Cuprins

Argument 4
5
1.1. Scurt istoric al ambal ..................................................................................... 5
1.2. 6
7
1.4. Respectarea prevederilor legale 8
9
1.6. Identificarea con inutului 10
1.7. Promovarea 10
1.8. Costul 11
1.9. Imaginea 11
Capitolul 2. Realizarea unui ambalaj 14
2.1. Etapa de design .. 17
2.2. A 18
18
19
Capitolul 3. Studiu de caz ambalarea produselor fabricate de S.C "BRAU UNION
ROMANIA" S.A................................................................................................................... 20
3.1. Date generale despre S.C "Brau Union Romania" S.A...................................... 21
3.2. Ambalarea produselor ................ 21
3.2.1 Sortimente de bere.................................................................................... 22
3.2.2 Eticheta si ambalaj.................................................................................... 22
...................................................................................... 23
SA. 29
............................................................................................................ 30

3
produselor livrate cu ridicata trebuie
aici este vorba de seturi mai mari de produse unitare.
Ce trebuie ambalajul?
Orice ambalaj trebuie mai multor crite i accentul pus pe anumite
aspecte indi ele de desf n
vedere. Cu toate acestea, singurul aspect ce trebuie luat in calcul este :
- ine cont de acest lucru poate crea probleme de ambalare cu efecte asupra produsului
.

1.2. Păstrarea

stra produsul. Cazurile de ambalaje

toare - sticle sau pungi care "curg" - ncep fie tot mai rare. Efectele negative
rcii sunt evidente si recunoscute. Ca urmare a
unor cazuri, puternic mediatizate, de falsi acum la diferite
, n scopul de i de a
garanta integritatea produsului. Di cu contrafacerea sau
contaminarea produselor - - i
n a ajunge la produs . Furtul din produsele preambalate - a
zisul "ciupit" -
tipuri c a li se afecta integritatea.
cu produsele de dime nv n folie de plastic
, de obicei - m
n buzunare sau e. Din punct de vedere ecolog
rere. In Germania, folosirea
necesar este stric i prin ordinul referitor la ambalare din
Mai 1991.
Folosirea uno tre copii a devenit obligatorie pentru
anumite categor mpiedica accesul acestora la produsele care
riscuri pentru ei. Aceste ambalaje sunt, i,
iuni musculare.

6
 Ambalajele trebuie - streze integritatea - eventual prin
incorp - dar a, folosirea
rile efectu
de amb ii sunt produsul cel mai frecvent
spunsul standard oferit de industria de ambalaje a fost clar:
ele ceva m
- bit tire a
consumatorului. La urma urmei - torul - ca deschizi o conserva de fasole ai
nevoie de un deschizator special, iar con comentarii; tot astfel,
pentru a deschide unele ambalaje, este nevoie d
spunsul ar consta in "educarea" consumatorilor.
a
- -
ne permitem ignoram consumatorul, o facem pe riscul
consumatorului este nu numai
-i ilor, de
exemplu, este introducerea te desfacerea ambalajului.

1.3. Protecţia

ia este pentru orice fel de ambalaj. Produsele trebuie

-
-
n termeni ecologici, folosire a resurselor,
i energiei. Este important deci ca riscurile la care poate fi expus produsul fie

mari c i riscurile climaterice.

Riscurile de tranzit sunt acele riscuri materiale, concrete, la care poate fi expus produsul

n
ri; volumul acestora depinde de natura t

7
 ilor de produs (baxuri,
cartoane etc.) con gradul de manipulare la care poate fi expus un
produs. Av ns dere, prin strire cauzate de
sau prin iile su n timpul transportului. Ambalajul trebuie
tuturor acestor riscuri, fiind conceput din start pe baza datelor existente despre
materialele d care
trebuie n conceperea unor produ
- ii de tranzit simulat sau real - pot scoate
ne problemele care pot aparea.
Riscurile n avariile cauzate de umezeal
s ie a acestora. S
ii clima - ie, un ambalaj
deteriorat poate expune produsul unor avarii la transport.

