-ROŞIA MONTANA ÎNTRE BINE ŞI RĂ U-

CAPITOLUL III
AVANTAJELE IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI RMGC
(Dumitru Simion)
 AVANTAJELE IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI RMGC

I. Introducere
În rândurile următoare o să prezint câteva date despre Compania Roşia Montana Gold
Corporation (RMGC) şi despre impactul pozitiv pe care îl va avea asupra MEDIULUI (incluzând şi
factorul uman) implementarea proiectului pentru Roşia Montana. Deşi este un proiect atât de criticat
de unele ONG-uri, din punctul meu de vedere acesta reprezintă o ocazie de modernizare, ecologizare
şi de deyvoltare durabilă pentru Roşia Montana.

II. Roşia Montana Gold Corporation (RMGC)

Compania Roşia Montana Gold Corporation (RMGC) a luat fiinţă în anul 1997, în judeţul
Alba, în care acţionari sunt compania minieră de stat Minvest Deva - cu 19.31 %, Gabriel Resources
– cu 80.46% şi alţi acţionari minoritari – cu 0.23%. RMGC urmează să dezvolte cea mai modernă
mină din România, la Roşia Montană, aducând beneficii importante economiei româneşti. În
calitatea sa de mină model, Proiectul Roşia Montană va stabili un nou standard pentru mineritul
aurifer responsabil, atât la nivelul Uniunii Europene cât şi la nivel mondial.
Până în prezent, Gabriel Resources a investit în România circa 400 de milioane de dolari şi
doreşte să aloce în continuare mai mult de 1,7 miliarde de dolari pentru dezvoltarea proiectului
minier Roşia Montană.
Din echipa de management a companiei fac parte:
 Jonathan Henry
Președinte și CEO, Gabriel Resources
Jonathan Henry este Președinte și CEO al companiei Gabriel Resources, acționarul
majoritar al RMGC. Între 2006 și 31 mai 2010, Jonathan Henry a fost CEO al
Avocet Mining, o companie de minerit aurifer cu operațiuni în Africa de Vest și
Asia de Sud-Est. Anterior acestei poziții, dl. Henry a fost Directorul Financiar al
Avocet, din 2002 până la numirea în funcția de CEO în 2006.

 Dragoş Tănase  
Director General Roşia Montană Gold Corporation S.A.
Dragoş Tănase conduce compania Roşia Montană Gold Corporation din februarie
2008, venind de la cel mai mare operator de comunicaţii prin cablu din România,
UPC. La UPC, "Eu am venit în companie ca să construiesc mina".

 Nicolae Suciu
Prim Vicepreşedinte Afaceri Guvernamentale şi Relaţii Comunitare
Nicolae Suciu a fost angajat la RMGC în 2006, iniţial ca Manager pe probleme
juridice, ulterior ca Director Juridic iar apoi ca Vicepreşedinte Juridic. În iunie
2009, Nicu a devenit Prim Vicepreşedinte, coordonând, pe lângă activitatea
Departamentului Juridic şi pe aceea a Departamentului Relaţii Comunitare, dar şi
activitatea echipei care menţine dialogul cu instituţiile guvernamentale autorizate să
evalueze proiectul minier. Nicu are astfel un rol esenţial în cristalizarea şi punerea
în aplicare a strategiei companiei în domeniile juridic, relaţii guvernamentale şi al relaţiei cu
comunitatea locală. Nicolae Suciu este avocat, licenţiat atât în ştiinţe juridice şi administrative, cât şi
în psihologie.

