi,peste slab de rau,pestele in aspic,supele
mucilanginoase,supe%creme de orez,chisel de cacao,chisel de fructe bogate
in tanin,iar dintre legume morcovii si dovlecei fierti ca supe limpezi,ca
adaos de fainoase.#easemenea se poate incerca si pelteaua de gutui,de
afine,de carne.6ainea se va da in cantitate redusa si numai cea alba pra$ita
ca pesmet uscat.
Cand diareea a incetat dupaa cca 3%& saptamanai se vor putea
introduce pireuri de fructe bine coapte,piureuri de legume cu celuloza
fina,untul in cantitate mica fainoasele cul apte,iaurtul proaspat.Cartofii se
vor introduce mai tarziu si in cantitate foarte mica.
Mor fi inter.ise . (1)
%laptele dulce si derivatele sale acide(Aefirul,laptele acru) +
101
%carnurile grase,conservele,afumaturile +
%painea neagra si cea intermediara +
%legumele crude,cele cu celuloza grosolana,leguminoasele
uscate,varza,castravetii,guliile,ceapa etc. +
%fructele crude,cele cu coa$a si samburi,cele oleaginoase +
%e1cesul de fainoase +
%grasimile in cantitate crescuta +
%condimente iritante .piper.boia,ardei,ceapa,usturoi,otet,hrean +
%bauturile reci,cele alcoolice +
%supele grase de carne,cele preparate cu rantas
pra$it,maioneza,sosurile,condimentele +
%aluaturile dospite,proaspete,cele preparate cu multa grasime,cele
preparate cu nuci,alune,migdale.
6entru a se combate constipatia,care s%ar putea instala ca urmare a
acestui regim sarac in reziduri,se va administra samanta de in.!portul de
vitamine si saruri minerale se va realiza prin administrarea sucurilor de
legume si fructe crude(citrice).
*n tabelele de mai $os sunt date e1emple de meniuri in diareea de
fermentatie pentru o perioada de 3 zile (1) .
9iua I
-ra 'eniul
3 Ceai de menta cu zahar 18 g, paine alba pra$ita 08 g,
unt 0g g, telemea desarata 08 g.
11 6aine alba pra$ita 08 g,pateu din pasta de carne fiarta 08 g
si unt 0 g.
10 4upa de oase cu fulgi de ou V buc.
Carne fripta 108 g, piure de morcovi 208 g,unt 0 g,
paine 08g.
7elatina & g de cacao 28 g, zahar 28 g.
21 udinca de orez 50 g,cu carne tocata 08 g, unt 18 g,
biscuiti fara crema 08 g, peltea 38 g,
ceai de musetel cu zahar 18g.
!liment Cantitate(g) 6roteine 7lucide Pipide Calorii
102
6aine 108 12 50 %
Tnt 20 2 % 28
,elemea 08 9 % 9
Carne 208 08 % 28
-u 08 5 % 3
'orcovi 208 2 22 %
Cacao 28 0 9 &
[ahar 38 % 38 %
-rez 50 3 05 %
6eltea 38 % 22 %
iscuiti 08 & 35 &
,otal ;3 201 32 1;&3
9iua II
-ra 'eniul
3 Cacao 1 g cu apa, paine alba pra$ita
08g, carne rece 08 g,unt 0 g,
[a zahar 18 g.
11 6aine alba pra$ita 08 g,branza de
vaci 188 g.
10 4upa f a la grec]ue kcu galbenus 1
1 1 buc.si orez 20 g,friptura
inabusita dietetica 108 g,
piure asortat
(morcovi, dovlecei, cartofi) 208 g,
Tnt 18 g, paine 20g.,arta
(faina 08 g) cu spuma de albus
(1 buc),zahar 18 g.
21
103
!liment Cantitate(g) 6roteine 7lucide Pipide Calorii
Cacao 18 2 & 2
6aine 108 12 50 %
Carne 288 &8 % 13
Tnt 10 1 % 12
ranza de
vaci
188 15 & 1
-rez 20 2 1; %
Pegume 208 2 20 %
)aina 08 0 33 %
[ahar 38 % 38 %
-u 1 buc 5 % 3
4unca 08 ; % 13
6eltea 08 % 35 %
iscuiti 08 & 35 &
Cascaval 08 12 % 12
,otal 113 235 33 211&
9iua III
-ra 'eniul
3 Ceai de musetel(18 g zahar),paine
alba pra$ita 20 g,unt 0 g,telemea
desarata 08 g.
11 6aine alba pra$ita 08 g,pateu din
carne fiarta 08 g,unt 0 g.
10 4upa de pasare(08 g pasare sau vita)
degresata cu galusti de gris 20 g.
6i pilaf dietetic(50 g orez) de pasare
(108 g),unt 18 g, paine 08 g.
21 4ufleu de branza de vaci 188 g cu
piureu de morcovi 188 g,unt 18 g.
Cacao 18 g cu apa,biscuti 08 g,
petea 08 g,paine 20g.
10&
!limente Cantitate
(g)
6roteine 7lucide Pipide Calorii
6aine 108 12 50 %
Tnt 38 2 % 2&
Carne de
pasare
208 08 % 12
7ris 20 3 13 %
-rez 50 3 05 %
-u 2 buc 1& % 12
'ere 208 % &2 %
ranza de
vaci
188 15 & 1
'orcovi 188 1 ; %
Pegume
supa
188 ml 1 18 %
Cacao 18 2 & 2
iscuiti 08 & 35 &
6eltea 20 % 1; %
,elemea 08 15 1 15
,otal 12; 251 52 2 2&9
9iua I1
-ra 'eniul
3 Ceai de macese cu zahar 18 g,
6aine pra$ita 08 g,unt 0 g,
telemea 08 g.
11 6aine pra$ita alba 08 g,
sunca slaba 08 g.
10 ulion de carne cu crutoane 28 g,
' paine 08 g.
100
udinca de taietei 50 g
cu carne 188g, unt 18 g,ou 1 buc.
6apanas de gris 50 g,unt 0 g,
branza de vaci 188 g.
21 -mleta la aburi 1 buc,dovlecei
4ote 288 g,unt 18 g,paine 20 g.
,rufe de cacao 28 g cu biscuiti
20 g sau crema de cacao,zahar
10 g,unt 0 g.
Pa culcare.ceai de musetel
cu zahar 0 g.
!liment Cantitate
(g)
6roteine 7lucide Pipide Calorii
6aine 150 1& 95 %
[ahar 38 % 38 %
,elemea 08 15 1 15
Tnt 30 3 % 29
Pegume 188 1 18 %
,aitei 50 & 08 %
Carne 188 28 % 9
ranza de
vaci
188 15 & 1
-u 188 1& % 12
7ris 50 9 08 %
4unca 08 12 % 12
#ovlecei 288 % 18 %
Cacao 28 2 3 &
iscuiti 20 0 28 0
,otal 115 298 95 2 351
103
9iua 1
-ra 'eniul
3 Ceai de menta cu zahar 18 g,paine
alba pra$ita 20 g,branza telemea
&8 g.
11 6aine alba pra$ita 08 g ,unt 0 g,
rasol 08 g.
10 Crema de legume 288 g cu
cascaval ras 18 g,unt 28 g.
)riptura dietetica 108g,
cu garnitura .orez 50 g cu
unt 0 g,paine 20 g.
4arlota de vanilie,lapte 288 ml,
ou 1 buc,zahar 28 g.
21 Chifla umpluta cu branza de vaci
188 g,
unt 18 g,paine 50 g.
7ratar 188 g.
'ar copt 288 g.
Pa culcare ceai de sunatoare.
!liment Cantitate
(g)
6roteine 7lucide Pipide Calorii
,elemea
plus
cascaval
08 18 % 18
6aine 150 1& ;& %
Tnt &8 3 % 38
Pegume 288 2 28 %
Carne 388 38 % 2&
-rez 503 3 05 %
Papte 288ml 9 9 &
-u 1 buc 5 % 3
105
[ahar 38 % 38 %
'ere 288 % 3& %
ranza de
vaci
188 15 & 1
,otal 125 2&5 50 2 151
9iua 1I
-ra 'eniul
3 Cacao 18 g cu apa,zahar 18 g,
paine alba pra$ita 08 g,unt 0 g,
peltea de gutui 20 g.
11 4alam dietetic,paine 08 g,
carne 08 g,orez 28 g,unt 0 g.
10 4upa f a la grec]ue (bulion de
carne), legume 188 g,orez 18 g ,
peste alb rasol 108 g,
legume fierte, lamaie ulei 28 ml,
paine 20 g.
4ufleu de gris cu spuma de fructe,
7ris 08 g,un ou,18 g unt,
288 g piure de fructe,28 g zahar.
21 'ititei dietetici 188 g carne,suc
de usturoi, salata de sfecla coapta
rasa 188 g, paine 08 g.
6apanasi fierti,branza de vaci
188 g, gris 28 g,unt 0 g,
zahar 18 g.
!limente Cantitate
(g)
6roteine 7lucide Pipide Calorii
6este 108 38 % &
Cacao 18 2 & 2
109
6aine 150 1& ;& %
[ahar &8 % &8 %
6eltea 20 % 1; %
Pegume 188 % 18 %
Carne 108 38 % 12
7ris plus
orez
188 9 50 %
Tlei 28 ml % % 28
-ua 08 5 % 3
)ructe 288 % 28 %
4flecla 188 1 ; %
ranza de
vaci
50 13 3 1
Tnt 20 2 % 28
,otal 185 250 30 2 113
#iareea de putrefactie apare ca urmare a insuficientei de digestie a
proteinelor in intestinul subtire.!$unse astfel in colon,acestea irita peretele
colic prin procesul de putrefactie crescut si produc diaree.
Clinic:*;, bolnavul cu diaree de putrefactie are o stare generala
alterata,darstarii de into1icatie pe care o provoaca substantele to1ice care
iau nastere in procesul de putrefactie si traverseaza cu usurinta peretele
intestinal iritat si congestionat. Numarul scaunelor variaza intre 1%0,in 2&
ore,si sunt precedate de dureri abdominale. !u un miros fetid si o reactie
alcalina.Pa e1amenul microscopic al scaunului,se gasesc fibre musculare
nedigerate,blocuri albuminoase si elastice din tesutul muscular.Pipsesc
flora iodofila si amidonul.
/egimul va fii alcatuit din alimente sarace in proteine si bogate in
glucide.
*n cazurile cu diarei frecvente,se va incepe alimentatia printr%o
dieta hidrica de 1%2 zile,alcatuita din ceaiuri de menta,de musetel,de
tei,indulcite cu moderatie.
*n continuare,alimentatia se va imbogatii cu supe de legume
limpezi,cu adaos de fainoase,supe mucilaginoase,de cocturi de cereale.
10;
4e vor adauga,apoi,legume sub forma de
piureuri(carote,spanac,fasole verde,salata verde,si chiar cartofi),fructele
sub forma de mere coapte fara coa$a si samburi,piureuri de fructe,cmpot
cu fructe pasate.
:1cesul de legume si fructe va realiza transformarea putrefactiei
in fermentatie,etapa necesara intrucat usureaza introducerea in continuare
a alimentelor cu continut proteic,crescand toleranta pentru acestea.
- data realizata aceasta transformare se vor putea introduce in
continuare cantitati mici de alimente,cu continut proteic,cartoful
fiert,moale sau in preparate,pestele de rau slab,proaspat fiert ca
rasol,gelatinele,iaurtul si ,apoi,laptele in preparate cu fainuase(gris sau
orez).Pa urma ,se adauga carnea,mai intai tocata si fiarta,ca de e1emplu
perisoarele dietetice si ,mai tarziu,fripta.
Mor fi evitate in continuare alimentele iritante pentru colon.
carnurile grase, legumele bogate in celuloza, fructele cu coa$a si samburi.
Sunt inter.ise alimente ca .
%branzeturile fermentate,afumate,sarat + laptele +
%carnurile grase,viscerele,conservele de carne,mezelurile +
%legumele crude bogate in celuloza,leguminoasele
uscate(fasole,mazare,linte,bob) +
%fructele crude cu coa$a si samburi,bogate in celuloza+
%condimente iritane iuti .hrean,piper,boia,ardei .
!limentatia mi1ta,care include si crudiattile,nu va fi reluata inainte
de 0 saptamani.
:1emple de meniuri distribuite pe 3 zile,indicate in diareea de
putrefactie(1).

9iua I
-ra 'eniul
3 Ceai de macese 18 g, paine alba
pra$ita 208 g pe zi,unt 18 g,
peltea 38 g, zahar 18 g.
11 ,artina cu branza de vaci 08 g,
unt 18 g.
138
10 4upa de legume 288 ml,cu orez
28 g. 7ulas dietetic (faina 18 g) cu
carne 08 g si sos de rosii 188g,
ulei 18 ml. Crema de zeamil
28 g,zahar 18 g.
21 'amaliguta pripita 208 g
cu branza de vaci 08 g si unt 18 g.
4arlota cu frisca cu 1 ou ,zahar
28 g, frisca 08 g.
!limente Cantitate
(g)
6roteine 7lucide Pipide Calorii
6aine 208 20 130 %
Tnt 38 2 % 2&
ranza de
vaci
188 15 & 1
Pegume 288 % 28 %
-rez 28 2 10 %
)aina &8 & 2; %
/osii 188 1 & %
Carne 08 18 % &
[ahar &8 % &8 %
'alai 58 5 08 1
)risca 08 % % 28
-u 1 buc 5 % 3
Tlei 18ml % % 18
,otal 50 2;5 33 2 892
9iua II
-ra 'eniul
3 Cacao 18 g cu apa ,biscuiti 08 g,
peltea 20 g,zahar 18 g,paine 20g
pe zi.
11 *aurt 288 g
131
10 4upa crema de franzela 50 g,
smantana 28 g.
udinca de taitei 50 g cu carne
08 g si unt 18 g.
7elatina din piure de mere coapte
208 g, zahar 10 g.
21 !spic cald de peste alb 188 g cu
legume 10 g sote.
4upa de gris 10 g cu suc
de fructe 108 ml.
!limente Cantitate
(g)
6roteine 7lucide Pipide Calorii
Cacao 18 2 & 2
iscuiti 08 & 35 &
6eltea 20 % 1; %
*aurt 288 9 9 &
6aine 208 28 120 %
4mantana 28 % % 3
Tnt 18 1 % 9
,aitei 50 9 &8 %
Carne 08 18 % &
'ere 208 % &2 %
[ahar 20 % 20 %
6este 188 28 % 3
Tlei 28 ml % % 28
,otal 53 388 01 1 ;01
9iua III
-ra 'eniul
3 Ceai de macese,paine alba pra$ita
208 g pe zi,unt 18 g,zahar 18 g,
urda 08 g.
132
11 Papte batut 288 ml.
10 #ovlecei gratinati 208 g,cu sos de
smantana 28 g.
/asol 188 g cu sos de vin ros
08 ml,garnitura cu orez 08 g,
ulei 10 ml.
21 Chisel,faina 28 g,cacao 28 g,zahar
18 g. udinca de franzela 50 g cu
branza de vaci 08 g,unt 18 g.
Ceai 18 g,zahar cu biscuiti 08 g,
peltea 20g.
!limente Cantitate
(g)
6roteine 7lucide Pipide Calorii
6aine 208 28 120 %
Trda 08 ; 3 2
#ovlecei 208 2 5 %
4mantana 28 % % 3
Carne 188 28 % 9
Min rosu 08 % % %
)aina 28 2 10 %
Cacao 28 0 9 &
-rez 08 & 39 %
Tlei 10 % % 10
ranza de
vaci
08 9 2 %
iscuiti 08 & 35 &
6eltea 20 % 1; %
[ahar 38 % 38 %
Tnt 28 2 % 13
Papte
batut
288 ml 9 9 &
,otal 9& 2;2 0; 2 830
133
9iua I1
-ra 'eniul
3 Cacao 18 g cu apa,paine pra$ita
208 g pe zi, unt 0 g,zahar 18 g,
peltea 20 g gutui.
11
,artina cu svaiter 38 g,unt 0 g.
10 4upa de legume 288 g cu carne de
pasare 188 g cu galuste
de gris 28 g. 6ilaf 08 g orez
cu sos de rosii 108 g, unt 18 g.
4arlota cu vanilie 1 ou, lapte
288 ml, zahar 18 g.
21 4ufleu de fasole verde 208 g cu
smantana 08 g,1 ou.
4puma de gris 38 g cu sos de
afi afine 08 g,zahar 18 g,unt 18g.
!liment Cantitate
(g)
6roteine 7lucide Pipide Calorii
Cacao 18 2 & 2
6aine 208 28 120 %
Tnt 38 2 % 2&
4vaiter 38 9 % 9
6eltea 20 % 1; %
Carne de
pasare
188 28 % 0
7ris 08 0 33 %
Pegume 288 % 28 %
-rez 08 & 39 %
/osii 108 1 3 %
-u 1 buc 5 % 3
Papte 288 9 9 &
[ahar 38 % 38 %
13&
)asole 208 0 10 %
4mantana 08 1 1 10
!fine 08 % 5 %
,otal 93 38; 3& 2 1&&
9iua 1
-ra 'eniul
3 Ceai,zahar 18g,paine alba pra$ita
208g=zi,unt 18g,branza de vaci
38g.
11 *aurt 288g.
13 4upa de rosii 288g cu zdrente
de ou 1 buc. !rdei umpluti
cu carne 08g dietetici,
smantana 28g, ulei 28ml,
orez 28g.
,arta, faina &8g, cu peltea 08g.
21 ,aitei 08g cu sunca 08g si unt 18g.
Cacao 18g cu apa, piscoturi de
sampanie 20g, zahar 18g.
!limente Cantitate 6roteine 7lucide Pipide Calorii
6aine 208g 28 120 %
Tnt 20g 2 % 28
ranza de
vaci
38g 0 1 %
*aurt 288g 9 9 &
/osii 288g 2 9 %
-u 08g 5 % 3
Carne 08g 18 % &
4mantana 28g % % 3
-rez 28g 1 10 %
130
)aina &8g & 2; %
6eltea 08g % 35 %
,aitei 08g 3 39 %
4unca 08g ; % 13
Cacao 18g 2 & 2
6iscoturi 207 0 28 0
[ahar 28g % 28 %
,otal 59 380 38 2852
9iua 1I
-ra 'eniul
3 Ceai,zahar 18g,paine alba pra$ita
208g=zi,unt 18g,miere 20g.
11 Papte batut 288ml,chifle.
10 4upa%crema de legume 108g cu crutoane,
faina 38g, si unt 18g.
'usaca dietetica cu carne 08g,
sos de rosii,piure de cartofi 208g,
ulei 28ml.
Coltunasi,faina 38g,cu branza de
Maci 08g si smanatana 20g,zahar 0g.
21 Carne fripta 188g cu garnitura de
orez 08g, unt 18g. ,arta, faina 388g, cu
peltea 20g,zahar 0g.
!liment Cantitate 6roteine 7lucide Pipide Calorii
6aine 208g 28 120 %
Tnt 38g 2 % 2&
'iere 20g % 28 %
Papte
batut
288ml 9 9 &
Pegume 108g % 10 %
133
Carne 108g 38 % 12
Cartofi 208g 0 05 %
)aina 98g ; 09 %
ranza de
vaci
08g 9 2 %
4mantana 20g % % 5
[ahar 28g % 28 %
-rez 08g & 39 %
6eltea 20g % 1; %
Tlei 28ml % % 28
,otal 93 338 35 2395
Colonul iritabil (1) reprezinta un sindrom realizat prin tulburari
motorii si mucosecretorii ale intestinului gros,in absenta oricarei leziuni
organice. Nu este vorba propriu%zis de o boala,ci de o manifestare
nespecifica,produsa din cauze variate.!cestea au fost cunoscute mai
demult sub denumirea de f colita mucomembranoasa k,din cauza ca in
scaun se elimina mult mucus,uneori conglomerat sub forma de
pseudomembrane.)ormelor lipsite de elementul secretor li se atribuia si
numele de f colita spastica k si chiar acela de f nevroza a colonului k.
Clinic,se caracterizeaza prin dureri abdominale,constipatie sau falsa
diaree si inconstant,eliminarea de mucozitati.,abloul clinic reprezentativ
consta dintr%o constipatie tenace insotita de o balonare suparatoare,crampe
cu topografie dominanta in zona sigmoidului,uneori barborisme.6e fondul
acestora ,survin,la intervale neregulate colici abdominale
violente,terminate prin eliminarea de scaune neomogene cu o masa
importanta de mucus.'ai rar,intregul scaun este lichid.
#in cauza apetitului redus si a restrictiilor alimentare
autoimpuse,se a$unge la pierderi in greutate.
,ratamentul dietetic depinde de cauza producatoare. *n formele
datorate alergiei alimentare,se e1clud alimentele netolerate. *n formele de
natura infectioasa,se trateaza factorii cauzali. Colonul iritabil, dezvoltat in
urma constipatiei habituale,solicita tratamentul dietetic obisnuit al
135
constipatiei.se vor evita,insa,celulozele dure (leguminoasele,gulii,paine
neagra).4e va creste ratia hidrica.
,ratamentul medical are un rol ad$uvant important.
/egimul alimentar trebiue sa asigure marirea volumului
continutului intestinal,evitand insa orice iritatie a intestinului.4e vor
administra alimente cu celuloza fina care,fara sa intretina spasmul,se
acumuleaza in intestin,il destind si ii stimuleaza peristaltismul.
Se v$r rec$+anda .
%legume cu celuloza fina. carote, spanac, conopida, sparanghel,
fasole verde, fierte sau sub forma de piure +
%cartofi fierti sau piure +
%carne slaba de vaca ,vitel, pasare, peste slab,fierte,tocate sau
rasol +
%lapte dulce,batut,lapte cu fainoase, iaurt cu zahar,branza
proaspata +
%unt,undelemn +
%paine alba,paste fainoase,orez +
%suc de fructe si de legume, miere, sirop, peltea de fructe+
%fructe bine coapte, sub forma de piure, compot pasat, fructe bine
coapte fara coa$a si samburi, fructe coapte la cuptor.
#aca starea evolutiva permite,se pot da chiar prune coapte si caise.
Tnii autori recomanda chiar taitei de grau care nu se digera,se umfla si se
actioneaza prin masa lor ca un usor la1ativ.!ltii recomanda apa de
tarate,care ar avea un rol la1ativ si se prepara astfel .08g tarate la un litru
apa calda (08 grade celsius) timp de 38min,dupa care se strecoara si se
adauga o lingurita de acid lactic si doua linguri de zahar pudra.
C#NSTI"ATIA

