Plan Management BH Mures - Vol 1 PDF

PMBH MUREŞ – CAP.
1 INTRODUCERE
CAP. 1 INTRODUCERE
Directiva Cadru în domeniul Apei a fost adoptată de către Parlamentul European în 23 octombrie
2000 şi a fost pusă în aplicare începând cu data de 22 decembrie 2000, când a fost publicată în
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Obiectivul central al DCA este acela de a obŃine o „stare bună” pentru toate corpurile de apă, atât
pentru cele de suprafaŃă cât şi pentru cele subterane, cu excepŃia corpurilor de apă puternic
modificate şi artificiale, pentru care se defineşte „potenŃialul ecologic bun”.
România trebuie să realizeze aceste obiective prin stabilirea şi implementarea programelor de

măsuri, Ńinând seama de cerinŃele deja existente la nivelul ComunităŃii Europene.
DCA fundamentează o nouă strategie şi politică în domeniul gospodăririi apelor, urmărind noi
elemente:
- elaborarea planurilor de management pe bazine hidrografice;
- prevenirea deteriorării stării tuturor corpurilor de apă de suprafaŃă şi subterane;
- definirea unei „stări bune a apelor” – reprezintă obiectivul directivei ce trebuie realizat până în
2015;
- definirea „condiŃiilor de referinŃă” pentru apele de suprafaŃă;
- definirea unor noi categorii de ape – „corpuri de apă puternic modificate”;
- stabilirea unei reŃele de monitoring care să asigure o imagine de ansamblu şi de detaliu a stării
apelor, precum şi stabilirea programelor de monitoring de supraveghere, operaŃional şi de
investigare în conformitate cu noul concept de monitoring integrat al apelor ce are la bază
principiile abordării ecosistemice;
- definirea a 5 clase de calitate a apelor Ńinând seama în primul rând de elementele biologice;
- stabilirea unui registru al zonelor protejate situate la nivelul bazinului hidrografic;
- stabilirea obiectivelor de mediu;
- realizarea analizei economice asupra utilizării apei luând în considerare principiul recuperării
costurilor aferente serviciilor de apă;
- luarea unor măsuri de reducere progresivă a poluării apei cu substanŃe prioritare care prezintă
un important factor de risc pentru mediul acvatic şi oprirea treptată a evacuărilor, emisiilor şi
pierderilor substanŃelor prioritar-periculoase; referitor la prevenirea şi controlul poluării,
politica în domeniul apei trebuie să se bazeze pe o abordare combinată, folosind controlul
poluării la sursă prin stabilirea valorilor limită ale emisiilor, precum şi standarde de calitate a
mediului;
- conceptul de reabilitare al resurselor de apă.
Implementarea acestei Directive va contribui la o dezvoltare durabilă socio-economică prin

asigurarea necesarului de apă pentru folosinŃe, atât din punct de vedere calitativ cât şi cantitativ.
Planul de management al bazinului hidrografic reprezintă instrumentul pentru implementarea

DCA reglementat prin Articolul 13 şi anexa VII şi are drept scop gospodărirea echilibrată a
resurselor de apă precum şi protecŃia ecosistemelor acvatice, având ca obiectiv principal atingerea
unei „stări bune” a apelor de suprafaŃă şi subterane. Articolul 14 al DCA 2000/60/EC, specifică
faptul că Statele Membre trebuie să informeze şi să consulte publicul şi utilizatorii, în special, cu
privire la următoarele etape referitoare la:
- calendarul şi programul de lucru pentru elaborarea planurilor de management pe bazin
hidrografic şi despre rolul consultării, până cel mai târziu în 2006;
- sinteza problemelor importante de gospodărirea apelor până la 22.12.2007;
În cadrul acestui proces au fost identificate 4 categorii majore de probleme: poluarea cu substanŃe
organice, poluarea cu nutrienŃi, poluarea cu substanŃe prioritar-periculoase şi alterările
1
PMBH MUREŞ – CAP. 1 INTRODUCERE
hidromorfologice, pentru care au fost concepute programe de măsuri specifice în vederea

conformării cu obiectivele de mediu. Problemele principale de gospodărire ale apelor din bazin au
fost prezentate spre informare şi consultare publicului, în cadrul întâlnirilor privind elaborarea
Schemelor Directoare de Amenajare şi Management al bazinului hidrografic Mureş (2007).
- elaborarea proiectului planului de management pe bazin hidrografic, până la 22.12.2008 şi
consultarea publicului pe o perioadă de 6 luni, în cursul anului 2009.
Planul de management bazinal este în strânsă corelaŃie cu dezvoltarea socio-economică şi prezintă