2
 AVANTAJELE IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI RMGC

III. Primul avantaj – proiect bazat pe studii minuţioase

Din punctul meu de vedere principalul avantaj al proiectului e ca nu a fost implementat încă.
Interesul de a continua exploatarea minieră a apărut din 1996, astfel a luat fiinţă în 1997 RMGC, care
timp de 5 ani a făcut explorări geologice, iar din 2001 organizează întâlniri (consultări publice) cu
autorităţile regionale şi locale, cu localnicii, precum şi cu oponenţii proiectului, pentru a răspunde la
întrebări legate de operaţiunile de relocare şi strămutare 
S-au realizat studiile de fezabilitate, studiile de optimizare a capacităţilor de producţie,
studiile de proiectare de bază şi detaliată pentru proiectul minier Roşia Montană, care se actualizează
în mod regulat. S-au elaborat studii de fezabilitate, inclusiv a studii de condiţii iniţiale necesare
Studiului de evaluare a Impactului asupra Mediului (EIM), a fost finalizat Planul de Urbanism
General (PUG) al comunei Roşia Montană, care include şi proiectul minier propus de RMGC. A fost
finalizat Planul de Urbanism Zonal pentru zona industrială Roşia Montană.
RMGC achiziţionează proprietăţi în zona proiectului, pe baza unui Plan de acţiune pentru
strămutare şi relocare, în conformitate cu standardele Băncii Mondiale şi IFC. Toate acestea sunt
revizuite şi îmbunătăţite, în aşa fel încât să reflecte recomandările comunităţii şi ale societăţii civile
Timp de 14 ani s-au făcut studii pentru rezolvarea cerinţelor venite de la cei ce sunt împotriva
proiectului – proiectul devenind extrem de bine pus la punct din toate punctele de vedere.

IV. Al II-lea avantaj – venituri pentru România

Cred că majoritatea românilor au auzit de cele 4 miliarde de dolari pentru economia
României.
Dintre aceştia, 1.8 miliarde USD vor intra direct la bugetul de stat. Aceste fonduri sunt constituite
din dividendele obţinute de statul român, care deţine 19.3% din acţiunile companiei RMGC,
redevenţe plătite de RMGC, precum şi alte taxe şi impozite achitate direct către bugetul statului,
local, regional şi naţional.
Restul de 2.4 miliarde USD reprezintă bani cheltuiţi în România pentru resurse umane, construcţii,
energie electrică, materiale, transport, reactivi, piese de schimb şi altele. Aceste sume reprezintă o
investiţie directă în economia României şi vor ajunge la forţa de muncă, întreprinzătorii şi
companiile româneşti ce vor furniza produse şi servicii pentru RMGC, în faza de construcţie şi cea
de operare.

3
 AVANTAJELE IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI RMGC

Pe lângă aceste beneficii financiare directe, Statul Român beneficiază de propagarea directă
şi indirectă a efectelor economice ale proiectului. Astfel, proiectul minier va crea peste 2.300 de
locuri de muncă directe pe perioada etapei de construcţie a minei, 800 de locuri de muncă directe
în timpul exploatării şi 3.000 de locuri de muncă în total (directe si indirecte) pe perioada operării.
Logistica necesară realizarii proiectului, respectiv drumuri, infrastructură, case, şcoli, servicii
de utilitate publică, sunt construite de investitor şi rămân comunităţii.
De asemenea, RMGC va ecologiza zona atât pe parcursul proiectului, cât şi la final. În plus,
compania asigură ecologizarea prin depunerea garanţiei financiare necesare, special în acest scop,
încă de la începutul proiectului. 
Costurile  de închidere şi ecologizare a proiectului Roşia Montană sunt estimate la această
dată la 135 milioane USD, conform estimărilor experţilor independenţi.

V. Al III-lea avantaj – ecologizarea Roşiei ...

Mineritul modern va remedia mediul afectat de către exploatarea minieră, în timp ce
exploatarile anterioare abandonate din zona au lăsat un mediu înconjurator puternic degradat.
În cadrul proiectului Roşia Montană a fost stabilit un plan detaliat pentru colectarea şi tratarea
apelor acide care se scurg din galeriile miniere abandonate. În plus, vor fi luate măsuri suplimentare
pentru curaţarea văilor Roşia şi Corna, pentru că apa care curge pe aceste pâraie să poata susţine
flora şi fauna acvatică

Doar 15% din cantitatea de apă necesară proiectului va fi luată din râul Aries, restul de 85%
va fi recirculată din iazul de decantare. Toate scurgerile şi exfiltraţiile de pe sau din amplasamentele
proiectului Roşia Montană vor fi captate şi tratate înainte de a fi eliberate în mediul natural.