N$tiuni eti$l$gice si clinice
6rin c$nsti(atie se intelege eliminarea intarziata a continutului
intestinului gros,datorita intarzierii tranzitului sau insuficientei de
evacuare a materiilor fecale.*n general se vorbeste de constipatie cand
139
tranzitul pana la evacuarea materiilor fecale dureaza mai mult de &8%&9 de
ore.!cest lucru se poate pune usor in evidenta prin e1plorarea radilogica
cu bariu.Constipatia poate e1ista si cu evacuari zilnice atunci cand
eliminarea este fractionala si insuficienta.Cantitatea zilnica a scunului este
in rasport cu durata tranzitului.!sa cum se vede in tabelul 39,preluat dupa
urAitt si colaboratorii (1;5&),raportul este .
7reutatea medie a sca
unscaunului(g=zi)
38 08 188 288 388 088
#urata
tranzitului
intestinal (ore)
;5,3 53,1 &;,3 33,3 23,9 28,1
)enomenele clinice locale si generale de insotire nu sunt prezentate in
toate cazurile de constipatie .
4e deosebesc constipatii simptomatice,datorate unor tulburari ca
deshidratarea (varsaturi,starile febrile) sau unor tulburari organice (stenoze
cicatriceale, afectiuni genitale la femei,dolico%si megacolon etc.).
Regi+ ali+entar in c$nsti(atie
#ieta se stabileste in functie de predominanta spasmului sau
atoniei.
Cand predomina spasmul,vom administra alimente abundente,bogate in
celuloza si susceptibile sa favorizeze fermentatia . painea neagra (lignina
continuta in cereale creste volumul fecal) +zarzavaturile,salata
verde,legumele verzi(fierte sau crude,mai ales rase sunt foarte
indicate) +fructele proaspete sau uscate si apoi
inmuiate(prunele,smochinele) sunt eficace prin bogatia lor in
pectine,hemiceluloza foarte hidrofila,care se umfla cu apa si mareste
efectul de balast +pastele fainoase,zaharul,mierea.
!limentele grase ,de asemenea, au actiune la1ativa,provocand o
descarcare biliara +uleiul de masline este utilizat pur de catre unii autori(1%
2 linguri de supa , pe nemancate) + frisca,
13;
smantana ( proaspata ), galbenusul de ou au actiune analoga,dar mai putin
intensa.
Nu e1ista o diatetica univoca a constipatiei +medicul nu trebuie numai sa
precizeze ori de cate ori este posibil mecanismul acesteia,dar ,in acelasi
timp trebuie sa studieze obiceiurile alimentare ale bolnavului,sa depisteze
erorile comise frecvent,sa le cori$eze,sa reechilibreze regimul,tinand cont
de acest ansamblu de date.#ietetica aplicata fara nuantari,regimurile
e1cesive si dogmatice nu sunt de recomandat.
Cand constipatia se complica cu o colita cronica,tratamentul este
dificil,avnd in vedere faptul ca regimul de colita este opus celui de
constipatie.
4e va da in general un regi+ de crutare ca .
%iaurt,branza de vaci,cas,urda,telemea desarata +
%carne slaba de vaca,vitel,pui%preparata ca perisoare dietetice,fierte la
aburi +
%peste slab de rau,fiert,rasol sau in aspic +
%ou preparat ca omleta dietetica,spuma de albus de ou cu zahar sau alte
preparate ( sufleuri,
budinci ) +
%grasimi sub forma de unt,margarina,ulei,frisca +
%paine alba pra$ita +
%fainoase cu lapte ( gris cu lapte,orez cul apte,fulgi de ovaz ),
mamaliguta pripita, bine fiarta
%legume cu celuloza fina (morcovi, cartofi, sfecla coapta ) sub forma
de piureuri, soteuri ,
sufleuri, salate +
%fructe ca sucuri de fructe sau piureuri de fructe coapte fara
samburi,budinci de fainoase
chiseluri cu sucuri de fructe,spume de albus batut +
%sosuri preparate dietetic +
%supe de carne slabe,supe de oase strecurate cu adaos de
fainoase,supe cu zdrente de ou,
supe limpezi de legume sau supe creme de legume,acrite cu suc de
lamaie +
158
%condimentele numai sub forma de arome foarte fin
tocate,vanilie,suc de lamaie.
Constipatiile atone provin dintr%o deficienta a tonusului
muscular,intestinul lasandu%se destins anormal de catre bolul alimentar.*n
aceste situatii, indicatiile dietetice sunt diferite,uneori,cu totul opuse celor
din constipatia spastica.4ediul de preferinta al acestei constipatii este pe
partea dreapta ( ceco%ascendenta ).
*n aceste conditii nu poate fi vorba de a mari volumul continutului
colic,care ar destinde colonul cu peretii de$a rela1ati, ci de a stimula
peristaltismul deficient.Molumul alimentelor va fi moderat,se vor evita
vegetalele bogate in celuloza in favoarea celor cu celuloza fina (mor%
covi,dovlecei.sfecla ) + legumele se vor da fierte pentru a lasa putin
reziduu in intestinul gros.
4e vor da de asemenea,alimente grase ( galbenus,frisca,ulei de masline ) si
alte substante cu efect bun . cafeaua,laptele,apa rece,dimineata, pe
nemancate.
*n afara de regim se recomanda bai,masa$e,gimnastica
abdominbala,combaterea sedentarismului,practicarea sportului.
/olul alimentatiei bogate in fibre ( celuloza ,s.a.) in prevenirea unor boli
ale colonului ( intestinul gros).4unt zeci de ani de cand alimentele bogate
in celuloza au fost considerate substante de lest sau de balast,necesare in
prevenirea si tratamentul constipatiei,ele actionand in mod esential prin
masa lor.!stazi se intelege,prin tratamentul de f fibre k,tot acel ansamblu
de reziduuri alimentare susceptibile de a fi transformate in parte,la nivelul
intestinului,si care nu au numai rol de balast,ci si de acela de a influenta si
de a actiona asupra mediului din $ur.
)ibrele sunt de origine vegetala,iar din punct de vedere chimic se pot
clasifica in .
A& 7ibre de $rigine glucidica : ($li.a4aride sau ($li$.ide ) care se
impart in .
1.Celuloza
2. 2emiceluloza +
3. 6ectine ( substante amorfe ).
151
B& 7ibre ne($li$.idice, reprezentate in mod special prin lignina,dura si
nedigestibila.
4e considera,in general,un consum mediu de fibre la populatile obisnuite
si care mananca multe cereale si vegetale,variaza intre 13%29g=zi. 4e
estimeaza ca in 'area ritanie acest consum nu depaseste &%9g=zi,iar in
4.T.!. 9%11g.(1)
4unt doua cauze ma$ore care par a avea un rol important. cantitatea de
fibre( resturi celulozice ) din alimentatie si cantitatea de grasimi.
Tna dintre diferentele cele mai marcante intre regimurile alimentare
occidentale,unde cancerul de colon este foarte rar,este bogatia alimentatiei
populatiilor respective in fibre alimentare.*n tarile cu nivel crescut de
trai,scade in mod special cantitatea de alimente provenite din cereale.
Consumul de fructe si legume nu este suficient pentru a suplini absenta
caliatativa a hemicelulozelor si pentozanilor proveniti din cereale.!ceste
fibre au roluri multiple .
1) maresc volumul si greutatea materiilor fecale,diminuand astfel
stagnarea in intestin a fecalelor prin accelerarea tranzitului + scurtand
durata de tranzit intestinal reduce posibilitatea productiei de to1ine si de
substante cancerigene de catre microorganismele e1istente la nivelul
colonului.Contactul fecalelor cu mucoasa intestinala este mai mic,actiune
bacteriilor pe saru%
rile biliar e este limitata,iar formarea de substante cu efect carcinogen din
acestea este scazuta.
!stfel, in regimul sarac in fibra este accentuata degradarea,sub influenta
bacteriilor anaerobe,a steroizilor biliari ( acidul colic ) acidul
dezo1icolic,acidul litocolic ) si a esteroizilor in corpi asemanatori
hidrocarburilor policiclice carcinogene (cum ar fi 28 metil colantrenul,
s.a.).
!cesti produsi de degradare induc accelerarea formatiunilor
tumorale.
2) fibrele functioneaza ca fizatori de to1ine,ele avand o putere
absorbanta ideala.sarurile si acizi biliari sunt fi1ati de lignina ,
3) fibrele au si rol nutritiv. Chiar si moleculele nedigerate au un
rol pozitiv,prin faptul ca stimuleaza formarea unei microflore
152
saprofite necesare si impiedica cresterea organismelor
patogene.
6rin actiunea lor multipla,fibrele ofera o protectie asupra
anumitor afectiuni ale colonului,cum ar fi cancerul de
colon,diverticuloza,constipatia atona,si
,deasemenea,ameliorarea unor tulburari metabolice,cum ar fi
cele din diabet,obezitatea,dislipemii.4%a observat ca e1ista un
paralelism intre regimurile bogate in f fibrele k ,scaderea
colesterolemiei si scaderea incidentei mortalitatii prin infarct
miocardic.-ccidentalizarea regimului alimentar la populatia
africana este intovarasita ,o data cu scaderea fibrelor alimentare
provenite din cereale,fructe si legume,de cresterea bolilor
mentionate mai sus.
:1ista si alte ipoteze in legatura cu frecventa acestor boli grave
ale colonului la populatia occidentala,printre altele,cresterea
grasimilor animale in alimentatie.
4%a observat ca frecventa cancerului de colon este intim legata de
cresterea grasimilor in alimentatie.Cantitatea de grasimi alimentare
determina concentratia de steroizi biliari in bolul fecal.
/egimul alimentar influenteaza compozitia florei bacteriene a colonului
si determina conditii fiziologice in intestin. acteriile pot produce materii
cancerigene plecand de la steroizii biliari.
*n raport cu cantitatea de grasimi se dezvolta si microflora
intestinala,care actioneaza asupra substratului formand substante
cancerigene +asa se e1plica frecventa cancerului de colon in paralel cu
cresterea grasimilor alimentare in regim.

)&*&0& RE8IMUL ALIMENTAR IN B#LILE DE"ATICE
7icatul este unul din organele cele mai importante din organism,cu rol
deosebit in digestie si metabolism.#upa ce s%a efectuat digestia la nivelul
stomacului si intestinului,factorii nutritivi sunt diri$ati spre ficat spre calea
venei porte,aici avand loc desfasurarea unor procese metabolice
153
importante de transformare ( degradare sau sinteza ) si stocare a acestora.
(1,0)
*ntre alte functii importante,ficatul o are si pe aceea de a fabrica
bila,care este apoi transportata pa caile biliare intra si e1trahepatice la
nivelul intestinului subtire sau este stocata si concentrata la vezicula
biliara.Pa nivelul intestinului,bila isi va indeplini functia sa importanta in
procesul de digestia a lipidelor.
-ranismul nu poate trai fara ficat,si orice suferinta a acestui organ se va
repercuta asupra nutritiei si starii de sanatate a individului.
!sa cum am mentionat ,ficatul detine un rol important in transformarile
factorilor nutritivi proveniti din alimentatie,dar in acelasi timp trebuie
mentionat ca dezechilibrele produse in alimentatie se pot repercuta
nefavorabil asupra acestui organ,corelatia acestora fiind mai stransa decat
in cazul altor organe.4e cunoaste astazi ca se pot produce leziuni hepatice
ca rezultat al dezechilibrelor din dieta.!stfel,amintim afectarea ficatului in
cursul unor boli ca pelagra,malnutritia proteino%calorica din cursul
e1cesului ponderal sau din unele tezaurismoze
#in multitudinea de afectiuni hepatice,ne vom referi in continuare la
acelea%acute sau cronice%asupra carora dieta are o influenta deosebita in
cadrul tratamentului.
#intre suferintele acute vom cita hepatita acuta virala,iar dinre cele
cronice hepatita cronica ( persistenta si agresiva ) si ciroza hepatica.

N$Aiuni intr$ductive (rivind 4e(atita viral= acut=
2epatita acuta reprezinta o boala contagioasa,care poate fi transmis
ape cale digestiva sau sanguina ( in cursul unor tratamente parenterale
efectuate in conditii incorecte de asepsie ). oala poate evolua in mai
multe faze,care se succed la anumite intervale,dar,uneori ,poate fi
inaparenta clinic,descoperindu%se numai prin probele bilogice alteratesau
poate prezenta o simptomatologie foarte atenuata,care ar putea trece
neobservata multa vreme. (1)
15&
#upa perioada de incubatie ( mai lunga in cazul hepatitei serice,mai
scurta in cazul celei transmise pe cale digestiva ),care de obicei este
asimptomatica,urmeaza perioada preicterica,
care dureaza apro1imativ 5 zile si se caracterizeza prin dureri musculare si
articulare,dureri de cap ( cefalee ),somnolenta,stare
subfebrila,astenie,scaderea apetitului,greata,balonari,consti%
patie.Concomitent,bolnavul prezinta dureri in zona ficatului,in dreapta,sub
marginea costelor (hipocondrul drept).#upa aceasta perioada
prodomala,urmeaza perioada de stare,in care bolnavul prezinta coloratia
galbena a tegumentelor si mucoaselor (icter) . urinile se coloreza intens,
iar scaunele se decoloreaza.*cterul apare ca urmare a afectarii functiei
hepatice de fabricare si eliminare a bilei,care nu mai este transportata pe
cale normala in intestin, ci trece in sange,infiltrandu%se in tegumente si
mucoase si eliminandu%se prin urina.*n faza icterica ,
tulburarile dispeptice din faza precedenta se atenueaza si dispar,apetitul
bolnavului revine treptat,greata,dipare,ca si varsaturile.)icatul se mareste
si devine mai consistent.#upa aceasta perioada ,urmeaza faza de declin in
care starea generala se amelioreaza treptat,icterul incepe sa
(aleasca>urinile ince( sa se decoloreze si scaunul sa se rec$l$re.e>(e
+asura ce se reia functia de evacuare a bilei pe cale intestinala
normala,bolnavul intra in convalescenta.*n acesta faza are loc regenerarea
treptata,cu reluarea functiilorficatului.refacerea definitiva se produce
lent,in decurs de cateva luni pana la un an,timp in care bolnavul trebuie
tinut sub supraveghere continua sub aspect nutritional.
*ntrucat un proces important de hepatite acute virale pot determina
aparitia unor leziuni cronice ale ficatului,este necesara supravegherea
indeaproape a bolii pe toata durata desfasurarii ei.
Regi+ul ali+entar @n 4e(atita viral= acut=
Cunoscand corelatia stransa dintre alimentatie si ficat,se intelege de ce
regimului alimentar ii revine un rol important in cadrul tratamentului
acestei boli.
150
6rincipiul general valabil este asigurarea unui aport nutritiv
optim,concordant cu starea de nutritie a individului,pentru a nu complica
leziunile e1istente cu altele rezultate din dezechilibrele nutritive ale dietei.
(1)
!portul caloric se va aprecia in functie de starea de nutritie a
individului,pentru a nu accentua dezechilibrele nutritionale ale
organismului.*n general,se va da o ratie suficienta din punct de vedere
energetic,&8%&0 cal=Ag corp,care sa impiedice eventala utilizare a
propriilor tesuturi ale organismului in scopul producerii de energie.
"r$teinele se vor da in cantitate normala,stiindu%se ca denutritia
proteica se insoteste de alterari hepatice.,otodata insa,are importanta
calitatea acestora,apreciata in functie de valoarea lor biologica ,adica de
continutul si proportia aminoacizilor esentiali.
!portul de proteine va fi limitat sau e1clus numai in formele cu
evolutie grava,cum este cazul comei hepatice.Chiar in aceste situatii
,reintroducerea proteinelor se va face indata ce situatia bolnavului o
permite,desigur sub stricta supraveghere medicala .
Li(idele se vor da in proportie normala,dar foarte proaspete si corect
pregatite.*n perioada icterica se poate inregistra o reducere a tolerantei fata
de lipide.*n aceste conditii,aportul lor va fi restrans temporar,revenindu%se
apoi la calitatea normala,o data cu ameliorarea tolerantei,intrucat ele a$uta
la realizarea ratiei normo sau hipercalorice necesare bolnavului.
8lucidele vor completa aportul caloric al ratiei zilnice
,recomandandu%se in proportii normale,concordante cu starea
individului.!cestea nu vor fi date insa in e1ces,cunoscandu%se ca de
obicei e1ista si o toleranta scazuta in glucide,care ar putea duce la aparitia
unui diabet zaharat prin suprasolicitarea pancreasului.4e vor prefera
glucidele din legume,fructe,cereale ,celor din dulciurile concentrate,care
duc la o crestere brutala a glicemiei,greu tolerata de bolnavi.
1ita+inele&Cand dieta este echilibrata,realizata din alimente
proaspete,corect pregatite,care satisfac necesarul de vitamine a
individului,nu este indispensabila suplimentarea vitaminica.*n cazurile
cand prin dieta se pot reliza ratii suficiente de vitamine, se recomanda
suplimentarea lor pana la realizarea aportului optim,concordant cu starea
153
individului.*n perioadele cu dieta hipolipidica,poate fi utila adaugarea
vitaminelor liposolubile in doze fiziologice.*n orice caz abuzul de
vitamine nu este indicat.
*n ceea ce priveste aportul de sare ,acesta nu se va restrange decat in
cazurile in care apar
dezechilibre ale metabolismului hidroelectrolitic,cu retentie de
sodiu.'odul in care trebuie efectuata aceasta restrictie va fi indicat strict
de catre medicul specialist.
/egumul bolnavului va fi individualizat in functie de starea de nutritie
a acestuia si de stadiul evolutiv al bolii,ca si de simptomatologia clinica.
*n fazele evolutive,bolnavul va respecta un repaus la pat strict.6entru
aceasta perioada,se interneaza obligatoriu in spital,unde poate fi
supravegheat.
*n perioada preicterica in care predomina tulburarile dispeptice,se va
recomanda un regim care sa realizeze crutarea ma1ima a funcriilor
digestive. 4e vor administra compoturi,ceaiuri,
sucuri de fructe sau de legume,servite la temperatura
camerei,$eleuri,gelatine,miere de albine.
4e mai dau supe de legume limpezi,supe%creme de
fainoase,muci lagii,lapte (daca este tolerat ca stare sau inclus in
preparate.),piureuri de legume ( cartofi,morcovi ) preparate cu putin iaurt
sau cu lapte.6entru ameliorarea gustului preparatelor, pot fi utilizate
condimente aromate.
'esele vor fi servite in cantitati reduse ,pentru a nu incarca stomacul, si
mai frecvent,pentru a realiza ,in final,aportul cloric necesar.
*n perioada de stare ,cand icterul este evident,apetitul bolnavului
revine de obicei partial sa total +este posibila o mai mare varietate a
regimului.*ntrucat secretia biliara este tulburata , se va suprveghea
toleranta la grasimi a individului.Cand aceasta este scazuta, aportul de
lipide va fi limitat,relizandu%se pe seama grasimilor fin
emulsionate,proaspete si in cantitate strict dependenta de toleranta
bolnavului. 4: M-/ *N,:/[*C: 7/!4*'*P: supuse tratamentului
termic. !portul caloric va fi completat prin glucide si proteine.!stfel se
vor da . lapte si iaurt proaspete,branzeturi slabe
155
proaspete,cas,orez,fidea,gris,paine,pesmeti,legume sarace in celuloza,
fierte ca piureuri sau coapte, sucuri de legume si de fructe, fructe coapte
sau compoturi.4e va mentine in aceasta faza indicatia de a consuma mese
de volum redus si in numar mai mare pe zi.
*n periada de declin,se va imbogati treptat alimentatia,fapt favorizat si
de reluarea apetitului,de disparitia icterului,cu recolorarea scaunului si
decolorarea urinii.*n aceste conditii,se va adauga carnea proaspata
fiarta .rasolul de pui,pestele slab sau carnea de vita slaba si frageda.
!limentatia va fi imbogatita in continuare in perioada de
convalescenta,luand aspectul de alimentatie hepatica,pe care o prezentam
in continuare.
Mor fi permise urmatoarele alimente .
%carnea proaspata si slaba de pui,gaina,curcan ,vitel,vita sau peste
alb,pregatite.
rasol, inabusita,fripta ca tocatura dietetica.
6recizam cu aceasta ocazie, ca notiunea de
f tocatura kse refera doar la faptul ca este vorba despre o carne tocata
prin masina,fragmentata,condimentata sau condimente permise, de
obicei aromate,preparata dupa tehnici de gastrotehnie
corecte,recomandate in alimentatia rationala,foarte bine tolerata de
bolnavi,usor de digerat,si nu ceea ce se numeste in bucataria
traditionala ltocatura Z (amestecul carnii tocate cu ceapa pra$ita,
condimente iritante,preparata prin tehnica pra$irii prescrisa in
alimentatia rationala),despre care se stie ca este netolerata de bolnav
%laptele dulce,batut,iaurtul proaspat,ca atare in preparate,branza de
vaci foarte proaspata, eventual preparata in casa ,casul,urda +
%albusul de ou in preparate (preferabil tratate termic),galbenusul
foarte proaspat,de doua ori pe saptamana in preparate dietetice +
%grasimile foarte proaspete ,preferabil cele din
lactate,frisca,smantana sau ulei crud, adaugat la preparatele de
legume+
%painea alba veche de o zi,fainoasele
(gris,orez,fidea,taitei,macaroane), preparatele din budinci, cu lapte sau
cu branza si ou sau cu carne +
159
%legumele cu continut redus de celuloza ca
piureuri,soteuri,sufleuri,salate coapte sau crude bine maruntite sau cu
sucuri de legume,consumate ca atare sau incluse in preparate %fructele
pot fi consumate ca atare,daca sunt bine parguite,fara coa$a si
samburi,ca piureuri de fructe,ca sucuri
proaspete,compoturi,$eleuri,gemuri +
%deserturile se vor prepara din lapte cu fainoase,creme cu lapte si ou,
gelatine cu lapte sau suc de fructe,aluaturi dietetice preparate cu fructe sau
branza de vaci,biscuiti de albus,mereng sau bezele +
%condimentarea de va face cu condimente aromate
(patrun$el,marar,leustean,cimbru, tarhon,maghiran,suc de lamaie).
Mor fi inter.ise urmatoarele alimente .
%carnea grasa de porc,oaie,rata,gasca,toate sorturile bogate in tesut
con$unctiv,vanatul,
molustele,pestele gras,conservele de carne si de peste de orice fel,icrele +
%branzeturile grase,fermentate,branza topita
%ouale in e1ces si cele pregatite nedietetic(ochiuri pra$ite,omleta
nedietetica,incluse in sosuri reci,nedietetice)
%grasimile pra$ite in orice fel,untura,seul,slanina,grasimile,mai putin
proaspete.4e va controla cu atentie durata de conservabilitate de pe
eticheta de pe ambala$ la cele cumparate din comert%mai ales in cazul
uleiurilor bogate in acizi grasi polinesaturati%soia,germene de porumb +
% legumele bogate in celuloza grosolana.
castraveti,ridichi,gulii,varza,leguminoase uscate +
% fructe bogate in celuloza dura (alune,nuci)+
% deserturile preparate cu multa grasime(creme cu unt)sau cu mult
ou, patiseriile, aluaturile nedietetice,ciocolata,cacaoa, cele preparate cu
nuci ,alune +
% bauturile prea reci,bauturile e1citante(cafeaua,cacaoa)si alcoolul
sub nici o forma +
% sosurile preparate nedietetic (rantasurile),cele pregatite cu multa
grasime si ou(maioneza si toate sosurile pe baza de maioneza)
% condimentele iuti. piper,boia,hrean,ceapa,usturoi,mustar .
15;
4e vor interzice mesele voluminoase si unice. 4e vor prefera cele de
volum redus si frecvente. olnavul va avea in vedere masticatia,care va
trebui efectuata in cat mai bune conditii, eventual se va repara dantura
deficitara.
- deosebita importanta o are modul de preparare si de prezentare a
alimentatiei.
4e vor evita preparatele obtinute foarte laborios,cu e1punere
indelungata la tratament termic sau e1cesiv condimentate.
Nu se vor folosi pra$irea ca tehinica de gastronomie pentru nici un
fel de preparat.-btinerea preparatelor prin tratament termic se va realiza
prin fierbere,inabusire,frigere sau coacere.
6reparatele trebuie sa fie gustoase si frumos prezentate bolnavului
pentru a se asigura consumarea lor in cantitati stabilite conform
necesitatilor nutritive ale indivudului aflat in aceasta situatie%fapt
indispensabil evolutiei favorabile catre o vindecare a bolii.
!limentatia de crutare hepatica va fi respectata apro1imativ un an,
dupa debutul bolii, in conditiile in care boala isi urmeaza cursul normal de
evolutie catre vindecare. #upa aceasta perioada, in conditiile in care are
loc vindecarea completa, se poate relua alimentatia normala rationala
recomandata omului sanatos.
*n unele situatii,hepatita virala acuta imbraca un aspect deosebit de
grav,care implica modificarea tratamentului dietetic.
!stfel,greata si varsaturile pot fi e1trem de severe,impiedicand
alimentarea fiziologica pe cale bucala.*n aceste situatii se pot recurge la
alimentatia pe sonda nazogastrica cu preparate fluide,usor absorbabile sau
la alimentatia intravenoasa,calculata sub aspect caloric si al factorilor
nutritivi dupa nevoile bolnavului ,avand in vedere ca starea de nutritie
ocupa un loc important in tratamentul bolii.
!lta complicatie este reprezentata de progresiunea catre o
insuficienta hepatica celulara severa, cu instalarea precomei sau a comei
hepatice.,ratamentul ,in aceasta situatie ,este comple1, urmarind, pe de o
parte,tulburarile nutritionale si pe de alta parte, alterarile metabolice
profunde e1istente. !plicarea lui se realizeaza in bune conditii numai in
spital, sub supravegherea stricta a medicului specialist.
198
#intre complicatiile cronice ale bolilor ficatului,se vor referi in
continuare la hepatitele cronice si cirozele hepatice.

N$Aiuni intr$ductive (rivind 4e(atitele cr$nice
!fectiunile recunoscute tot mai frecvent in ultimul timp,epatitele
cronice reprezinta adesea o continuare a hepatitei acute virale,cu evolutie
nefavorabila sau incorect tratata.*n afara acestora insa,se intalnesc frecvent
afectari cronice ale ficatului corelate cu alte cauze, cum ar fi. dezechilibre
nutritionale, into1icatii cu diverse substante to1ice sau
medicamente.Tneori insa,aceste afectiuni se descopera la bolnavi in
diverse stadii evolutive, fara a putea preciza o cauza in producerea lor.
:1istenta polimorfismului etiologic concomitent cu cel clinico%evolutiv a
incitat la incercari numeroase de sistematizare s acestor entitati,in mai
multe grupe (tipuri). 4e recunosc deci trei forme clinico%evolutive de
hepatite cronice. (ersistenta:stabili.ata),agresiva (activa>ev$lutiva) si
necr$tica:subacuta). #elimitarea neta se face dupa e1aminarea
anatomopatologica a materialului obtinut prin punctie biopsica hepatica.
(1)
De(atita cr$nica (ersistenta se caracterizeaza de obicei prin
manifestari clinice discrete sau chiar prin absenta acestora.!stfel,poate
e1ista o usoara $ena in hipocondrul drept,o diminuare a
apetitului,oboseala,concomitent cu probe biologice usor
modificate.:1amenul anatomopatologic al biopunctiei hepatice
evidentiaza limitarea leziunilor inflamatorii la periferia lobului hepatic,cu
tendinta de stabilizare a procesului patologic.:ste forma cu pronosticul cel
mai bun.
De(atita cr$nica agresiva (activa sau evolutiva)se caracterizeaza
prin manifestari clinice evidente ca .tulburari dispeptice,balonari
postprandiale,dureri in hipocondrul drept,scaderea apetitului,pierdere in
greutate,oboseala la eforturi minime.Tneori,simptomatologia imbraca un
aspect mai sever,cu o evolutie rapida a leziunilor ficatului.4e remarca
astfel .astenie accentuata,marirea in volum a ficatului,pierderea ponderla
accentuata,fenomene care merg paralel cu alterarea importanta a probelor
191
biologice hepatice.:1amenul anatomopatologic evidentiaza la punctia
biopsica tendinta spre evolutie a leziunilor,cu patrunderea lor
intralobulara.!ceasta este o forma mai greu de stapanit si tratat dar nu
imposibil se cere insa o cooperare stransa intre medic si bolnav,pentru
supravegherea corecta a bolii pe o perioada indelungata.
De(atita cr$nica necr$tica (subacuta) reprezinta forma cea mai
severa de hepatita cronica.4e caracterizeaza prin alterarea marcata a
probelor biologice hepatice,mai ales a celor care indica lezarea celulelor
hepatice(transaminazele),concomitent cu o stare clinica profund alterata.
:1amenul anatomopatologic al biopunctiei hepatice arata necroze celulare
intinse(deci distructii ale celulelor hepatice),pe langa fenomenele
inflamatorii caracteristice hepatitei.!ceasta forma de hepatita prezinta
potentialul cel mai ridicat de trecere catre ciroza hepatica.(0)

Regi+ul ali+entar @n 4e(atitele cr$nice

!limentatia acestor bolnavi trebuie corect supravegheata intrucat
are un rol important in conte1tul mi$loacelor terapeutice.
Ca principiu general ramane valabila si pentru formele cronice de
hepatita asigurarea unui aport optim de energie si factori nutritivi,care sa
contribuie la ameliorarea sau vindecarea proceselor patologice sau,cel
putin sa impiedice agravarea leziunilor hepatice e1istente.
!stfel,daca starea de nutritie a bolnavului nu a fost afectata ,se va
da un regim normocaloric daca bolnavul prezinta o denutritie concomitent
cu afectarea ficatului,aceasta se va corecta printr%un aport hipocaloric de
diverse grade,concordant cu deficitul bolnavului. (1)

