UNIVERSITATEA DIN BACAU

FACULTATEA DE INGINERIE
INGINERIA SI PROTECTIA MEDIULUI IN
INDUSTRIE

PROIECT
ECOLOGIE

INDRUMATOR : STUDENT :
AS. UNIV. DRD. DUMITRA
RADUCANU GRUPA : 322B

BACAU
 -2009-
TEMA PROIECTULUI
ECOLOGIZAREA COMUNEI BERZUNŢI PRIN
EDUCAREA POPULATIEI IN DOMENIUL
ECOLOGIEI SI A DEZVOLTARII DURABILE

CUPRINS :

1. INTRODUCERE
2. OBIECTIVELE PROIECTULUI
3. MONOGRAFIA COMUNEI BERZUNŢI
4. SITUATIA ACTUALA A COMUNEI
5. ACTIUNI PROPUSE
A. AVERTIZAREA POPULAŢIEI
b. INSTALAREA COSURILOR ECOLOGICE SI ANGAJAREA
PERSONALULUI RESPONSABIL CU INTRETINEREA
CURATENIEI
c. CONFERINTE « ECOLOGICE »
d. CURATENIA GENERALA
E. EDUCAREA ELEVILOR IN DOMENIUL ECOLOGIEI SI A
DEZVOLTARII DURABILE
f. CONSTRUIREA BIORAFINARIEI
g. LEGISLATIA
6. CONCLUZII

2
 1. INTRODUCERE

Ideea realizării acestui proiect a apărut in urma constatării modului de gândire si de actiune
al locuitorilor comunei Berzunţi. Am observat că majoritatea berzunţenilor, de la copilul din
gradiniţă şi până la cel mai in vârstă, au o mentalitate greşită privind mediul înconjurător, şi din
punctul meu de vedere cred că aceasta se datorează faptului că lipseşte cu desăvârşire o educaţie
despre ecologie şi dezvoltare durabilă. Acest proiect vine cu tocmai această idee de a educa
populaţia din Berzunţi, pentru a schimba modul de gândire al acestora.
Se urmăreşte introducerea noţiunilor de DEZVOLTARE DURABILĂ - "dezvoltarea care
urmareşte satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite posibilităţile generaţiilor viitoare de
a-şi satisface propriile nevoi" şi ECOLOGIE – „ştiinţă care studiază interrelaţiile dintre
organismele vii şi mediul lor de viaţă ~ socială = disciplină sociologică având ca obiect studiul
relaţiilor omului cu mediul său, natural şi social” în gândirea lor, aceasta pentru ca generaţiile
viitoare să se poată bucura de darurile naturii în aceeaşi măsură ca şi noi.
Proiectul de faţă conţine obiectivele, câteva date despre comuna Berzunţi, problemele
acesteia şi posibilităţile de rezolvare a acestora.

2. OBIECTIVELE PROIECTULUI

Aplicarea acestui proiect urmareşte:

• educarea populatiei din comuna Berzunţi in domeniul ecologiei si al

dezvoltării durabile;
• curăţarea şanturilor a pâraielor si a tuturor zonelor pline de gunoaie din
comuna Berzunţi ;
• amplasarea de coşuri ecologice si pubele pe toata raza comunei Berzunţi ;
• angajarea de personal pentru păstrarea curăţeniei in zonă ;
• aplicarea unor legi ecologice proprii comunei Berzunţi ;
• introducerea in şcolile din Berzunţi a unor opţionale de ecologie si de
dezvoltare durabilă ;
• construirea de diguri pe marginea pâraelor acolo unde e necesar ;

3
 3. MONOGRAFIA COMUNEI BERZUNŢI
Sate componente Dragomir, Berzunţi şi Buda
A. Situaţia administrativă:
Comuna: Berzunţi
Judeţul: Bacău
Colectivităţi învecinate:

1. La Nord - comuna Poduri şi comuna Bereşti-Tazlău,

2. La Est - localitatea comuna Sănduleni (satul Verşeşti-Coton),Livezi (satele Prăjoaia şi
Scăriga),
3. La Sud - localităţile Dofteana (sat Poiana) şi Bârsăneşti (satul Albele),
4. La Vest cu localităţile Dofteana (satul Larga), Dărmăneşti (Plopu).