4
 AVANTAJELE IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI RMGC

Sterilul, înainte de a părasi uzina de procesare, va trece printr-o instalaţie de denocivizare,

care va reduce cantitatea de cianură până la o concentraţie de 5-7 mg/l, după care va fi depozitat într-
un iaz de decantare situat în valea Corna.
Legislaţia din România şi cea din Uniunea Europeană prevede o concentraţie maximă de
cianură în iazurile de decantare de 10 mg/l.
De asemenea se iau măsuri pertinente de prevenire a poluării aerului precum şi împotriva
zgomotelor şi vibraţiilor. Se implementează vom un program detaliat de monitorizare a zgomotului şi
vibraţiilor şi, în funcţie de necesităţi, vor fi aplicate măsuri de prevenire/corectare.
Cianura nu este o substanţă periculoasă în condiţiile în care este folosită conform normelor
stricte de protecţie. În cazul proiectului minier de la Roşia Montană, RMGC asigură, prin procesul
tehnologic şi planul de management al cianurilor, siguranţă deplină a folosirii acestei substanţe.
Planul de management al cianurilor pentru proiectul Roşia Montană a fost elaborat în conformitate
cu Codul Internaţional de Management al Cianurilor.
În ceea ce priveşte biodiversitatea, proiectul Roşia Montană va avea un efect negativ cât
mai mic în perioada de construcţie şi un efect net pozitiv în perioada de reabilitare a minei.

VI. Al IV-lea avantaj – Valorificarea patrimoniului cultural

Patrimoniul cultural poate aduce mulţi vizitatori în Roşia Montană, cu condiţia să fie bine
conservat, restaurat şi pus în valoare.
În viitor, cu investiţii masive în infrastructură şi în conservarea patrimoniului, ca urmare a
realizării proiectului minier, Roşia Montană se va putea mândri cu moştenirea sa culturală.
În şase ani de cercetări arheologice, compania Roşia Montană Gold Corporation a pus la
dispoziţia echipelor de cercetare peste 11 milioane de dolari, urmând să mai aloce încă 35 până la 45
milioane pentru conservarea şi punerea în valoare a patrimoniului. Peste 80 de specialişti au cercetat
13 situri arheologice şi au descoperit, cu ajutorul oamenilor din comunitate angajaţi să participe în
programul de cercetare, 10.000 de artefacte care au fost conservate, reabilitate şi în valoare în viitorul
Muzeu al Mineritului.
Mai jos, cateva dintre cele mai importante obiective protejate de patrimoniu.

5
 AVANTAJELE IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI RMGC

Exemple de lucrari realizate până în prezent

 
Pentru Roşia Montană opţiunea  "turism fără dezvoltare industrială" - nu este viabilă în sine
şi, cu siguranţă, nu în comparaţie cu un plan de dezvoltare a turismului de-a lungul timpului, cu
ajutorul investiţiei în infrastructură.

6
 AVANTAJELE IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI RMGC

RMGC a dispus realizarea unui studiu, care stabileşte modalitatea de promovare a

potenţialului turistic şi modalitatea de abordare a aspectelor legate de turism printr-un proiect
integrat.
La încheierea proiectului minier, va exista un sat nou, plus centrul vechi, restaurat, al
comunei Roşia Montană, cu un muzeu, hoteluri, restaurante şi infrastructură modernizată, plus galerii
de mină restaurate/amenajate muzeistic (ex. cea de la Cătălina Monuleşti) şi monumente
restaurate/conservate precum cel de la Tăul Găuri, Carpeni, Piatra Corbului, Paru Carpeni - care,
toate, vor reprezenta atracţii turistice.
Turismul în sine nu este un panaceu pentru dezvoltarea durabilă şi, într-adevăr, dacă este
practicat incorect, el poate prejudicia foarte mult situaţia socială locală şi mediul înconjurător.
Turismul este doar unul dintre aspectele dezvoltării durabile, împreună cu alte sectoare de activitate.
"Pitoreasca Ţară a Moţilor" completează potenţialul turismului minier. Investiţii semnificative sunt,
totuşi, necesare pentru ca o industrie turistică durabilă din punct de vedere economic, la standardele
ridicate impuse, sa atragă numărul mare de turişti necesar. Aceste investiţii sunt puţin probabile,
având în vedere situaţia actuală din Roşia Montană. RMP oferă gama de activităţi economice
capabile să se adreseze situaţiei actuale şi să dezvolte o infrastructură adecvată a turismului,
împreună cu antreprenorii şi alţi factori interesaţi.