punctul de plecare pentru măsurile de management din toate ramurile economiei, măsurile de
gospodărire a apelor la nivel bazinal şi local şi evidenŃiază factorii majori care influenŃează
gospodărirea apei într-un bazin hidrografic. De asemenea, prin Planul de management se stabilesc
deciziile necesare în economia apei şi pentru dezvoltarea de obiective pentru o gospodărire durabilă
unitară, echilibrată şi complexă a resurselor de apă.
Ca infrastructură de bază a economiei, managementul apelor trebuie să ofere soluŃii pentru

asigurarea în prezent şi în viitor a necesarului de apă al populaŃiei şi economiei, pornind de la
caracterul regenerabil dar limitativ al resurselor de apă dulce, precum şi de la principiile
gospodăririi unitare pe bazine hidrografice a resurselor de suprafaŃă şi subterane, atât din punct de
vedere cantitativ cât şi calitativ.
Planul de management al bazinului hidrografic (PMBH) trebuie corelat cu planurile de amenajare

ale bazinelor hidrografice (PABH) cât şi cu programele de dezvoltare şi etapizare.
În conformitate cu prevederile Legii Apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare,

şi în conformitate cu Ordinul 913/2001, AdministraŃia NaŃională „Apele Române” elaborează
Schemele Directoare de Amenajare şi Management ale Bazinelor Hidrografice care sunt formate
din Planul de Management al Bazinului Hidrografic şi Planul de Amenajare al Bazinului
Hidrografic. AdministraŃia NaŃională „Apele Române” a fost desemnată, împreună cu Ministerul
Mediului, autoritate competentă pentru implementarea DCA în România.
În acest scop, la nivelul AdministraŃiei NaŃionale „Apele Române” a fost creat Departamentul
Planuri de Management ale Bazinelor Hidrografice, iar în cadrul Institutului NaŃional de Hidrologie
şi Gospodărirea Apelor, aparŃinând AdministraŃiei NaŃionale „Apele Române” s-a creat un
compartiment pentru elaborarea Planurilor de Amenajare ale Bazinelor Hidrografice, componentă
de gospodărire cantitativă a resurselor de apă din cadrul Schemelor Directoare.
În acest context, la nivelul fiecărei DirecŃii de apă s-a înfiinŃat un compartiment pentru elaborarea
Planului de Management Bazinal, componenta de gospodărire calitativă a resurselor de apă şi un
colectiv interdisciplinar care să colaboreze cu Institutul NaŃional de Hidrologie şi Gospodărirea
Apelor la elaborarea Planurilor de Amenajare a bazinului hidrografic, componenta cantitativă de
gospodărire a apelor din cadrul Schemelor Directoare. De asemenea, la nivelul fiecărui bazin
hidrografic, în conformitate cu prevederile art.47 din Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările şi
completările ulterioare, s-a înfiinŃat un Comitet de Bazin. Regulamentul de organizare şi funcŃionare
a fost aprobat prin HG 1212/29.11.2000.
Obiectivele fundamentale care au stat la baza creării Comitetului de Bazin au fost colaborarea
eficientă a organismelor teritoriale de gospodărire a apelor cu organele administraŃiei publice locale,
utilizatorii din bazinul respectiv, beneficiarii serviciilor de gospodărire a apelor şi a organizaŃiilor
neguvernamentale locale cu profil de protecŃie a mediului. Acest comitet îşi propune respectarea şi
aplicarea principiilor gospodăririi durabile a resurselor de apă şi menŃinerea echilibrului între
conservarea şi dezvoltarea durabilă a resurselor de apă.
2
În conformitate cu prevederile DCA, statele dunărene, printre care şi România trebuie să contribuie
la elaborarea Planului de Management al Districtului Hidrografic al Dunării. în acest scop
statele semnatare ale ConvenŃiei InternaŃionale pentru ProtecŃia Fluviului Dunărea au stabilit ca
Planul de Management al Districtului Hidrografic al Dunării să fie format din trei părŃi:
Partea A: - Planul general ce cuprinde problemele de importanŃă bazinală cu efecte transfrontaliere
şi se referă la:
cursurile principale ale râurilor care au bazine hidrografice mai mari de 4000 km2;
lacurile cu suprafeŃe mai mari de 100 km2;
acvifere transfrontaliere cu suprafeŃe mai mari de 4000 km2;
Dunărea, Delta şi ape costiere.
Partea B:
Planurile naŃionale de management ale Ńărilor dunărene.
Planurile sub-bazinelor coordonate la nivel internaŃional (Tisa, Sava, Prut, Delta Dunării)
Partea C:
Planurile de management la nivel de subbazine naŃionale (in cazul României -11)
Partea A a Planului de Management al Districtului Hidrografic al Dunării – Raport 2004 a fost