1.4. Respectarea prevederilor legale

E ambalarea trebuie se conformeze prevederilor legale din toate punctele de

rile de desfacere si de
m ei
consumului, prevederile legale devin din ce in ce mai complexe - nivelului de informare
al consumatorilor,
- tori
respon n aceasta pri a de responsabilizare a favorizat respectarea normelor.
ii, acci elile de ambalare pot duce chiar la
nchisoare, ca nu mai n cazuri
e ch irii camionului de transport
poate avea repercusiuni grave chiar pentru firmele cele mai mari. Camioanele nu sunt ieftine! Nu
este cazul aici serioa .
i, un sector specializat in domeniul ambalarii. Este de ajuns
respectarea n ie.

8
 1.5. Consideraţii ecologice

Ambalarea este unul dintre subiectele cel mai des abordate in dezbaterile legate de mediul
ambiant, pe d foarte
pentr
rilor Uniunii Europene au
ii. Comisia Uniunii Europene a elaborat un proiect de directiva-
instruc n

itul secolului.
Germania n Eu pri , printr-un act legislativ
impresionant, care
rii si refolosirii lor. De fapt, in Germania eurile de a t
prin reciclare ngroparea sau incinerarea lor.
Experimentul german a avut,
- iune al se va
permite recuperarea energiei prin i poate chiar Germania va fi
aceea care iune.
n care Marea Britan ional
pentru s eurilor menajere, problemele ecologice ale
ntre timp, exporturile britanice sunt nevoite
sat rilor vizate. Cele care le satisfac pe cele germane, pot fi
i celorlalte, din restul Europei.
n general, la ambalarea unui produs trebuie se urmareasca urmatoarele criterii:
1. se sileasca ambalarea este nece ra.
2. se verifice ambalarea suprapu este posibil.
3. exces de ambalaj.
4. ie de
.
5. se ia n considerare reciclarea ori de c te ori este economic posibil.
6. materiale reciclate.

9
 7. ncerce a ambalajului.
8. se indice pe ambalaje natura materialului folosit.
Ambalarea nu trebuie privi asupra mediului. nu

te stilului lor de a activ.

1.6. Identificarea con inutului

Ambalajul trebuie tuturor tipurilor de

ambalaje, fie ele pent i componente auto sau fulgi de porumb.
it adesea de coduri cu bare, care pot fi citite de echipamentul electronic de
nca i, din ce in ce mai mult, de marcaje - vizibile sau ascunse - pentru a preveni
f ia refe
rii din punct de vedere legal.

1.7. Promovarea

In acest context, se impune ambalajului se com

nd produsul respectiv. Nu este vorba aici doar de ofertele speciale. Prima
ambalajului est ne rci concurente. Clien ii parcurg
rapid cu privire ia. Ambalajul trebuie
i
nvecinate, care sunt, de obicei, pro
rfuri.
Mijloacele principale de care dispunem aici sun i structura materialului.
De la caz la caz se va vedea care d . Este interesant de observat aici
, de i este adesea elementul cel mai puternic, for . Unele
produse sunt recunosc - sticla de Coca-Cola se distinge de la o
d de la care nu se poate citi eticheta! Astfel forma poate fi folos pentru a crea o identitate
- a se mai apela la alte elemente grafice.

10
 1.8. Costul

ionate trebuie satisfacute eficient sub aspectul costurilor. Pentru a

a costului, este important ntregul cost - nu numai al
ambalajului propriu-zis, ci si pentru manopera de ambalare, depozitare si transport, ori pentru
materiale.
Ce poate faca ambalajul?
i structural, permite exploatarea la
ialului oferit n
promisiuni ndeplinite, produsul nu
poate avea succes.
Un design bun este cel care co iei de marketing. El este
- - n rile
rezultate. Orice i nerelevante. Scopul nu trebuie tiga
premii de design, ci de a ele de marketing.
Cu toate acestea este bine ca designerul -
de aceasta pentru a explora alt i revenind apoi din
- designul a fost
explorat sub toate aspectele; cele necorespunzatoare atoare
utilizate.

