Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Științe Economice

Departamentul Finanțe și bănci

Referat
Fapte de escrocherii la nivel național și mondial

Student:
Coordonator: Caprian Iuliana,
Dr.conf.univ

Chișinău 2020
 Cuprins
Introducere
Capitolul 1 Noțiuni generale privind escrocheria și asigurarea
Capitoul 2 Exemple de escrocherii
2.1 Escrocherii la nivel național
2.2 Escrocherii la nivel mondial
Concluzii
Bibliografie
 Introducere

În această lucrare se analizează escrocheriile din domeniul asigurărilor, în acest scop lucrarea
definește următoarele noțiuni: escrocherie, escroc, a escroca și asigurare, iar apoi sunt
prezentate și analizate diverse cazuri reale de escrocherii în domeniul asigurărilor(privind
diverse asigurări) atît din interiorul țării cît și de după hotarele acesteia, sau de după hotarele
țării dar cu participația cetățenilor noștri. Fiecare caz prezentat pune la vedere metoda de
escrocherie, sau altfel spus creativitatea escrocului, dar și pedeapsa primită de acesta la
depistare. La fel în lucrare sunt abordate ipostazele escrocului, adică ipostaza de asigurat și
ipostaza de asigurător.
 Capitolul 1
Noțiuni generale privind escrocheria și asigurarea

Escrocherie: infracțiune care constă în înșelarea unei personae fizice sau juridice de către altă
persoană fizică sau juridică prin mijloace frauduloase în scopul obținerii unor profituri, beneficii.
Altfel spus: înșelăciune, șarlatanie,potlogărie sau furt prin înșelăciune.
A escroca: acțiunea de a obține, a dobîndi prin mijloace frauduloase un profit material strain.
Altfel spus: a înșela; a săvârși o escrocherie.
Escroc: Persoană care înșală pe alții și își însușește, prin mijloace frauduloase, un profit
material care nu-i aparține.
Asigurarea: formă de protecție bazată pe un contract, prin care o persoană fizică sau juridică
care se va numi asigurat, cedează anumite riscuri unei persoane juridice- asigurător, plătind
asigurătorului o sumă de bani numită primă de asigurare. Asigurătorul se obligă prin acest
contract să plătească asiguratului despăgubiri în cazul în care evenimentele prevăzute în
contract au avut loc.
Dezvoltarea pieţei de asigurări este unul dintre factorii indispensabili de funcţionalizare a
economiei de piaţă în Republica Moldova. Însă, odată cu dezvoltarea acestei pieţe, sporeşte şi
gradul de criminalizare a acesteia. Inevitabil, creşterea volumului mijloacelor investite în sfera
de asigurare atrage atenţia reprezentanţilor lumii interlope. Infracţionalitatea în sfera de
asigurare comportă un grad prejudiciabil sporit, deoarece blochează sau face dificilă
îndeplinirea sarcinilor legate de constituirea, din contul primelor de asigurare, a fondului de
asigurare, având destinaţia de reparare a eventualelor prejudicii. De asemenea, criminalizarea
pieţei de asigurări împiedică îndeplinirea de către sfera de asigurare a unor astfel de funcţii ca:
creşterea stabilităţii; limitarea riscurilor economice; stimularea iniţiativei de întreprinzător;
sporirea capacităţii de rambursare a creditelor etc.
De regulă penalitățile în sfera de asigurare sunt reprezentate de infracţiunile de escrocherie.
În funcţie de calităţile subiectului infracţiunii, escrocheria în sfera de asigurare presupune, în
principiu, două ipoteze:
1) escrocheria săvârşită de asigurător;
2) escrocheria săvârşită de asigurat
În prima ipoteză, reprezentanţii asigurătorului urmăresc scopul de sustragere a primelor de
asigurare, fără a desfăşura efectiv activitatea de asigurare. De regulă, înregistrarea de stat a
unei astfel de întreprinderi se face în baza unor documente de identitate şi documente
contabile false. În ansamblu, cele săvârşite urmează a fi calificate conform art.190