VII. Al V-lea avantaj – beneficii pentru comunitatea locala

Proiectul minier propus de RMGC nu vine în contradicţie cu alte proiecte de dezvoltare
economică a zonei, ci dimpotrivă, poate acţiona ca un factor catalizator al acestora. Efectul economic
şi social direct al proiectului este resimţit în mod deosebit în comunele Roşia Montană şi Bucium,
precum şi în oraşul Abrud. Aceste localităţi, precum şi altele din zona proiectului Roşia Montană, au
o tradiţie minieră îndelungată, fiind puternic afectate de situaţia actuală. Practic, mineritul a dispărut
odată cu închiderea celor două exploatări de stat, RoşiaMin şi Cupru Min, lăsând fără loc de muncă
peste 1200 de oameni din zonă. Lipsa acută a locurilor de muncă îi determină pe oameni, în special
pe cei tineri, să plece către zonele urbane dezvoltate din ţară sau în străinătate. Ca urmare, zona este
într-un proces continuu de depopulare şi îmbătrânire demografică.
La nivelul comunităţii, beneficiile proiectului RMGC sunt următoarele:
 Locuri de muncă – proiectul minier va crea peste 2.300 de locuri de muncă directe pe
perioada etapei de construcţie a minei, 800 de locuri de muncă directe în timpul exploatării
şi 3.000 de locuri de muncă în total, pe perioada operării;
 Veniturile realizate de angajaţi vor fi de peste două ori mai mari decât media câştigurilor
salariale la nivelul economiei naţionale;
 Dezvoltarea afacerilor din zonă ca urmare a politicii de achiziţii a companiei RMGC,
externalizării unor servicii, creşterii puterii de cumpărare a populaţiei + toate acestea vor crea
noi locuri de muncă;
 Acordarea de compensaţii băneşti substanţiale, cu mult peste valoarea de piaţă anterioară,
pentru proprietăţile achiziţionate de companie; cu fondurile obţinute,  oamenii pot nu numai
să-şi refacă gospodăriile afectate, ci şi să demareze afaceri proprii, menite să conducă la
obţinerea unor profituri suplimentare;
 Contribuţii majore la bugetele locale şi la bugetul de stat, ceea ce oferă posibilitatea realizării
de investiţii de utilitate publică în zonă. Valoarea totală a impozitelor, taxelor şi dividendelor
care vor fi plătite pe durata de exploatare a proiectului este de peste 1,8 miliarde de dolari;
 Realizarea unei infrastructuri moderne, care va putea fi folosită şi după închiderea
proiectului;
 Facilităţi de microcreditare şi programe de pregătire adecvate, menite să contribuie la
dezvoltarea spiritului antreprenorial al populaţiei din zonă;

7
 AVANTAJELE IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI RMGC

 Valorificarea patrimoniului istoric şi cultural, ca urmare a programelor de cercetare

arheologică finanţate  de companie.
Alternativele de dezvoltare economică a zonei prin agricultură şi turism pot fi avute în vedere doar
ca surse de venituri complementare pentru persoanele care nu lucrează în industrie sau servicii.
Potenţialul agricol este favorabil creşterii animalelor, dar această îndeletnicire, pentru a asigura un
trai decent, presupune investiţii, cunoştinţe şi mai ales schimbarea mentalităţilor şi practicilor
agricole, ceea ce nu este uşor. Presupunând că ar exista toate condiţiile, doar agricultura nu are
potenţialul de a asigura mijloace de trai locuitorilor din zonă.