1.9. Imaginea

Ambalarea este un mijloc ideal de a crea imaginea produsului, folosind forma, desenul,
culoarea i structura materialului. Este foarte important ca managerul de marketing
asupra imaginii pe care dore te o proiecteze produsului respectiv, deci i ambalajului. Este
bine adesea se apeleze la o agen or diferit
de al serviciului de marketing al organiza iei, el poate fi totu i interesant. Apoi -lucru important
de re inut - perspectiva agen iei s-ar putea concentra leta
include elemente contradictorii, ambalajul are o
n transmiterea me rei componente

11
a imaginii, designul devine insipid sau transmite mesaje amestecate. Ori acest lucru trebuie evitat,
pe aspectul de imagine al amb ndut.
Serviciului de marketing ii revine responsabilitatea de a identifica imaginea n
mod clar designerului.
Odat ce imaginea nece , rolul de
conformitate cu specifica iile. Majoritatea studiil
cerin ce studiul progresea ele practice
dania de a atinge obiect
costurile de produc esc cu mult bugetul silit
dovede te irealizabil dintr-un alt punct de vedere.
Este important - potrivirea ambalajului cu
imag n exclusivitate a elementelor grafice de
suprafa , de exemplu, produsul este un spumant de ba
iei feminine, atunci ambalajul trebuie anumite
caracteristici - cum ar fi muchiile taioase - nu se potrivesc. Acest lucru pune adesea probleme
pentru un designer al iuni referitoare la ambalare pot fi limitate - din diverse motive.
mpla libertate de alegere a materialelor sau
nde", dar el nu trebuie nici o ocazie de a
ncerca materiale care ntr-un asemenea caz, designerul poate
a iune realizeze efectul dorit cu ajutorul texturii materialului sau al graficii de
.
it tragem concluzia
-
i grafica ambalajului, fiecare din ele
pu - n valoare pe celalalt;
- mplet separate.
n designul teh
i de astfel ngeri, graficienii pot vizualiza mai bine efectele finale dorite.
i inovatoare, capabile armonizeze
.

12
 - n n ambalaj avantaje pentru
consumator. Acest lu n i de a oferi
n plus ie, aceste beneficii trebuie fie reale.
foarte repede
Ideal este ca fiecare beneficiu fie observat imediat,
, pentru un anumit produs lichid care trebuie turnat este nevoie
de u ner, atunc na nerul fie un
beneficiu observat dintr-o privire. Ambalajul trebuie nu numai i
a ntregul ansamblu al designului trebuie indice cum
produsul.

13
 Capitolul 2. Realizarea unui ambalaj

ie ar avea, designerii trebuie iei, iar rezultatele

mu ie de realizarea obiectivelor. Pentru ntelege pe deplin aceste
obiective, designerii trebui nd
iile pe care le poa printr-un supermarket nu
sunt suficiente. De aceea, una din cele mai eficiente metode de informare este de a intreprinde un
- r de puncte de de nzarea produsului
n colaborare cu serviciul de
mar nzarea produsului respectiv, trebuie
ele i gradul de complexitate al
punctelor de desfacere, de ampla zi pri i de alte
ionale, e
-debuseu.
Studiul trebuie i limitele existente la punctul de desfacere,
ceea c tori. Nivelurile de iluminare - de exemplu - au o foarte
p n semiobscuritate, iluminarea este un
factor de care designul trebuie cont, pentru ca ambalajul ia ne in
probabil ca un magazin - nduielile numai pentru a vinde un anumit produs!
-
nchise pentru ambalaj nu este o .
sura folosind un aparat de fotografiat reglat la 1/30 dintr-
i o sensibilitate a filmului de 200 AS A. Deschiderea obturatorului pentru fotografiere poate fi,
. Folosind aceste reglaje, experie nivelurile de iluminare mai
mici de f4 sunt slabe, n timp .
Este de asemenea important ele ambala n
cazul unor cereale pentru mic n cutii dreptunghiulare de carton, studiul ar putea
este expu , a pachetului. Or
- , o face spre dezavantajul
produsul trebuie in marc i nu doar
codul cu bare, a adesea.Doar nu vindem coduri de bare!