B. Situaţia geografică:
Localizarea:

Comuna Berzunţi este aşezată în partea central-vestică a judeţului Bacău, pe valea pârâului
cu acelaşi nume Berzunţi, afluent pe partea dreaptă a râului Tazlău şi a fost atestaţi documentar la
29 iunie 1400 prin actul de danie a domnitorului Alexandru Voievod.

Localitatea se află la o depărtare de 39 km fată de oraşul reşedinţă de judeţ, municipiul

Bacău, la 28 km fată de mun. Oneşti, la 22 km faţă de oraşul Moineşti,

Comuna Berzunţi se afla in centrul Moldovei si al judetului Bacau, cuprinsa intre vaile
Trotusului si al Tazlaului :

4
 Suprafaţa şi limitele:

Suprafaţa teritoriului administrativ este de 5.570,83 ha.

Limitele absolute:

1. zona Carpaţilor Orientali - Culmea Berzunţi

2. zona depresiunii subcarpatice a Tazlăului;

Mijloace de acces:

- Principala cale de acces o constituie Drumul Judeţean 117, care face legătura între
localităţile Livezi-Poduri-Moineşti-Bolatău.

C. Situaţia fizică:
Altitudinea (min., max.) şi topografia:

min.–420,–450m
max.– 983 m – vârful Măgura – Bulimandru;

Zonă sub forma unor dealuri şi coline cu spinări largi sau înguste, cu orientare
perpendiculară sau oblică faţă de direcţia Tazlăului, determinată de direcţia principalilor afluenţi ai
acestuia, ce coboară din munţi.

Geologia şi hidrografia:

Teritoriul comunei se extinde atât în domeniul orogenului carpatic, în flişul pânzei de

Tarcău, cât şi în domeniul subcarpatic, în zona internă a avantfose Carpaţilor Orientali, falia de
încălecare care separă cele două unităţi structurale trece pe la poalele Culmii Berzunţi (Culmea
Bulimandru) şi este pusă în evidenţă de abrupturi de relief, împădurite, şi de asemenea de prezenţa
sporadică a unor izvoare mineralizate (slatine). Constituţia petrografică este dată de prezenţa
masivă a rocilor de vârstă Pleogen – Luteţian, cu grosimi de până la 3000 m fliş grezos şi argilo –
grezos, adică din alternanţe de gresii calcaroase cenuşii cu argile roşii, verzi sau cenuşii şi uneori şi
marnocalcare.

Principalul curs de apă este pârâul Berzunţi, care se formează parţial din confluerea
pâraielor Butucari şi Bradul, primul izvorând din zona montană , de sub vârful Măgura iar cel de-
al doilea de pe flancul de nord a Dealului Pipirigului din zona Piscul Pusnicului, pârâul Butucari
mai primeşte şi apele pârâului Slatina.

Al doilea curs de apă este pârâul Dragomir ce se formează de sub Creasta Berzunţi care se
varsă în pârâul Moreni. În aval la cca. 1 km pârâul Moreni mai primeşte pârâul Berzunţiul Negru
iar la cca. 0,5 km înainte de ieşirea de pe teritoriul comunei mai primeşte şi pârâul Puşcaşu.

5
 Peisajele:

Păduri de foioase şi conifere, păşuni şi fâneţe.

Climatul

Temperaturile:

temperatura medie anuală 8,4 0C.

temperatura medie a lunii celei mai calde este de + 19,50C iar a lunii celei mai reci este de – 3,5
0
C.

Precipitaţiile: Cantitatea medie anuală precipitaţiilor - 750 mm.

Flora şi fauna: pedologia (solul)

Comuna Berzunţi fiind o zonă de contact munte – deal are ca vegetaţie dominantă
silvostepa şi pădurea. Ea se caracterizează prin păduri de foioase şi conifere în zona mai înaltă.
Vegetaţia lemnoasă este constituită din arbori de pădure care cresc şi pe pantele abrupte,
înregistrându-se esenţe de stejar, fag, carpen. În etajul superior se întâlneşte molidul, pinul şi
bradul alb.