Concomitent ,bolnavul trebuie sa primeasca un aport optim de
proteine, care contribuie la regenerarea si mentinerea tesutului
hepatic,structural si functional.#easemenea,asigurarea unui aport suficient
de calori faciliteaza utilizarea ma1ima a proteinelor.#esigur ca are
importanta aspectul calitativ al aportului de proteine.!ceste vor fi dintre
192
cele cu valoare biologica mare,cu continut complet in aminoacizi esentiali
si in proportii optime pentru sinteza proteinelor proprii organismului.
!portul de lipide va fi normal sau moderat ,cu respectarea
proportiei optime intre grasimilebogate in acizi grasi saturati si cele bogate
in acizi grasi nesaturai,in sensul preponderentei primilor. !cest fapt este
important ,cunoscandu%se consecintele nefaste asupra ficatului ale
consumului in e1ces al grasimilor bogate in acizi grasi polinesaturati
(aparitia de hepatoze, hepatoame). (1,0)
/atia de glucide va completa necesarul caloric. !cestea se vor
consuma din alimente ca .
legume,fructe, cereale si mai putin sub forma dulciurilor concentrate care
produc modificari brutale ale glicemiei, cunoscand faptul ca,de cele mai
multe ori,e1ista concomitent si scaderi ale curbei de toleranta la glucide.
4uplimentele vitaminice sunt recomandate in cazurile in care nu
se realizeaza un aport corespunzator cu nevoile individului pein dieta.#e
obicei,se considera ca o dieta alcatuita din alimente proaspete,corect
pregatite,are un aport satisfacator de vitamine si minerale.-ricum, aceasa
indicatie ramane sa fie stabilita de catre medic.
De(atita cr$nica (ersistent=
!limentatia va fi normocalorica (sau hipercalorica la cei cu denutritie
concomitenta),
normoprotidica, normoglucidica/ cu un aport normal de vitamine si saruri
minerale.
Mor fi (er+ise urmatoarele alimente .
%carne de vita, pasare, peste, proaspata si slaba, sunca de manzat,
conserve de carne si de peste dietetice,la care se face mentiunea pe
eticheta de ambala$ ca sunt indicate in aceasta afectiune +
%lapte dulce sau batut ,iaurt,branza de vaci
proaspata,cas,urda,branzeturi dietetice din comert,hiposodate +
%oua proaspete,fierte moi,ochiuri romanesti,omleta dietetica sau in
preparate (budinci, sufleuri),un ou la 2%3 zile +
193
%grasimi foarte proaspete .unt,frisca,smantana,uleiuri vegetale in
cantitatile recomandate in cadrul alimentatiei rationale+
%paine alba sau intermediara,veche de o zi+
%fainoase rafinate .gris,orez,fidea,spaghete,macaroane,taitei s.a. +
%legumele proaspete cu continut celulozic redus,pregatite ca salate
crude(cele cu celuloza fina) sau coapte in mancaruri de legume sau cu
carne,ca budinci,piureuri,soteuri,sufleuri +
%fructele sunt in general permise toate,proaspete,sucuri de
fructe,compoturi,salate de fructe sau in preparate (gelatine,cu aluaturi
dietetice,sufleuri) +
%deserturile se vor pregati din fructe,branza de vaci,ou,lapte si
fainoase +
%sosurile se vor pregati cu faina diluata in apa rece si adaugata in
preparatul care fierbe pe foc impreuna cu grasimea+
%dintre condimente sunt permise numai cele aromate,utilizate in
cantitate suficienta pentru asezonarea preparatelor,care trebuie sa fie
prezentate cat mai aspectuos si sa fie cat mai gustoase,pentru a se asigura
consumrea lor in cantitatile necesare pentru acoperirea nevoilor nutritive
ale bolnavului.
'esele vor fi de volum moderat si mai dese,0%3 pe zi,servite la ore
regulate,intr%o ambianta cat mai buna buna asigurarii unei digestii optime.
Mor fi inter.ise urmatoarele alimente .
%la toate sorturile de carne grasa, cele bogate in tesut
con$uctiv,vanatul,mezelurile nedietetice,conservele de carne sau de peste
nedietetice,carnurile pra$ite (snitele,paneuri) tocatura nedietetica(pra$ita
cu ceapa si condimentata cu condimente interzise) +
%branzeturile foarte sarate sau foarte grase +
%ouale pra$ite sau incluse in preparate nedietetice +
%grasimile pra$ite de orice fel,untura,slanina,seul+
%painea neagra,painea prea proaspata,fainoasele nerafinate +
%legumele cu celuloza dura,crude,cele pra$ite sau cele pregatite cu
foarte multa grasime
%fructele oleaginoase(masline,nuci,alune) +
19&
%deserturile preparate cu multa grasime sau cu mult
ou,ciocolata,cacaoa si toate derivatele lor +
%bauturile e1citante(cafeaua,cacaoa,ceaiul),bauturile alcoolice de
orice fel +
%condimentele iritante iuti ca .boia iute,ardei
iute,piper,mustar,hrean,usturoi s.a.
4e vor evita ,in general,mesele e1cesive, preparatele laborios
realizate,cele condimentate e1cesiv si cu condimente interzise,mesele
unice de volum mare,mesele la ore neregulate,cele abundente,servite seara
inainte de culcare.