14
 i a produselor
nvecinate cu produsul vizat sau a ampla n care este vorba de un
notarea produselor situate deasupra, de i de fiecare parte a
iile studiate. Astfel, ne putem da seama care sunt ambalajele
de care trebuie se dist . Uneori poate fi vorba de produse concurente; alteori -de alte
produse ale firmei sau de linii de produse complet diferite. Putem opta pentru valorificarea
ri i, zicem, cel
c - nd
. Sa , putem decide n
e n raport cu toate celelalte din jurul lui, adi -l facem arate altfel, ca
tem toate datele, putem opta
pentru una sau alta dintre aceste variante.
n special, este deosebit de
pentru analiza datelor unui astfel de studiu. Este t de multe detalii
n at
iei dintr-un supermarket.
permit unei ntregi echipe de design
a se deplasa la fiecare punct de desfacere - lucru foarte greu
t din punct de vedere lo , foarte probabil, directorii
magazinelor nu ar accepta acest lucru. Apoi, din punct de vede
avantaje evidente - filmul este ieftin, timpul designerului este scump!
ntotdeauna lesne n magazine. De multe ori, se
opune conducerea magazinului - -
i are, de obicei, ca a magazinului, complet
situa ie a facut ca
majoritatea studiilor i magazinele nu ar avea, de fapt, nimic de ascuns.
Intervievie torilor devine un aspect caracteristic
nuntu
inile a cinci sau sase firme mari -
nie - nu are nici un rost ncerce un program de schimbare a
ambalajului unu n ciuda temerilor multor

15
 n general, foarte dornici - reri
avizate. Ei oportunitatea de a discuta cu oamenii despre formele de ambalaj pe care le
, despre ambalajele pe care magazinele ar trebui n viitor ori despre
resc - t f n plus -
chiar mai important - torii pot ofer i la
elementele nsotesc produsul.
i vizita la fabrica producatoare a ambalaju
i multe dintre aceste date sunt
iala, o i ambalare este cu totul
n acest caz, pen
vizitarea fabricii. Trebui
iile de depozitare a materialelor pentru
ambalaje, liniile de umplere i depozitarea produsului amba i
metodele de transpo n care depozitul
central sau depozitele de livrare cu i
zitarea lor poate fi utila. In fiecare etapa trebuie folosita oportunitatea de a obtine informatii de la
direct cu pro tia sunt membrii
n general, ei cunosc
foarte bine probleme
ncercat adopte idei noi sau .
. Cu toate acestea, majoritatea
studiilor nec . Poate fi extrem de util, de
exemplu, i
n plus, s-ar putea
- i convinge colectivele de avantajele unui nou ambalaj -

n acest moment, dispunem

reri. Nu trebuie cre n
contradictii, se manifesta fenomene de favorizare a departamentului propriu, de protectie a
bugetului o n ine, de multe
ori, un consens asupra chestiunilor principale. Probl

16
 - n majoritatea fir
exterior - iunile zilnice ale firmei - , contribuind
astfel la sili ionali.

2.1. Etapa de design

Directorul de design trebuie

-i ofe i prea de timpuriu, ii poate inhiba
creati rziu poate duce la pierdere de timp prin
ii ce se vor dovedi inaplicabile.
n care studiul de ambalare implic i grafic, este bine
i materialele de
cut separat - un design cu
poten ial maxim trebuie mbinarea armonioa
-
i trebuie nceput pe baza
nd rapid la machete tridimensionale sau imagini tridimensionale create pe
tehnologia calculatoarelor a progresat foarte mult,
nu s-a ajuns machet i atin
rareori
i demne de a fi aprofundate. Designul este o
ie , verificare
n urma studierii magazinelor, vizitelor la
i discutiilor purtate.
iile designului t ncepe exploreze diferite
ndu-se, de obicei, pe panoul
nterpret cute
asupra ma ezat, probabil, produsul.
n care trebuie valorificate prima
a ambalajului este de a sc ne pe raft.

17
Este normal i amploarea - ndu-i
p i pe cele care pot ia trebuie
n proiect, inclusiv cos iile ecologice - deci
i aspecte referitoare la imaginile folosite, caracterul distinctiv etc. Trebuie
oportun rcii
respective, doar pe baza formei.

2.2. A doua etapă a procesului de design

Etapa a dou iilor considerate ca fiind

i. Din punct de vedere tehnic, pot aparea extinderi ale gamei
n lucru. A ii tehnice (caietul
de iilor genera
de produse, se poate face o alegere

n finalul
ri bine argumentate. Da , acesta se include
n acest stad: i se face, de obicei, cu ajutorul unor modele finisate.