n abordarea unei problematici atât de sensibile precum strămutarea, RMGC a avut în vedere  să se
conformeze atat cu legislaţia românească precum şi cu acele instrumente internaţionale care stabilesc
standardele de responsabilitate în acest domeniu.
Conform experienţei Băncii Mondiale pentru proiecte care presupun operaţiuni de relocare &
strămutare, companiile trebuie să abordeze întreg procesul din perspectiva câtorva principii esenţiale:
 comunitatea afectată trebuie informată, consultată permanent şi implicată in luarea deciziilor;
 companiile trebuie să facă eforturi pentru a reduce strămutarea involuntară şi efectele
acesteia;
 planul de strămutare şi sistemul de compensare trebuie să fie concepute ca un program de
dezvoltare a comunităţii şi familiilor afectate, astfel încât întreaga schimbare să aducă
beneficii comunităţii ca întreg şi a familiilor afectate şi să devină o oportunitate de dezvoltare
pentru acestea;
 pentru a reduce riscurile asociate frecvent cu relocarea sau strămutarea, comunitatea şi
familiile afectate trebuie să fie atent monitorizate şi să primească suport specializat pe
parcursul întregului proces.
Planul de Acţiune Pentru Relocare şi Strămutare al RMGC
Aceste principii sunt incluse în Planul de Acţiune pentru Relocare şi Strămutare al RMGC, devenind
astfel obligaţii pe care RMGC şi le asumă:
 Zona propusă pentru a fi dezvoltat proiectul reprezintă aproximativ 25 % din teritoriul
comunei Roşia Montană; restul de 75% din teritoriul comunei – 12 sate, noua aşezare Piatra
Albă şi Zona Protejată - sunt disponibile pentru activităţi economice non-miniere, fiind
integrate planurilor de dezvoltare durabilă;
 Zona propusă iniţial ca zonă industrială a fost micşorată pentru a reduce impactul procesului
de relocare şi strămutare în timp ce zonele protejate şi zona de protecţie a acesteia a fost
extinsă;
 Compania a iniţiat de timpuriu consultări cu comunitatea, studii pentru evaluarea impactului
social şi a propus un plan de măsuri pentru reducerea impactului social al strămutării şi
relocării; RMGC foloseşte mai multe instrumente pentru a mentine un dialog continuu cu
comunitatea – a înfiinţat Birouri dedicate relaţiei cu comunitatea, editează o Gazetă,
organizează consultări publice pentru a informa comunitatea, a clarifica diverse subiecte, a
găsi soluţii şi a decide împreună cu comunitatea asupra problemelor care apar;
 Planul de Acţiune pentru Relocare şi Strămutare se bazează pe o strategie esenţial orientată
pe transformarea strămutarii într-un proces voluntar;
 Procesul de strămutare a fost abordat şi propus comunităţii ca proiect de dezvoltare
comunitară;
 Comunitatea este asistată pe parcursul întregului proces prin Programul de Monitorizare
Permanentă şi Suport pentru Procesul de Relocare şi Strămutare.
Asistenţă şi monitorizarea familiilor pe parcursul procesului de relocare/strămutare
Întrucat adaptarea unei familii sau comunităţi într-o nouă locaţie este un proces care poate necesita
timp şi depinde de mulţi factori, studiile şi experienţa internaţională în domeniul operaţiunilor de

8
 AVANTAJELE IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI RMGC

relocare/strămutare au condus la concluzia că de multe ori doar compensarea proprietăţilor nu este de