De(atita cr$nic = agresiv=
!limentatia va fi normocalorica sau hipercalorica in cazul
coe1istentei denutritiei,normoproteica,alcatuita mai ales din proteine cu
valoare biologica mare,cu un aport de lipide la limita inferioara a
normalului,normoglucidica cu un aport suficient de vitamine si
minerale(1,0). Mor fi &ermise urmatorele alimente.
%carne de pasare,vitel,vita,peste,proaspata si slaba,sunca dietetica
proaspata,pregatita fiarta,fripta inabusita,ca tocatura dietetica.
%laptele dulce,batut ,iaurt,branza de vaci proaspata,casul dulce+
%albusul de ou,galbenusul numai in preperate dietetice,2 pe saptamana
%grasimile foarte proaspete,untul,frisca,smantana dulce,uleiul,adaugate
proaspetesau fierte in preparate+
%paine alba veche de o zi,fainoase
rafinate(orez,gris,fidea,taietei,macaroane)+
%legumele verzicu celuloza fina,pregatite cu
sufleuri,budinci,piureuri,soteuri sau salate cu sucuride lamaie sau ulei,rase
marunt+
%fructele sunt permise ca atare,fara ca$a si samburi,dar bine parguite,sub
forma de piureuri,compoturi,ca sucuri de fructe,coapte sau in preparate+
%deserturile se vor pregatidin fructe,branza de vaci,fainoase,lapte,aluaturi
dietetice+
%condimentarea se va face cu condimente aromate.patrun$el marar, cimbru,
190
tarhon, dafin+
%sosurile se vor pregatinumai dietetic,cu faina (diluata separat in apa
rece)si grasime adaugata la preparatul care clocoteste pe foc.
'esele se vor servi la temperatura optima,pentru asigurarea unei bune
utilizari digestive, in 0%3 prize de volum redus,la ore regulate,masa de
seara se va servi cu cel putin 2ore inainte de culcare pentru asigurarea unei
digestiibune si a unui somn odihnitor.Nu se va omite gri$a pentru ambianta
in care se serveste masa,care influenteaza apetitul bolnavului si,sin ultima
instanta,utilizarea optima a hranei.
Mor fi interzise urmatoarele alimente.
%carne de oaie,porc,de gasca,vanatul,viscerele,pestele gras,conservele de
carne si peste,afumaturile,mezeluri nedietetice+
%branzeturile grase,fermentate,sarate+
%ouale in cantitate e1cesiva si preparatele prin pra$eli,fierte tari sau in
preparate nedietetice+
%paine neagra,paine prea proaspata,fainoase nerafinate+
%legume cu celuloza dura,crude,mancaruri sau preparate din legume
nedietetice+
%fructe bogate in celuloza dura,cele oleaginoase+
%deserturile preparate cu multa grasime sau mult ou ,ciocolata,cacaua si
toate derivatele lor+
%bauturile acoolice de orice fel(inclusiv berea vinul),bauturile e1citante
(cafeaua, cacaua, ceaiul)+
%condimente iuti iritante,ca boia,ceapa,ardei
iute,piper,mustar,hrean,usturoi.
4e vor evita mesele cu incarcate,cu preparate laborioase
pregatite,unice,servite seara inainte de culcare sau la ore neregulate.#e
asemene ,se va evita consumul de lichide in timpul mesei ,fapt pentru care
face dificila digestia alimentelor prin diluara sucurilor digestive.
+e&atita &ostnecrotica se trateaza numai in spital,fiind deosebit de grava.
N$Aiuni intr$ductive (rivind cir$.ele 4e(atice :*;
Cirozele hepatice sunt afectiuni ale ficatului,cu evolutie severa,
193
produse fie ca urmare cu evolutie severa, fie prin tulburari nutritionale
severe,prin alcoolism sau prin sufernte ale cailor biliare cu obstruarea
cronica a acestora ,care in final duc la o modificare profunda a
arhitectonicii hepatice,sclerozarea sau fibrozarea de diverse grade.!re loc
o distructie importanta de celule hepatice cu regenerari haotice care
afecteaza multe functii hepatice normale.*n aceasta situatie,se produce o
perturbare a circulatiei intrahepatice cu impiedicarea o1igenarii corecte si
hranirii celulelor hepatice,care cand a$unge intrun stadiu avansat, duce la
moartea bolnavului prin coma hepatica.
olnavi cu aceasta afectiune se plang se scaderea apetitului,de o pierdere
ponderala marcata si de greata ,balonari postprandiale,oboseala.)recvent
apar sangerari din nas (epista1is) sau din gura (hematemreza),sau prin
scaun (melena).Tneori,datorita tulburarilor circulatiei hepatice ,apar
dilatatii venoase la nivelul portiunii inferioare a esofagului,varicele
esofagiene.6rin ruperea lor, se poate produce hemoragii foarte grave,care
adesea duc la moartea bolnavului.alteori,tulburarile circulatiei alaturi de
alterari grave ale metabolismului proteic,ducand la modificari ale
repartitieipaei intre sectoarele intravascular si e1travascular, cu aparitai
acumulari de lichid in cavitatea peritoneala (ascita),cu marirea volumului a
abdomenului ,care intro faza avansata poate duce la edem
generalizat(anasarca).!paritia acestor modificari se insotesc de alterarea
profunda a starii generale a bolnavului.
)iind vorba de o afectiune crronica,grava,trebuie,acordata mare atentie
modului de tratament,pentru a intarzia cat mai mult evolutia catre stadiile
grave de decompensare ma$ora.
Regi+ul ali+entar @n cir$.ele 4e(atice
*n cadrul masurilor terapeutice generale ,alimentatiei ii revin o importanta
deosebita.
*n ma$oritatea cazurilor, ciroticii sunt bolnavi care prezinta concomitent o
denutritie de diverse grade, care trebuie corectata. #e aceea se va da o
alimentatie 4i(ercal$rica,concordata cu gradul denutritiei. #at fiind
faptul ca de obicei bolnavii prezinta un deficit proteic de diverse grade , se
va da o alimentatie 4i(er(r$tidica, realizata mai ales din proteine cu
195
valoare biologica mare.
*n cazurile in care e1ista pericolul imediat al unei come hepatice, se va
restrange aportul de proteine. !ceasta se va face insa sub indrumarea
medicului.
Pipidele se vor da in cantitate moderata,la limita inferioara sau puti sub
cantitatea normala . *n aceste cazuri ,este necesara scaderea lor la valoarea
tolerata.
Compensator, glucidele vor completa aportul caloric care trebuie sa fie
suficient ptr a impiedica utilizarea propilor tesuturi in scopul producerii de
energie.
!portul de vitamine va fi asigurat prin dieta, iar daca nu este satisfacator
se va completa cu preparate medicamentoase vitaminice.
!portul de sodiu va fi moderat restrans,in cazurile compensate.Cand
ciroza se decompenseaza,restrictia de sodiu va fi mai mare,in $ur de 088
mg=zi.
:n ciroza com&ensata -ara ascita si -ara icter ,v$r -i (er+ise
urmatoarele alimente. (1)
%carnea slaba de pui ,vitel, gaina, curcan,vita,proaspata sau pestele
alb,slab,proaspat,preparate ca rasol,friptura,inabusite,gratar sau ca tocatura
dietetica aromatizata cu condimente permise+
%laptele dulce ,batut iaurtul ,branza de vaci proaspata ,urda,casul dulce+
%ouale.albusul in preparate,galbenusul in cantitate moderata 1=& sau 1=2 pe
zi ,in preparatele dietetice+
%grasimile foarte proaspete ca. untul, smantana, frisca si uleiul se vor da in
cantitate limitata ,in functie de toleranta bolnavului+
%paine alba veche de o zi , fainoasele rafinate date cu moderatie pentru a
nu accentua tulburarile diseptice+
%legumele proaspete cu celuloza fina, pregatite ca salate, soteuri, sufleuri,
piureuri, budinci+
%fructele cu celuloza redusa,consumate ca atare, fara coa$a, si samburi sau
ca sucuri de fructe, piureuri, fructe coapte, compoturi, gelatine cu sucuri
de fructe+
%deserturile se vor pregati cu fructe sau branza de vaci ,cu lapte, fainoase+
%condimentele vor fi folosite pentru obtinerea unor preparate cat mai
199
atragatoare si mai gustoase. 4e vor folosi numai cele aromate. cimbru,
patrun$el, marar, leustean, dafin
!portul de sodiu va fi in $ur de 2 g=zi
4e vor respecta ore regulate de masa .Molumul meselor va fi redus ,ratia
globala realizandu%se in mia multe pranzuri.'asa de seara se va sevi mai
devreme pentru a nu impiedica odihna din timpul noptii. 4e va tine cont,
de asemenea de ambianta in care se serveste masa, pentru stimularea
apetitului bolnavului,carer de obicei este redus. :ste important ca bolnavul
sa consume ratia se care are nevoie pentru a nu agrava starea ficatului prin
accentuarea denutritiei.
Mor fi interzise.
%toate sorturile de carne grasa ,vanatul carnurile bogate in tesut
con$unctiv,carnurile fezandate ,conservele de carne
nedietetice,mezelurile ,pestele gras,conservele de peste ,icrele+
%branzeturi fermentate ,grase,branzeturile topite+
%ouale in e1ces,cele preparate nedietetic+
%grasimile in e1ces, cele pra$ite, untura, slanina, seul, untul topit+
%painea neagra, painea prea proaspata, fainoasele nerafinate, e1cesul de
fainoase+
%legumele bogate in celuloza grosolana, crude,care produc balonari
postprandiale greu suportate de bolnav, leguminoasele uscate+
%fructele oleaginoase, fructe bogate in celuloza grosolana, cu coa$a si
samburi+
%deserturile pregatite cu mult unt sau grasime ,preparatele de patiserie,cele
pra$ite cu nuci, alune,ciocolata si toate derivatele sale ,cacaua, pra$iturile
pregatite cu mult ou, cozonacul+
%condimentele iuti, picante+
%supele grase ciorbele cu rantas+
%sosurile pregatite nedietetic cu ceapa, pra$ite in grasime incinsa.
vor fi evitate mesele prea voluminoase ,e1cesiv condimentate,unice,cele
servite inainte de culcare ,si orele neregulate de masa. Ma fi evitat
consumarea de lichide in timpul mesei.!lcoolul sub orice forma este strict
contraindicat. 'entionam ca se poate produce alterari profunde hepatice
in urma unei prize de alcool la acesti bolnavi ,uneori cu consecinte
19;
deosebit de grave.
*n cazul cir$.ei dec$+(ensate cu ascita si ede+,(1) este vorba de un
stadiu avansat al cirozei, in care se combina tulburari metabolice
comple1e hidroelectrolitice, hormonale.#e obicei bolnavul prezinta o
marcanta denutritie proteica ,care concura la producerea edemelor.
*n aceasta situatie ,alimentatia trebuie sa se realizeze cu un aport caloric
suficient, bogat in proteine si glucide si moderat in lipide.Concomitent
insa, aportul de sodiu trebuie restrans in $ur de 088 mg=zi.aceasta
presupune nu numai e1cluderea starii de prepararea alimentelor, ci si
inlaturarea din regim a alimentelor cu continut mai bogat in sodiu.
4e va suplimenta ratia cu vitamine sau saruri minerale,care nu sunt
acoperite suficient prin dieta .
Mor fi &ermise urmatoarele alimente.
% carnea slaba de pasare sau vita ,in cantitate limitata in functie de aportul
total de sodiu+
% branza desodata sau laptele desodat+
% ouale numai in preparate,dar in cantitate limitata incat au un continut
ridicat de sodiu+
% grasimile limitate cantitativ sub forma de unt degresat sau ulei proaspat,
adaugat la preparate +
% paine fara sare,alba veche de o zi+
% fainoasele fara ou ;orezul are un continut redus de sodiu )+ desigur se vor
da numai cele rafinate+
% dintre legume se vor alege numai cele cu celuloza fina (dovlecei, rosii,
ardei, fasole verde tanara), dar in functie de continutul lor de sodiu,
pregatite ca soteuri, piureuri, mancaruri de legume, supe%creme sau ca
salate rase marunte,asezonate cu sucuri de lamaie+
% fructele sunt permise in general toate cu e1ceptia celor cu continut ridicat
de celuloza. 4e vor da coapte ,cu sosuri de fructe,piureuri,in preparate sau
crude daca sunt bine pregatite+
% deserturile se vor pregati cu fructe, gemuri preparate in casa fara
conservant,aluaturile fara bicarbonat sau praf de copt+
% intrucat regimul hiposodat este lipsit de gust,se vor folosi condimente
aromate cat mai mult pentru a realiza in final preparate gustose, pe care
1;8
bolnavul sa le acepte , avand in vedere ca apetitul acestuia este foarte
capricios.
'esele vor fi frecvente si de volum redus ,pentru a incarca stomacul,
frumos prezentate proaspat pregatite,servite la ore regulate.
Mor fi interzise urmatoarele alimente.
% toate sorturile de carne grasa ,carnurile fezandate, mezelurile de orice fel
(chiar si cele dietetice, care aduc un important aport de sodiu), pestele gras
de orice fel,conservele de peste sau carne ,icrele,viscerele, afumaturile+
% laptele si toate derivatele sale ne desodate,care au dezavanta$ul furnizarii
uniu aport important de sodiu, branzeturile fermentate si
framantate,branzeturile topite, cascavalurile+
% ouale ,in general, cele pregatite nedietetic+
% grasimile cu sre, untura, margarina, slanina+
% painea sarata de orice fel, fainoasele cu ou+
% legumele bogate in sodiu. telina, varza, sfecla, spanacul , ridichile+
% fructele oleaginoase,fructele cu continut celulozic ridicat+
% deserturile pregatite cu multa grasime,cu ou, cele pregatite cu
bicarbonat,sau praf de copt,cele preparate cu nuci, alune, dulceturi
preparate cu conservant+
% bauturile cu continut ridicat de sodiu, apele minerale clorosodice,cele
bicarbonate+
% sosurile pregatite nedietetic,sosurile preparate cu sare sau cu ou,cele
pregatite cu multa grasime+
%condimente iuti, picante+
% supe sau ciorbe in cantitate mare (intrucat incarca stomacul dand senzatia
de satietate fara a realiza un aport nutritiv suficient).
6repararea alimentelor se va face fara adaos de sare. Condimentarea va fi
facuta cu condimente permise. #urata acestui regim hiposodat va fi in
functie de prezenta edemelor siu a ascitei. Cand se obtine compensarea
cirozei, se va reveni la regimul prezent anterior.
*n iminenta aparitiei unei insuficiente celulare hepatice, evidentiata prin
tulburari de comportament, stare de euforie, alterand cu stare de apatie si
somnolenta, tremuraturi ale membrelor superioare, tulburari de orientare
in timp si spatiu, se va reduce aportul de proteine care predispune la
1;1
cresterea derivatilor amoniacali si a altor compusi to1ici in organism.
( 1,0) !ceste substante neputand fi indepartate din circulatie datorita
ficatului bolnav(care in mod normal indeplineste aceasta functie antito1ica
),vor duce la into1icarea organismului si la aparitia unei stari grave,coma
hepatica.,ratamentul acesteia se va face sub supravegherea intensiva.
)&*&!& RE8IMUL ALIMENTAR IN B#LILE CAIL#R BILIARE
N$Aiuni intr$ductive (rivind a-ecAiunile biliare
)icatul indeplineste intre altele, functia de producere a bilei. #upa ce este
secretata la nivelul ficatului, bila trece prin caile biliare in intestinul
subtire, unde indeplineste functia sa importanta in digestia lipidelor. ( 1,0)
Caile biliare din interiorul ficatului poarta numele de cai intrahepatice
,cele care se formeaza in afara ficatului se numaesc cai
e1trabiliare.4urplusul de bila care nu se utilizeaza imediat se adauga intr%
un rezervor unde se concentreaza(vezicula biliara) de unde se va folosi la
nevoie.
Caile biliare pot prezenta unele suferinte.*nflamatia veziculei biliare
,colecistita,poate fi acuta sau cronica.!lteori la nivelul veziculei se pot
produce calculi(pietre)in cursul calculozei sau litiazei biliare.Tneori se pot
asocia cele doua entitati ,fiind vorba de colecistita calculoasa.
*n grosimea peretilor cailor biliare, se gasesc fibre musculare care asigura
miscarile ritmice ale acestora, favorizand propulsia si evacuarea bilei.
!cest sistem bogat inervat se poate deregla, ducand la aparitia asa
numitor disAinezii biliare. #ereglarea poate fi atat in sensul unei
accentuari a activitaii acestora (hipertonie, hiperAinezie), cat si in sensul
unei scaderi (hipotonie, hipoAinezie).
Colecistita reprezinta o tulburare a functiei veziculei biliare, insotita de
inflamatia acesteia.(1)
#e cele mai multe ori ,aceasta se datoreste colibacilului,care populeaza
intestinul,dar poate fi produsa si de alti germeni. oala se poate manifesta
dramatic ,cu febra mare ,cu alterarea starii generale,frisoane, tulburari
1;2
diseptice (greata,varsaturi alimentare si biloase ) insotite de dureri intens
localizate in partea dreapta a abdomenului(zona colecistica)sub forma de
colica biliara+ este vorba despre colecistita acuta.
*n unele cazuri puseul acut poate ceda, starea generala se amelioreaza ,dar
fenomenele se pot repeta intro forma atenuanta , in legatura cu mnesele
necorespunzatoare sau diferita eforturi ale veziculei biliare .4i alte cauze
pot duce la suferinta cronica a acestui organ. :ste vorba de colecistita
cronica ,in care pefondul unei inflamatii sau a unor leziuni provocate de
alte cauze ,se inregistreaza o suferinta cronica a colecistului,periodic
accentuata de stari de acutizare. bolnavul prezinta tulburari diseptice
,greata varsaturi biliare ,gust amar in gura , anore1ie ca si modificari ale
tranzitului intestinal (alterarea de constipatie cu diareea ).#e obicei ,se
intalneste la persoanele hiperponderale, cu abuzuri alimentare.(1)
Pitiaza biliara se caracterizeaza prin e1istenta calculilor in vezicula biliara
sau in caile biliare . 6rezenta acestora in vezicula biliara poate fi perfect
tolerata ,fara ca bolnavul sa prezinte vreo simptomatologie evidenta,
uneori se descopera chiar intamplator. 'obilizarea lor insa de%a lungul
cailor biliare este resimtita de bolnav prin crize dureroase, insotite de
greata, varsaturi alimentare si bilioase, febra. *n aceste situatii, se indica
eliminarea lor, de obicei, pe cale chirurgicala. !fectiunea se intalneste in
special la persoanele cu e1ces ponderal, cu abuzuri alimentare in
antecedente, mai ales produsele de origine animala .
Dis?ine.iile biliare 4i(ert$ne se caracterizeaza printr%o accentuare a
functiilor motorii ale musculaturii veziculei biliare ,traducandu%se prin
spasme la nivelul, acesteia, cu cresterea concomitenta a efortului
musculaturii veziculei biliare de a realiza golirea acesteia impotriva
obstacolului reprezentat de spasm. olnavi se plang de dureri aparute dupa
mese sau dupa suparari, in regiunea colecistului, insotite de tulburari de
tranzit, varsaturi bilioase . #upa varsaturi de multe ori bolnavul simte o
ameliorare neta a suferintelor.:1amenul radiologic al veziculei biliare
(colecistografie ) pune in evidenta tulburarea functionala a acestuia.(1,0)
Dis?ine.iile biliare 4i($t$ne se caracterizeaza prin pierderea sau
scaderea funciilor motorii a diferitelor parti ale cailor biliare+ in cazul in
care boala intereseaza numai vezicula biliara, afectiunile se cunosc sub
1;3
numele de c$lecistat$nie :at$nie ve.iculara)si se caracterizeaza prin lipsa
contractilor peretelui veziculei biliare cu impiedicarea eliminarii bilei si
stagnarea sa in vezicula cu distensia peretilor acesteia.Mezicula biliara
creste astfel considerabil in volum . olnavul simte permanent o $ena in
regiunea colecistica . ,uba$ul duodenal efectuat la acesti bolnavi duce de
multe ori la ameliorarea simptomatologiei, fiind indicat uneori in scop
terapeutic . )recvent afectiunea se intalneste la persoane cu denutritie
concomitenta, hipotonie musculara, ptoze viscerale. (1)
"rinci(ii diet$tera(ice @n a-ecAiunile biliare
Ca principii generale, alimentatia suferinzilor de cai biliare, in general,
trebuie sa realizeze un aport caloric corespunzator starii de nutritie a
bolnavului. !stfel va fi hipocalorica la cei supraponderali, normocalorica
la cei normoponderali sau chiar hipercalorica la cei cu denutritii
concomitente.
!portul de proteine este in general crescut sau normal, la fel ca de glucide.
Cantitatea de lipide va fi scazuta, in proportie mai mare in perioadele
acute,crescandu%se treptat pe masura atenuarii simptomatologiei ,dar
ramanand in continuare mai redusa la acesti bolnavi. *n unele cazuri
(hipotonii) se recomanda administrarea unei cantitati mai importante de
lipide pentru efectuarea stimulant asupra veziculei biliare.
/egimul hipolipidic nu realizeaza in unele cazuri aportul optim de
vitamine liposolubile, care trebuie administrate pe cale medicamentoasa .
Dieta @n c$lecistita acut=
*n colecistita acuta ,in (ri+ele 22 de $re bolnavul stand la pat, va
consuma un regi+ 4idr$.a4arat alcatuit din limonade, ceaiuri indulcite
(medicinale),sucuri de fructe diluate ,supe limpezi de legume. 4e vor
consuma 2%3 litri de lichide administrate la interval de 1%2 ore ,in functie
si de pierderi. Concomitent, bolnavul primeste o medicamentatie calmanta
pentru durere si, eventual, antibiotice, (la stricta indrumare a medicului).
(1)
1;&
Du(a 2! $re, alimentatia se va imbogati treptat cu mucilagii din fainoase,
supe de cereale, piureuri de legume pregatite cu iaurt sau lapte degresat,
fainoase cu lapte degresat. 6e masura ce faza acuta se atenueaza,
alimentatia se va imbogati mai mult cu branzeturi proaspete de vaci, lapte,
iaurt, paste fainoase, peste alb slab, fiert ca rasol, carne slaba de pasare
fiarta, sufleuri de legume sau fainoase, apoi paine alba pra$ita.,reptat, se
va largi alimentatia mentinandu%se in continuare un regim de crutare
colecistica.
Dieta in c$lecistita cr$nic=
*n colecoistita cronica, bolnavul va pastra un regim de crutare
colecistica, realizat in felul urmator.(1)
!limente &ermise.
% carne slaba si proaspata de pasare (pui ,curcan),vitel, vita, fiarta ca
rasol,fripta imbunatatita sau ca tocatura dietetica aromatizata cu
condimente permise+
% peste slab proaspat fiert ca rasol,fript sau copt in pergament+
% albus de ou in preparate sau oul,intreg in preparate dietetice (fiert
moale,ochi romanesc,omleta dietetica)dupa toleranta individuala+
% paine alba veche de o zi ,fainoase rafinate bine fierte preparate cu
branza de vaci,carne sau lapte
% grasimile in cantitate redusa foarte proaspete (cca 18 g unt si cca
28%38ml ulei ) in preparatele fierte sau adaugate la sfarsitul tratamentului
termic+
% dintre legume sunt permise cele cu celuloza fina,preparate fierte ca
piureuri, soteuri sufleuri,budinci sau salate+
% dintre fructe sunt permise in general cele bine pregatite ,cu continut
celulozic redus ,sub forma de piureuri de fructe coapte , compoturi sucuri,
sau in preparate+
% deserturile se vor pregati cu gem, fructe, branza de vaci, albus de
ou, miere, sucuri de fructe+
% condimentele permise vor fi cele aromate. tarhon, leustean, marar ,
patrun$el, dafin, cimbru+
% supe creme de legume, supe slabe de carne, supe limpezi de
legume, borsurile+
1;0
% sosurile se vor pregati numai dietetic.
!limentele vor fi pregatite cat mai simplu ,se vor asezona cu condimente
permise si vor fi servite la temperatura optima.
!limente interzise6
%carne de porc ,de oaie, de gasca , mezeluri, pestele gras de orice
fel,conservele de peste sau carne pestele gras de orice fel, nedietetice
%branzeturile grase, branzeturi fermentate, branzeturi framantate+
%ouale fierte tari,omleta nedietetica,ouale pra$ite, galbenusul de ou in
cantitate mare
%grasimile pra$ite de orice fel,e1cesul de grasimi de orice fel,untura,
slanina, seul+
%paine neagra, paine foarte proaspata, e1cesul de fainoase+
%legume cu celuloza dura, legume crude, leguminoase uscate+
%fructe crude cu celuloza dura, fructe oleaginoase+
%deserturi preparate cu multa grasime si mult unt, cele preparate cu
nuci, alune, ciocolata cacao+
%condimente iuti, iritante+
%supele grase de carne, borsuri drese cu smantana, ciorbe grase, cele
de leguminoase+
%sosuri preparate nedietetic cu rantas sau cele preparate cu grasime
multa+
4e vor evita mesele voluminoase ,preparate laborios obtinute, alimente
prea reci sau prea calde. 4e interzic alcoolul sub orice forma, alimentele
pra$ite.
Dieta @n litia.a biliar=
Pitiaza biliara necesita in general un regim de curatare
colecistica identic cu cel descris mai sus.(1) *n fazele acute manifestate
prin colici biliare,se va administra pentru perioada dureroasa, o
alimentatie lichida si semilichida asemanatoare cu cea descrisa la
colecistita acuta .
*ntrucat, de multe ori, calculii biliari sunt de origine colesterolica,
1;3
prezenta acestora insotindu%se de cresterea colesterolului sanguin, regimul
alimentar va implica si reducerea alimentelor bogate in colesterol
(creier,rinichi, ficat, oua, carne de porc,unt, branzeturi grase, icre,slanina,
etc.)
*n afara perioadelor dureroase de regula se pot indica acestor bolnavi cure
de apa minerala in statiunile. -lanesti, 4lanic %'oldova, odoc, Covasna,
'alnas, orsec,Malcele.
Dieta in dis?ine.ia biliara 4i(ert$n=
#isAinezia biliara hipertona beneficiaza de o alimentare de
crutare colecistica asemanatoare celei descrise la colecistite
cronice.,otodata, avand in vedere ca un rol important in producerea
acestei suferinte il are componenta nervoasa, este necesara corectarea sa
prin asocierea unor medicamente, sedative,antispastice,concomitent cu
respectarea unui repaus obligatoriu pentru bolnav, evitarea emotiilor
negative, a oboselii fizice si intelectuale, a meselor neregulate, a
discutiilor in timpul mesei etc..
Tneori, este nevoie chiar de schimbarea mediului de viata sau de munca,
daca acesta sta la originea tulburarilor bolnavului.(1,3,0)
Dieta in biliara 4i($t$n=
#isAinezia biliara hipotona se caracterizeaza prin pierderea sau
scderea functiei motorii a diferitelor parti ale cailor biliare.(1)
!fectiunea apare adesea la bolnavii cu denutritie concomitenta, care
trebuie corectata printr%o alimentatie corespunzatoare cu scop de avea un
aport optim energetic si in factori nutritivi.
*n acelasi timp, alimentatia va trebui sa asigure stimularea musculaturii
veziculei biliare cu favorizarea evacuari sale. *n acest scop se vor
administra cu efect colagog,adica de stimulare a contractiilor a veziculei
biliare,urmatoarelor alimente. unt, ulei de masline, galbenus de ou,
smantana, margarina. 4e pot recomanda chiar cure cu astfel de alimente,
administrate dimineata pe stomacul gol, realizandu%se un adevarat drena$
al cailor biliare.(1,3)
Concomitent bolnavul primeste un regim de crutare colecistica alcatuite
1;5
din alimente preparate cat mai simplu prin metode de gastrotehnie corecte.
!stfel, se rec$+anda. carne slaba de pasare sau de vita fiarta, fripta sau
inabusita, iaurt, branza de vaci proaspata, cas, urda, oua in preparate
dietetice, unt, ulei, smantana proaspata, adaugate peste preparate sau la
ultimul clocot, paine veche de o zi sau pesmet, legume cu celuloza fina ca
piureuri, soteuri, sufleuri, fructe bine parguite( ca sucuri, piureuri, coapte,
gelatine, deserturi de fructe si branza de vaci).
Se v$r evita alimentele pra$ite in grasime, sosuri nedietetice ,conservele
de carne si de peste, toate sorturile de carne grasa si de peste gras, fripturi
pra$ite, branzeturi fermentate, alimentele bogate in celuloza grosolana,
fainoasele nerafinate fructele oleaginoase, produsele de patiserie,
alimentele laborioase pregatite,condimentele iuti, alcoolul.
4e vor efectua cu rezultate bune, tuba$e evacuatoare la 3%5 zile, care
realizeaza o adevarata gimnastica a cailor biliare.
4e vor respecta regulile privind orele regulate de masa, repausul
postprandial, atmosfera de calm din timpul mesei. 4e vor realiza cat mai
rapid posibil greutatea ideala si starea de nutritie optima. (1)
Dieta b$lnavil$r $(erati de ve.icula biliara
*n cazul in care a fost necesar interventia chirurgicala cu
indepartarea veziculei biliare (colecistectomie), functia acesteia este
preluata de caile biliare, care se vor adapta la noua situatie (1,3,0). !stfel,
canalul coledoc se va dilata mult,permitand acumularea bilei in interiorul
sau. !ceasta adaptare se va face in timp mai mult sau mai putin
indelungat. olnavul poate prezenta o serie de tulburari ca urmare a
indepartarii rezervorului biliar, si anume durerii in hipocondrul drept dupa
consumul unor alimente care implica interventia bilei in digestia lor sau
tulburari de scaun ca urmare a evacuarii modificate a bilei la nivelul
intestinului. !ceasta ii poate determina, in unele cazuri sa evite , consumul
de alimente, fapt ce poate sa duca la denutritii consecutive actului
operator.
6entru a preantampina aparitia acestuia ,bolnavul trebuie supravegheat
permanent printr%o alimentatie corespunzatoare nevoilor sale nutritive, dar
care sa fie adaptata noii modalitati de functionare a cailor biliare. (1)
1;9
olnavii trebuie sa consume mese de volum redus si mai frecvent ,care sa
poata fi digerat usor,colerat cu modul nou de secretie si evacuare a bilei.
7rasimile , in special, si alimentele care contin grasimi trebuie repartizate
la toate mesele pentru a fi transformate pe masura ce se secreta bila, care
ne mai fiind adunata intrun rezervor incearca sa indeplineasca functia
veziculei biliare. 6e masura ce aceasrhta se formeaza, digestia lipidelor se
va face in conditii mai bune si tulburarile resimtite de bolnav se vor atenua
.
!limentatia acestor bolnavi va implica o crutare apropiata de cea indicata
in colecistite sau in litiazele biliare .
Mor fi &ermise urmatoarele alimente.
%carne de pasare , vita, peste proaspat, si in general,sorturile slabe.
!ceasta se va pregatii fiarta ca rasol ,fripta,coapta in pergament
,inabusita , sau ca tocatura dietetica+
%iaurt, branza de vaci proaspata, eventual laptele diluat sau in
preparate cand este tolerat+
%albusul de ou in pereparate (sufleuri), galbenusul in cantitate
moderata inclus in preparate dietetice+
%grasimile foarte proaspete sub forma de unt si ulei adaugate la
sfarsitul tratamentului termic+
%painea alba,vechie de o zi, fainoasele rafinate in cantitate moderat,
preparate cu braza de vaci,cu lapte sau cu carne+
%legumele vor fi proaspete, cu celuloza fina, in preparate fierte sau
copte, piureuri, budinci, sufleuri, salate,s.a.
%fructele trebuie sa fie de asemenea, proaspete, bine parguite,ca
piureuri ,ca sucuri de fructe, coapte sau compoturi pasate nu prea dulci+
%deserturile se vor da sub forma de aluaturi dietetice cu fructe sau
branza de vaci, gelatine din sucuri de fructe ,miere,(cand nu e1ista tendinta
la diaree),peltea, $eleuri, bezele, mereng+
%sosurile pregatite cu grasime putina cu faina diluata separat si
adaugata in preparatul care clocoteste+
%condimentarea se va face cu condimente aromate fin tocate.
Mor fi evitate urmatoarele alimente.
%toate sosurile de carne grasa sau cele bogate in tesut con$unctiv.
1;;
vanatul, pestele gras, viscerele,conservele de carne si de peste nedietetice,
pestele gras, icrele+
%branzeturile fermentate, grase, cele topite+
%ouale proapete in preparate nedietetice galbenus in e1ces+
%untura, slanina, seul, smantana si orice fel de grasimi pra$ite+
%aluaturile dospite prea proaspete paine neagra, fainoasele nerafinate+
%legumele bogate in celuloza dura care produc meteorisme si $ena
postprandiala,leguminoasele uscate+
%fructele bogate in celuloza ,fructele oleaginoase+
%pra$ituri pregatite cu multa grasime,cu mult ou din aluat dospit+
ciocolata ,cacaua,cele cu nuci si alune.
%condimene iuti, picante+
%alcoolul sub orice forma+
%bauturile prea reci, mai ales servite pe stomacul gol.
,rebuie acordata o atentie deosebita modului de pregatire a alimentelor,
care va fi cat mai simplu realizat prin tehnicile de gastronomie
recomandate in alimentatia dietetica.(1)
olnavul va respecta cu strictete orele de masa, pentru a se crea sau
reeduca refle1ele secretorii digestive .
4e va evita consumul de lichide in timpul mesei. 4e va pastra repausul
dupa masa, iar masa de seara va fi servita mai devreme, pentru a se
asigura somnul in conditii bune si o digestie satisfacatoare.
olnavul poate consuma intre mese ceaiuri de plante medicinale caldute.
6e masura ce se realizeaza functia de rezervor la nivelul coledocului,
toleranta la grasimi devine mai buna, simptomatologia atenuandu%se pana
la disparitie in conditiile respectarii recomandarilor prezentate.
#e respecarea indicatiilor prezentate depinde in foarte multe cazuri
evolutia favorabila a bolnavului dupa colecistectomie.
)&*&/& RE8IMUL ALIMENTAR IN B#LILE "ANCREASULUI
N$Aiuni intr$ductive (rivind a-ecAiunile (ancreatice
:1plorarea clinica a pancreasului , conditiile necesare pentru precizarea
288
afectarii si a tipului de leziune se lovesc inca de numeroase piedici. (1)
!ceasta face ca adesea diagnosticul sa fie stabilit doar in fazele tardive ale
bolilor pancreatice , in plina insuficienta pancreatica sau cu prile$ul unei
interventii chirurgicale de urgenta. #atorita acestei situatii ,profila1ia
dietetica a acestor boli abea daca se schiteaza in momentul de fata, iar
dietoterapia bolilor constituite ramane multe privinte insuficienta si
tributara tratamentului medical.(1,0)
4e stie ca pancreasul $oaca un rol deosebit in nutritie prin productia de
enzime ,putand provoca tulburari grave de nutritie .
6ancreasul secreta amilaza (necesara metabolizarii glucidelor), lipaza
(necesara metabolizarii grasimilor), tripsina si c+imopsina (necesarii
metabolizarii proteinelor), si bicarbonat de sodiu, care permite
mentinerea in duoden a mediului alcalin necesar activitatii enzimatice.(1)
Consecintele ma$ore ale insuficientei pancreatice e1ocrine vor fi scderea
digestiei si resorbtiei proteinelor, dar in mod special a grasimilor.
!similarea glucidelor va ramane nealterata intruct amilaza, enzima
necesara digestiei lor se produce si in duoden si in glandele salivare. Chiar
dupa pancreatectomie chirurgicala resorbtia de glucide continua desi
grasimile si proteinele scad enorm de mult.
4teatoreea va conduce la slabire intensa. #eficiente in resorbtia
vitaminelor liposolubile se produce rar (deficientele resorbtiei de vitamine
H,#,!, : raman nesesizabile, e1plicatia consta in aceea ca absortia de
vitamine este dependenta mai degraba de prezenta bilei, decat de
enzimele pancreatice). *n pancreatitele cronice, mucoasa intestinala este
intacta. #e aceea, in general, bolnavii au un apetit bun si tulburari de
resorbtie vitaminice putin marcate. !celasi lucru se poate spune , spre
e1emplu, si de vitamina 12 acidul folic, factorul vitaminic, vitaminele
din grupa . !ceste deficiente vitaminice trebuie numai rareori corectate
si in special atunci cand se observa o scadere a calciului si a fosforului.
(1,0)
6ancreatitele se prezinta din punct de vedere evolutiv sub doua forme.
acute si cr$nice . *n general, pancreatitele cronice sunt primitive (la marii
obezi su la bautorii de alcool precum si la cei cu carente mari de
proteine)sau secundare (unei litiaze biliare unei litiaze in canalul (irsung
281
, unei stenoze inflamatorii a canaliculilor, unei scleroze papilare).
Se+nele clinice ale unei pancreatite cronice sunt durerile abd$+inale
>diareea si slabirea (;8 @ din cazuri). 4copul tratamentului
medicamentos si dietetic este ameliorarea acestei simptomatologii.
Dieta @n (ancreatita cr$nic=
/egimul alimentar indicat in pancreatita cronica desi trebuie
adaptat la fiecare caz in parte va respecta in linii mari urmatoarele
indicatii.
%sa -ie 4i(ercal$ric (variaza de la 2088%3888 calorii in raport cu starea de
slabire)+
%sa -ie b$gat in (r$teine+ cantitatea de proteine variaza intre 188%108 g
zilnic. #intre aceste , cel putin 30%50 @ trebuie sa fie proteine de origine
animala . /egimul hiperproteinic stimuleaza apetitul , nu produce
fermentatii, furnizeaza organismului aminoacizii esentiali necesari pentru
regenerarea tisulara si are un efect tonifiant general+
%sa -ie 4i(erglucidic(medie in $ur de &88 g glucide, uneori chiar mai mult
atunci cand e1ista o stare de denutritie ). !portul de glucide este prsibil,
nee1istand alterari ale functiei amilazei si este necesar pentru a aduce un
surplus de elemente calorice. *n caz de diabet concomitent ,se va elibera
acesta dar la o cantitate mai mare de glucide+
%sa -ie +ai sarac in grasi+i :4i($li(idic;. 4e stie ca in orice boala
pancreatica absenta enzimei pancreatice (lipaza ) scade digestia grasimilor
si resorbtia lor, fapt ce duce la eliminarea acestor in scaun, fenomen
cunoscut sub numele de steatoree (diaree cu grasimi). *n general cam &8
@ din garsimi se resorb totusi din intestin si numai in insuficienta foarte
grave grasimile reasorbite scad mai mult. Cand apare steatoreea in scaun
se gasesc 10 g grasime din 38 g administrate . #e aceea, se recomanda
grasimi in cantitate mai mare in alimentatia bolnavului cu insuficienta
pancreatica, pentru a evita scaderea in greutate a acestora . (1)
!dministrarea orala, concomitent cu masa, a unor enzime pancreatice
cum ar fi ,,nutrizimul < ,,pancreolipaza <,,trifementul <,,festalul" s.a. ,
amelioreaza mult digestia grasimilor, ceea ce va da posibilitatea de a
282
creste lipidele intre 38%1&8g (si chiar mai mult)in raport cu scderea in
greutate (fapt care va permite sa se a$unga la valoarea calorica necesara ).
,otusi, o dieta crescuta in proteine si glucide si mai saraca in lipide pare
cea mai avanta$oasa pentru tratamentul indelungat al pancreatitelor
cronice,cu insuficienta pancreatica. Corectarea digestiei prin terapie
medicamentoasa este adesea o necesitate care completeaza si a$uta regimul
alimentar in mentinerea greutatii si a starii de bine general.
*n principiu, regimul trebuie sa mai respecte cateva indicatii generale6
alimentele capabile sa mareasca apetitul usor digestibile si
care sunt recomandabile si prin valoarea lor proteica, sunt
.carnea, pestele ,branzeturile slabe+
carnea cea mai usoara digerabila este cea de vaca, vitel ,de
oaie, eventual de porc slab, de pasare, ficatul. Carnea fripta
are avanta$ul ca la un volum mic aduce o cantitate de proteine
egala cu cea dintr%un volum mai mare de carne fiarta. #in
cand in cand se vor inlocui 188 g carne cu 2 oua moi sau
ochiuri in apa.
dintre grasimi, sunt foarte bine tolerate untul proaspat de vaca
(38 g in medie pe zi), branzeturi care contin mai putin de 08
@ grasimi+ laptele se va da ecremat sau semiecremat,poate fi
adaugat crud la mancare + uleiul de floarea soarelui de
porumb sau soia (38%38 g dupa necesitatile starii de nutritie si
numai cu tratamenta daca sunt adminstrate in cantitate mica)+
se pot prescrie &%0 mese pe zi apro1imativ egale ca volum,
ceea ce va permite, pe de o parte, o solicitare mai mica a
tubului digestiv si a organelor ane1e (inclusiv a pancreasului),
iar, pe de alta parte un aport alimentar mai abundent decat in
sistemul de 3 mese pe zi.
*n caz de aparitie a diabetului zaharat regimul va avea caracteristicile
regimului de diabet,cu singura mentiune ca nu se vor scadea niciodata
glucidele sub 2&8%208 g =zi, iar lipidele se vor creste cu prudenta astfel
incat starea de nutritie a bolnavului sa nu fie degradata .
283
)&*&*& RE8IMUL ALIMENTAR IN A7ECPIUNILE
CARDI#1ASCULARE
As(ecte e(ide+i$l$gice (rivind a-ecAiunile cardi$vasculare
*mportanta mereu crescanda pe care o are in epoca noastra
problema bolilor cardiovasculare decurge din faptul ca ele reprezinta
principala cauza de deces a epocii contemporane . 08% 00 @ din cazurile
de mortalitate. *n /omania, ocupa tot primul loc, cu &3@ din cazurile de
mortalitate. 6rintre bolile cardiace si vasculare care contribuie la aceasta
mortalitate mentionam. infarctul miocardic, hemoragia cerebrala,
arteriopatiile cu gangrena ale membrelor imferioare, insuficienta cardiaca,
s.a. (1,0)
!stazi, infarctul miocardic este de 3 ori mai frecvent sub varsta de &8 ani
decat era in urma cu 38 %&8 ani, iar hemoragia cerebrala de & ori mai
frecventa la cei sub varsta de 08%00 ani. #e asemenea este demn de retinut
ca femeile intre 28%3& ani fac infarct intr%o frecventa de o femeie la trei
barbati iar nr. cazurilor de boala la femeile de peste 08 ani a a$uns aproape
la egalitate cu cel al barbatilor. !cesta se datoreaza alimentatiei, stresului,
fumatului, bolii hipertensive si alti factori de risc, care se intalnesc din ce
in ce mai des si la femeia zilelor noastre.(1)
!limentatia irationala, care poate conduce la e1ces de greutate,
dislipidemii si diabet zaharat, constituie unul din factorii cei mai
importanti ai mortalitatii, indiferent daca este vorba de atacuri cerebrale
sau cardiace, cancer sau ciroza a ficatului.
Ca factori curativi regimul alimentar intervine in ceea ce am putea denumi
urgentele cardiace (infarctul miocardic si insuficientele cardiace de orice
fel). 6oate avea insa un rol deosebit si in hipertensiunea arteriala sau in
tratamentul unor maladii valvulare, cu scopul sa previna instalarea
insuficientei cardiace.(1,3)
Regi+ul ali+entar @n in-arctul +i$cardic
*n cazul instalarii unui infarct miocar!ic, bolnavul trebuie sa pastreze
28&
obligatoriu un repaus la pat, care variaza, dupa forma clinica, de la 3 la &%0
saptamani . *n primele 1&%13 zile , repausul la pat va fi obligatoriu .
/egimul alimentar va avea ca obiectiv restabilirea progresiva a unei
circulatii normale si furnizarea elementelor nutritive necesare pentru
corectarea tulburarilor metabolice generale si locale. (1,3)
*n primele 2&%29 de ore ,se va administra acestor bolnavi cu lingurita un
regim hidric , alcatuit numai din ceaiuri , apa .sucuri de fructe in cantitate
de 1888 %1088 ml in 2& de ore .
*n urmatoarele zile ,se va administra un regim hipocaloric ,sarac in lipide
si continand sare putina. !stfel se recomanda un recim cu 388%088 mg
sodiu, cantitate care va fi crescuta treptat, la 508 mg. *n primele 5%9 zile
(sau chiar mai mult) regimul va fi lichid sau semilichid (pentru a evita
efortul de masticatie). !limentele vor fi repartizate in &%3 mese zilnic.
6acientul nu va fi lasat sa se hraneasca singur pentru a evita eforturi
suplimentare care pot influenta negativ boala. /egimul va fi alcatuit din.
%lapte , cereale fierte, biscuiti de buna calitate inmuiati in (lapte sau ceai),
supe % creme de legume, piureuri de legume preparate cu lapte, budinci,
cartofi fierti sau bine copti, ceaiuri slabe, gelatine, lamai. 4e vor da 988%
1888 calorii obtinute din 128%108 g glucide, 08%38 g proteine, 28%38 g
grasimi.
*n urmatoarele 0%3 zile, incepand din a ;%18 zi de la instalarea infarctului,
regimul va fi crescut caloric, mentinandu%se usor hipocaloric, hipolipidic,
hipoprotidic, normoglucidic si hiposodat (&88%088 mg Na).
Regi+ul va -i alcatuit din ur+at$arele ali+ente. % supe %creme de
legume , supe limpezi de legume, iaurt, chisel din sucuri de fructe
,gelatine, budinci , terciuri de fainoase cu lapte ,piureu de legume preparat
cu lapte, soteuri de legume cu ulei, (fierte ha la grec]ueh).
4e vor introduce treptat carnea tocata fiarta sau tocaturi , fripte, salatele de
legume rase marunt, (sfecla ,morcovi, salata verde, asezonate cu ulei si
zeama de lamaie ).
#in saptamana a 3%a, se poate trece la un regim care practic, va fi
continuat de bolnav tot restul vietii, format din 08%00 @ glucide, 10%28 @
proteine 38 @ lipide , la un aport caloric normal in raportul de varsta,
se1ul si munca daca bolnavul va mai putea munci. #aca bolnavul va avea
280
tendinta de ingrasare se scad cantitatea calorica si cantitatea de glucide la
&0%08 @ , crescandu % se proteinele.
8lucidele vor fi date mai ales din paine intermediara sau integrala
ma1imum 288%208 g in 2& de ore. 6reparatele din gris, fulgi de ovaz ,
orez, paste fainoase vor fi consumate cu moderatie din cauza pericolului
de ingrasare. 4e vor prepara fara adaus de zahar. Cozonaci si alte aluaturi
vor fi consumate numai ocazional si numai preparate la domiciliu. 4e vor
evita torturile si pra$iturile cu crema. Cartofii vor fi dati in cantitate de
108% 288 g in 2& de ore, fierti sau copti, piureuri, evitand modurile de
preparare care cer folosirea unor cantitati mare de grasime (de e1. cartofii
pra$iti). 4e vor prescrie din abundenta legumele de preferinta ca salate
proaspete, nesupuse actiunii termice (deoarece astfel se distrug o parte din
vitamine), care au avanta$ul substantelor de balast, favorizand un tranzit
intestinal normal . 4e v$r evita legu+in$asele (fasolea, lintea, mazarea
uscata , bobul ), ca si legumele cu continut celulozic crescut (varza, gulia),
care produc meteorism. )ructele pot fi consumate la discretie , proaspete ,
in compoturi sau piureuri, eventual marmelade, evitandu% le pe cele
oleaginoase (nuci,alune, arahide).
"r$teinele date vor fi de origine animala (&8%08@) si restul vegetale. 4e
va folosi carnea slaba de vaca , vitel , eventual, oaie,carnea de pasare,
gaina , curcan. #intre viscere, singurul admis este plamanul, iar dinte
preparatele de carne, crenvustii, sunca foarte slaba fiarta , mai rar
parizerul. Pa prepararea carnii inainte de prelucrarea termica, se va
indeparta orice grasime vizibila. Mom da preferinta rasolului, gratarului,
fripturilor inabusite. se vor evita sosurile nedietetice, precum si impanarea
carnii cu slanina.
#intre pesti sunt contraindicate speciile grase, crap, hering, tipar . #e
asemenea, nu se recomanda afumaturile marinate conservele preparate cu
grasime animala scrumbile sarate etc..-uale vor fi in cantitate redusa , 3%&
pe saptamana. #intre produsele lactate se recomanda laptele ecremat sau
iaurtul , interzicandu%se frisca, smantana, crema. #intre branzeturi,
prescriem pe acele cu continut lipidic sub 38 @ in substanta uscata
(telemea desarata , branza de vaci ).
Mor -i evitate ciocolata , cacaua , cafeaua , bauturile alcoolice si mai ale
283
vinurile si lichiorurile.
4e recomanda sucurile de fructe si legume, amestecurile de lapte cu sucuri
de legume sau de fructe,lapte batut, iaurt degresat, ceaiurile.
*n ce priveste continutul in grasi+i se recomanda ca aceasta sa nu
depaseasca 58%98 g in 2& ore (valoare in care intra si garsime invizibila
din alimentele de origine animala, lapte ,carne,branzeturi, oua, peste etc.,
astfel ca grasimile invizibile se va reduce la cca.&8%08g).
#in punct de vedere cantitativ vom da prioritate grasimilor de origine
vegetala fara a e1clude grasimila animale, ca untul (10%28g ). #intre
uleiurile vegetale , prescriem uleiurile din in, de soia, adaugate la
mancare pentru a%si pastra calitatea. (1)
#intre condimente se recomanda plantele aromate ( marar ,patrum$el,
arbagic, romanita, tarhon,). *n cantitate mica, se poate folosi si piperul
pentru acrire se utilizeaza otetul sau lamaia.
Regi+ul ali+entar @n insu-icienta cardiac=
:nsuficienta car!iaca :*>**; reprezinta un stadiu avansat al ma$oritatii
bolilor cardiovasculare, caracterizate prin incapacitatea cordului de a%si
indeplini functia sa normala de alimentare a tesuturilor si viscerelor
organismului cu sange+ este vorba de o scadere a fortei de contractie a
miocardului (muschiul inimii), urmata de hipertrofia si dilatarea acestuia.
Pa originea sa, stau o serie de afectiuni ca. hipertensiunea arteriala, bolile
valvulelor care inchid orificiile inimii (stenoza mitrala, stenoza aortica,
insuficienta aortica etc.), inflamatiile miocardului, tulburari de irigatie
sanguina a miocardului, sau bolile coronariene.
4e deosebesc urmatoarele tipuri de insuficienta cardiaca. insuficienta
cardiaca stanga, insuficienta cardiaca dreapta, insuficienta cardiaca
globala.
Insu-icienta cardiaca stanga % se caractizeaza prin aceea ca bolnavul
prezinta dispnee, (sete de aer) la eforturi sau chiar la repaus, dispnee care
se poate accentua in cursul noptii, prin pozitie culcata.
285
Insu-icienta cardiaca drea(ta < apare ca urmare a unor tulburari in mica
circulatie datorita unor afectiuni pulmonare. 4e caracterizeaza prin
cresterea in volum a ficatului care devine dureroasa umflarea picioarelor
(edeme), invinetirea tegumentelor si mucoaselor (cianoza) datorita
insuficientei o1igenarii la nivelul plamanilor.
*nsuficienta cardiaca globala reprezinta o asociere a celor doua tipuri de
insuficienta cardiaca dreapta si stanga, caracterizandu%se prin combinarea
simptaomatolohiei ambelor forme de insuficienta cardiaca .
!limentatia, in aceste cazuri, poate avea fie un rol profilactic de
impiedicare a aparitiei insuficientei cardiace, in cazul e1istentei unei
leziuni cardiace, fie curative, in cazul cand insuficienta cardiaca este
constituita.
Pa bolnavii cu insuficienta cardiaca, trebuie sa avem in vedere , pe de o
parte asigurarea necesarului in calorii si factori nurtritivi in functie de
nevoile organismului si, pe de alta parte , favorizarea eliminarii edemelor
prin mobilizarea lichidelor retinute in organism printr%o diureza crescuta.
/egimul va trebui sa solicite minimul de efort din partea inimii de acea, se
vor evita mesele abundente preferandu%se mesele de volum redus si mai
frecvente. 4e vor evita, de asemenea, alimente greu digerabile ca si acelea
care au fost supues unor pregatiri mai laborioase.
/egimul va fi sarac in sare (hiposodat), iar in formele severe chiar
desodat. Cantitatea de sare permisa va fi apreciata in functie de gradul de
infiltrare a tesuturilor, deci de edeme.
*ntrucat reginul hiposodat este greu de suportat de cate bolnav, se va evita
monotonia , prezentandu%se o gama cat mai larga de produse asezonate
bogat, cu condimente permise pentru a evita sau a masca lipsa sarii .
*n general , un regim bogat in proteine contine o mare cantitate de sare, de
aceea regimul hiposodat va fi in general hipoproteic, mai ales cand este
afectata si functia renala. /atia de proteine va fi fi1ata intre 38 % 98g=zi.
4unt (er+ise ur+at$arele ali+ente.
% laptele (numai in limita cantitatii de sodiu permis ), branzeturile
proaspete nesarate (cas, urda, branza de vaci), branza desodata atunci cand
situatia clinica o impune+
% carne de vaca, pasare, in cantitate limitata la 188%108 g =zi+
289
% oul, galbenusul in cantitate limitata daca e1ista hipercolesterolemie,
albusul de ou, datorita continutului mare de sodiu 198mg @ se va e1clude
in cazul regimului hiposodat+
% grasimile, untul nesarat, smantana , frisca, uleiu vegetal margarina
nesarata+
% paine alba fara sare+
% fructe sunt permise toate fierte in compoturi coape ca piureuri, gelatine,
rase pe razatoare ca sucuri de fructe+
% legumele sunt permise ca salate, soteuri,mancaruri de legume, evitand pe
cele care produc balonari, ca si pe cele bogate in sodiu (varza ,telina,
spanacul, leguminoasele uscate, ridichile de iarna, sfecla)+
% fainoasele sunt permise fierte, fara sare (gris ,orez, paste fainoase ,
fulgi de ovaz , mamaliga pripita)+
% dulciurile sunt permise numai cele preparate fara sar, bicarbonat sau praf
de copt , aluat de tarta, de ecler, de biscuiti, cu fructe sau cu branza de
vaci, budincile de fainoase, gelatinele, mierea, dulceata preparata in casa,
pelteaua+
% bauturile in limita lichidelor permise, sub forma de ceaiuri de plante,
sucuri de fructe, chisele de lapte (cand este permis ), sifon,
% condimentele permise sunt cele aromate , patrun$el ,marar ,tarhon,
leustean chimen cimbru , mustar fara sare ,varza murata fara sare ,
% sosurile permise sunt numai cele preparate dietetic,din legume,sos
alb,sos de smantana, sos caramel s.a.,
% supele,din legume permise ,supe creme, ingrosate cu fainoase, supe de
cereale, supe de fructe (in general se vor da in cantitate limitata)
Ali+ente inter.ise sunt.
%branzeturile grase, fermentate sarate , (cascaval branza telemea ,
branzeturi topite )+
%carne grasa de porc ,gasca, rata, vanatul ,viscerele, mezelurile,
afumaturile si carnurile conservate cu sare, conserve de carne , pestele
sarat, afumat , pestele gras (de mare)+
%painea cu sare sau fainoasele preparate cu bicarbonat sau sare+
%laptele integral, branzeturi sarate grase+
%carne grasa, viscere, vanat , peste gras,mezeluri+
28;
%grasimile pra$ite sau in cantitati mari+
%painea neagra+
%legumele care contin sodiu (telina , spanac, varza acra, muraturi
etc.)legume bogate in celuloza grosolana+
%fructele oleaginoase+
%dulciurile preparate cu bicarbonat, cu alune dospite, cu unt, si cu galbenus
de ou in cantitate crescuta+
%bauturile alcoolice sub orice forma cafeaua , ceaiul tare, apele minerale
clorurosodice+
%condimente iuti , piperul boiaua ,sarea, ceapa, hreanul, usturoiul+
%supele de carne+
% sosurile preparate cu mustar, cele preparate nedietetic (cu cu grasime
pra$ita ), maioneza.s.a..
olnavul va manca &%0 mese zilnice, de volum redus.Ma evita lichidele in
cantitate abundenta in general, consumul de lichide in timpul mesei. 'asa
de seara se va servi cu cel putin 2%3 ore inainte de culcare.
#in cand in cand, eventual o zi pe saptamana, bolnavul poate urma un asa%
zis regim de descarcare, alcatuita din fructe si legume in e1clusivitate .
6entru bolnavii supraponderali , aceste zile pot fi chiar mai frecvente.
Regi+ul ali+entar in 4i(ertensiunea arteriala : DTA ;
218
Y DI"ERTENSIUNEA ARTERIALA :DTA; , este
afectiunea cu prevalenta cea mai mare in populatia adulta
din toate tarile civilizate, crescand odata cu inaintarea in
varsta, astfel, peste 08@ din populatia adulta de peste 38
ani, fiind hipertensiva. 2,! reprezinta cea mai comuna
problema de sanatate in tarile dezvoltate, deoarece in
absenta tratamentului, genereaza multe afectiuni
degenerative, incluzand insuficienta cardiaca congestiva,
insuficienta renala cronica si bolile vasculare periferice.
#efinitie. 2,! este cresterea tensiunii arteriale(,!) peste
138=90 mm2g, aceste limite superioare fiind adoptate
pentru definirea normalului"+ valorile intre 131%1&8 si 93%
;8 mm2g sunt considerate high normal", iar valorile l
128=98 mm2g, optimale" sau lipsite de risc.
Clasi-icarea DTA6
8RADUL *6 val$rile TA intre *2/F/ si *3F* ++Dg>
este situatia cea +ai -recventa la adulti&
8RADUL 26 val$rile TA Z *3F* ++Dg> cu +$di-icari
viscerale : c$rd> cerebr$<vascular> (eri-eric> renal>
retin$(atic;&
6reventia primara a 2,! consta intr%o dieta echilibrata, fara
e1cese. 4caderea sarii din alimentatie este o conditie
obligatorie pentru o dieta antihipertensiva. Tn regim cu
1,0% 2,0 ? 3 grame de sare ma1. in 2&ore este relative bine
acceptat&
Ali+entele (er+ise. % laptele degresat, branza de vaci, cas
slab, nesarat, urda dulce+
211
% carnea ( de vita, pui, gaina, fiarta ca rasol sau fripta),
pestele slab ( stiuca, salau, etc.), in cantitate limitata
( 108%288 g) si numai de 3%& ori=saptamana+
% oua in cantitate limitata ( 1%2= saptamana)+
% grasimi. unt, 18%10 g=zi, ulei de floarea% soarelui, soia,
porumb, adaugate crude la mancare+
% painea alba sau intermediara, fara sare, veche de o zi
sau pra$ita+
% fainoase in cantitate redusa ( gris, orez, fidea, fierte fara
sare)+
% legume sarace in sodiu si celuloza ( morcovi, dovlecei,
fasole verde, salata verde, rosii, ardei, vinete)+
% fructe crude, coapte, ca piureuri de fructe, compoturi+
% dulciurile preparate fara bicarbonate sau sare, din aluat
fiert, uscat, aluat de biscuiti cu branza de vaci, gelatine
de fructe, de lapte, de iaurt, peltea+
% bauturi. lapte simplu degresat, lapte amestecat cu cafea,
lapte batut, iaurt, ceaiuri de fructe, sucuri de fructe+
% condimente. patrun$el, tarhon, marar, leustean, dafin,
cimbru, zeama de lamiae+
% supe de legume, supe de rosii+
% sosuri dietetice, de legume, rosii, sosul alb+
Ali+entele inter.ise6 % laptele integral+
% branzeturile grase si sarate+
% carnea grasa, viscerele, vanatul, mezeluri, peste gras+
% grasimile pra$ite+
% painea neagra+
% legume care contin sodiu (telina, spanac, varza acra,
muraturi)+
% fructe oleaginoase+
% dulciurile preparate cu bicarbonate si aluat dospit, cu
unt si galbenus de ou+
% bauturile alcoolice sub orice fel, cafeaua, ceaiul tare,
apele minerale clorurosodice+
212
% condimentele iuti. piper, boia, sare, ceapa, hrean,
usturoi+
% supele de carne+
% sosuri preparate cu mustar, cele preparate nedietetice+
% maioneza, etc.
olnavul va manca &%0 mese zilnic, in cantitati reduse. Ma
evita lichidele in cantitate mare si%n timpul mesei. 4e evita
discutiile in timpul mesei, se asigura la masa o atmosfera
calma, cu repaus dupa aceasta. 'asa de seara se va servi cu cel
putin 2%3 ore inainte de culcare.
Regi+ul ali+entar in valvul$(atiile c$+(ensate
/egimul nu va fi restrictiv decat in cazul indivizilor cu e1ces
ponderal.#aca este vorba de o denutritie, vom cauta sa o corectam
printrun aport alimentar adecvat. *n aceste cazuri , aportul proteic va putea
fi crescut pana la 1,0 %2 g pe Ag=corp (si chiar mai mult), cantitatea de
glucide si lichide mentinandu%se in limitele normalului.
4e va avea in vedere ,in general, chiar in cazul indivizilor cu echilibru
ponderal , ca inima sa nu fie supusa unor eforturi suplimentare.Mom
elimina greu de digerat.!portul de sare va fi limitat la 3%& g =2& ore pe
timp indelungat .!portul de lichide va fi relativ scazut (se contreindica
bauturile carbogazoase ,care, pe langa aportul de lichide , favorizeaza
metabolismul abdominal , ingreunand activitatea inimii). 4e e1clud
ridichile ,fasolea uscat, castravetii, e1cesul de cartofi, castanele,iar uneori
chiar laptele , pentru a se evita meteorismul abdominal.
6rezentam un model de regim in cursul unei valvulopatii cu tendinta de
cedare cardiaca.
Di+ineata%ceai cu lapte sau lapte fara ceai , paine intermediara veche, cu
unt sau cu branza de vaci sau cu marmelada , peltea, miere de albine,
#ra *% iarna sau primavara , paine cu unt sau branza de vaci ,cas
dulce,urda, vara si toamna fructe
DeLun%carne de vitel,pasare,vita,peste ( gratar,rasol,friptura inabusita,
rulada cu sos dietetic)
%garnitura de morcovi fierti, piure de cartofi, cartofi copti,
213
%budinca de paste fainoase (gris ,orez) fructe,legume,
%paine pra$ita sau veche , in cantitate bine precizata,eventual fara sare
%fructe%mere coapte ,piureuri de fructe,,gelatine ,tarte de fructe
#ra *0%ceai ,iaurt, paine pra$ita cu unt ,biscuiti cu dulceata, fructe
Cina %paine cu unt sau branza de vaci sau sunca, ou fiert moale,ochiuri in
apa,chiftele de zarzavat, fructe.
)&*&**& RE8IMUL ALIMENTAR IN B#LILE RENALE
N$Aiuni intr$ductive des(re ne-r$(atii (1)
/inichii indeplinesc in organism functia de e1cretie a
substantelor to1ice si a deseurilor rezultate din diverse metabolisme . :i
sunt formati din o multime de unitati structurale (anatomo%functionale),
numite nefroni. !cestia, la randul lor, sunt alcatuiti din glomeruli , in
constructia carora se gasesc un ghem de capilare sanguine , care realizeaza
o suprafata foarte mare , de cca. 2m patrati , favorabila pentru filtrarea
plasmei si formarea urinii(in 2& de ore sangele trece de 388 de ori prin
rinichi),si din tubi care reprezinta continuarea glomerurilor si care,
unindu%se din ce in ce mai mari, vor forma caile urinare (uretere,
vezica,uretra), prin care se elimina urina formata. (1,3,0)
#istingem astazi mai multe tipuri de boli renale bilaterale, dupa tipul
predominant de leziune morfologica. cand glomerulul este cel bolnav
,vorbim de nefropatii glomerulare (gl$+erul$ne-ritele acute si cr$nice),
care ocupa un rol important in patologia renala+ cand leziunile morfologice
predomina la nivelul sistemului tubular al nefronului, cu modificari
functionale ale acestuia, vorbim de ne-r$(atii tubulare, acute sau
cronice+cand fenomenul inflamator se situeaza in interstitiu renal,atunci
este vorba de un grup de boli , variate cu simptomatologie,dar unite intre
ele prin leziunea morfologica, si anume ne-r$(atiile interstitiale, dintre
care mentionam pe cele mai cunoscute. (iel$ne-rite acute si cr$nice cu
diversele lor forme clinice. :1ista un al patrulea grup de nefropatii, si
anume ne-r$(atiile vasculare (nefroangiosclerozele, trombozele venelor
renale, ,, rinichiul de soc m).
21&
Regi+ul ali+entar @n gl$+erul$ne-rita acut=
8l$+erul$ne-rita acuta poate fi difuza, cand afecteaza toti
glomerulii, sau in focar, cand afecteaza un numar restrans de glomeruli+
forma di-u.a poate aparea ca o consecinta a unei infectii streptococice
(consecinta unei scarlatine), virale , lupice s.a. , iar formele in -$car pot fi
consecinta fie a unei infectii , fie a unei manifestari imunologice etc.
*n general, debutul glomerulonefritei acute difuze se face la 0%28 de zile
dupa o infectie faringoamigdaliana. :l poate fi brusc, caracterizandu%se
prin hipertermie, greturi, varsaturi, dureri lombare, urina de culoare
inchisa si in cantitate mica.
#upa un timp , apar simptomele care caracterizeaza boala. edeme,
hipertensiune arteriala si oligurie (scaderea cantitati de urina ) la care se
mai adauga prezenta de hematii si albumina in urina.
oala necesita un tratament foarte corect condus, imediat ce a fost
diagnosticata, intrucat poate evolua spre o forma cronica cu imposibilitate
de vindecare. #e aceea, este preferabil ca tratamentul sa fie facut in spital.
*n cadrul tratamentului, dietetica ocupa un loc important. olnavul aflat in
repaus absolut la pat ( acest repaus trebuie respectat in medie &%3
saptamani) va primi in primele 2&%&9 de ore un regim complet fara sare.
Tnii autori recomanda(1), in aceasta prima perioada chiar un regim de
foame si de sete in care bolnavul nu ingera nimic .#e obicei, regimul in
aceasta perioada este un regim hidric, in care bolnavul va consuma, ceai
diuretic, siropuri, apa indulcita cu zahar. Cantitatea de lichide va fi in
medie de 988 ml sau a doua zi egala cu diureza. #upa &9 de ore, daca
evolutia bolii este favorabila va manca alimente bogate in glucide , orez,
zahar, paste fainoase si fructe (cand diureza este buna, peste 1888 ml=zi).
!ceste ali+ente ($t -i re(arti.ate astfel in cursul zilei (1,0).
Di+ineata6 38%;8 g orez fiert indulcit cu zahar sau miere , un mar copt,
un pahar cu suc de fructe.
#ra * . 1=2 pahar cu suc de fructe
#ra *' . 38%;8 g orez fiert cu zahar 1=2 pahar cu suc de fructe ( mere ,
portocale), un mar (fara coa$a fara samburi) , o portocala, o banana sau un
210
cartof copr.
#ra *3. un cartof fiert sau copt un mar, o piersica sau prune uscate 1=2
pahar cu suc de fructe.
Cina. 38%;8 g orez cu fructe (caise, grepfut , prune, smochine), 1=2 pahar
cu suc de fructe
La culcare . 1=2 pahar cu suc de pructe
6rezentat astfel acest regim modificat dupa Hempner (1), aduce cca.2888
cal 28 g proteine, 0 g lipide, &28%058 g glucide 108m g sodiu si 288 mg
clor.!cest regim monoton insipid, nu trebuie sa fie prelungit mai mult de
0%5 zile.
4a mai recomandat, in aceasta perioada , si regimul baza pe fructe, care
are avanta$ul , lipsei de proteine si saraciei in sodiu , aceata nu poate fi
indicat in cazul bolnavului, care urineaza putin intrucat , este bogat in
potasiu, substamta care, neputandu%se elimina prin urina duce la
into1icarea organismului, uneori cu consecinte grave pentru bolnav.
*ndata ce diureza bolnavului revine satisfacatoare , peste 1888=zi regimul
va fi imbogatit cu supe de zarzavat ( din legume sarace in sodiu ) cartofi,
paine fara sare, galbenus de ou , marmelada, sos alb, sos caramel. ,reptat,
se vor introduce si alimentele cu continut proteic mai crescut. lapte
desodat, branza de vaci, casul, urda ( in limita proteinelor si sodiului
permis).
A($i se v$r intr$duce.
% pestele de rau fiert sau fript sau copt in pergament, carnea fiarta , fripta
(in limita proteinelor permise)+
% fainoasele sub forma de budinci cu lapte sau cu nuci si zahar +
% legumele sub forma de salate de cruditati pregatite cu ulei ca piureul ,
soteuri cu unt, budinci+
% fructele crude ca salate coapte sau fierte in compoturi+
%dulciurile. tarta de fructe , ecler, clatite cu dulceata, aluaturi fara sare sau
bicarbonat+
% grasimile . unt desarat , ulei, smantana , frisca+
% bauturile. sucurile de fructe ceaiurile de plante
% condimentele .vanilie, coa$a de lamaie.
% supele de legume, de fainoase, de fructe
213
% sosurile. numai cele dietetice fara sare, asezonate cu condimente
permise .
4area se va da astfel . in primele 2&%&9 ore , regimul va fi complet
desodat, apoi se va permite 388 mg sodiu, crescandu%se treptat in functie
de starea clinica a bolnavului, dar numai la indicatia medicului se poate
a$unge la o cantitate in $ur de 3%& g pe zi . (in cazurile severe nu se va trece
insa de 1 gr. de sare pe zi)
'esele vor fi repartizate in 0%3 pranzuri pe zi.
Regi+ul ali+entar @n gl$+erul$ne-rita cr$nic=
*n unele cazuri cand forma acuta a fost tratata incorect sau a fost mai
severa, se poate a$unge la cronicizare. Circa 28 @ dintre formele acute
evolueaza progresiv si sistematic spre glomerulonefrita cronica(1).
6ersistenta focarelor de infectie si e1acerbarea lor $oaca un rol important
in cronicizarea procesului real.
'omentul precis in care o glomerulonefrita acuta difuza trece in faza
cronica nu poate fi cunoscuta. olnavii care nu se vindeca dupa puseul
acut intra intr%un stadiu latent al glomerulonefritei cronice in care nu pot fi
urmariti si depistati din cauza perioadei asimptomatice indelungate ce
separa procesul glomerulonefritic acut de cel cronic.(1, 0)
*n raport cu evolutia se deosebesc doua forme clinice de glomerulonefrita
acuta difuza. forma -i&ertensiva in care predomina tensiunea arteriala si
forma nefrotica in care predomina pierderea masiva de albunine prin
urina, concomitent cu aparitia unor edeme mari
7lomerulonefritele cronice evolueaza treptat cate insuficienta renala
cronica, in care rinichii nu mai sunt capabili sa indeplineasca functia lor
de eliminare a deseurilor din organism. *n acest fel substantele to1ice se
vor acumula in sange. #intre aceste cele rezultate din metabolismul
proteinelor au rol deosebit in primul rand ureea a carei acumulare in
organism poarta numele de azotemie sau uremie.
*n afara de formele cu evolutie progresiva glomerulonefritele cronice pot
deveni si neevolutive (stationare ) sau chaiar se pot vindeca, cu sechele..
6entru a preintampina evolutia bolii catre insuficienta renala cronica,
215
bolnavul trebuie sa ia o serie de masuri ca. (astrarea unui re(aus -i.ic
.ilnic recent ( 3%& ore odihna la pat dupa fiecare masa + +unca va -i
(er+isa nu+ai daca -unctile renale sunt n$r+ale si nu e1ista edeme
sau hipertensiune)., evitarea -rigului a $ricarei in-ectii, evitarea
agl$+eratiil$r unde este posibila contaminarea cu diverse boli
contagioase, c$ntr$lul +edical de s(ecialitate (eri$dic s.a. .
Pa bolnavi cu gl$+erl$ne-rita cr$nica care ev$luea.a cu 4i(ertensiune
arteriala, regi+ul ali+entar va c$nsta din 6
% branza de vaci (eventual desodata cand hipertensiunea este foarte mare )
casi slab , urda dulce. laptele se va da numai degresat si in cantitate mica
daca tensiunea este foarte mare
% carne in cantitate limitata si numai de 3 ori pe saptamana se admite carne
de vita, gaina , pui, (fiert ca rasol , fripta ), pestele slab de rau ( lin , salau,
stiuca, crap. ) fiert ca rasol, fript sau copt in pergament+
% ou in cantitate limitata ( 3 %& pe saptamana), si numai in preparate+
% grasimile de origine animala in cantitate limitata (unt 18 10 g ),
preferandu%se cele din origine vegetala (ulei de floarea soarelui , de
porumb , ulei de soia ), adaugate crude la mancaruri sau la salate pana la
08 %38 ml zlnic+
% paine alba intermediara , preparata fara sare , veche de o zi, sau pra$ita+
% fainoase in cantitate mica (gris , orez , fulgi de ovaz , fidea, ) fierte fara
sare+
% legume sarace in sodiu si celuloza .morcovi , dovlegei, fasole verde
tanara , salata verde , rosile ardei, vinetele rase marunt ca salata , fierte ca
soteuri, piureuri, budinci de legume fierte a la grec]ue+
% fierte sub orice forma, crude, coapte , ca piureuri si compoturi
% dulcuri preparate fara bicarbonat si fara sare, din aluat fiert, aluat uscat,
aluat de biscuiti cu branza de vaci, cu fructe, gelatina de fructe, lapte de
iaurt, peltea+
% bauturi. lapte simplu degresat, lapte amestecat cu cafea de orz,sau cu
ceai, lapte batut, iaurt, ceaiul de macese sau de alte plante, sucuri de fructe
si de legume+
% condimente aromate.patrun$el, tarhonul, mararul, leustean, dafinul,
cimbrul, zeama de lamaie,s.a.. 4area se va da in cantitate de ma1im 1%2 g
219
zilnic(fiind adaptate dupa diureza zilnica).
La b$lnavii cu gl$+erul$ne-ita cr$nica> care ev$luea.a cu sindr$+
ne-r$tic> regimul administrat va fi n$r+$cal$ric, bogat in proteine,
n$r+$ sau 4i(erglucidic, sarac in li(ide si sarac in sare&
Ali+entele (er+ise.
% carne slaba de vaca,pui, peste de rau (salau, stiuca, lin, crap) preparate
fierte ca rasol sau fripte la cuptor+
% branza de vaci sau urda, desodata, lapte desodat+
% ou in cantitate limitata si numai in preparate+
% paine alba fara sare+
% fainoase in budinci cu zahar si nuci,cu unt, cu foarte putin lapte+
% legume cu e1ceptia leguminoaselor uscate, a spanacului, a telinei,a
steviei, se vor prepara ca salate, piureuri, soteuri, mancaruri cu sos
dietetic.
% fructe crude, ca salate de fructe, coapte, cu gelatine de fructe, sub forma
de compoturi, $eleuri+
% dulciuri din aluat fara sare sau bicarbonate, cu grasime putina, cu fructe,
cu branza de vaci+
% grasime in cantitate mica (0g unt,10 g ulei)+
% bauturile. sucurile de fructe, ceaiurile diuretice, lapte desodat, compotul,
limonadele+
%supele de legume, de fainoase de fructe, borsul de legume+
% se vor da 0%3 mese pe zi de volum redus.
4area se va permite in cantitate de 2%3 g zilnic,in functie de prezenta
edemelor si sub directa indicatie a medicului.
4e poate recomanda, o data pe saptamana, o zi de cruditati, in care
bolnavul consuma numai fructe si legume. *n aceste zile bolnavul va
pastra repaus strict la pat.
#in ali+entele inter.ise mentionam .
% carne si peste gras, conserve de carne si de peste , mezelurile afumaturile
+
% branzeturi sarate, branzeturi grase.
% ouale in cantitate mare+
% grasimile sarate, slanina, untul sarat, untura, seul+
21;
% legumele bogate in sodiu. spanacul, stevia, telina, leguminoasele uscate,
usturoiul, conservele de legume,.
% dulciurile preparate cu bicarbonate, albusurile preparate cu sare, cele
preparate cu unt , sau cu grasimi in cantitate mare+
% supele de carne sau de oase+
% sosurile preparate din zeama de carne sau de oase, maioneza, sosuri cu
mustar, sosurile nepreparate dietetic cu multa grasime+
% condimente iuti. piper,boia, mustar cu sare, masline, usturoi, ceapa.
Regi+ul ali+entar in ne-r$(atiile tubulare
*n nefropatiile tulburare acute, indiferent de forma clinica si de
cauza lor (mecanica, infectioasa, to1ica, hemodinamica,) intereseaza in
mod deosebit atitudinea terapeutica in faza oligo%anurica.(1)
#aca bolnavul este capabil sa se alimenteze pe cale orala, dieta va
trebui sa tina seama de situatia metabolica in care se gaseste. *n cazul
bolnavilor apiretici, cu insuficienta renala acuta , cu catabolism azotat mic,
productia de apa endogena nu este mai mare de &88 ml =zi . #aca
dimpotriva, starea este mai grava, productia de apa endogena este de 988%
1888ml=zi . *ndicii care trebuiesc luati in considerare sunt. greutatea
zilnica a bolnavului (un anuric pierde 288%388g=zi), hematocritul si
valoarea sodiului in sange. 4e va tine seama de toate acestea pentru a evita
hiperhidratarea intracelulara print%un aport de apa e1ogena prea mare. #e
aceea, primul punct asupra caruia se va veghea va fi restrictia hidrica.
!portul hidric in anuria totala nu va depasi &88 ml=zi . /egimul va trebui
sa contina cat mai putine proteine , pentru a evita instalarea unei acidoze
metabolice, el fiind deci glicolipidic si complet lipsit de sare.
#aca bolnavul nu se poate alimenta pe cale orala, se va recurge la calea
parenterala pentru a combate pierderile e1trarenale si a corecta lipsa
vitaminelor din alimentatie.
*n faza de reluare a diurezei, adica atunci cand bolnavul elimina cca
1888ml=zi , aportul de lichide nu mai trebuie sa fie atat de restrictiv.(1,0)
228
Regi+ul ali+entar in ne-r$(atiile interstitiale
*n stadiile initiale sindromul umoral este cel al nefritei cu pierdere de
sare.
*n aceaste perioada, regimul fara sare este contraindicat fiind indicat
un regim sarat, la care se adauga cantitati mari de potasiu. Cresterea ureei
la inceputul acestei boli nu este decat consecinta faptului ca bolnavul de
rinichi a mancat fara sare. #e aceea este obligatorie precizarea de catre
medic a formei clinice de boala.(1)
*ntr%un stadiu mai avansat poate sa apara o uree crescuta datorita
inceputului unei insuficientei renale cronice. !ceasta difera insa de forma
din glomerulonefritele cronice prin aceea ca se retine in sange clorul si nu
sodiul. Consecinta este faptul ca, fata de formele cronice de insuficienta
renala, aici va trebui ca regimul hipoproteic putin sarat sa aiba totusi o
tendinta de alcalinizare+ de aceea, se pot asocia cantitati moderate de
bicarbonat de sodiu. ineinteles, regimul va fi stabilit dupa ce in prealabil
s%a diagnosticat boala.(1,0)
Regi+ul va c$nsta din.
% lapte dulce, batut, iaurt, branzetui slabe+
% carne ma1im 188g si numai de 3%& ori pe saptamana ( vaca, gaina,
pui, peste slab de rau fiert ca rasol fript sau inabusit la cuptor)+
% oua in cantitate redusa ( de 3 ori pe saptamana ) si numai in
preparate+
% grasimi in cantitate redusa, permise atat cat este necesar pentru gustul
mancarilor, adaugate crude la mancare ( 18%10g unt+ 10%20g ulei).
7rasimile, inclusiv cele inglobate in alimente, trebuie sa fie pana la 38g
zilnic+
% paine alba veche de o zi, pana la 108%288g zilnic+ se vor e1clude
fainoasele din alimentatie, permitandu%se putin orez+
% legume verzi, fierte ca supe, supe%creme, piureuri fierte fara grasimi,
cartofi, sucuri de legume+
% fructe crude sau fierte in compoturi+
% dulciuri. mierea, dulceata, gelatinele din fructe+
221
% bauturi. apele alcaline, laptele degresat, supele strecurate de legume,
se va asigura in medie un consum de 2%2 l=2 litri pe zi+
% condimente. otetul, lamaia, patran$elul, dafinul, mararul, tarhonul,
leusteanul+
% supe. supe % creme de legume, supe limpezi de legume, acrite cu
lamaie+
% sosuri preparate dietetic din legume, fara grasime sau cu grasime
foarte putina.
Pa acest regim se poate permite o cantitate limitata de bicarbonat de
sodiu ( 1%2 lingurite= zi ).
Regi+ul ali+entar in insu-icienta renala cr$nica
*n cazul in care bolnavul a a$uns in stadiul de insuficienta renala
cronica, asistam la aparitia unor tulburari de metabolism hidroelectrolitic,
la alterarea starii generale, la acumularea in sange a produsilor to1ici care
rezulta din metabolismul protidic si care nu mai pot fi eliminati de
rinichiul bolnav ( cresterea ureei sanguine ). (18,11)
/egimul bolnavului va fi deci adaptat in functie de starea acestuia, si
anume, va fi 4i(ercal$ric (pentru a impiedica folosirea tesuturilor proprii,
in scopul obtinerii caloriilor necesare, care ar duce la cresterea deseurilor
metabolice, deci si a azotemiei), 4i($(r$tidic (intrucat proteinele
reprezinta substratul formarii unor compusi de tipul ureei, care nu se pot
elimina prin rinichiul bolnav si se acumuleaza in sange), 4i(erglucidic si
n$r+$ sau 4i(erli(idic +$derat pentru a asigura aportul crescut de
calorii, necesar.
#intre ali+entele (er+ise acestor bolnavi mentionam.
% carnea si pestele (numai in limita proteinelor permise) indicate de
catre medic+ se vor prepara fierte, fripte, uneori chiar pra$ite sau sub forma
de mancaruri cu carne si legume+
% laptele si derivatele (numai in limita proteinelor admise), branza de
vaci, casul, urda, iaurtul+
% ouale, mai ales galbenusul (albusul numai in limita proteinelor
admise)
222
% grasimile. unt, smantana, frisca, ulei, margarina.
% paine alba=intermediara fara sare+
% fainoase. orez, griG, fidea, toate preparatele cu unt, zahar, nuci+
% leguminoasele ca salate de cruditati sau ca pireuri, soteuri, mancaruri
cu sos, budinci+
% fructe crude sau preparate cu zahar, frisca, coapte, in compoturi+
% dulciuri. miere, frisca, marmelade, nuci, fainoase, cu zahar si nuci+
% sodiul nu se da in cantitate mai mare de 2%3g=zi+
% bauturile se vor da in raport cu diureza, evitandu%se toate bauturile
alcoolice+
% condimente aromate, fiind interzise cele picante+
% supele % in limita lichidelor permise (supe de legume,fainoase)+
% sosurile preparate dietetic, aromatizate cu condimentele permise.
4e vor da mese frecvente, de volum redus, prezentate cat mai variat si
mai apetisant, avand in vedere apetitul scazut al bolnavului.
*n ceea ce priveste aportul de proteine, acesta poate fii de 38%98g=zi, in
cazul cand ureea sanguina se afla sub valoarea de 98mg@. Cand aceasta
tinde sa creasca, cantitatea de proteine din ratie se va reduce la 38%&8g=zi,
acoperindu%se mai ales din lactate, care au avanta$ul unei bune
digestibilitati si metabolizari.
#aca ureea sanguina creste mult peste valorile normale, proteinele din
alimentatie se vor restrange chiar la 28%20g=zi. *n cazul acestui regim
hipoproteic foarte sever, se vor elimina din alimentatie carnea, ouale, se va
folosi o paine saraca in proteine, ca si toate alimentele care contin proteine
in proportie crescuta. !cest regim nu se va putea prelungi prea mult timp
intrucat favorizeaza accentuarea catabolismului proteic endogen
(consumul proteinelor proprii organismului cu cresterea deseurilor
metabolice%ureea).
6rezentam in continuare clasificarea alimentelor in functie de continutul
lor in proteine.(1)
Categoria A: alimente cu continut &roteic sub 5?
Legu+e. anghinare, sparanghel, vinete, morcovi, telina, manatarci,
dovleci, castraveti, ciuperci proaspete, varza, conopida, varza de
ru1elles, varza rosie, spanac, marar, fasole verde, napi, macris, salata,
223
cicoare, masline, gulii, pastarnac, praz, mazare verde, cartofi, ardei,
ridichi, hrean, papadie, rosii.
7ructe. caise proaspete si uscate, ananas, migdale verzi, banane,
piersici, cirese, lamai, gutui, curmale, smochine verzi si uscate, fragi,
zmeura, coacaze, mandarine, castane, pepene, mure, portocale, pere, mere,
prune, struguri, stafide.
Dulciuri. zahar, miere, dulceturi, tapioca.
8rasi+i. unt, ulei, untura, margarina, frisca.
Categoria B: alimente cu continut &roteic intre 5$1'?
"aine de secara si de grau, turta dulce, bri$sele> biscuitii> (raLiturile
cu frisca.
8risul> -aina de castane> $re.ul> ($ru+bul> secara> $r.ul> graul si
toate cerealele.
"astele -ain$ase, -as$lea b$abe, +a.area> ci$c$lata> la(tele> iaurtul.
Categoria C: alimente cu continut &roteic intre 1'$1D?
Creier> rinic4i> c$tlet de ($rc> La+b$n :sunca;> (ie(t de ($rc sarat>
carne de gasca&
Ti(ari> sc$ici> +idii> stridii&
La(te c$ndensat> $u :albus *2>3[ si galbenus *)>![;&
Bran.eturi6 bran.a t$(ita> cre+a de c$(ii> bran.a grasa de vaci>
cre+a Bucegi&
Nuci ver.i> nuci uscate> alune> +igdale.
Categoria *: alimente cu continut &roteic &este 1D?
Legu+in$ase uscate6 -as$le> linte> +a.are&
7aina de legu+in$ase uscate&
Ciu(erci uscate&
Carnea de vita> berbec> vitel> +iel> cal> ($rc> +e.eluri> -icat> ti+us
de vitel> (asare> vanat> (este> +elci> crustacee&
22&
Lactate6 bran.a de vaci slaba> bran.a Ca+e+bert> R$c\ue-$rt>
la(tele (ra-> (ar+e.anul.
Ali+ente care ($t -i c$nsu+ate la la discretie in regi+urile
4i($(r$teice> -iind sarace in (r$teine6 sfecla, varza, morcovii, telina,
castravetii laptucile, dovleceii, ceapa, spanacul, rosiile, vinetele, ridichiile,
prazul, fasolea verde, ciuperciile, sparanghelul, merele, perele, bananele,
curmalele, strugurii, lamaile, portocale, mandarine, piersici, prune, caise,
ananas, pepene, sucul de fructe, dulceata, serbetul, untul, zaharul,
amidonul, mierea, untura, uleiul de masline, tapioca, ceaiul, cafeaua,
ardeiul iute, bomboanele&
Ali+ente care c$ntin )g (r$teine6
%paine fara sare 38 g (sau 0 biscuiti)
%paste fainoase &8 g
%faina &8%38 g
%orez 50 g
%lapte 108 g
%iaurt 288 g
%smantana 288 g
%ou 08 g
%carne 20 g
%peste 20 g
%ciocolata sau cacao 50 g
%migdale 20 g
%alune 30 g
%smochine uscate 138 g
%cartofi 288 g
%castane 108 g
%fasole uscata 20 g
%linte 28 g
%mazare uscata 28 g
%mazare verde 50 g
*n continuare prezentam cateva e1emple de regimuri -i&o&roteice5
220
Regi+ cu ) g (r$teine6
%zahar 108 g
%paine hipoproteica 08 g
%dulceata 188 g
%unt 38 g
%miere 188 g
%compot de mere 288 g
Regi+ cu 2) g (r$teine6
Di+ineata6
%lapte 188 mg
%cafea 288 mg
%zahar 10 g
%paine 08 g
%unt 28 g
%miere (dulceata) 188 g
DeLun6
%salata 08 g
%ulei 10 ml
%cartofi 388 g
%legume verzi 288 g
%unt (margarina) 28 g
%fructe 188 g
%dulceata 50 g
%paine 20 g
Cina6
%salata 08 g
%ulei 10 ml
%paste fainoase (orez crud) 50 g
%unt (margarina) 28 g
%paine 20 g
%dulceata sau sirop de fructe 50 g
223
% suc de fructe 288 ml cu 10 g
zahar
Regi+ cu ' g (r$teine6
Di+ineata6
%fructe 188 g
%cafea cu lapte 188 ml
%zahar 18 g
%pra$itura (foita$) cu faina 08 g
% unt 08 g
% galbenus 10 g
#ra *6
%suc de fructe 288 ml
%de1troza ;8 g
DeLun6
%cartofi 208 g
%unt 38 g
%lapte 188 ml
%legume verzi 108 g
%ulei 08 ml
%galbenus 10 g
%fructe 288 g
Cina6
<bulion fara sare
%tapioca 28 g
%lapte 188 ml
%unt 28 g
%legume verzi 108 g
%ulei 10 ml
%salata verde 08 g
%fructe 288 g
225
N$tiuni intr$ductive des(re litia.a renala
:1ista mai multe tipuri de litiaza in raport direct cu componenta chimica a
pietrei. !stfel, deosebim. litiza urica, litiaza o1alica, litiaza fosfatica,
litiaza calcica s.a. tratamentul dietetic atat pentru prevenirea, cat si pentru
terapia acestora difera de la o forma clinica la alta, avand insa si unele
indicatii generale comune.
% Trina, fiind solutia suprasaturata din care se depun precipitatiile
care vor genera viitorul calcul, va trebui crescuta cantitativ, astfel incat sa
depaseasca 2888 ml in 2& ore. !ceasta se poate obtine consumand lichide
obi$nuite (ceaiuri, compoturi) sau printr%un tratament cu ape minerale. -ra
cand sunt ingerate are o mare importanta. :ste preferabil ca ele sa fie
baute in afara meselor sau seara (pentru a evita hiperconcentratia
nocturna) si dimineata sau dimineata pe nemancate (pentru a realiza o
cantitate mare de urina si a elimina microsedimentele formate in timpul
noptii).
% 4e va evita supraalimentatia, preferandu%se un regi+
4i($cal$ric, care sa duca la pierderea in greutate a bolnavilor
supraponderali.
% 4e recomanda reducerea aportului de calciu, avand in vedere
rolul acestuia in formarea litiazei renale.
Regi+ul ali+entar in litia.a urica (1)
Pitiaza urica poate sa apara si in cazul unei gute, dar poate sa survina
si sa evolueze independent. #e asemenea, hiperuricemia poate sa apara si
ca o complicatie a unor boli, cum ar fi leucemiile acute si cronice,
policitemiile, sau ca o consecinta a unui tratament prelungit cu cortizon,
tiazide.
Pitiaza urica are reputatia de a fi cea mai benigna dintre litiazele
urinare, fiind bine tolerata, foarte rar hemoragica sau dureroasa, rar
infectata. olnavii cu litiaza renala sunt de obicei obezi sau au o ereditate
incarcata.
229
Pitiaza urica se caracterizeaza printr%o eliminare de microcristale de
acid uric in urina si o aciditate anormala a urinii, p2%ul urinar mentinandu%
se in permanenta in $ur de 0 si uneori sub 0.
,ratamentul medicamentos si regimul alimentar urmaresc, in primul
rand, alcalinizarea urinilor. 4e stie ca acidul uric este insolubil in mediul
acid. 4olubilitatea lui creste cu cresterea p2%ului urinar. Cu cat p2%ul
urinar se ridica, cu atat acidul uric de dizolva mai mult, iar sansa de a face
litiaza scade. ,rebuie totusi aratat ca si o alcalinizare prea puternica este
daunatoare, intrucat favorizeaza aparitia litiazei fosfatice. #e aceea
consideram ca fiind cea mai indicata mentinerea unui p2 urinar in $ur de
5.
!lcalinizarea se obtine medicamentos, cu bicarbonat de sodiu (0 g in
2& de ore) sau citrat de sodiu, citrat de potasiu, piperazina.
/egimul alimentar urmareste, pe de o parte, alcalinizarea urinilor, iar
pe de alta parte, reducerea alimentelor care se gasesc la originea cresterii
acidului uric. /egimul clasic recomandat este asa%numitul regim lacto%
fructo%vegeteranian, alcatuit din lapte si produse lactate, fructe ca atare si
sucuri de fructe, sucuri de legume sau legume proaspete, sub diverse
forme (cu e1ceptia spanacului, ciupercilor, leguminoaselor), paste
fainoase, paine, mamaliga. 6roteinele vor fi date in cantitate limitata din.
carne de vaca, gaina, oaie+ peste (fiert sau fript inabusit)+ branzeturi
nesarate, nefermentate. 4e vor interzice viscerele, carnea de vitel, pui,
miel, conservele de carne si peste, branzeturile sarate fermentate, supele de
carne si de oase, sosurile de carne. Carnea este recomandabil sa fie servita
numai la pranz, cu garnitura de legume.
7rasimile sunt permise in cantitati moderate, in raport de greutatea
bolnavului.
Ca deserturi, se permit cremele cu lapte, fainoasele cu lapte, tartele cu
fructe sau cu branza de vaci, aluatul fiert.
4area se va da in cantitate limitata. 4unt interzise alcoolul, cafeaua,
dro$dia de bere.
olnavii supraponderali vor primi o alimentatie hipocalorica si se va
urmari scaderea in greutate.
22;
!cest regim nu poate singur sa ridice p2%ul urinar peste 3, motiv
pentru care se impune asocierea cu medicamente alcalinizate.