În cadrul vegetaţiei ierboase din zonă predomină gramineele, păiuşul, pirul gros, trifoiul
roş şi alb, lucerna sălbatică, etc. Tipurile de sol identificate în teritoriu:

1. Pseudorendzina
2. Solul brun argiloiluvial
3. Solul brun luvic
4. Solul albic
5. Solul brun eumezobazic
6. Solul gleic
7. Regosolul
8. Solul aluvial

Populaţia:

a. Numărul de locuitori: - 5350

b. Structura populaţiei pe vârste şi sex:

1. 1840 < 18 ani

2. 3510 > 18 ani
3. 48 % - bărbătesc
4. 52 % - femeiesc

6
c. Religiile:

1. ortodoxă – 1.590 familii,

2. catolică – 350 familii
3. altele – 10 familii

d. Activităţi culturale:

Bibliotecă comunală

Repere istorice

a) Istoricul general si atestarea documentară:

Localitatea a fost atestată documentar prin actul de danie emis de domnitorul

Alexandru cel Bun emis la data de 29 iunie 1400.

b) Patrimoniul, vestigii / locaţii arheologice şi centre de interes :

1. Biserica Adormirea Maicii Domnului – ctitoria lui Bogdan Lăpuşneanu (1560 – 1572)
2. Mănăstirea Sfântul Sava Buda

Activităţi economice:

1. Agricultura şi creşterea animalelor:

2. Industria locală:
3. Comerţul şi artizanatul:
4. Serviciile şi principalele instituţii specifice:
5. Turismul:
6. Resursele naturale exploatate şi cele potenţiale:
7. Potenţialul de dezvoltare şi de investiţii:

SCOALA CU CLASELE I-VIII "AL.CEL BUN" BERZUNŢI

7
 Patrimoniul, vestigii / locaţii arheologice şi centre de interes :

1. Biserica Adormirea Maicii Domnului – ctitoria lui Bogdan Lăpuşneanu (imag 1) ;

2. Manastirea Sfantul Sava – Buda (imag 2);

Schitul Sfantul Ilie - Berzunţi

8
 4. SITUATIA ACTUALA A COMUNEI

Situatia actuala a comunei Berzunţi este, din punct meu de vedere ecologic, una jenanta.
Ceea ce intalnesti pe marginea drumului, in santuri sau chiar in mijlocul drumului, si mai grav, pe
marginea paraielor sunt gramezi uriase de tot felul de deseuri, deseuri care de cele mai multe ori
ar fi putut fi reutilizate sau reciclate. Acest fapt il pun pe seama lipsei educatiei sau proastei
educatii primite acasa sau la scoala si pe faptul ca in comuna nu exista nici o pubela sau cos.
Urmatoarele poze sunt suficient de sugestive, aratand fata neagra a comunei Berzunţi :

Satenii gandesc
ca orice groapa,
provocata de alunecari
de teren sau de
siroaiele de apa este
perfecta pentru toate
lucrurile de care nu
mai au nevoie in
gospodaria lor.
Imaginea de alaturi
prezinta cazul unei
gropi produsa de o
alunecare de teren in
preajma soselei si a
paraului,pe care satenii
au infundat-o cu tot
felul de gunoaie, care
ajung de multe ori
pana in parau.

9
 Marginea
paraului este un
adevarat depozit
de gunoaie.
Sateanul nu stie
ca atunci cand
merge la oras va
bea din apa
aceasta pe care el
o polueaza.

Aici se poate
observa gramada
de coceni care ar
fi putut fi
utilizati in
furajele
animalelor sau ca
ingrasamant
natural, daca ar fi
urmat diferite
procese.

10
 Animalele
moarte de
diferite boli isi
gasesc
mormantul tot
in apa. Satenii
nu stiu ca
acestea pot
transmite
diferite boli.

Satenii folosesc gunoaiele ca dig impotriva apelor umflate de la ploile abundente :

11
 O gramada de PET-uri si alte
gunoaie s-au strans chiar
undeva langa drum in
apropiere de centrul
comunei ; acestea sunt
probabil provenite de la
blocul din preajma si de la
scoala.