2.3. A treia etapă a procesului de design

n de n urma rezultatelor

se introduc - este cazul - variant

n care este scris textul.
Ca verificare - nainte de a trece - este bine se
ile care trebuie realizate:

a produsului pe raft.
n ambalaj.

18
 rcii.
n raport cu al ei.
ine ale textului.

iilor de realizare a ambalajului.

Daca ambalajul satisf produsul are

2.4. A patra şi ultima etapă de design

- t
iile de ti ndirea sistemelor de imprimare computerizate tind
ional cu echivalentul lui electronic. Majoritatea studiourilor de
i transmit lucrarea prin modem direct la tipografie. Majoritatea
este necesar, se pot aplica prevederile impuse de
ii sau cele privitoare l ia client.
-a -
proiectul de ambalare poate fi adaptat pe baza unei metode de a
t se e rii unor aspecte importante.

19
 Capitolul 3. Studiu de caz ambalarea produselor fabricate de
S.C "BRAU UNION ROMANIA"S.A

3.1. Date generale despre S.C "Brau Union Romania" S.A

Domeniile de activitate ale societatii sunt productia si serviciile. Activitatea principala este
prelucrarea industriala si distributia de bere si de malt.

BBAG. 2003, grupul BBAG a devenit parte a grupului Heineken.

si-
Union cucer

bere din Amsterdam. De -se de la

nivelul Olandei la scara globala.

umara peste 60.000 de angajati.

Portofoliul de marci este complex si bogat, oferind 11 marci de bere si peste 47 de produse.

Golden Brau si Bucegi. La acestea se adauga marcile regionale Gambrinus, Harghita, Hatenaga si
marca importata Zipfer.
Prin intermediul managementului local si international, au castigat o cunoastere amanuntita a
e cea mai buna calitate.

Inovatia permanenta este cea care sta la baza vitalitatii durabile a marcilor si organizatiei
companiei.

20
 Politica Brau Union România privind consumul de alcool
Consumul responsabil de bere este nu numai placut, dar contribuie la un stil de viata pozitiv.
-un mod responsabil dar, din nefericire, exista o
minoritate care abuzeaza - consuma alco -un moment sau loc nepotrivit ori consuma alcool

Ideea esentiala a politicii companiei este responsabilitatea: consumatorii trebuie sa consume

-
un mod responsabil.

3.2. Ambalarea produselor fabricate la S.C "Brau Union România" S.A.

3.2.1 Sortimente de bere

bere blonda, bruna si speciala.
Dar berea blonda poate fi slab alcoolica, bere blonda usoara, blonda obisnuita, superioara
sau bere blonda pils. Berea bruna poate fi obisnuita, bere bruna superioara, bere bruna porter, slab
alcoolica, dietetica, nutritiva, fara alcool sau caramel. Exista bere rosie si bere incolora,
imaginatia si pofta de experiment ale berarilor sunt nelimitate.
premium, super-premium,
populara, nepasteurizata.
Dupa tipul de fermentatie folosit, se obtin beri "ale" si "lager".
Berile lager sunt produse cu o drojdie care fermenteaza la temperaturi scazute, sunt lasate
sa matureze si depozitate la rece. Aceste beri sunt mai putin dulci si au o aroma mai slab fructata.
La berile ale, fermentarea se petrece la temperaturi mai ridicate, iar drojdia se ridica la
suprafata vasului. Aceste beri au un continut de dioxid de carbon mai redus, prin urmare fac

Ice Beer sau berea gheata este o bere a carei aroma se concentreaza prin congelarea berii

Exista si beri albe,

21
unele acidulate, altele seci, cu fructe, cu continut de alcool mai mare sau fara alcool, cu culori
diferite. Lumea berii e una spumoasa, a gustului si a culorii.

3.2.2 Eticheta si ambalaj

lul al XVIII-

Forma primelor etichete a fost dreptunghiulara, apoi colturile s-

forma etichetei a devenit ovala.