Regi+ul ali+entar in litia.a $5alica
Pitiaza o1alica detine o mare frecventa printre formele de litiaza
renala. *ntr%o ststistica, Penieu1 gaseste litiaze cu calciu in ;8 @ din cazuri
si cu fosfat aminiamagnezian in 18 @. Cele combinate cu calciu sunt
formate din fosfat (28@), o1alat (10@) si mi1te, o1alatLfosfat (00@)+ cele
pe baza de fosfat amoniacomagnezan sunt din acid uric (9@) si alte litiaze
(2@).
6rezenta unei litiaze o1alice (o1alat de calciu) impune cautarea unuia
sau a mai multora din urmatorii factori. pierderi hidrice, climat cald, un
episod oliguric, consum e1cesiv de alimente bogate in o1ilati, cresterea
calciului si acidului o1alic, eliminati prin urina.
!portul e1ogen de acid o1alic este asigurat fie de alimente o1alofore,
care contin cantitati mai mari sau mai mici de acid o1alic, fie de
alimentele o1aligene, care prin descompunerea lor pot da nastere acestui
acid. 4ursele alimentare de acid o1alic sunt mai ales de origine vegetala.
Nu contin acid o1alic. dintre fructe % mere, lamai, grephurile, iar dintre
legume % castraveti, conopida, mazare, ridichi. Tnele alimente, cum ar fi.
cartofi, leguminoase boabe, dulciuri concentrate, paste fainoase, pot da
nastere la acid o1alic, prin descompunerea microbiana (fermentatie) la
nivelul intestinului. #e altfel, alimentele bogate in glucide sunt formatoare
de acid o1alic. 6entru acestea, unii autori recomanda reducerea cantitatii
de glucide la ma1imum 288%208g=2& ore.
!cidul o1alic mai poate lua nastere din descompunerea glicogenului
(provenit din carne), datorita unor paraziti intestinali (ascarizi, tenie).
!bsorbit prin mucoasa intestinala, acidul o1alic este putin distrus in
ficat, iar restul trece in bila, de unde este eliminat prin fecale sau trece in
circulatia sanguina si va fi eliminat prin urina.
6e langa pericolul precipitarii in caile urinare, acidul o1alic
influenteaza si metabolismul calciului. pe de o parte, o1alatul de calciu
este prezent in apa si deci precipita la nivelul rinichiului, iar pe de alta
238
parte acidul o1alic formeaza cu calciul, la nivelul intestinului, o1alat de
calciu insolubil. !dministrarea in e1ces a spanacului si, mai ales, a
rubarbei produce chiar into1icarea cu acid o1alic. 6recipitarea acidului
o1alic in caile urinare nu este proportionala cu abundenta lui in urina,
intrucat precipitarea depinde si de alti factori, dintre care pe unii i%am
aratat.
,ratamentul dietetic al litiazei o1alice, desi nu intotdeauna eficace, este
totusi o necesitate.
#e la inceput trebuie sa indicam bolnavului o cantitate mai mare de
lichide. 1,0%2 l zilnic, evitand apele alcaline si bogate in calciu, precum si
sucurile de fructe. /egimul va fi acidifiant si se vor reduce alimentele
bogate in calciu.
Se v$r e5clude din dieta b$lnavil$r cu litia.a $5alica alimentele care
dau nastere la o1alati in cantitate mare (o1alofore), cum ar fi. ceaiul,
cacao, cicolata, macris, rubarba, smochine, sparanghel, spanac, cartofi,
sfecla, agris, prune, dulciuri concentrate. 4e va reduce cantitatea
alimentelor cu continut moderat de o1alati. (0, 9)
olnavii care au tendinta la o1alurie vor primi un regim sarac in
glicide, pentru a evita fermentatiile cecale generatoare de o1alati. :ste
vorba in primul rand de alimentele care contin celuloza digestibila (cartofi,
paine neagra, leguminoase). Continutul proteic al ratiei va fi crescut
(carnea, pestele), la fel si cantitatea de cereale, alimente care acidifica
urinile si impiedica intr8o oarecare masura precipitarea o1alatilor.
Cresterea cantitatii de proteine are si avanta$ul de a $ugula dezvoltarea
e1cesiva a fermentatiilor intestinale (la nivelul cecului).
#aca cumva bolnavul sufera de un ulcer gastric cu hiperaciditate, se va
trata hiperaciditatea, care marind solubilitatea o1alatilor alimentari,
favorizeaza resorbtia intestinala si, deci, eliminarea urinara in cantitate
mare.
7rasimile se vor da in cantitate limitata. #e asemenea, sarea nu va
depasi cantitatea de &%0 g zilnic.
4e vor trata verminozele intestinale.
Ali+entele (er+ise v$r -i.
231
% laptele in cantitati mici (208%088 ml=zi), branzeturile nefermentate pana
la 188 g zilnic+
% carnea de vita slaba, de pasare, de vitel, de peste slab, sunca slaba+
% ouale sub forma de preparate si nu mai mult de 3%& oua saptamanal+
% grasimile%reduse. unt (10%28 g), frisca (ma1.28%38 g), ulei (ma1.38%30
ml), adaugate crud la mancare+
% painea in cantitate limitata (pana la 288g zilnic) si numai veche+
fainoasele (orez, griG, fulgi de ovaz), de asemenea, in cantitate redusa
(pana la 288%208 g zilnic, cantarite, fierte)+
% dintre legume. conopida, varza alba, ciuperci, salata verde, mazare,
ridichi, telina+
% dintre fructe. mere, pere, piersici, caise, struguri, gutui+
% dulciuri. cele cu albus, siropurile, zahar (ma1.38%08 g zilnic) in toate
preparatele+
% bauturi. ceai de plante (menta, musetel, matase de porumb), sucuri de
fructe si legume+
% sarea in cantitate de 1%2 g zilnic+
% supele de carne+
% sosuri preparate dietetic.
4e vor da 0%3 mese zilnic in volum redus si se vor urmari ca bolnavul sa
nu creasca in greutate.
Se v$r evita ur+at$arele ali+ente.
% carne grasa, conserve de carne+
% ouale peste numarul permis saptamanal+
% legume. spanac, sparanghel, rubarbura, cartofi si sfecla se dau in
cantitate limitata+
% fructe. prune, agrise, coacaze, fragi, smochine, banane+
% dulciuri. ciocolata, cacao, miere, marmelada, dulceata, gelatina+
% condimente. piper, mustar, hrean+
% supe de legume+
% sosuri preparate nedietetic.
Ali+ente cu c$ntinut crescut de acid $5alic :in +gF*g; :*;
Cacao 1888
232
4panac 9;8
'acris 930
Ceai 988
6iper 338
,elina 528
/ubarba 088
Ciocolata amaruie 308
4fecla 339
Alimente cu continut mo!erat in aci! o)alic (in mg01''g)
4mochine 288
6atrun$el 1;8
Coacaze 99
Ciocolata cu lapte 38
)runze de telina 08
6rune uscate &8
6ortocale 2&
Ceapa 23
)ragi, mure 19
!fine, caise 1&
6rune verzi 18
,omate 5,0
4alata de varza 5,&
anane, ananas 3,&
Marza de ru1elles 0,;
4paranghel 0,2
6ere 3
Caise uscate, piersici
Alimente care nu contin aci! o)alic
233
Carnea, pestele, branzeturile, laptele, oul, grasimile, cerealele, fainoasele,
zaharul, castravetii, ridichiile, conopida, mazarea, pepenele, strugurii,
merele, ciresele, sucurile de fructe.
Regi+ul ali+entar in litia.a -$s-atica :*;
Pitiaza fosfatica se pune in evidenta prin e1amenul radiologic facut
incidental sau cu ocazia unei hematurii sau a unei stari febrile cauzate de
colica renala.
:liminarea de fosfati prin urina creste de cate ori este un surmena$,
stare febrila sau o alimentatie bagata in carne. 6recipitarea fosfatului de
calciu in urina are loc numai atunci cand urinile sunt alcaline. !cestea se
realizeaza in e1cesul de cruditati, fara grasimi, in hiperaciditatiile gastrice,
in infectiile urinare. #e fapt, datorita alcalinitatii urinii survin si infectii
urinare, ceea ce da natere la un cerc vicios.
Calculii fosfatici devin opaci radiologic si au infatisarea coraliforma,
marind bazinetul si calicele.
Trina este tulbure, alcalina, uneori purulenta. 4edimentul urinar
contine cristale de fosfat amoniacomagnezian, solubil in mediu acid.
!cidifierea urinii nu duce la dizolvarea calculului, dupa cum ne%am
astepta.
Cand tratam o litiaza fosfatica sau, mai ales, cand facem un tratament
profilactic al acestei litiaze, trebuie avut gri$a, in primul rand, sa se
dezinfecteze urina, iar in al doilea rand, sa se acidifieze urina. Cu cat
aceasta se va face mai corect dupa o operatie pentru litiaza fosfatica, cu
atat sansele de a se dezvolta un nou calcul se vor diminua.
/egimul alimentar prevede o dieta acidifianta, saraca in fosfor si
calciu, cu aport caloric scazut, sarac in grasimi, bogat in proteine, cu
cantitate de sare scazuta si bogat in lichide.
Dintre ali+entele (er+ise mentionam.
% lapte in cantitate limitata (208%308 ml)+
% carnea si pestele slabe, fripte, fierte, la cuptor in diverse preparate+
%ouale in cantitate limitata, in preprate (3%& oua saptamanal)+
% painea alba, intermediara, veche de o zi+
23&
% fainoasele de orice fel+
% legumele cu continut scazut in calciu si care nu sunt puternic alcalinizate
ca. sparanghelul, dovleacul, dovleceii, varza de ru1elles, mazarea,
fasolea verde+
% fructe in cantitate redusa si numai merele, coacaze, afine, prune+
% dulciuri. zaharul, biscuitii, aluaturile preparate cu unt, chiselul de
coacaze rosii, pra$itura cu albus de ou+
% bauturile. ceaiul alb, ceai din cozi de cirese, de co$i de mere, cafeaua cu
apa, cacao cu apa+
% condimentele aromate. marar, patrun$el, tarhon, leustean, otet+
% sarea nu mai mult de 2%3 g zilnic.