„Escrocherie”, art.242 „Pseudoactivitatea de întreprinzător” şi art.361 „Confecţionarea,
deţinerea, vânzarea sau folosirea documentelor oficiale, a imprimantelor, ştampilelor sau
sigiliilor false” din Codul penal.
În unele cazuri, persoana îşi atribuie desine stătător calitatea de reprezentant al
asigurătorului. După care, aceasta emite contracte de asigurare false, astfel încât ulterior
asiguratului îi sunt cauzate prejudicii care constau în imposibilitatea lui de a încasa suma
despăgubirii.
În alte cazuri reprezentantul asigurătorului falsifică rezultatele expertizei de stabilire a valorii
bunurilor asigurate. Ca urmare, se diminuează mărimea sumei asigurate la care pretinde
asiguratul. În acest caz fapta se socoate escrocherie doar după producerea riscului asigurat și
doar după achitarea despăgubirii de asigurare.
De cealaltă parte, escrocheria poate fi săvîrşită și de asigurat, de regulă aceasta se atestă la
etapa încheierii contractului de asigurare şi/sau la etapa de executare a acestui contract.
La etapa de încheiere a contractului de asigurare se poate realiza înşelăciunea în privinţa
bunurilor asigurate. De exemplu, asiguratul solicită asigurarea unor bunuri care în realitate nu-i
aparțin, folosind la înfăţişare bunurile străine, bunurile împrumutate. Iar pentru a dovedi că
bunurile respective îi aparțin, asiguratul poate prezenta documente false (de exemplu, titlul de
proprietate fals asupra apartamentului care se află, chipurile, în stăpânirea asiguratului, și care
constituie obiectul asigurării, în realitate însă, asiguratul doar închiriază apartamentul în care
locuieşte).
La fel, asiguratul poate induce în eroare asigurătorul în cee ce priveşte valoarea reală a
bunurilor asigurate. Scopul asiguratului este să obţină o valoare a sumei asigurate cît mai mare.
Pentru aceasta, asiguratul schimbă temporar bunurile sale cu bunuri străine de valoare mai
mare sau prezintă asigurătorului documente false din care rezultă valoarea mai mare a
bunurilor asigurate.
În alte cazuri asiguratul încheie contracte de asigurare pentru aceleași bunuri la doi sau mai
mulți asigurători, pentru ca la producerea riscului asigurat acesta să preia despăgubiri de la mai
mulți asigurători. În conformitate cu lit.b) alin.(1) art.1316 din Codul civil asiguratul nu poate
încheia mai multe contracte de asigurare care au la bază acelaș bun la mai multe companii de
asigurare, de asemenea asiguratul este obligat să informeze asigurătorul despre alte contracte
de asigurare încheiate la obiectul respective.
În cazul asigurării de persoane de cele mai dese ori, înşelăciunea, realizată de asigurat, se
referă la sănătatea acestuia. Astfel, o persoană bolnavă se poate asigura pretinzând că este
sănătoasă; un invalid se poate asigura pretinzînd că este capabil de muncă etc. În această
privinţă, asiguratul fie foloseşte documente oficiale false (în primul rând, documente
constatatoare privind starea sănătăţii), fie găsește o persoană sănătoasă,capabilă de muncă,
care să treacă controlul medical în locul asiguratului.
La etapa de executare a contractului de asigurare, înşelăciunea din partea asiguratului se
referă mai cu seamă la producerea cazului asigurat. De exemplu, cazul asigurat nu se produce,
însă asiguratul afirmă contrariul. Pentru aceasta, asiguratul îşi tăinuieşte bunurile asigurate şi
înscenează sustragerea acestora de către persoane necunoscute, sau realizează singur
producerea riscului asupra bunurilor asigurate pentru a-și scoate banii înapoi plătiți sub forma
primelor de asigurare, de regulă, în aceste cazuri asigurații cer despăgubiri în mărime mai mare
decît mărimea reală, și respectiv ei urmăresc nu doar să-și scoată banii dar și să înregistreze
profit.
 Capitoul 2
Exemple de escrocherii