-lea se naste simbolul emblemei unei fabrici, se

simtea nevoia de individualizare a produsului nu numai prin gust, ci si prin forme exterioare
menite sa atraga clientul si sa-l fidelizeze prin recunoastere.

despre gradul ei
Cultura socialista renunta la toate "fleacurile" de acest fel pe la jumatatea anilor '70.
etichetele devin simple informatii despre numele produsului, eventual cotinutul de alcool si data
la care expira produsul.
Anii '90
a-si individualiza capacele, paharele, halbele, sticlele.

3.2.3 Îmbutelierea berii

aie si PET-uri. Sticlele si butoaiele ce sunt refolosibile

plasti
icat de calitate.
sca
un miros neplacut. Cea mai des folosita culoare este maro, pentru ca ea blocheaza cel mai bine

22
lumina. Sticlele transparente sunt mai ieftine si mai usor de reciclat, dar daca un producator scade
costurile folosind ambalaje mai ieftine, din ce alta par .

sticlei (bere tulbure sau cu sediment). Daca berea este expusa la soare preferati sticlele maro.

tereftalat (PET). Utilizarea lui ca material pentru confectionarea buteliilor destinate ambalarii
-a impus cu
adevarat.

3.3 Descrierea unor sortimente de bere produse de S.C "Brau Union

România" S.A.

a) Heineken
Este o bere pilsener (lager) de culoare deschisa, de fermentatie inferioara, cu un continut
-un proces natural
de brasaj, fara adaos de aditivi.
Ingredientele folosite pentru producerea acestei beri sunt maltul de orz, apa, hameiul si
drojdia Heineken de tip A.
Caracteristice berii Heineken sunt aroma proaspata si fructata si gustul osor amarui, care
fac ca aceasta bere sa fie bauta cu placere.
Profilul consumatorului
ate, barbati, foarte deschisi la
-
binevenit sa savureze cea mai buna bere Premium din lume.
Istoric
Berea Heineken a fost savurata, generatie dupa

respectata cu strictete si astazi. Datorita unor standarde extrem de riguroase, calitatea

exceptionala a berii Heine
ajuns sa reprezinte naturaletea si prospetimea plina de vitalitate a berii.

23
Medaille D'or Par '
1889.
Ambalaje: sticle personalizate de 0,33 l si 0,5 l, sticla PACO 0,33 l, doza de 0,55 l,
Keg 20 l, pachet de 4 doze si butoi de 30 l.
Canale de distributie: Retail, Key Accounts si Horeca

b) Gösser

Profilul consumatorului

cunoscatorilor, celor carora le place sa guste o bere speciala si sa-i aprecieze calitatile
exceptionale si savoarea subtila.
Istoric

-
-o societate comerciala, moment care marcheaza, practic, nasterea a ceea

-si nestirbita aura

legendara de-

usit sa-
Premium.
Ambalaje: sticla personalizata de 0,33 l si 0,5 l, doza de 0,5 l si butoi de 30 l.
Canale de distributie: Retail, Key Accounts si Horeca.

c)Schlossgold
-

devenit alegerea matura, libera a oamenilor constienti de efectele nedorite ale consumului de
n anumite situatii.

24
 Profilul consumatorului

tr-un motiv sau altul, nu pot consuma alcool. Schlossgold este ales de acei
oameni care doresc sa savureze gustul unei beri de calitate dar sunt consstienti de efectele
isfaca ambele
nevoi: placerea unei beri si pastrarea controlului.
Ambalaje: sticla personalizata de 0,5 l cu eticheta termosensibila si doza de 0,5 l.
Canale de distributie: Retail, Key Accounts, Horeca si statii de benzina.

d) Silva
Aceasta bere are toate caracteristicile unei beri premium: culoare galben-aurie, gust
aromat, datorita concentratiei mai ridicate de hamei, claritate, spuma bogata si prospetime de
lunga durata datorita unei mai intense impregnari cu dioxid de carbon. Toate acestea fac din
Silva o bere deosebita, de tip pils, a carei calitate este garantata de selectia atenta a tuturor
ingredientelor care o compun.
- bere blonda, cu o concentratie
de alcool de 5,1% - bere bruna, cu o

Profilul consumatorului
Berea Silva rasplateste consumatorii rafinati si pretentiosi cu un gust si o aroma pe
masura asteptarilor. Cei carora le este adresata Silva sunt oameni care stiu sa recunoasca
adevaratele valori pentru ca au maturitatea si experienta sa poata distinge cu usurinta lucrurile
ere de placere", sunt mandrii de

pe care le fac sunt cele mai bune.

