Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
- Captarea: cuprinde ansamblul de constructii si instalatii prin care apa e preluata dintr-o sursa
naturala. Ex de subsisteme:
a) Suberana: prin puturi sau prin drenuri;
b) De suprafata (din rauri/lacuri): prin baraje de derivatie, prize de fund sau mobile etc.
- Tratarea: cuprinde ansamblul de constructii si instalatii prin care calitatile apei la sursa sunt aduse la
nivelul cerintelor utilizatorului.
- Epurarea: are drept obiectiv purificarea apei uzate a.i. la deversare sa nu modifice caracteristicie
natural ale receptorului, iar daca apar modificari sa revina la valoarea normala, in urma proceselor de
autoepurare. Exista mai multe feluri de epurare:
a) Primara: mecanica;
b) Secundara: biologica;
c) Tertiara: chimica.
Pe langa aceste subsisteme enumerate, un circuit complet de utilizare a apei mai cuprinde:
Statii de pompare;Rezervoare de inmagazinare;Magistrale de apa;Retele de distributie, canalizare si
colectare a apelor uzate industrial etc.
Schema generala a unui sistem de utilizare a apei:
1. Captarea apei;
2. Statie de pompare;
3. Treapta de tratare;
4. Evacuare nisip, namol;
5. Statie de pompare;
6. Aductiune principala;
7. Retea de distributie stradala;
8. Consumatori casnici sau industriali;
9. Retea de canalizare;
10. Colector principal pt. ape uzate;
11. Statie de epurare;
12. Canal de evacuare spre emisar;
13. Namol ce se indeparteaza din statie
pt. prelucrare separate.
Culoarea: apa pura este incolora, intr-un strat mai gros este albastruie, iar orice alte nuante se
datoreaza prezentei in apa a unor substante dizolvate.
Se determina in comparatie cu solutii etalon de clorura de platina si potasiu si clorura de
cobalt. Fiecare grad de culoare corespunde la 1 mg/l platina. Pt. apa potabila se accepta
maximum 15 grade de culoare.
2
Manganul: insoteste de obicei fierul in apele subterane si da o culoare bruna.
Magneziul: ca si calciul, determina duritatea apei; ofera un gust amar.
Amoniacul: pune in evident contaminarea apei potabile cu apa provenita din reteaua de canalizare;
poate fi si de natura minerala, provenind de la minereurile ce contin azotati.
5. APA INDUSTRIALA
- Din infiltratii
- Condensul vaporilor de apa de la supraf rocilor stratului acvifer.
- Existent unui strat impermeabil de baza deasupra caruia sa fie straturile permeabile
- Stratul de baza are forma de albie ce limiteaza lateral stratul acvifer
- Se extrag numai apele dintr pori si granule. O parte e retinuta la supraf rocilor
- Debitul urmareste debitul maxim al precipitatiilor cum intarziere (tipul de infiltrare a apei in sol si
viteza de curgere, distant punctului de captare).
Apele subterane pot fi :
Zona de protectie sanitara cu regim sever: cuprinde terenul din jurul captarii, unde este interzisa orice
folosinta sau activitate care, punand apa in contact cu factorii externi, ar putea conduce la contaminarea sau
la impurificarea acesteia.
Zona se imprejmuieste si se supravegheaza permanent cu paza.
3
Zona de protectie sanitara cu regim de restrictie: cuprinde teritoriul din jurul zonei de protective
sanitara cu regim sever, astfel delimitat incat prin aplicarea de masuri de protective, in functie de conditiile
locale, sa se elimine perilolul de alterare a calitatii apei.
Limitele zonei se marcheaza prin borne sau semen vizibile, cu mentiunea “zona de protective sanitara”.
Zona de observatie sau perimetrul de protectie hidrogeologica: cel mai indepartat de punctul de
prelevate a apei, are rolul de a asigura protectia fata de orice substante greu degradabile sau nedegradabile si
regenerarea debitului de apa prelevat prin lucrarile de captare.