elaborată de Comisia InternaŃională pentru ProtecŃia Fluviului Dunărea cu contribuŃia Ńărilor
dunărene şi aprobat de miniştrii mediului din Ńările dunărene reuniŃi în cadrul ConferinŃei
Ministeriale care a avut loc la Viena pe data de 13.12.2004. Planul de Management al Districtului
Hidrografic al Dunării a fost finalizat în cursului anului 2010, urmând aceeaşi modalitate de
realizare şi aprobare ca şi Raportul 2004.
Partea B
De asemenea România contribuie la elaborarea Planurilor de Management la nivel de subbazin,
inclusiv Planul de Management Integrat al bazinului hidrografic al râului Tisa sub
coordonarea Comisiei InternaŃionale pentru ProtecŃia Fluviului Dunărea (ICPDR), ce cuprinde
problemele de importanŃă bazinală cu efecte transfrontaliere, referindu-se la:
- cursurile principale ale râurilor care au bazine hidrografice mai mari de 1000 km2;
- lacurile cu suprafeŃe mai mari de 10 km2;
- acvifere transfrontaliere cu suprafeŃe mai mari de 1000 km2;
Aşa cum s-a precizat mai sus, există iniaŃive de realizare ale Planurilor de management la nivelul
altor subbazine internaŃionale cum ar fi Prut şi Delta Dunării împreună cu Republica Moldova şi
Ucraina, însă procesul de elaborare nu a început încă.
Partea B (naŃională) - în conformitate cu prevederile Legii apelor nr. 107/1996 cu modificările şi

completările ulterioare, Planul NaŃional de Management al Apelor din România este format din
11 Planuri de Management Bazinale.
Se precizează că nivelul de detaliu creşte de la Partea A (internaŃională) la Partea C (subbazine

naŃionale), astfel, Planul NaŃional şi Planurile subbazinelor conŃinând informaŃii
adiŃionale/complementare, în special referitoare la: caracterizarea apelor de suprafaŃă şi subterane,
zone protejate, starea apelor, obiectivele de mediu, programele de măsuri, analiza economică şi
excepŃiile de la obiectivele de mediu.
De asemenea, la nivel bilateral, atât în anul 2008, cât şi în anul 2009, au fost organizate întâlniri cu
Ńările vecine (Ungaria, Bulgaria şi Serbia), având ca obiectiv armonizarea abordărilor şi datelor
pentru corpurile de apă frontaliere şi transfrontaliere.
Proiectul Planului de Management al bazinului hidrografic Mureş - varianta preliminară a fost
prezentată pe website-ul DirecŃiei de Ape www.rowater.ro/damures pe 22 decembrie 2008, în
vederea informării şi consultării publicului pe o perioadă de peste 10 luni în cursul anului 2009
(până la 10 noiembrie 2009).
3
Datele şi informaŃiile care au fost utilizate în elaborarea Planului de Management sunt, în

mare majoritate, din anul 2007. În cazurile în care s-au utilizat date pe o perioada mai îndelungată
de timp, pentru analiza evoluŃiei în timp a unor parametrii caracteristici, acest lucru este menŃionat
specific în capitolul respectiv.
Metodologiile au fost elaborate de AdministraŃia NaŃională „Apele Române”. Datele au fost

furnizate în principal de: DirecŃia Apelor Mureş prin birourile care o constituie şi prin Sistemele
sale de Gospodărirea Apelor, AgenŃiile de ProtecŃia Mediului şi AgenŃiile Regionale de ProtecŃia
Mediului, Institutul NaŃional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor – Bucureşti, DirecŃiile JudeŃene
Agricole, Companiile de apă locale sau regionale, Consiliile Locale, DirecŃiile JudeŃene de
Statistică, DirecŃiile JudeŃene Silvice, Hidroelectrica, Oficiile de Studii Pedologice şi Agricole
JudeŃene, etc.
Pe măsura ce s-au finalizat studiile elaborate de către institutele de cercetare şi universităŃi privind
sistemele de clasificare şi evaluare globală a stării apelor de suprafaŃă, conform prevederilor DCA,
pe baza elementelor biologice, chimice şi hidromorfologice, precum şi privind sistemele de
clasificare şi evaluare globală a potenŃialului ecologic al corpurilor de apă artificiale şi puternic
modificate, Proiectul Planului de Management bazinal – varianta preliminară a fost îmbunătăŃit.
ÎmbunătăŃirile/actualizările au vizat unele capitole, acestea fiind integrate în Proiectul Planului de