2.1 Escrocherii la nivel național

Poliţişti, angajaţi ai companiei de asigurări şi avocaţi – toţi într-o escrocherie.
Avocatul Valerian Mânzat, ex-colaborator al Poliţiei Criminale, a fost condamnat după ce, în
2009, în urma unei înţelegeri prealabile cu Ion Taran, pe atunci şef al Secţiei investigare a
accidentelor rutiere a Comisariatului General de Poliţie, şi cu Dorel Găină, şef al Secţiei asistenţă
juridică în cadrul Companiei de asigurări „Moldasig”, au înscenat un accident rutier, cu intenţia
de a intra în posesia unei sume de bani de la companie.
Istoria a început în 2008, când Mânzat procurase de la Victor Spinei un automobil BMW 525
D. Acesta i-ar fi dat proprietarului doar o parte din bani. Ulterior, i-a transmis şi suma de nouă
mii de euro. În vara anului 2009, BMW-ul procurat de Valerian a fost incendiat pe str. Petru
Zadnipru din Chişinău. Două luni mai târziu, potrivit procurorilor, Mânzat, de comun acord cu
poliţistul Taran şi cu Găină, şef al Secţiei asistenţă juridică în cadrul „Moldasig”, au improvizat
că, pe str. Albişoara intersecţie cu str. Puşkin, ar fi avut loc un accident rutier în care a fost
implicat BMW-ul incendiat anterior şi un „Mercedes Vito”, cu numere de înmatriculare
germane, proprietate a lui Vladimir Mihalcean.
Pentru a completa dosarul ce urma a fi transmis la compania de asigurări în speranţa încasării
despăgubirilor, Ion Taran, de la Poliţia Rutieră, s-a deplasat la intersecţia str. Albişoara cu str.
Puşkin. Taran l-ar fi găsit vinovat pe şoferul automobilului cu numere de înmatriculare germane.
A documentat „automobilele accidentate”, urmând a înregistra declaraţiile false de la Mânzat şi
Mihalcean, pentru procesul-verbal.
În cadrul urmăririi penale s-a stabilit că „în continuarea realizării planului criminal, Mânzat
Valerian, având datorii faţă de proprietarul automobilului de model BMW525D, Victor Spinei,
i-a eliberat acestuia o procură pentru a reprezenta interesele la „Moldasig” SRL”. Astfel, pe 28
septembrie 2009, Spinei a depus la compania de asigurări cererea de despăgubire şi a deschis
un cont la Banca de Economii, unde urma a fi transferată suma de peste trei sute de mii de lei.
„Moldasig” a transferat pe contul respectiv doar 32.386 mii de lei, adică cu un zero mai puţin
decât suma solicitată de Mânzat. În urma investigaţiilor procurorilor, contul bancar pe care s-a
făcut transferul a fost blocat.
În acest dosar au fost condamnate 5 persoane, toate primind de la 9 până la 11 ani de închisoare.
Astfel, în acest caz au fost pedepsiţi doi avocaţi, doi poliţişti şi un angajat al companiei de asigurări.

Dorel Găină, şef al Secţiei asistenţă juridică în cadrul Companiei de asigurări, a fost condamnat
la 11 ani de închisoare.
Sergiu Pruneanu, ex-poliţist, care ar fi soţul procuroarei Elena Pruneanu, de la Procuratura
Buiucani, a fost condamnat la 10 ani de închisoare, cu privarea de dreptul de a activa în
organele MAI timp de 5 ani.
 Ion Taran, fost şef al Secţiei investigare a accidentelor rutiere a Comisariatului General de
Poliţie, a fost condamnat la 9 ani de închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcţii
publice timp de 5 ani.
Eugenia Barbăroşie, avocată, a fost condamnată şi ea la 9 ani de închisoare.

Escrocherie cu zeci de certificate de asigurare Cartea Verde

O femeie în vârstă de 44 de ani, agent de asigurări, a ajuns pe mâna poliţiştilor de frontieră,
fiind acuzată de escrocherie şi fals în poliţele de asigurare internaţionale pentru autovehicule.
Femeia în cauză făcea copii colore de pe originale și le vindea drept acte veridice. În cadrul
perheziţiilor de la domiciliul suspectei, oamenii legii au ridicat mai multe blanchete ale poliţelor
de asigurare internaţională pentru autovehicule, completate cât şi necompletate, precum şi
falsuri ale acestor poliţe de asigurare, care de fapt prezintă o copie color de pe original. De
asemenea, au fost depistate utilaje de multiplicare, bani şi tehnică de calcul.  De la persoana
suspectă au fost ridicate peste 15 poliţe de asigurare falsificate.
Iar ulterior aceasta a fost declarată vinovată și condamnată la 10 ani de pușcărie.