ajuns pentru succesul unui asemenea proces, fiind necesară monitorizarea familiilor şi asistarea
acestora în funcţie de dificultăţile care apar pe parcurs.
Pornind de la aceste recomandări, RMGC a înfiinţat în cadrul Departamentului Relaţii Comunitare
un Program specializat de Suport pentru Procesul de Relocare şi Strămutare.
Refacerea mijloacelor de trai la noua locaţie
Pentru a asigura refacerea gospodăriei şi a mijloacelor de trai în noile locaţii, RMGC
 a elaborat sistemul de compensare bazat pe valori de înlocuire; pentru respectarea principiului
valorii de înlocuire, valorile de compensare sunt revizuite periodic în funcţie de dinamica
pieţei imobiliare.
 şi-a asumat responsabilitatea în contractul de vânzare cumpărare că va asigura un loc de
muncă pentru cel puţin un membru din familie, în faza de construcţie a proiectului.
 asigură asistenţă juridică în obţinerea titlurilor de proprietate şi susţine toate taxele aferente,
pentru a asigura accesul la compensare strict familiilor şi gospodăriilor din zona afectată de
proiectul minier.
 acordă asistenţă juridică şi imobiliară pentru achiziţionarea de teren agricol familiilor care
doresc să practice agricultura şi creşterea animalelor în noua locaţie; de asemenea, compania
susţine diferenţa dintre costul unui mp de teren agricol la noua locaţie şi preţul pe mp oferit
de RMGC pentru teren cu aceeaşi destinaţie la achiziţia proprietăţii de sub amprenta
proiectului.
 a creat un Fond special pentru a susţine calificarea şi reconversia profesională pentru
persoanele care îşi caută un loc de muncă în noile locaţii.
 acordă asistenţă în găsirea unui loc de muncă în noile locaţii.
 acordă consiliere privind instrumente de economisire, investiţiile, operaţiunile bancare,
precum şi pentru înfiinţarea şi dezvoltarea unor intreprinderi mici.
Strategia de încurajare a strămutării
RMGC  a consolidat prin Planul de Acţiune o strategie de a orienta opţiunile comunităţii spre
strămutare, oferind beneficii tangibile şi posibilităţi pentru păstrarea bunurilor intangibile ale
comunităţii: subvenţionarea de către companie cu 25 % a preţului construcţiei casei la Piatra Albă;
subvenţionarea terenului de casă cu 50 % atât la Piatra Albă cât şi la Alba Iulia La Recea; prin
strămutare comunitatea are posibilitatea de a prezerva reţelele sociale, de sprijin reciproc şi de
încredere, bunurile de relaţie, identitatea culturală, socială, tradiţiile şi obiceiurile, valori nepreţuite,
ce nu pot fi compensate; RMGC a facut eforturi pentru a documenta şi încuraja păstrarea obiceiurilor
şi a tradiţiilor, printr-un Parteneriat cu comunitatea locală, autorităţile locale şi judeţene.
Compania a început să achiziţioneze proprietăţi din iulie 2002. Până în prezent 78 % din
proprietăţile din zona de impact a Proiectului au fost achiziţionate.
Din totalul celor 794 de gospodării achiziţionate:
1. 143 au fost case nelocuite
2. 150 familii au optat pentru strămutare
3. 501 familii au optat pentru relocare
Decisive pentru orientarea opţiunilor comunităţii (relocare vs strămutare) au fost
strategiile de viaţă ale familiilor din zona propusă pentru a fi dezvoltat proiectul.
Astfel, opţiunea pentru relocare a fost orientată de:
 o tendinţă migratorie preexistentă în zona Roşia Montană înainte de venirea companiei: din
totalul de gospodării achiziţionate până în prezent, 143 au fost case nelocuite, familiile care
deţineau în proprietate aceste case fiind de multă vreme plecate din zona Roşia Montană;
destinaţiile preferate au fost Arad, Timişoara (migraţie economică, în căutarea unor
oportunităţi de dezvoltare);
 urmând acest model, 64 de familii s-au mutat în judeţele Arad, Timişoara, Cluj, Bihor;

9
 AVANTAJELE IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI RMGC

 227 de familii s-au mutat în judeţul Alba şi judeţele învecinate – dintre acestea 45 s-au mutat
în Deva sau în alte localităţi din judeţul Hunedoara, iar 182 de familii s-au mutat în Alba Iulia
şi judeţul Alba – ceea ce a indicat în mod clar Alba Iulia ca destinaţie preferată, motivând
decizia companiei pentru a construi un cartier de locuinţe în Alba Iulia;
 138 de familii s-au mutat în imediata vecinătate a zonei Roşia Montană din dorinţa, pe de o
parte, de a se muta într-o casă mai bună, mai aproape de drumul principal sau de oraşele
învecinate pentru a avea acces la facilităţi şi servicii urbane, dar în acelaşi timp pentru a
rămâne între rude, cunoscuţi,  având acces totodată la toate beneficiile prezente şi viitoare ale
proiectului: loc de muncă, programe de formare profesională, sprijin pentru a deschide o mică
afacere, diferite facilităţi oferite de companie (compania asigură transport pentru comutarea
zilnică în localităţi situate până la 35 de km faţă de Roşia Montană în cadrul politicii de
responsabilitate faţă de angajaţi şi managementului mobilităţii); destinaţiile preferate pentru
aceasta opţiune au fost: satele comunei Roşia Montană aflate în afara zonei propuse pentru a
fi dezvoltat proiectul minier (îndeosebi satele aflate la drumul principal), oraşele învecinate
Abrud, Câmpeni, comuna Bucium;
 De obicei familiile care au optat pentru relocare în judeţe îndepărtate s-au alăturat unei părţi a
familiei mutată de mai mult timp în zona de destinaţie pentru a fi împreună, a deschide o
afacere, a locui într-un oraş mare unde posibilităţile de a găsi un loc de muncă sunt mai
multe, unde copiii lor să poata urma şcoli mai bune şi să meargă la universitate;
 Din totalul gospodăriilor care au optat pentru relocare (498), 100 erau locuite de o persoană
în vărstă care intenţiona să plece la copii.
Opţiunea pentru strămutare la Recea a fost motivată de:
 dorinţa de a trăi la oraş, în resedinţa de judeţ, într-o locuinţă nouă, modernă, tip vila şi de a
rămâne totodată împreună cu o parte a comunităţii;
 preţ la mp construit la cheie subvenţionat de companie;
 infrastructuri moderne, standarde de viaţă ridicate;
 125 de familii au optat până în prezent pentru strămutare în cartierul rezidenţial construit de
companie la Alba Iulia.
Opţiunea pentru strămutare la Piatra Albă – Roşia Montană a fost motivată de:
 dorinţa de a nu părăsi comunitatea, de a rămîne în Roşia Montană, mândria de a fi roşian şi a
rămâne între roşieni, aşteptările mari create de companie privind viitorul acestei zone, dorinţa
de a locui într-un sat în acelaşi timp modern şi tradiţional;
 25 de familii au contractat până în prezent o casă la Piatra Albă.