*&)&*2& RE8IMUL ALIMENTAR IN UNELE B#LI ALER8ICE
Alergia a fost definita de catre von 6ir]uet in 1;83 desemnand orice
stare de reactivitate a organismului modificata pe baza unui mecanism
imunologic, atunci cand asupra lui actioneaza in mod repetat diferite
substante cu acest efect. (0, 1)
)enomenul alergiei rezulta din unirea antigenului (alergenului) ?
substanta capabila sa provoace modificari de sensibilizare a organismului,
cu anticorpii ?substante formate de organism la patrunderea antigenului,
care sunt specifice fiecarui antigen in parte.
!ntigenul poate atinge in organism fie prin contact direct cu
tegumentele si mucoasele, fie pe cale sanguina, dupa absorbtie intestinala
sau parenterala (prin in$ectii). *n urma producerii relatiei antigen%anticorp,
sunt eliberate o serie de substante iritante pentu organism, raspunzatoare
de leziune si simptomatologia clinica din diversele stari alergice. 6ot fi
astfel modificari cutanate, respiratorii, gastrointestinale, urinare, articulare,
nervoase.
!lergenele pot fi de mai multe tipuri. infectioase, fungice, inhalante,
alimentare, medicamentoase. !cestea se pot asocia intre ele.
#intre alergenele de origine animala amintim. carnea de porc, oaie,
vita, crustacee, vanat, ouale, laptele si derivatele.
230
#intre alergenele de origine vegetala citam. cerealele si derivatele de
cereale (grau, secara, porumb), legumele (rosii, ceapa, mazare, spanac),
fructele (capsuni, zmeura, coacaze, portocale), ca si unele condimente.
hreanul, mustarul, piperul.
#intre alergenele de origine chimica fac parte unele produse chimice
incorporate in alimente de tipul colorantilor, conservantilor,
edulcolorantilor, aromatizantilor s.a.
6recizam ca e1ista doua notiuni distincte care pot fi confundate, si
anume. alergia alimentara, care reprezinta alergia produsa prin alimente si
care poate fi manifestata prin tulburari circulatorii, respiratorii, cutanate
s.a. si alergia digestiva, care reprezinta locul unde
s%a e1teriorizat fenomenul alergic, fara ca producerea sa sa fie determinata
obligatoriu de un alergen alimentar.
Tneori la baza producerii unei alergii sta un singur alergen. #e cele
mai multe ori, alergia alimentara este produsa de un comple1 de alergene,
ceea ce face foarte dificil tratamentul acesteia.
*n practica, masurile dietetice care se impun in cazul alergiilor
alimentare sunt legate in primul rand de eliminarea alergenului care a
produs reactia organismului. 6e langa aceasta, trebuie luate si unele
+asuri care ar favoriza producerea fenomenelor alergice, ca.
%evitarea su(raali+entatiei> cu asigurarea unei stari de nutritie
$(ti+e (rintr<un a($rt ec4ilibrat de -act$ri nutritiviK
<evitarea tutur$r bauturil$r si ali+entel$r e5citanteK
<eli+inarea ali+entel$r re(utate ca sensibili.ante din (ractica de
-iecare .iK
<evitarea ingerarii +asive a unui ali+ent<($ate (r$v$ca $ reactie
de sensibili.areK
<evitarea (regatirii ali+entel$r (rin trata+ente c$+(le5e de
gastr$te4nieK
<evitarea $b$selii> sur+enaLului> e+$tiil$r&
*n ceea ce priveste modul de punere in evidenta a alergenului
alimentar fata de care organismul este sensibilizat, s%au sugerat doua
procese.
%metoda regimurilor de eliminare (/oCe)+
233
%metoda regimurilor de includere progresiva a alimentelor.
Regimul !e eliminare consta din cinci grupe alimentare. )iecare din
acestea este administrat timp de o saptamana, eliminandu%se pe rand cele
la care nu apare o simptomatologie care sa sugereze e1istenta unei
sensibilitati.
/egimul de includere progresiva a alimentelor se bazeaza pe principiul
pornirii de la o alimentatie foarte sumara si introducerea treptata a unor
alimente, cu urmarirea efectelor pe care le au acestea asupra pacientului.
6rezentam mai $os un astfel de regim de includere progresiva a
alimentelor.
<.iua *>2 S ceai cu *<*) g .a4arK
< .iua ' se adauga $ c4i-la> sareK
< .iua 2 se adauga untK
< .iua ) se adauga $re. -iert> r$siiK
< .iua 3 se adauga -aina de grau :-ara la(te sau $u;K
< .iua 0 se adauga -aina de secaraK
< .iua ! se adauga cart$-iK
<.iua / se adauga la(te de vacaK
<.iua * se adauga s+antana> iaurt> bran.aK
<.iua ** se adauga (aste -ain$aseK
<.iua *2 se adauga caca$ :ci$c$lata;K
<.iua *' se adauga suncaK
<.iua *2>*) se adauga carneK
<.iua *3 se adauga $ua.
4e trece apoi pe intervale scurte de cate doua zile la diferite feluri de
mancare gatita in mod uzual.
#upa determinarea produsului alimentar care a provocat alergia, se va
trece in a doua faza, la regimul de desensibilizare, care va consta din
eliminarea temporara sau definitiva a alimentului incriminat din hrana, cu
reintroducerea lui treptat, in doze mici, fractionate.
*ndiferent de natura alergenului care determina reactia alergica si de
locul unde s%a produs reactia antigen%anticorp, se impune, in toate aceste
stari, un tratament dietetic corect aplicat, care va tine seama de
urmatoarele (rinci(ii generale.
235
<regi+ul va -i su-ucint cantitativK
<va -i c$rect ec4ilibrat in (rinci(ii nutritiveK
<se va evita +$n$t$niaK
<+esele v$r -i luate la $re regulate> in liniste> a($i re(ausK
<se v$r evita e5cesele ali+entareK
<se v$r lua in vedere eventualele tulburari digestive c$e5istente>
care ($t sta la $riginea intretinerii re.istentei la trata+entul
antialergic&
#intre alimentele cu efect puternic sensibilizat, amintim. pestele,
crustaceele, molustele, grasimile pra$ite, mezelurile, vanatul, conservele,
ouale, ciocolata, painea, vinul, cafeaua, ceaiul, condimentele.
#intre alimentele mai rar sensibilizante citam. carnea de vita, pui,
vitel, legume verzi, paste fainoase, cartofii, fructele in general,
branzeturile, biscuitii.
*&)&*'& ALIMENTATIA> CALE DE TRANSMITERE A UN#R
B#LI IN7ECTI#ASE ACUTE
!limentele pot deveni, in anumite conditii igienico%sanitare deficitare,
cauza unor boli infectioase, fie prin germenii patogeni pe care ii
vehiculeaza, fie prin to1inele acestora, fie prin propriile albumine
degradate. #atorita compozitiei lor, reprezentata de albumine, glucide,
saruri s.a., alimentele pot constitui medii de cultura e1celente pentru unele
specii de germeni patogeni.
!vand in vedere riscurile de transmitere a unor boli infectioase acute
prin alimente, se vor avea in vedere cateva reguli minime de igiena, si
anume.
%se vor cerceta intotdeauna cu multa atentie starea si aspectul
organoleptic al diverselor produse alimentare, inainte de a fi consumate,
inlaturandu%se cele alterate sau pe cale de alterare+
%este interzis consumul fructelor si al legumelor nespalate+
%este obligatorie spalarea pe maini inainte de asezarea la masa+
%se va acorda o atentie deosebita aspectului unor alimente conservate+
239
%se va evita consumul unor alimente cu grad mare de perisabilitate
(maioneza, icre, creme), mai ales in sezonul cald, cand nu sunt conditii
adecvate de pastrare+
%alimentele se vor pastra acoperite si ferite de contactul cu mustele si
alti factori care transmit boli infectioase sau germenii acestora+
respectarea acestor masuri a$uta la prevenirea bolilor infectioase acute
transmise prin alimente contaminate, dietetica reprezentand astfel o arma
profilactica in ansamblul celorlalte mi$loace de lupta antiinfectioasa.

