Universitatea “Ștefan cel Mare” din Suceava

Facultatea de Inginerie Alimentară

Program de studii: Ingineria produselor alimentare

Tema:Consumatorul român
și integrarea europeană

Îndrumător: Student:
lect. dr. Hoffman Dan Axentii Marina,
anul IV grupa 1A
 INTRODUCERE

Obiectivul central al UE a fost cel de a crea o zonă fără frontiere interne în

care mărfurile, persoanele, serviciile și capitalurile pot circula liber.
Actualmente, această liberalizare a pieței unice contribuie direct la creșterea
prosperității și la dezvoltarea durabilă a economiei țărilor membre ale
Uniunii Europene.
 INTRODUCERE

La 1 ianuarie 2007 România a devenit stat membru al Uniunii Europene (UE),

marcând debutul unei noi etape de dezvoltare socio-economică, după o perioadă
îndelungată și dificilă de tranziție.

”Pentru noi, calitatea de membru al Uniunii Europene va reprezenta îndeplinirea unui

vis mai vechi de o jumătate de secol, de a depăşi toate barierele şi de a deveni parte a
comunităţii europene de valori, prosperitate şi securitate. Astăzi am semnat pentru
viitorul nostru într-o Uniune bazată pe performanţe economice, dezvoltare durabilă,
coeziune socială şi economică. O Uniune fondată pe principiile libertăţii, democraţiei
şi statului de drept.” – Președintele României T. Băsescu
 Pentru consumatorul român integrarea
europeană a însemnat crearea unei piețe
unice, prin intermediul căreia acesta va
Servicii
Mărfuri
Mărfuri
Piața unică cunoaște cultura și tradițiile altor state
Capitaluri
Persoane
membre, însoțită de libera circulație a
bunurilor și serviciilor, care au marcat,
esențialmente, o nouă eră economică, dar
și socială pentru România.
 Libera circulație a mărfurilor

Libera circulație a mărfurilor este unul dintre succesele proiectului

european, care a contribuit direct la construirea pieței interne de care
beneficiază în prezent cetățenii și societățile comerciale europene și care se
află în centrul politicii Uniunii Europene.

Din punct de vedere juridic, libera circulație a mărfurilor este una dintre
libertățile economice stabilite prin Tratatul CE.
 Prevederile Tratatului CE

Principalele dispoziții ale tratatului CE (Tratatul de Instituire a Comunității Europene din

25.03.1957) referitoare la libera circulație a mărfurilor sunt:
• articolul 34 TFUE, care se referă la importurile din interiorul UE și interzice „restricțiile
cantitative și oricare alte măsuri cu efect echivalent” între statele membre;
• articolul 35 TFUE, care se referă la exporturile între state membre și interzice, de
asemenea, „restricțiile cantitative și oricare alte măsuri cu efect echivalent” și
• articolul 36 TFUE, care prevede derogări de la libertățile aferente pieței interne stabilite
prin articolele 34 și 35 TFUE, în cazurile justificate din anumite motive specifice.
De asemenea, articolul 36 TFUE include și normele referitoare la adaptarea monopolurilor
de stat cu caracter comercial.
 Restricții
În timp ce articolele 34-36 TFUE au pus bazele principiului general al liberei circulații
a mărfurilor, acestea nu constituie singurul criteriu juridic de măsurare
a compatibilității măsurilor naționale cu reglementările pieței interne.

Aceste articole ale tratatului nu se aplică atunci când libera circulație a unui anumit
produs este pe deplin armonizată prin legislație specifică a UE, în special în cazurile în
care specificațiile tehnice sau condițiile de vânzare ale unui anumit produs sunt supuse
armonizării prin intermediul unor directive sau regulamente adoptate de UE.
 Definiția mărfurilor

Articolele 34 și 35 TFUE acoperă toate tipurile de importuri și exporturi de mărfuri

și produse. Gama mărfurilor acoperite include toate bunurile existente care au valoare
economică: „prin mărfuri, în înțelesul tratatului..., se înțeleg produse evaluabile în bani
și care pot face, ca atare, obiectul tranzacțiilor comerciale”.
 Exemple de mărfuri
În hotărârile sale, Curtea de Justiție a clarificat, în câteva rânduri, denumirea
corectă a unui anumit produs, și anume:
• Lucrările de artă sunt considerate mărfuri.
• Monedele ieșite din circulație, bancnotele și cecurile la purtător se încadrează în
definiția mărfurilor, dar nu și donațiile.
• Deșeurile sunt considerate mărfuri chiar și în cazurile în care nu sunt reciclabile, dar
fac obiectul unei tranzacții comerciale.