Satenii nostri cred ca este bine sa astupi orice groapa (nu conteaza cu ce) :

Santurile neingrijite devin peste noapte «cosuri de gunoi » :

12
Populatia nu stie ca pot utiliza coardele de la vita de vie pentru a imbunatati proprietatile solului,
pentru ei e mai simplu sa le arda :

13
Nici macar padurea nu mai poate ‘respira’ din cauza gunoaielor :

Chiar si oamenii din alte localitati trec prin zona

si lasa saci de gunoaie in urma, sau dupa ce vin sa
faca un gratar la iarba verde « uita » sa mai
stranga resturile.

14
 5. ACTIUNI PROPUSE

A. AVERTIZAREA POPULAŢIEI
In acest scop se vor construi placute de tabla cu avertismente pentru cei ce arunca gunoaiele
unde nu trebuie, pentru fiecare loc unde se gasesc gunoaie mai multe. Pe placute se vor scrie
cuvinte ce vor avertiza populatia in privinta amenzilor ce se dau pentru aruncarea gunoaielor la
intamplare. Avertismentul va fi scurt si la obiect, de exemplu :
!!!Atentie !!!
Aruncarea gunoaielor in spatii neamenajate
este pedepsita cu amenzi de la 50 la 500 roni.

B. INSTALAREA COSURILOR ECOLOGICE SI

ANGAJAREA PERSONALULUI RESPONSABIL
CU INTRETINEREA CURATENIEI

Primaria va fi cea care va suporta cheltuiala pentru instalarea in comuna Berzunţi a 60 de

cosuri si a 6 pubele si va angaja doi muncitori care vor fi responsabili cu intretinerea curateniei in
comuna. Angajatii vor trebui sa locuiasca neaparat in comuna Berzunţi. In privinta salariului,
acesta va fi putin peste minimul pe economie.
Fiecare familie va putea scapa de gunoaie prin simpla incarcare a acestora într-o maşină de
salubritate care va fi pusă la dispozitie de catre primarie.

C. CONFERINTE « ECOLOGICE »
Se vor tine trei conferinte cu teme legate de ecologie si de dezvoltarea durabila, iar o
conferinta va fi tinuta pe tema poluarii. La aceste conferinte vor fi invitati doi specialisti in
domeniu si se vor tine pe scena din centrul comunei. In cadrul acestora se vor trata subiectele ce
privesc strict zona comunei Berzunţi. Se vor evita amanuntele ce nu prezinta interes si se vor
clarifica nelamuririle cetatenilor. La conferinte vor fi invitati toti locuitorii comunei. Invitatia se va
face prin lipirea unor afise care vor arata in felul urmator :

15
 Crezi ca stii totul despre ecologie si dezvolare durabila ?

Daca nu stii nimic sau vrei sa afli mai multe esti invitat la
CONFERINTA « ECOLOGICA » ce va avea loc Duminica la
ora 14 pe scena din centrul comunei. Ii vom avea ca invitati pe …
specialisti in domeniul ecologiei. Conferinta se va incheia cu un
spectacol surpriza.

Nu rata ocazia de a sti mai multe !

Te asteptam cu drag !

Pentru o participare cat mai masiva ar fi de preferat si invitarea unor cantareti pentru
sustinerea unui concert in aer liber dupa conferinta.

D. CURATENIA GENERALA
Pentru realizarea acestei etape a proiectului fiecare familie va fi obligata sa-si curete
santurile din fata casei, si indemnata sa-si curete si curtea. Toate gunoaiele, inclusiv aparaturile
vechi si stricate vor fi colectate de o masina pusa la dispozitie de primarie.
Pentru curatarea spatiilor publice se va organiza o adunare a persoanelor care primesc
ajutor social precum si a persoanelor dormice de munca in folosul comunitatii timp de doua
saptamani. Se vor organiza echipe in functie de numarul persoanelor participante care in primul
rand vor curata zonele afectate, apoi vor repara drumurile inaccesibile, vor sapa santuri, vor repara
sau vor vace alte poduri, vor planta pomi care vor fi pusi la dispozitie de catre Directia Silvica
Livezi sau de la voluntari.
Ca un imbold pentru participare in masa, la sfarsitul actiunii primaria va acorda diplome
simbolice de participare .

16
 DIPLOMA DE PARTICIPARE
SE ACORDA
DOMNULUI/DOAMNEI-----------------------------
--------- ,PENTRU ACTIVITATEA
DESFASURATA IN PERIOADA PROGRAMULUI
« ***BERZUNTI*** MICUL NOSTRU
PARADIS ».