2.2 Escrocherii la nivel mondial

18 Companii de Asigurari victime ale rețelei criminale "Lee Connexion"
După o anchetă care a durat peste trei ani, 21 de persoane, printre care directori de garaje și
experti în evaluarea accidentelor auto au fost trimiși în fața Tribunalului Corecțional de la Paris
în cadrul unei escrocherii de o mare anvergură, rar întîlnită în "materie" de asigurari auto, în
care mari companii de asigurări (unele chiar multinaționale!), ar fi fost prejudiciate cu o sumă
uriașă, cuprinsă între 9-10M de €.
Dosarul este impresionant, întrunind peste 1.000 de pagini de procese verbale efectuate de
către anchetatori, precum și declarații ai celor implicați direct sau indirect în acesta. Din
documentele aflate la dosar, "părintele"  rețelei ar fi fost Bruce Chen Lee. Bruce Chen Lee, un
cetățean franco-chinez, rezident permanent în Israel (la Ierusalim), era girantul societății "Auto
Miroir", care ar fi fost "nucleul dur" al afacerii, specializată în spălarea autovehiculelor,
vanzarea lor, precum și în achiziționarea pieselor de schimb pentru vehicule rutiere.
Membrii presupuși ai rețelei "Lee connexion" , ar fi corupt experți în materie de accidente
auto cerînd acestora să redacteze expertize false, în care reparațiile erau supraevaluate în mod
fraudulos.
Ei ar fi acceptat să redacteze contra unor sume importante de bani, documente false prin care
diverse vehicule erau clasate Vehicule din punct de vedere Economic Ireparabile ai căror
proprietari au fost despăgubiți de către Companiile de Asigurări. Sau, false procese verbale de
accidente auto, utilizînd polițe de asigurari ai clientilor garajelor complice, "partenere".
Pentru crearea unei confuzii și mai de proporții, precum și pentru ca orice bănuială să fie
imediat îndepărtată, Bruce Chen Lee și complicii săi au creat, în documente, chiar ei aceste
garaje complice, partenere, care erau doar fictive.
 Astfel, falsele procese verbale de accidente (incendii, tamponări grave între mașini sau cu
animale, etc.), respectiv, de furturi, falsele expertize auto, precum și facturile de reparații și
întreținere (sau de despagubire) ale vehiculelor, erau trimise companiilor de asigurări cu care
garajele complice semnaseră acorduri de parteneriat, pentru despăgubirea clienților. În
majoritatea cazurilor, vehiculele asigurate, în momentul accidentelor, ar fi avut în bortbagaj și
lucruri de valoare (echipamente de golf, de filmat, de agrement) și evident bani cash în valise.
Așa cum am mentionat mai sus, "asociatii" lui Lee, redactau false constatări de accidente (în
total 1.265 de dosare), folosind polițele de asigurare ale clienților garajelor agreate de către
companiile de asigurări, după care aceștia mituiau expertii responsabili de expertiza vehiculelor
accidentate cu o sumă cuprinsă între 3.000-5.000€/lună+cadouri, pentru supraevaluarea
facturii în medie cu 400-500%.
În principiu, ar fi vorba de 18 Companii de Asigurări care ar fi fost victime ale rețelei criminale
"Lee Connexion" din Paris, Londra, Roma și Madrid, printre care: Macif, GMF, Gan, Generali,
AXA, Matmut si Maaf.

Și-a înscenat moartea pentru a obține o asigurare de 2 milioane de dolari

Igor Vorotinov,un moldovean în vârstă de 54 de ani, a contractat în 2010 o asigurare pe viață
la firma Mutual of Omaha, numindu-o beneficiar principal pe fosta sa soție. În SUA,
moldoveanul activa ca mecanic auto, ulterior el a părăsit Minnesota și a revenit în Moldova.
Șapte luni mai târziu, Irina Vorotinov a fost anunțată că în apropierea satului Cojusna a fost
depistat corpul descompus al unui bărbat, iar mai multe acte de identificare, inclusiv un
pașaport, arătau că persoana e Igor Vorotinov.
Venită în Moldova, femeia a declarat că cel decedat este fostul său soț. Trupul acestuia a fost
cremat în Moldova, iar urna a fost transportată în Minnesota și înhumată la cimitirul Lakewood
din Minneapolis. Ulterior, femeia a transmis certificatul de deces companiei de asigurări, care i-
a achitat un cec de 2 milioane dolari în anul 2012.
Între timp, Igor Vorotinov și-a schimbat numele în Nikolai Patoka și s-a mutat în Transnistria,
iar Irina Vorotinov a recrutat o terță persoană pentru a deschide un cont la o sucursală locală a
băncii din SUA, unde a depus cecul.
Astfel, de pe acest cont, între martie 2012 și ianuarie 2015, mai mult de 1,5 milioane dolari
din banii asigurărilor de viață au fost transferați în conturi din Elveția și Moldova.
În 2013, despre escrocherie a fost informat FBI-ul. Astfel, când Alkon Vorotinov, fiul
moldoveanului, s-a întors în SUA dintr-o călătorie în Moldova, agenții vamali și polițiștii de
frontieră din Detroit l-au oprit și i-au confiscat laptopul. Laptopul conținea fotografii recente ale
lui Igor Vorotinov, dovedind că era în viață. El a fost extrădat în SUA, în 2018, unde urmează
să-și isprăvească pedeapsa.
În 2016, Irina Vorotinov, moldoveanca de 49 de ani, și-a recunoscut vina în cazul de fraudă în
asigurări. Ea împreună cu fiul său a fost condamnată la 37  luni în închisoarea federală, în
noiembrie 2016.
 Bibliografie
http://studiamsu.eu/wp-content/uploads/21.-p.108-111.pdf
https://point.md/ru/novosti/obschestvo/istoria-condamnarii-avocatului-vedeta-valerian-
manzat
https://www.ziarulnational.md/escrocherie-cu-zeci-de-certificate-de-asigurare-cartea-verde/
http://reteaualiterara.ning.com/profiles/blogs/isteria-unei-escrocherii-de-mare-anvergura-in-
domeniul
https://www.moldova.org/un-moldovean-si-inscenat-propria-moarte-ca-sa-obtina-o-asigurare-
de-2-milioane-dolari-sua/