Recea
Cartierul Recea este rezultatul unei viziuni comune a companiei RMGC şi a
comunităţii,viziune bazată pe două principii esenţiale împărtăşite: "Comunitatea trebuie să
rămână împreună" şi "Vrem să ne mutăm, dar la mai bine"
Până în prezent 125 de familii au ales să devină cetăţeni ai municipiului Alba Iulia, optând
pentru unul din tipurile de case construite de RMGC în cartierul Recea.

La începutul procesului de consultare pentru amplasamentul de

strămutare Recea, Departamentul de Relaţii Comunitare a organizat vizite la Alba Iulia - La
Recea şi a dat familiilor posibilitatea de a alege (rezerva) lotul de casă - înainte de a lua

10
 AVANTAJELE IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI RMGC

decizia de a vinde proprietatea din zona de impact a proiectului. Pentru a păstra reţeaua de
relaţii sociale din comunităţi sunt luate în considerare toate opţiunile care au fost formulate în
acest sens, pentru a da comunităţilor posibilitatea de a re-constitui structura de relaţii sociale
şi de sprijin comunitar. Compania este orientată în gestionarea schimbării dupa principiul
conform căruia câştigul înregistrat prin atingerea unor standarde de viaţă mai ridicate să nu
fie asociat cu pierderea valorilor, tradiţiilor, a culturii comunitare. Ambele amplasamente de
strămutare au fost proiectate în ideea că aceste valori să nu se risipească iar comunităţile să
rămână laolaltă.
Cartierul Recea a fost construit într–o zonă de dezvoltare urbană în continuă expansiune, iar
RMGC a iniţiat în timp consultări intense cu părţile interesate, pentru toate deciziile legate de
amplasarea siturilor de strămutare, proiectele cartierelor de strămutare sau modelele de case.
Cartierul Recea în cifre:

 investiţia totală în proiectul de la Recea se ridică la peste 32 milioane USD;

 proiectul a fost dezvoltat de la zero pe o suprafaţă de aproximativ 24 de hectare;
 terenul a fost achiziţionat de RMGC în 2003 – 2004;
 toate obligaţiile legale, normele şi standardele au fost respectate cu stricteţe;
 toate cele 1670 de persoane care au lucrat până în prezent pe site au fost cuprinse în sesiuni
de instructaj pentru protecţia muncii;
 peste un milion de ore de muncă pe şantier fără niciun incident;
 lucrările la infrastructură au fost începute de la zero fiind nevoie de realizarea reţelelor de
apă, gaz, curent şi canalizare care sunt integral în subteran;
 cartierul cuprinde peste 13 km de trotuare şi drumuri;
 întreaga infrastructură a fost predată Primăriei Municipiului Alba Iulia.