CA"IT#LUL 1I
*&3& SCDEME DE RE8IMURI "ENTRU UNELE B#LI :*;

*; RE8IM RATI#NAL DE CRUTARE> "RE8ATIT
DIETETIC
Caracteristici. N$r+$cal$ric
N$r+$(r$tidic
N$r+$li(idic
Papte si produse lactate. permise toate.
Carne si peste. carne (288%208 g=zi). 'ezeluri, peste, conserve de carne si
peste.
-ua. permise fara abuz.
7rasimi. permise cele nepra$ite.
6aine. intermediara sau alba.
)ainoase. permise cu moderatie, de orice fel.
Pegume. permise toate, ca salate de cruditati, ca piureuri, sufleuri,
budinci, mancaruri de legume.
)ructe. permise toate, crude, coapte, ca sucuri de fructe, in preparate.
#ulciuri. permise, cu moderatie.
23;
auturi. permise toate, cu e1ceptia celor alcoolice.
4odiu. in cantitate normala.
Mitamine. din lapte, oua, paine, fructe si legume.
Condimente. permise toate.
7ustari. permise toate (dar nu e1agerat de sarate, piperate).
4upe. permise toate (cu e1ceptia celor cu rantas).
4osuri. permise, preparate dietetic.
-rar mese. 0=zi.
2; RE8IM "ENTRU 8ASTRITA ACUTA SI CR#NICA> B#ALA
ULCER#ASA
)aza dureroasa (stadiul *), primele 0%5 zile.
Caracteristici. Di($cal$ric
Di($glucidic
N$r+$<4i($(r$tidic
N$r+$<4i($li(idic
Carne si peste. %
Papte si produse lactate. 1 088%2 888 ml=2& ore.
-ua, paine, fainoase, legume, fructe %%%
#ulciuri. 38%&8 g zahar.
7rasimi. uneori frisca si smantana.
auturi. lapte, ceaiuri, ape alcaline.
4odiu. din lapte (8,50%1 g =2& ore), din apele alcaline.
Mitamine. se vor da parenteral.
Condimente, gustari, supe, sosuri % nu+
-rar mese. ziua, la 2 ore, noaptea, la & ore.
*ndicatii speciale. uneori se prefera 1 888 ml lapte L 208 g smantana sau
frisca L zahar (38%&8 g).
2&8
'; RE8IM "ENTRU B#ALA ULCER#ASA> 7A9A DURER#ASA>
"USEU ACUT :STADIUL II; SI CR#NIC
4tadiul ** (urmatoarele zile dupa saptamana *)
Caracteristici. N$r+$<4i($cal$ric
N$r+$<4i(er(r$tidic
N$r+$li(idic
Papte si produse lactate. lapte 1 888 ml=2& ore, branza de vaci.
Carne si peste.%
-ua. in sufleuri, ca omleta cu aburi, oua moi, spume de albus sau in alte
preparate.
6aine.%
)ainoase. chisel de lapte, spuma de griG, taitei cu lapte, casa de griG,
mucilagii.
Pegume. pireuri batute cu lapte
)ructe. gelatina din sucuri de fructe, sucuri cu frisca, piureuri din fructe
coapte.
#ulciuri. lapte de pasare, crema de oua, savarina, sarlota, bezele, frisca.
7rasimi. unt, smantana, frisca.
auturi. lapte, ceaiuri de plante, ape alcaline.
4odiu. dupa indicatii.
Mitamine. din lapte, oua, frisca, fructe, legume.
Condimente.%
7ustari. branza de vaci cu smantana, oua moi.
4upe. supe mucilaginoase, supe de fainoase, supe%creme de legume, supa
de franzela.
4osuri. sos alb dietetic, sos de smantana, sos din legume permise.
-rar mese. la 3 ore, mici ca volum.
*ndicatii speciale. la culcare se bea un pahar de lapte cu frisca.
2&1
4) RE8IM "ENTRU 8ASTRITA CR#NICA DI"ERACIDA>
B#ALA ULCER#ASA> 7A9A DURER#ASA> "USEU ACUT
:STADIUL III; SI CR#NIC
Caracteristici. N$r+$<4i(ercal$ric
N$r+$<4i(er(r$tidic
N$r+$li(idic
N$r+$<4i(erglucidic> din -ain$ase
Paptele si produsele lactate. lapte 1 888 ml=2& ore, branza de vaci, cas,
urda, telemea desarata, svaiter.
Carne si peste. 188%108 g carne slaba tocata (sau 288 g peste slab).
-ua. fierte moi ca omleta dietetica, in preparate ca sufleuri, spume de
albus, budinci.
6aine. alba 188 g, veche de o zi.
)ainoase. griG, orez, taitei.
Pegume. in supe%creme de legume, in piureuri, in sufleuri, budinci
)ructe. gelatine din sucuri de fructe, fructe coapte, spume de fructe,
#ulciuri. lapte de pasare, ecler, tarta, pandiGpan, papanasi, savarina,
bezele.
7rasimi. unt, smantana, frisca, ulei.
auturi. lapte, ceaiuri de plante, ape alcaline.
4odiu. normal.
Mitamine. din lapte, oua, sucuri de fructe si de legume.
Condimente. vanilie.
7ustari. diferite branzeturi permise, cartofi copti cu unt.
4upe. supe%creme de legume, supe de fainoase, supe de franzela, supe
slabe de carne.
4osuri. sos alb dietetic, sos de legume, sos cu smantana, putina maioneza.
-rar mese. 0= zi.
); RE8IM "ENTRU 8ASTRITA ACUTA DI"#ACIDA> CU
DIAREE>
2&2
ENTER#C#LITE ACUTE :DIN 9IUA A III A;> DIAREE DE
7ERMENTATIE
Caracteristici6 Di($ca($ric
Di(er(r$tidic
Di($li(idic
Di($glucidic
Papte si derivate. branza de vaci, telemea desarata, iaurt
Carne si peste. 108g=zi fripta, perisoare sau chiftele fierte la aburi, peste
rasol, peste in aspic.
-ua, grasimi, condimente, gustari si sosuri %%%
6aine. alba 188g pra$ita, psmeti uscati.
)ainoase. in supe%creme, sufleuri cu branza sau carne.
Pegume. morcovi, dovlecei cu adaos de fainoase.
)ructe.sucuri de fructe bogate in tanin sub forma de chiseluri.
#ulciuri. chisel de cacao cu apa, chisel din sucuri de fructe de tanin.
auturi. ceaiuri calde, apa de orez.
4odiu. normal.
Mitamine. din sucuri de fructe, ceai de maces si de coct de tarata.
4upe. supe limpezi de morcovi, supe%creme de orez.
-rar mese. 0=zi (mici ca volum).
*ndicatii speciale. in enterecolita acuta se va da un regim hidric.
3; RE8IM "ENTRU ENTER#C#LITA CR#NICA> 8ASTRITA
CR#NICA > DI"#< SAU ANACIDA> DIAREEA DE
7ERMENTATIE
Caracteristici. N$r+$cal$ric
2&3
Di(er(r$t$dic
Di($li(idic
N$r+$glucidic
Papte si derivate. laptele numai in preparate, iaurt proaspat, branza de
vaci, telemea, cascaval.
Carne si peste. carne fripta, fiarta, tocata, peste rasol, peste in pergament.
-ua. in preparate, ca spume de albus.
6aine. alba pra$ita.
)ainoase. se va da limitata in sufleuri, budinci, aluaturi.
Pegume. se vor da fierte, pasate, ca piureuri, soteuri, sufleuri.
Cartofii se dau limitat.
4e e1clud leguminoasele.
)ructe. gelatina din sucuri de fructe, piureuri de fructe, fructe coapte.
#ulciuri. gelatine, chiseluri, biscuiti, piscoturi d sampanie, ecleruri, tarte.
7rasimi. unt 38 g, ulei fiert.
auturi. ceaiuri, cafea neagra sabla, cacao, lapte.
4odiu. normal.
Mitamine. din sucuri de fructe, ceai de maces.
Condimente. cimbru, dafin, usturoi, verdeturi aromate, scortisoara.
7ustari. branzeturi nefermentate, sunca, muschi tiganesc, carne fiarta.
4upe. supe%creme de legume, bors de legume, supe slabe de carne, bors de
carne.
4osuri. din ziama de carne, necondimentate, iritante, fara rantas.
-rar mese. 0=zi mici ca volum.
*ndicatii speciale. se prefera proteinele din carne, supa de carne, branza
telemea.
0; RE8IM "ENTRU C#LICISTITELE ACUTE :DU"A ' 9ILE;>
DISBINE9II BILIARE DI"ERT#NE> DI"ERBINETICE
Caracteristici. Di($cal$ric
2&&
N$r+$(r$t$dic
Di($li(idic
N$r+$glucidic
Papte si derivate. iaurt, branza de vaci, cas, urda.
Carne si peste. de pasare, pui, vitel, tocata, fiarta la aburi 188 g, peste alb
slab.
-ua. preparate cu spume de albus cu zahar, bezele.
6aine. alba pra$ita.
)ainoase. spume cu lapte si apa din griG, orez, taitei, sufleuri cu albus.
Pegume. supe%creme, piureuri, soteuri, budinci din piureuri de legume si
cartofi copti.
)ructe. piureuri de fructe coapte, compot pasat, fructe cu spuma de albus,
gelatine.
#ulciuri. gelatine,chiseluri, spume de griG cu lapte, bezele.
7rasimi. unt 28 g.
auturi. ceaiuri calde dupa mesele principale, citronade si oran$ade.
4odiu. pana la 2,& g=zi.
Mitamine. din citronada cu apa, ceai de maces, decoct de tarata.
Condimente. vanilie, coa$a de lamaie.
7ustari. branzeturi nefermentate.
4upe. de legume acrite cu lamaie, de fainoase, de cartofi, de suc de rosii.
4osuri. de rosii.
-rar mese. 3%9=zi.
*ndicatii speciale. in puseul acut. primele 2& ore% dieta hidrica (limonade,
siropuri, ceai, bulion de legume) la &9 ore mucilagii din fainoase, paine
pra$ita.
!; RE8IM "ENTRU C#LECISTITELE CR#NICE
Caracteristici6 N$r+$<4i($cal$ric
N$r+$(r$tidic
N$r+$<4i($li(idic
N$r+$glucidic
Papte si derivate. lapte batut, iaurt, branzeturi nefermentate.
2&0
Carne si peste. carne slaba, peste slab alb.
-ua. in preparate, omleta la aburi, crema de ou la ceasca, ou fiert moale.
6aine. alba sau intermediara.
)ainoase. rafinate.
Pegume. permise toate, cu e1ceptia celor cu glucoza grosolana.
)ructe. permise, dupa toleranta.
#ulciuri. peltea, marmelada, aluat fiert, tarta.
%interzise. aluaturile calde dospite, foieta$ele, pra$ituri cu nuci, alune,
migdale.
7rasimi. unt 18 g, ulei 38 g.
auturi. ceaiuri, lapte cu ceai, sucuri de fructe si legume, citronade si
oran$ade.
4odiu. normal.
Mitamine. din fructe crude, sucuri din fructe si legume, salate, paine.
Condimente. cimbru, tarhon, darin, verdeturi, scortisoare.
7ustari. branzeturi nefermentate, tartine cu sunca slaba, tartine cu pateu
dietetic.
4upe. supe%creme, supe fainoase, supe slabe de carne, de rosii, bors de
sfecla.
4osuri.toate sosurile preparate dietetic fara ceapa si rantas pra$it.
-rar mese. 0=zi.
/; RE8IM "ENTRU DE"ATITA CR#NICA A8RESI1A SI CIR#9A
C#M"ENSATA
Caracteristici. N$r+$<4i(ercal$ric
N$r+$(r$tidic
N$r+$glucidic
N$r+$<4i(erli(idic
Papte si derivate. lapte, iaurt dietetic, branzeturi nefermentate, branza de
vaci.
Carne si peste. carne slaba, fiarta, tocata, la cuptor, peste alb slab.
2&3
-ua. in preparate, omleta la aburi, ou fiert moale, crema de oua la ceasca.
6aine. alba si intermediara.
)ainoase. rafinate.
Pegume permise. toate cu e1ceptia celor cu celuloza grosolana (ridichi,
castraveti, gulii)
)ructe. peltea, marmelade, gelatine, tarte.
% % interzise. aluaturi calde dospite, foita$e, pra$ituri cu nuci,
alune, migdale.
7rasimi. unt 18%28 g, ulei 38 g.
auturi. ceaiuri, lapte, sucuri de fructe si legume si citronade.
4odiu. normal.
Mitamine. din fructe, sucuri de fructe si legume, salate.
Condimente. cimbru, tarhon, dafin.
7ustari.branzeturi nefermentate, tartine cu sunca slaba, pateu dietetic.
4upe. supe%creme de legume, de fainoase, de rosii, bors de sfecla.
4osuri. toate sosurile dietetice fara rantas si ceapa pra$ita.
-rar mese. 0=zi.
*; REGIM PENTRU GLOMERULONEFRITA
ACUTA (IN PERIOADA CU DIUREZA PESTE
1000 ML/ZI)
Caracteristici6 N$r+$<4i(ercal$ric
Di($(r$tidic
Di(erglucidic
Di(erli(idic :+$derat;
Di($s$dat
Papte si produse lactate. lapte desodat, branza de vaci, cas.
2&5
Carne si peste. carne fiarta, apoi fripta sau la cuptor si peste de rau fiert
apoi fript la cuptor, gratar%in limita proteinelor permise.
-ua. 1%2 galbenusuri in preparate, ca omleta.
6aine. alba fara sare, intermediara.
)ainoase. permise totate, ca budinci, preparate cu laptele permis, cu nuci,
cu zahar.
Pegume. permise cu salate de cruditati (bogate in ulei), piureuri, soteuri cu
unt.
)ructe. crude, ca salate de fructe cu frisca, cu nuci, zahar, inghetate,
spume, fructe coapte si compoturi.
#ulciuri. taitei cu nuci si zahar, tarte, ecler, savarine, clatite cu dulceata.
7rasimi. unt desarat, ulei, smantana, frisca.
auturi. din sucuri de fructe si ceai din co$i de cirese, matase de porumb si
maces.
4odiu. cca. 388%088 mg initial, apoi conform prescriptiei.
Condimente. permise aromatele, interzise picantele, mustarul.
7ustari. cartofi copti cu unt.
4upe. supe de legume, de fainoase, de fructe.
4osuri.permise toate sosurile dietetice preparate fara sare, aromatizate cu
condimentele permise.
-rar mese. 0%3= zi.
*ndicatii speciale. in toata perioada oligo%anurica se va da un regim de
foame desodat
**; RE8IM "ENTRU 8L#MERUL#NE7RITA CU SINDR#M
NE7R#TIC
Caracteristici. N$r+$cal$ric
N$r+$<4i(er(r$tidic
N$r+$<4i(erglucidic
Di($li(idic
Di($s$dat
2&9
Papte si derivate. lapte, branza de vaci, cas, iaurt, urda (sodate sau
desodate)
Carne si peste. carne fripta, tocata, peste de rau fiert, fript, gratar.
-ua. 1ou=zi sau 2 albusuri (ca omleta de albus)
6aine. alba fara sare.
)ainoase.permise toate preparatele cu lapte, branza, carne, ca budinci sau
cu unt, zahar si nuci.
Pegume. salate de cruditati, piureuri, soteuri
)ructe. crude, salate de fructe, piureuri de fructe, compoturi,
#ulceturi. aluaturi fara sare si bicarbonat, cu grasime putina, fainoase cu
lapte, cu fructe
7rasimi. unt 0 g, ulei 10 g
auturi. sucuri de fructe, ceaiuri dietetice.
4odiu. 1%3 g (in functie de prezenta edemelor
Condimente. permise toate aromatele, interzis piperul
Mitamine. din fructele si legumele permise
7ustari. branza desodata, carne fiarta, cartofi copti, ou moale
4upe. supe de legume, de fainoase, de fructe
4osuri. permise toate sosurile dietetice, bine aromate.
-rar mese. 0%3=zi
*2; RE8IM "ENTRU INSU7ICIENTA RENALA CR#NICA
Caracteristici. Di(ercal$ric
Di($(r$tidic
Di(erglucidic
Di(erli(idic :+$derat;
Di($s$dat :eventual;
Papte si derivate. branza de vaci, cas, urda, iaurt.
Carne si peste. in limita proteinelor permise, carne fiarta, pra$ita, $nitel,
peste rasol, fript la cuptor
-ua. se prefera galbenusul, albusul in limita proteinelor permise
6aine. alba
)ainoase. permise toate cu branza, cu carne sau cu unt, zahar, nuci
2&;
Pegume. salata de cruditati, soteuri, piureuri
)ructe. crude in preparate (spume, tarte), coapte, compoturi
#ulciuri. deserturi cu miere, fructe cu frisca, marmelade, nuci, smantana,
frisca, ulei.
auturi. in general permise cu e1ceptia celor alcoolice. Cantitatea dupa
indicatia medicului.
4odiu. cca. 2%3 g (se va reduce la 088 mg in caz de edeme).
Mitamine. din fructe crude, legume crude si altele
Condimente. permise aromatele.
7ustari. cartofi copti cu unt, crochete cu cartofi, fructe cu frisca.
4upe. de legume, de fainoase.
4osuri. permise cele dietetice cu condimente neiritante.
-rar mese. 0%3=zi.
*'; RE8IMUL "ENTRU DIABETUL 9ADARAT 7ARA
C#M"LICATII
Caracteristici6 N$r+$cal$ric
N$r+$(r$tidic
Di($glucidic
N$r+$li(idic
Papte si derivate. laptele(cantarit), branza de vaci ( cantarita), telemea,
branzeturi de orice fel.
Carne si peste. permise carnea si pestele de orice fel, conservele de carne
si peste, mezelurile
-ua. permise fierte, in preparate
6aine. intermediara sau hipoglucidica (numai pe gratar)
)ainoase. permise toate, dar numai cantarite, in limita glucidelor din ratie
Pegumele. cele sub 0@ glucide necantarite, cele cu 18@ glucide pe cantar
(morcovi, sfecta, telina). 4e dau ca salate, piureuri, mancaruri de legume.
)ructe. permise, cele sub 18 @ si cu 18 @ glucide (in limita glucidelor din
ratie)
#ulciuri. lapte de pasare, gelatine.
208
7rasimi. unt 18 g, ulei 08 g
auturi. lapte, ceaiuri, sifon diabetic
4odiu. normal.
Mitamine. din fructele si legumele permise, oua, lapte, paine
Condimente. permise toate.
7ustari. branzeturi, sardele
4upe. din oase, carne, supe din legume permise.
4osuri. permise toate, fara faina (in cazul cand se foloseste, se va calcula
in limita glucidelor din ratie).
-rar mese. &%3=zi (in functie de tratamentul cu insulina).
*ndicatii speciale. glucidele se dau cantarite si repartizate pe mese, in
functie de tratament.
*2; RE8IMUL "ENTRU #BE9ITATE
,ipuri de regim. I& "$st c$+(let
II& regi+ cu 2! cal$rii
III& regi+ cu 2 cal$rii
I1& regi+ cu 3 cal$rii
I& "$st c$+(let. ceai 1 088 ml=zi, indulcit cu zaharina, vitamine
parenteral
II& Regi+ cu 2! cal$rii. branza de vaci 388 g.
III& Regi+ cu 2 cal$rii. lapte 208 ml, branza de vaci 188 g,
carne 188 g, mere 288 g, morcovi, dovleci, albitura 188 g (sau legume cu
0 @ glucide, 088 g)
I1& Regi+ cu 3 cal$rii. lapte 208 ml, branza de vaci 188g, carne
slaba 108g, mere 288g, morcovi, dovlecei, albitura 188g (sau legume cu
0@ glucide, 088g).
201
*); RE8IM "ENTRU IN7ARCTUL MI#CARDIC SI
INSU7ICIENTA CARDIACA DEC#M"ENSATA
,ipuri de regim6 I& "ri+ele 22<2! $re ( in infarctul miocardic).
II& Sa(ta+ana I ( in infarctul miocardic si insuficienta
cardiaca decompensata).
III& Sa(ta+ana a II a ( in infarctul miocardic si
insuficienta cardiaca decompensata).
I& "ri+ele 22<2! $re regi+ 4idric. sucuri de fructe, apa, ceaiuri
(1 888%1 088 ml=zi) administrate fractionat, cu lingurita.
II& Sa(ta+ana I, regim cu. 988%1 888 cal.=zi, 08 g proteine, 28 g
lipide, 108 g glucide, strict hiposodat, semilichid compus din. supe%creme
de legume, piureuri de legume cu lapte, gelatine, budinci, terciuri de
fainoase, cu lapte, numai 0 g unt (la una din mese).
III& Sa(ta+ana a II a
Caracteristici. n$r+$<:4i($<' +g;<s$dat
Di($li(idic
Di($(r$tidic
N$r+$glucidic
%compus din . supe%creme de legume, piureuri de legume, cu lapte, iaurt,
budinci, carne tocata, salate rase, soteuri de legume cu ulei..
*3; RE8IM "ENTRU DI"ERURICEMII SI LITIA9A URICA
Caracteristici6 Di($cal$ric
Di($(r$tidic :4i($(urinic;
Di($li(idic
N$r+$glucidic
Di($s$dat
B$gat in lic4ide
B$gat in re.iduuri
Alcalini.at
202
Papte si derivate. laptele, branzeturile nesarate, sarace in lipide
Carne si peste. in cantitate redusa (188 g=zi) de 3%& ori=sapt (fiarta, de la
rece).
<inter.ise.% toate alimentele bogate in purine. viscere, momite, scrumbii,
sardele, heringi, ansoa.
-ua. 1 ou la 2 zile.
6aine. alba, pra$ita sau veche de o zi.
)ainoase. permise toate.
Pegume. permise cele verzi ca salate, fierte ca supe creme de legume,
piureuri
%interzise. fasolea, bobul ,lintea, mazarea
)ructe. permise toate sau in compoturi
%inter.ise. cele oleaginoase.
#ulciuri. mere, aluaturi fara grasime
%inter.ise. ciocolata, patiseria de baza de creme si foita$e
7rasimi permise, in cantitate redusa ( la mancare)
auturi. sucuri de fructe, ape alcaline, lapte degresat, ceaiuri de plante
%inter.ise. bauturi alcoolice, cacaoa, cafeaua
4odiu. in cantitate redusa (dupa prescriptia medicului)
Mitamine. din fructele si legumele permise.
Condimente. otet, lamaie, foi de dafin+
% inter.ise. picantele
4upe. supe%creme de legume, de fainoase
4osuri.%%
-rar mese. &%0=zi
*ndicatii speciale. in puseul acut (primele &9 de ore), regimul va fi compus
din orez, paste fainoase, supe%creme de legume, piureuri.
)elurile de mancare vor fi pregatite cat mai simplu, fara sare si grasimi+
*0; RE8IM "ENTRU LITIA9A #]ALICA
Caracteristici. Di($<n$r+$cal$ric
Di(er(r$tidic
203
Di($li(idic
Di($glucidic
Acidi-iant
B$gat in lic4ide
Papte si derivate. permise branzeturile
Carne si peste. carne slaba de vaca, pasare, porc, peste slab proaspat,
sunca slaba
-ua. permise, cu moderatie
6aine. alba, intermediara cu moderatie
)ainoase. ores, griG, fulgi de ovaz
Pegume. conopida, castraveti, mazare, ridichi, varza alba+
%inter.ise. spanac, saranghel, rubarba, stevia+
)ructe. mere, pere, piersici, banane, agrise+
#ulciuri. din fructele permise(limitat), cu branza
%inter.ise. alimente fermentescibile, ciocolata, cacao
7rasimi. permise in cantitate redusa (unt, frisca)
auturi. apele alcaline, ceaiuri, cacao
4odiu. in cantitate limitata
Mitamine. din fructele si legumele permise
Condimente. vanilie
4upe. bulion de carne
4osuri. permise, cele preparate dietetic
-rar mese. 0=zi
*!; RE8IM "ENTRU ATER#SCLER#9A
Caracteristici6 Di($cal$ric
Di($li(idic
Di($glucidic
Di(er<n$r+$(r$tidic
Papte si derivate. lapte ecremat, lapte batut, iaurt degresat, branza slaba de
vaci
20&
Carne si peste. carne slaba de vaca, oaie, friptura innabusita, mezeluri,
peste slab de rau+
%inter.ise. afumaturile, marinatele, scrumbiile sarate, pestele gras
-ua. albusul permis fara restrictie, galbenusul permis cu moderatie in
preparate la toate mesele
6aine. in cantitate limitata 208g=zi
)ainoase. griG, orez, fulgi de ovaz
Pegume. permise din abundenta ca salate proaspete
)ructe. permise din abundenta, proaspete, in compoturi.
% inter.ise % cele oleaginoase
#ulciuri. permise cele preparate din albus, rulade, papanasi fierti
%inter.ise. dulceata, ciocolata, cozonacul
7rasimi. permise in cantitate limitata (38%58 g=zi, luandu%se in calcul si
cele din alimente).
auturi.ceaiuri de plante, sucuri de fructe si legume, lapte ecremat+
% inter.ise< cele alcoolice
4odiu. dupa prescriptia medicului
Mitamine. din fructe si legume, dro$dia de bere+
Condimente. permise aromatele
4upe. supe%creme de legume sau limpezi de legume, borsuri de perisoare
4osuri. permise cele dietetice( se pot permite chiar mici cantitati de faina
pentru legarea sosurilor). ? inter.ise % sosuri cu smantana, unt, cele
preparate nedietetic.
-rar mese. 0=zi.