DATA
PRIMAR
-- -- --
---------- ---------

E. EDUCAREA ELEVILOR IN DOMENIUL

ECOLOGIEI SI A DEZVOLTARII DURABILE

Aceasta etapa va putea fi realizata cu ajutorul scolii, astfel se va introduce in scoala un optional de
ecologie care este indispensabil dat fiind existenta actiunilor negative ale populatiei din zona
asupra mediului. Noua disciplina va putea fi simplu denumita ecologie. Aceasta poate fi conceputa
sub forma de modul. Obiectivele disciplinei sunt urmatoarele :

1. Dobândirea unor noţiuni de bază cu privire la caracteristicile şi funcţionarea ecosistemelor;

17
 2. Identificarea principalelor activităţi umane cu impact asupra mediilor naturale şi luarea în
consideraţie a preocupărilor de mediu în concepţia dezvoltării durabile;
3. Înţelegerea noţiunii de biosferă şi a factorilor de degradare a acesteia a legilor
fundamentale ale menţinerii vieţii care se referă pe de o parte la reciclarea materiei şi pe de
alta parte la economia de energie în cadrul ecosistemelor;
4. Necesitatea cunoaşterii ecosistemelor acvatice şi înţelegerea fenomenelor fizice, chimice şi
biologice de la nivelul acestora;
5. Cunoaşterea factorilor ecologici şi a modului în care aceştia condiţionează dezvoltarea
organismelor;
6. Cunoaşterea funcţionării ecosistemelor care include captarea energie solare, transformarea
şi trasferul ei precum şi desfăşurarea circuitelor globale ale materiei;
7. Dobândirea cunoştinţelor de bază în ceea ce priveşte ciclurile biogeochimice din natură;
8. Optionalul va cuprinde si 4 ore de practica, in cadrul carora elevii vor fi insotiti de profesor
pentru curatarea anumitor zone din comuna.

Modulul va avea urmatorul continut:

Capitol Conţinut
1.Biosfera origine; evolutie si factori de degradare ai biosferei
2.Echilibre notiunea de ecosistem; legile evolutiei comunitatilor ecologice; ecosisteme
ecologice majore de pe glob;
3.Ecosistemele proprietăţi fizico-chimice ale apei; ecosistemele lentice, ecosistemele lotice;
acvatice organismele prezente in mediile acvatice; impactul antropic asupra
ecosistemelor acvatice si consecinţe ecologice;
4.Factorii notiunea de factor limitant; legile minimului, tolerantei si valentei
ecologici ecologice; adaptarea organismelor la factorii de mediu; clasificarea
factorilor ecologici; actiunea factorilor limitanti;
5.Transferul de structura biocenozei, nivele, lanturi si retele trofice; subdiviziunile
materie si biocenozei; fluxul de energie si circulatia materiei;
energie in
ecosisteme
6.Cicluri ciclul oxigenului; ciclul carbonului; ciclul azotului; ciclul fosforului; ciclul
biogeochimice sulfului;

F. CONSTRUIREA BIORAFINARIEI
Se stie foarte bine ca tara noastra, ca de altfel si intreaga Europa, incurajeaza orice idee care este
referitoare la protectia mediului. Astfel cu sprijin din partea statului se poate construi o mini
biorafinarie unde se va produce biocombustibil din biomasa plantelor oleaginoase, ierboase sau
lemnoase, deşeurile agricole şi forestiere, deşeurile organice din zona comunei Berzunti si din
zonele invecinate.
Astfel se vor putea crea noi locuri de munca, si vom scapa si de gunoaie.

18
 G. LEGISLATIA

Se vor aplica legile deja existente si se vor propune legi noi pentru pedepsirea persoanelor
ce arunca gunoaiele in locuri neamenajate.

6. CONCLUZII
In urma aplicarii acestui proiect se asteapta realizarea obiectivelor propuse spre rezolvare,
astfel oamenii se vor putea bucura de primirea informatiilor despre ecologie si dezvoltare durabila
si vor putea aplica acestea in viata de zi cu zi.
In felul acesta berzuntenii se vor putea bucura de natura in toata splendoarea ei, pentru ca
la urma urmei natura se poarta cu omul dupa cum si acesta se poarta cu ea.

19