Piatra Alba
Prin însuşi conceptul său iniţial – prevăzut a dezvolta o Zonă Centrală de instituţii publice şi
servicii şi totodată o zonă de locuit, proiectul Piatra Albă a constituit principalul obiectiv al strategiei
Companiei de a încuraja familiile din zona afectata de proiect să rămână în Roşia Montană.
Întrucât în “Piatra Albă” va fi totodată construit, pe lângă zona rezidenţială, şi viitorul centru
civic al comunei Roşia Montană, un criteriu important în alegerea locaţiei a fost ca aceasta să fie
accesibilă din toate satele comunei. Piatra Albă se afla în centrul geografic al comunei Roşia
Montană, mai sus de Gura Roşiei, pe dealul dintre valea Roşia şi valea Vârtop, situată imediat la
nord. În prezent, zona nu este decât un teren comunal, amestec de păşune şi pădure, fără niciun
element de infrastructură disponibil în vecinătate. Locaţia a fost aleasă pe baza unui proces de
consultare cu autorităţile locale,  localnicii şi experţii.
Zona Centrală a amplasamentului va cuprinde clădirile de interes public,  primărie,  poliţie,
poştă, bancă, biserică, şcoală, grădiniţă, centru multifuncţional, muzeu, dispensar, farmacie, spaţii
comerciale, spaţii pentru agrement sau de atractivitate pentru dezvoltarea turismului în zonă, han,
hotel, zonă de târg, pentru activităţi sportive, sală de sport, patinoar, teren de fotbal, parc, locuri de
joacă pentru copii.
Pentru a îmbunătăţi capacitatea comunităţii de a dezvolta în viitor un sector economic ne-
minier, Piatra Albă a fost totodată proiectat ca viitor sat turistic, conceptul acestuia fiind  propus de

11
 AVANTAJELE IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI RMGC

specialişti în dezvoltarea durabilă a zonelor montane; proiectul încearcă să îmbine arhitectura

tradiţională şi aspiraţiile comunităţii de a avea acces la instituţii publice, servicii sociale şi culturale
moderne; proiectanţii au încercat totodată să valorifice la maxim cadrul natural în care vor fi
amplasate viitoarele construcţii.
Viitorul sat Piatra Albă va fi dezvoltat pe o suprafaţă de 60 de hectare, cu posibilitatea de
extindere până la 400 de case. Până în prezent un număr de 24 de familii au optat pentru ansamblul
rezidenţial Piatra Albă. Au fost proiectate mai multe modele de case pentru ca oamenii sa aibă mai
multe opţiuni (case pe mai multe nivele sau pe un singur nivel, cu diferite suprafeţe de teren). 
Pentru a prezerva comunitatea şi retelele de relaţii sociale din comunitate, compania
încurajează familiile din zona de impact a proiectului să opteze pentru strămutare, oferind o serie de
beneficii - pentru cei care optează pentru o construcţie nouă la Piatra Albă, RMGC suportă 25% din
costul total al construcţiei (casa de locuit), proprietarul urmând să plătească doar 75% din valoarea
totală a casei.
 RMGC se obligă în scris prin contractele de vânzare-cumpărare şi schimb că va asigura
un loc de muncă pentru cel puţin un membru din familie în faza de construcţie a minei.
 RMGC îşi menţine interesul de a porni cât mai repede construcţia noii aşezări. Pentru
ca acest lucru să fie posibil trebuie însă să fie parcurse mai multe etape de autorizare a
complexului Piatra Albă.
 Prin dezvoltarea noului amplasament de la Piatra Albă, Compania vizează constituirea
în această zonă a unei comunităţi rurale model, ceea ce va însemna pentru comunitate
beneficii pe termen scurt, mediu şi lung, creşterea atractivităţii şi valorificarea
potenţialului turistic, dezvoltarea turismului cultural şi a turismului industrial precum şi
a altor oportunităţi prin care potenţialul zonei să fie pus în valoare în mod durabil.

VIII. Concluzii
Oamenii astia sunt tinuti de ani de zile la usi! Au fost batjocoriti in toate felurile. Cand n-
aveau basca pe cap, li se cerea sa faca rost de una! Cand isi faceau rost de basca, li se spunea ca nu
e din material ecologic.
S-au conformat si au acceptat mai toate solicitarile puterilor vremii. Au modificat planul
initial astfel incat el sa fie conform cu normele romanesti si europene. Si-au asumat protectia zonei
istorice si a mediului, ba si cheltuieli de zeci de milioane de dolari, in conditiile in care statului
roman i se rupe de mediu si cultura.
Nu sunt ok toate acestea? Foarte bine! Sa le refuzam proiectuli! Dar macar sa le spunem ceva
concret!

12