- Utilizata pt. exploatare, da rezultatele cele mai sigure asupra caracteristicilor structurilor straturilor
de pamant(apa) intalnite;
- Aplicata la executia puturilor forate, asigura o calitate buna a putului prin pastrarea nealterata a
permeabilitatii naturale a stratului acvifer la contactul cu peretele putului;
- Utilajul de lucru este mai simplu, are o greutate mai mica, deci este mai usor de trasportat.
Dezavantajele metodei:
1. Turla (trepied)
2. Troliu
3. Cablu
4. Macara
5. Carlig
6. Prajini
7. Prajina grea
8. Sapa
9. Şaht
10. Burlane de tubaj
Puturile sapate au de obicei forma rotunda in plan cu diametrul interior 0,8 – 1,5 m.
Apa din stratul subteran patrunde in put print-o serie de orificii laterale si apoi este condusa
mai departe printr-o conducta metalica prevazuta cu sorb la capat.
Pe conducta este prevazuta o vana care se manevreaza de la postul interior al putului.
La partea superioara putul este inchis cu o placa de beton armat, prevazuta cu un tub de
ventilatie si cu un capac pt accesul personalului de exploatare.
Putului este prevazut cu o scara metalica pentru coborarea in interiorul sau.
4. Scara
7. Conducta de aspiratie
10.Coloana filtranta
11.Peretele putului forat
12.Etansare
13.Caminul putului forat
14.Capac de acces cu ventilatie
15.Strat impermeabil din argila
Primele 2 se utilizeaza pt. structure acvifere la adancimi mici, de pana la 8m. Varianata a3a
se utilezeaza pt. adancimi mari si debite importante.
Conducta de sifonare se prevede de obicei cu o panta 0,5 – 1%, pentru a permite acumularea
aerului in partea superioara si o amorsare usoara a conductelor.
Conductele se dimensioneaza pentru o viteza de curgere a apei de 0,3 – 0,8 m/s. O viteza mai
mica determina innisiparea conductelor, iar o viteza ma mare duce la pierderi de sarcina prea mari.
6
P1-P8 – Puturi de captare
1. Conducta de sifonare
2. Put colector
3. Conducta de aspiratie
4. Statie de pompare
5. Pompa de vacuum
6. Pompa de apa
7. Rezervor de vacuum
In ultimul timp s-au dezvoltat sisteme similare, prin conducte de aspiratie de tip automorsant.
(Se utilizeaza un elevator pe capatul conductei de sifonare, care functioneaza chiar cu apa care curge
din conducta in putul colector).
b. Tuburi de drenaj
1. Strat de baza
2. Drenul de captare
3. Filtru invers
4. Protectie de argila
5. Nivelul panzei subterane
7
In anumite conditii hidrogeologice favorabile, apele subterane pot iesi in mod natural la suprafata
terenului formand izvoarele.
Izvoarele se impart in 2 categorii:
- Izvoare descendente (sau la coasta);
- Izvoare ascendente (sau la terasa).
Izvoarele descendente sunt acelea care apar pe coastele muntilor si dealurilor, acolo unde apa unui
strat subteran permeabil, sustinut de un strat de baza impermeabil, iese la suprafata.
Izvoarele ascendente sunt acelea care apar in locurile in care presiunea apei subterane este mai
ridicata decat nivelul de iesire, din cauza ca stratul acvifer este cuprins intre 2 strate impermeabile.
a) Izvor descendent
b) Izvor ascendent
1. Compartiment de deznisipare
2. Compartiment de priza
3. C. de golire si preaplin
4. Straturi filtrante din pietris
5. Strat de protectie din argila
6. Barbacane
7. Pasarela
8. Canal de golire
9. Clapeta terminal
10. Usa metalica
11. Tub de ventilatie
Captari de mal - se aplica la raurile mari care asigura adancimile necesare la malul raului, fara baraj.