• Electricitatea și gazele naturale sunt incluse în categoria mărfurilor, dar nu și

semnalele de televiziune.
 Ultimul exemplu subliniază importanța de a face o distincție din punct de vedere
juridic între mărfuri și servicii.
În timp ce peștele este fără îndoială o marfă, drepturile de pescuit și permisele de
pescuit la undiță nu sunt acoperite de principiul liberei circulații a mărfurilor, ci constituie
„prestare de servicii” în sensul dispozițiilor tratatului referitoare la libertatea de a presta
servicii.

Mărfuri Servicii
Libera circulație a serviciilor
 Libera circulație a serviciilor, a fost pe agenda UE încă de la începutul acesteia,
întrucât conceptul de integrare a serviciilor se regăsește menționat în Tratatul de la
Roma din 1958.

Piață unică a
Serviciilor
Directiva 2006/123/EC
Principiile de bază ale acesteia sunt axate pe libertatea de a stabili o companie într-un
alt stat membru al UE și libertatea de a oferi sau primi servicii în oricare altă țară
membră decât cea în care este stabilită compania.
 Libera circulație a serviciilor

Nediscriminare

Principii Necesitate

Proporționalitate
 Directiva stabilește, de asemenea, normele privind libertatea de a presta
servicii, caracterizată prin „absența unei participări stabile și continue la viața
economică a statului membru gazdă”.

 În acest caz, prestarea transfrontalieră de servicii este limitată în ceea ce

privește domeniul și perioada de aplicare – reprezintă o prestare temporară,
într-o perioadă specificată. Un furnizor de servicii care operează o
întreprindere dintr-un stat membru poate furniza temporar servicii în alt stat
membru al UE, fără obligația de a crea o întreprindere locală sau o filială.

www.edirect.e-guvernare.ro
 Servicii transfrontaliere
În cazul prestării serviciilor transfrontaliere, modalitatea de realizare poate avea loc
sub mai multe forme:
 Furnizorul de servicii se deplasează temporar în țara de destinație a consumatorului;

 Utilizatorul (beneficiarul) serviciului se deplasează în țara de origine a furnizorului de

servicii;
 Furnizorul și beneficiarul serviciilor sunt fiecare localizați în țările lor, iar serviciul este
furnizat prin intermediul telecomunicațiilor;

 Atât furnizorul, cât și beneficiarul de servicii călătoresc într-o țară terță.

 Detașarea lucrătorilor
La nivel național, recunoașterea calificărilor profesionale este reglementată prin
Directiva 2005/36 și amendată prin Directiva 2013/55. Scopul acestora este de a facilita
mobilitatea lucrătorilor prin recunoașterea mutuală a calificărilor profesionale , în mod
egal, în toate țările membre ale UE.

Aderarea României la UE a constituit un moment decisiv pentru creșterea mobilității

profesiilor liberale din țara noastră: numărul cererilor de recunoaștere a calificărilor a
urcat la 45 144 în perioada 2006-2017, comparativ cu numai 153 în perioada 1997-
2006, conform calculelor realizate pe baza statisticilor UE.
Dintre cererile depuse în ultimii 10 ani, aproape 82% au obținut un rezultat pozitiv, în
sensul recunoașterii calificării solicitate.
Piața unică digitală
 Piața unică digitală

În prezent, datorită progresului tehnologic continuu, vorbim de o piață unică

digitală, care oferă noi posibilități de stimulare a economiei (de exemplu prin
comerțul electronic), reducând, în același timp, birocrația (de exemplu, prin e-
guvernare și digitalizarea serviciilor publice).

În acest sens, România a adoptat, în februarie 2015, Strategia Națională

privind Agenda Digitală pentru România 2020, în care își propune o serie de
obiective specifice, (5 ani), pentru a alinia dezvoltarea TIC la nivelul statelor
înalt dezvoltate și de a stabili premisele integrării României, din punct de
vedere TIC, în piața unică digitală a Europei.
 Domenii de acțiune
 asigurarea unui acces mai bun pentru consumatori și întreprinderi la bunuri

furnizate online;

 favorizarea unui mediu în care rețelele și serviciile digitale pot înregistra o

dezvoltare durabilă;

 transformarea sectorului digital în factor de creștere economică.

 Concluzii

Calitatea României de stat membru al Uniunii Europene oferă consumatorului

român o gamă diversificată de produse, posibilități semnificative de import,
respectiv export de mărfuri în alte state membre, dar și acces la o mulțime de
servicii care denotă progresul economic și social al UE.

Integrarea europeană este un motiv în plus să depășim limitele teritoriale,

să explorăm, cunoaștem și descoperim alte culturi, produse și servicii absolut
noi, necunoscute în țara noastră, să simțim din plin libertatea circulației, pe
care se bazează, din punct de vedere legislativ, Tratatul CE: Persoane,
Capitaluri, Servicii, Bunuri.
Vă mulțumesc!