200

ANE]A I

,abelul 1. C$+($.iAia ali+entel$r (1)
203
$enumire alimente 6e
c17
7
'6e
c
'rot
.
4ip. 8luc. !al
Papte de vacF
integral
28 188 3,0 3,3 &,9 35
Papte de vacF cu 3@
grFsime
13 188 3,0 3,8 &,9 32
Papte de vacF cu 2@
grFsime
188 3,0 2,8 &,; 03
Papte de vacF cu
1,5@ grFsime
188 3,0 1,5 &,; 08
Papte de vacF cu
1,0@ grFsime
188 3,0 1,0 0,8 &;
Papte smJntJnit 188 3,0 8,1 0,8 39
Papte de bivoliEF 188 0,3 3,0 &,; 18&
Papte de oaie 188 3,8 5,0 &,3 113
Papte de caprF 188 3,0 3,5 &,0 35
Papte de vacF bFtut
integral
188 3,0 3,3 3,; 3&
Papte de vacF bFtut
degresat
188 3,& 8,1 &,8 31
Papte e1tra 188 &,8 &,8 3,8 35
Papte gras 188 3,2 2,3 &,8 0&
Papte degresat 188 3,2 8,1 3,; 38
Chefir 188 &,8 2,9 &,8 0;
4ana 188 3,0 3,3 &,8 3&
Papte praf din lapte
normalizat
188 25,8 2&,8 &8,8 &;9
Papte praf din lapte
parEial degresat
188 38,8 13,8 &0,8 &03
rJnzF foarte grasF
de vacF
188 11,8 10,0 5,8 219
rJnzF grasF de vacF 188 13,8 ;,8 &,0 100
rJnzF slabF de vacF 188 15,8 1,2 &,8 ;5
rJnzF slabF de vacF
din lapte praf
188 15,0 8,9 0,8 188
rJnzF de burduf 188 2&,8 23,8 1,0 3&3
rJnzF telemea de
oaie
188 18,; 2&,8 1,8 380
rJnzF telemea de
vacF
188 15,8 15,2 1,8 2&3
205
*enumire
alimente
Nec1'' ,Nec ,rot
.
(i&
.
1luc. Cal
Carne de
vacF slabF
38 1&3 28,& 2,2 18
&
Carne de
vacF
semigrasF
38 1&3 15,8 5,8 13
&
Carne de
vaca grasa
38 1&3 1&,8 28,
8
2&
3
Carne de
viEel slabF
30 1&& 22,8 3,8 11
9
Carne de
viEel
semigrasF
30 10& 28,0 3,9 1&
;
Carne de
porc grasF
28 120 10,8 32,
8
30
;
Carne de
porc
semigrasF
28 120 13,3 23,
8
29
1
Carne de
porc slabF
28 120 28,& 3,3 1&
2
Carne de
oaie slabF
20 133 28,8 3,0 1&
&
Carne de
oaie
semigrasF
20 133 15,8 29,
8
33
1
Carne de
miel
38 1&3 19,8 28,
8
23
8
Carne de
gFinF
slabF
28 120 28,8 0,8 12
9
Carne de
gFinF
28 120 1;,8 ;,0 13
5
209
grasF
Carne de
curcF
slabF
1& 113 20,0 9,0 15
;
Carne de
curca
grasF
1& 113 28,3 10,
3
22
5
Carne de
gJscF
semigrasF
10 119 19,& 28,
8
23
8
Carne de
gJscF
grasF
10 119 13,8 30,
8
3;
2
Carne de
raEF
10 119 1;,3 9,8 10
0
Carne de
cal
38 1&3 21,8 2,0 1,8 11
3
Carne de
cFprioarF
20 133 28,8 1,; 18
8
Carne de
iepure
13 119 22,8 1,8 ;9
Carne de
mistreE
28 120 22,8 2,0 11
&
Creier de
bovine
188 18,0 ;,8 12
5
)icat de
bovine
188 28,8 0,8 &,8 1&
3
)icat de
porc
188 1;,8 3,8 3,8 1&
3
/inichi de
bovine, de
porc
188 19,8 0,8 12
8
*nimF de
bovine
188 13,8 3,0 8,9 18
1
20;
CJrnaEi
afumaEi de
porc
188 13,8 2;,
8
32
3
CJrnaEi
icaz
188 12,0 28,
8
23
5
CJrnaEi
caltaboG
188 12,9 31,
0
3&
0
CJrnaEi
2arghita
188 15,8 23,
8
8,9 31
0
CJrnaEi
'ehedinEi
188 18,8 15,
3
28
0
CJrnaEi
'untenia
188 11,8 20,
8
25
9
CJrnaEi
6lai
188 1&,8 &3,
8
1,; &3
0
CJrnaEi
SibleG
188 9,8 20,
8
1,3 25
2
CJrnaEi
,randafir
188 11,5 25,
&
1,5 31
8
CremCurs
ti
188 11,8 21,
3
1,2 20
1
PeberCurs
t
188 18,& 20,
;
1,2 29
9
Peber
Pitoral
188 10,& 21,
1
1,1 23
&
6arizer 188 18,9 22,
8
22,8 20
3
6arizer de
porc
188 12,2 1&,
5
1&,5 1;
1
6arizer
dietetic
188 1&,3 11,
0
11,0 15
3
4alam
ihor,
ucureGti,
188 11,0 20,
8
20,8 29
2
238
'untenia
4alam
'ioriEa,
'istreEul,
de porc
188 18,0 2;,
0
2;,0 32
8
$enumire
alimente
6ec
177
'6e
c
'ro
t.
4ip
.
8lu
c.
!a
l
4alam 4iretul 188 13,
3
15,
3
1,1 22
8
4alam de varF 188 1&,
8
30,
8
8,9 39
3
4alam Mictoria 188 1&,
;
9,1 1,3 1&
2
4alam de tip
4ibiu
188 23,
0
&3,
8
08
9
duncF, muGchi
EigFnesc
188 23,
8
2&,
8
31
5
duncF
'untenia
188 18,
9
3,0 5,2 13
&
,obF 188 18,
8
15,
0
1,8 28
9
6ateuri, paste
de carne
188 12,
2
21,
8
2,3 20
0
Carne tocatF
pentru mici
188 12,
3
13,
;
1,8 21
2
Carne tocatF
pentru pJr$oale
188 ;,8 ;,; &,; 1&
;
Carne tocatF
pentru sarmale
188 9,3 32,
0
3,2 33
2
Carne de porc
cu fasole boabe
188 0,0 9,& ;,8 13
5
Carne de vitF
cu fasole boabe
188 18,
8
3,8 ;,& 13
0
231
6iept
condimentat cu
fasole boabe
188 0,; 0,9 12,8 12
5
4alam cu fasole
boabe
188 5,1 3,3 13,8 1&
&
Carne de porc
cu mazFre
188 5,9 18,
8
18,8 13
3
abuGcF 00 222 15,
3
&,0 11
3
Calcan 38 208 15,
8
2,8 99
Cod &0 192 1;,
8
1,8 95
Crap 00 222 19,
;
2,9 18
&
Crap de eleGteu 00 22,2 13,
8
1,8 10
;
2eringi de
primFvarF(slabi
)
&0 192 1;,
1
3,0 13
;
2ering de varF,
toamnF, iarnF
(graGi)
&0 192 15,
5
19,
0
2&
0
'acrou 30 293 22,
8
18,
8
19
3
'orun 1& 113 15,
0
&,5 11
0
Nisetru 1& 113 19,
0
11,
5
23
5
6lFticF 00 222 13,
;
3,8 59
dalFu &8 135 1;,
&
;,8 93
4crumbii de &0 192 1&, 23, 38
232
#unFre 2 8 8
4omn panF 12 11& 13,
9
19,
9
2&
&
4tavrid 30 293 19,
9
&,8 11
&
dtiucF &0 192 1;,
8
&,8 92
Crap sFrat 05 232 2&,
&
&,& 1&
1
2eringi slabi,
sFraEi
&9 1;& 1;,
8
3,2 13
0
2eringi graGi,
sFraEi
&9 1;& 1;,
8
1;,
8
20
8
4crumbii de
#unFre,sFraEi
&9 1;& 28,
8
28,
5
25
&
dtiucF sFratF &9 1;& 22,
9
0,8 ;9
*cre de crap 188 20 3,8 13
8
*cre de
'anciuria
188 30,
8
12,
8
20
0
*cre
Negre(caviar)
188 23,
8
10,
8
2&
3
*cre de dtiucF 188 25,
8
1,0 12
0
abuGcF In sos
tomat
188 11,
8
9,9 &,0 1&
0
Caras In sos
tomat
188 ;,3 ;,8 0,& 1&
&
Crap In sos
tomat
188 11,
8
;,8 3,0 1&
3
'acrou In ulei 188 1;,
&
21,
0
2,8 29
8
'acrou In sos 188 13, 1&, 2,9 21
233
tomat 3 3 0
'erlucius In
sos picant
188 1;,
8
1&,
8
3,8 28
;
4ardinF In ulei 188 15,
9
28,
5
2,8 23
3
$enumire
alimente
6ec
177
'6e
c
'ro
t.
4ip
.
8lu
c.
!a
l
4ardinF In sos
tomat
188 13,
8
11,
8
2,2 15
5
4ardinF In sos
marinat
188 15,
5
12,
0
2,8 1;
8
4travid In ulei 188 15,
8
19,
8
2,8 23
5
4travid In sos
tomat
188 10,
&
&,8 2,0 11
8
4travid In sos
tomat cu
legume
188 18,
5
9,8 0,8 13
9
4travid In suc
propriu
188 15,
2
9,5 3,0 10
1
dtiucF In sos
tomat
188 1&,
2
&,8 2,9 12
3
6aste de peGte 188 1&,
5
1&,
0
0,3 21
9
-u de gFinF,
integral
188 1&,
8
12,
8
8,3 15
1
7FlbenuGi de
ou de gFinF
188 13,
8
32,
8
8,3 33
&
!lbuG de ou de
gFinF
188 13,
8
8,2 8,0 05
-u de raEF 188 11,
5
13,
3
8,3 15
3
6raf de ou de
gFinF, integral
188 &0,
8
&8,
8
1,9 03
&
23&
!ndive 8 33 1,0 8,2 3,8 22
!nghinare 33 2,5 8,5 1,8 39
!rdei gras
verde
25 1,3
5
1,1 2,0 20
!rdei gras roGu 135 1,5 8,& 2,0 3;
Cartofi noi 180 1,0 8,2 15,& 98
Cartofi maturi 128 2,0 8,1
0
28 99
CastraveEi 139 2; 8,2 2,; 19
CeapF verde 180 1,0 8,2 2,8 28
CeapF uscatF 183 1,8
3
8,2 9,8 &0
Ciuperci 190 0,8 8,0 2,3 2;
ConopidF 132 2,9 8,2
5
3,; 38
#ovlecei 183 1,8 8,1 3,2 19
)asole vede 118 2,8 8,2 0,5 3&
7ulii 150 &,0 8,1 1,9 33
2rean 139 3,2 8,2 1,1 91
PobodF 180 8,0 8,2 2,; 1;
'azFre verde
boabe
213 9,& 8,0 1&,8 ;3
'Frar frunze 180 1,8 8,9 1,2 32
'orcovi 189 1,0 8,3 1,3 &&
Napi 120 2,8 8,2 1,2 32
6FstJrnac 128 2,0 8,0 1,0 52
6Ftrun$el frunze 180 1,8
0
8,3 3,2 &3
6Ftrun$el
rFdFcini
18 18; 1,1 8,9 18,8 03
6FtlFgele roGii 3 183 1,1 8,3 &,3 20
6raz 15 128 2,3 8,& 18,8 0&
/idichi de lunF &8 135 8,9 8,1 3,9 28
230
/idichi de iarnF 29 13; 1,3 8,1 &,; 23
4alatF verde &8 135 1,3 8,2 3,8 21
4feclF roGie 28 120 1,& 8,1 ;,8 &&
4panac 28 120 3,8 8,3 2,3 23
4paranghel 33 1&; 2,8 8,2 2,3 21
SelinF rFdFcini &8 135 1,0 8,3 0,; 33
Trzici 0 180 5,8 8,5 5,1 3&
Tsturoi 18 111 3,9 8,2 2,3 13
3
MarzF albF 25 135 1,9 8,2 0,9 33
$enumire
alimente
6ec17
7
'6e
c
'ro
t.
4ip
.
8lu
c.
!a
l
!fine 3 183 8,5 8,3 13,; 33
!griGe 0 180 1,8 8,& ;,0 &5
!nanas 30 10& 8,& 8,2 11; 02
anane 32 1&5 1,3 8,3 10,5 53
Caise 18 111 1,8 1,8 11,5 03
Cantalup 02 289 8,9 1,8 3,; 38
CFpGuni & 18& 8,9 8,3 5,& 3;
CireGe 18 111 1,8 8,3 10,8 39
CoacFze roGii & 18& 1,& 8,& 9,8 &2
CoacFze
negre
& 18& 1,2 8,0 18,5 03
Coarne 32 1&5 8,5 8,& 13,; 53
CorcoduGe 10 115 8,3 8,1 18,2 &0
#ude 3 183 1,3 8,3 1&,0 91
)ragi de
pFdure
0 180 1,3 1,8 ;,9 05
7rape%fruit &8 1&0 8,3 8,2 3,0 31
7utui 13 11; 8,0 8,0 12,8 03
PFmJie 30 10& 1,8 8,3 3,8 31
'andarine 39 131 8,9 8,2 ;,8 &2
'FceGe 10 115 &,1 1,2 21,9 12
233
5
'ere 9 18; 8,3 8,& 1&,0 3&
6epene
galben
08 288 8,0 1,8 0,8 23
6epene verde 0& 280 8,0 1,8 0,& 2;
6iersici 10 115 8,; 8,1 11,8 08
6ortocale 38 1&3 8,9 8,2 18,8 &5
6rune 10 115 8,3 8,1 13,9 52
MiGine 11 112 1,8 8,0 12,3 38
[meurF & 18& 1,3 8,3 18,5 0&
Caise 188 0,2 8,& 39,8 38
&
Curmale 08 288 1,; 8,3 5&,8 31
5
6ere 188 2,& 8,& 58,8 38
8
4mochine 188 &,3 1,3 09,8 23
5
4tafide 188 2,0 8,0 51,8 38
3
!lune cu
coa$F
08 288 1&,
8
32,
8
12,8 39
3
!rahide 20 133 23,
8
&3,
5
1&,8 05
8
'Fsline 10 115 20,
8
&&,
8
9,0 &3
8
Nuci In coa$F 38 208 1;,
8
09,
5
13,8 33
3
4eminEe de
dovleac
10 115 30,
8
&5,
8
5,8 31
3
4eminEe de
floarea
soarelui
10 115 25,
8
08,
8
;,8 31
2
4eminEe de 188 39, 28, 22,8 &3
235
soia 8 8 2
iscuiEi
obiGnuiEi
188 ;,8 ;,8 58,3 &8
;
'iere de
albine
188 8,& 8,2 91 33
3
Cacao praf 188 23,
&
28,
8
&8,8 &&
3
2alva din
floarea
soarelui
188 19,
&
31,
0
&3,8 0&
3
Tnt 98@ 188 9,8 98,
8
2,0 98
3

239
23;
Bibli$gra-ie selectiva 6
*& Iulian Mincu&> 1i$rel T& M$g$s , Ba.ele (ractice ale
nutritiei $+ului b$lnav> edit& RAI> I+(rieria C$resi
Bucuresti> 22
2& ^urnalul R$+an de Diabet> Nutritie si B$li Metab$lice> v$l&
*> nr& 2F2'> edit& Ile5
'& 1i$rel T& M$g$s&> Adrian Alb$ta&> 84e& 84ise< Diet$tera(ia
ater$scler$.ei> edit& C$resi> Bucuresti> 2
2& 1i$rel T& M$g$s&> 84e& 84ise , Ras(unsuri la
necun$scutele ali+entatiei in diabetul .a4arat
)& 8abriela Negrisanu , Tratat de Nutritie> edit& Bru+ar>
Ti+is$ara> 2)
3& "atti B& 8eil > Lea Ann D$l.+eister< ** s-aturi de nutritie
(entru (ers$anele cu diabet> As$ciatia A+ericana de
Diabet : ADA;> 20
0& Dancu N&> 1eresiu> I& A&< Diabetul .a4arat> nutritia> b$lile
+etab$lice> edit& Nati$nal> Bucuresti> *///
!& Dancu N&> si c$lab&> < #be.itatea si disli(ide+iile in (ractica
+edicala> edit& In-$+edica> Bucuresti> *//!
/& M$g$s T>& , Ali+entatia in b$lile de nutritie si +etab$lis+>
v$l& II> edit& Didactica si "edag$gica> Bucuresti> *//!
*& Serban 1&> Babes> A&"& , Clinica +edicala> te$rie si
(ractica> v$l I> edit& De 1est> Ti+is$ara> *///
**& 9ilvers+it D& B& < At4er$genesis > a ($st(randial
(4en$+en$n> circulati$n> 3> 20'<!)> */0/
258