Constructia captarii se realizeaza prin camera amplasate in mal si compartimentate in:
Bazinele de captare pot fi amplasate in mal sub forma unor pungi cu accesul apei dinspre amonte sau
aval, sau pot fi realizate in albie prin constructia unui dig inchis la mal spre amonte sau aval.
Accesul apei se stabileste dinspre amonte cand apa transporta multe aluviuni si dinspre aval cand apa
transporta mult zloi, in timpul iernii.
In cazul in care bazinul trebuie sa indeplineasca ambele functii, se construieste cu sensul prin ambele
parti (iarna folosindu-se accesul aval, iar vara accesul amonte).
Dimensionarea bazinului de captare se face dupa principiul ce calcul al decantoarelor orizontale,
longitudinal, admitand o viteza de deplasare a apei in bazin de 0,05 – 0,10 m/s si o viteza de ridicare a
zidului de 0,002-0,005 m/s.
9
16. CAPTARI IN ALBIE
Se practica atunci cand raul nu are adancimi suficiente pentru captarea apei la mal ci numai
catre mijlocul apei.
In astfel de situatii se utilizeaza pentru captare criburi din beton armat.
Acest tip de captari sunt constituite in principal din:
- Crib de captare;
- Conducte de legatura;
- Camera colectoare;
- Statia de pompare.
Fig. Schemele unei captari in albie
In fig. sunt reprezentate 2 variante de captari in albie, care se adopta in cazurile in care albia minora
cu adancimi mari se afla la oarecare distant de malul inalt.
Priza este amplasata in firul apei si este protejata cu o constructive denumita crib.
Conducta de legatura cu malul este amenajata sub forma de conducta de aspiratie, executata in rampa
continua catre camera colectoare; aceasta se amorseaza cu ajutorul pompelor de vacuum din statia de
pompare.
Intre prize si mal se monteaza conducte de legatura sub forma de conducte de aspiratie sau de
sifonare.
- Sedimentarea
- Filtrarea
- Coagularea
- Aerarea etc.
10
1 2 3 4 5 =>
1. Deznisipator
2. Statie de tratare cu coagulant (inclusive bazinele de amestec si reactie)
3. Decantor
4. Filtru
5. Instalatie de dezinfectare
La apa industrial ultimele 3 trepte pot fi evitate.
Recipientul de dozare are un dispozitiv cu plutitor pt luarea unui debit constant de solutii printr-un
orificiu calibrat mentinut la o adancime constanta h de catre plutitor. Solutia de reactive astfel dozata curge
liber printr-o palnie, de unde este condusa de bazinul de amestec.
Materialul de constructii al recipientului trebuie sa fie rezistent la actiunea coroziva.
12
1. plutitor
2. orificiu calibrat
3. tub de aerisire
4. tub flexibil
5. robinet pt reglare
6. orificiu de iesire a solutiei de reactive
7. palnie
Bazinul de amestec serveste pt realizarea unei difuzii cat mai buna a solutiilor de reactivi in masa de
apa bruta, folosind procedee hidraulice sau mecanice.
Bazinurile de amestec care folosesc procedee hidraulice constau din camere cu pereti sicane sau
pereti perforate, camera in spirala si camera cu salt hidraulic.
Amestecul pe cale mecanica se realizeaza fie in camerele prevazute cu agitatoarele cu palete, fie prin
introducerea solutiei de reactiv in conducta de aspiratie; trecerea prin pompa a apei asigurand amestecul
omogen. Alte ori amestecul se poate face prin agitare cu aer.
Bazinul de reactie
Servesc la constituirea flocoanelor de cel putin 0,5-0,6mm. Timpul necesar pt floculatie este de 10-
30min.
In bazinul de reactie trebuie sa se asigure un grad ridicat de turbulente, atat in scopul accelerarii a
procesului de floculare cat si pt mentinerea in starea de suspensii a fulgilor formati.
In acest scop se folosesc roti cu zbaturi dispuse transversal in bazin.
13