Istoric
patriarhala a regiunii

acestei marci era asociat cu una din cele mai bune beri din tara. Silva a fost relansata cu succes pe

25
dupa o reteta originala belgiana, fara coloranti artificiali.
Ambalaje:
Silva Strong Pils: sticla personalizata de 0,5 l, doza de 0,5 l si butoi de 30 l;
Silva Strong Dark: sticla personalizata de 0,5 l si butoi de 30 l.
Canale de distributie:Retail, Key Accounts si Horeca.

e) Ciuc
Este o bere blonda superioara, de tip Pils, cu o concentratie de alcool de 5% si un extract

Profilul consumatorului
Tineri, 25-35 de ani, sociabili si prietenosi, iubitori de distrctii, spontani, cu chef de viata si
cu simtul umorului.
Istoric
-a remarcat imediat prin gustul
sau unic conferit de puritatea apei din zona si de calitatea excelenta a maltului si a hameiului.
Ambalaje: sticle personalizate 0,33 l si 0,5 l, doza 0,5 l, PET 1 l, butoi 30 l si 50 l.
Canale de distributie: Retail, Key Accounts si Horeca.

f) Golden Brau
A
-
pornind de la o forma octogonala.
Golden Brau este o bere blonda cu aspect limpede si cu gust placut, fin si usor amarui.

Profilul consumatorului
Atitudinea consumatorului s-
reprezinte valorile, aspiratiile, stilul sau de viata.
Golden Brau se adreseaza unui public foarte larg si eterogen. Consumatorii aceste beri
-
viata.

26
 Istoric
Berea Golden Br

berii Golden Brau au fost rasplatite cu o medalie de aur la Concursul International de la

Bruxelles.
Ambalaje:sticla personalizata 0,5 l, PET 1,5 l si 2 l, doza 0,5 l si butoi 30 l si 50 l.
Canale de distributie: Retail, Key Accounts si Horeca.

g) Bucegi
Este o bere blonda de larg consum cu o concentratie de alcool de 4,6 % si un extract

Istoric

Bucegi

,5 si PET de 1l
si 2l, cu o eticheta noua si un plus de calitate a berii.
Canale de distributie: Retail, Key Accounts si Horeca.

h) Gambrinus
Este o bere blonda superioara de larg consum, cu o concentratie alcoolica de 4,5% si cu
un extract prima
Istoric

Ambalaje: sticla 0,5 l, PET 1l si 2l, KEG 50l.

Canale de distributie: Retail, Key Accounts si Horeca.

i) Harghita

27
 Este o bere blonda superioara de larg consum, cu o concentratie de alcool de 4,5% si cu

Istoric
Harghita este o bere de tra

unei forme moderne si novatoare a PET-ului.

Ambalaje: sticla de 0,5 l, PET 2l.
Canale de distributie: Retail, Key Accounts si Horeca.

j) Hategana
Este o bere blonda superioara de larg consum, cu o concentratie de alcool de 4,5% si cu
un
Istoric

etichetei precum si prin introducerea unei forme meoderne si novatoare a PET-ului.

Ambalaje: sticla 0,5 l, PET 2l si KEG 50 l.

28
 Concluzii şi propuneri

-
privire la prod
ambalajelor asupra mediului reprezinta de fapt impactul materialelor si tehnologiilor de ambalare
asupra mediului.
De asemenea, el constituie un component indispensabil activitatii comerciale si

trebui sa initieze programe de instruire si de specializare a personalului, precum si dezvoltarea de

noi tehnologii de productie, care ar duce la fabricarea cu usurinta a unor produse noi.

modalitati expresive si convingatoare de declarare a valorii nutritive pe etichetele sticlelor de

bere.
Totodata, daca se tine seama de cerintele comertului privind o stabilitate a berii

Investitiile impresionante si turnirurile publicitare ale principalilor producatori de

14,5 milioane.

asteptata o decantare a acestora.

8-10 mari companii internationale si locale.

29
Bibliografie

30