Management al bazinului şi pus pe site-ul DirecŃiilor de Ape şi al AdministraŃiei NaŃionale „Apele
Române” în vederea consultării publicului şi în mod special a unităŃilor implicate în procesul de
implementare al DCA, care vor trebui să ia măsuri pentru a se atinge obiectivele de mediu ale
diverselor categorii de ape.
Planul NaŃional de Management aferent porŃiunii naŃionale a bazinului hidrografic internaŃional al

fluviului Dunărea, sinteză a Planurilor de Management la nivel de bazine/spaŃii hidrografice, a
urmat Procedura de evaluare strategică de mediu (SEA), în concordanŃă cu cerinŃele Directivei
2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri și programe asupra mediului (transpusă
prin H.G. nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru
planuri şi programe), în vederea aprobării prin Hotărâre de Guvern.
De asemenea, după elaborarea la 22 decembrie 2009 a Planului NaŃional de Management și a

Planurilor de Management la nivel de bazine/spaŃii hidrografice, o serie de autorităŃi ale
administraŃiei publice centrale, autorităŃi administrative autonome sau alte autorităŃi publice şi-au
schimbat în mod oficial denumirea. In acest sens, planul conŃine o listă cu denumiri actualizate ale
acestora, care se regăseşte după secŃiunea “Abrevieri”.
4
PMBH MUREŞ – CAP. 2 PREZENTAREA GENERALĂ A BAZINULUI HIDROGRAFIC MUREŞ
CAP. 2 PREZENTAREA GENERALĂ A BAZINULUI

HIDROGRAFIC MUREŞ
2.1 Delimitarea hidrografică şi administrativă
Bazinul hidrografic Mureş este situat în partea centrală şi de vest a României şi izvorăşte din
CarpaŃii Orientali (Depresiunea Giurgeului), MunŃii Hăşmaşul Mare iar suprafaŃa bazinului
hidrografic (inclusiv canalul Ier) este de 28310 km2 (11,7% din suprafaŃa Ńării). Până la graniŃa cu
Ungaria îşi desfăşoară albia pe o lungime de 761 km, fiind cel mai lung dintre râurile interioare ale
Ńării. ReŃeaua hidrografica codificată însumează 758 cursuri de apă şi 10861 km, adică 13,7% din
lungimea totală a reŃelei codificate a Ńării şi o densitate de 0,39 km/ km2 faŃă de 0,33 km/km2 -
media pe Ńară. Zona cursului superior este delimitată de Depresiunea Giurgeului şi Defileul TopliŃa
- Deda, cursul mijlociu este reprezentat de zona centrală a Podişului Transilvaniei, iar zona cursului
inferior este delimitată de MunŃii Apuseni, CarpaŃii Meridionali, MunŃii Banatului şi Câmpia de
Vest (între Lipova şi graniŃa cu Ungaria). În Fig. 2.1 se prezintă reŃeaua hidrografică, limitele de
judeŃ, oraşele, căile ferate şi drumurile din bazinul hidrografic Mureş, iar în Tabelul 2.1.
caracteristicile administrative şi demografice ale teritoriului bazinului hidrografic Mureş.
Tabelul 2.1 Caracteristicile administrative şi demografice ale teritoriului bazinului hidrografic

Mureş
Nr. JudeŃul SuprafaŃa* % din suprafaŃa PopulaŃia % din

crt. (km2) totală pe bazin (locuitori) populaŃia
totală pe bazin
1 Alba 6233 21,9 382747 18,9
2 Arad 2854 10,1 283662 14,0
**
3 Bihor 15 0,1 - -
4 BistriŃa-Năsăud 258 0,9 10038 0,5
5 Braşov 143 0,5 2476 0,1
6 Caraş-Severin 107 0,4 2813 0,1
7 Cluj 1467 5,2 140644 7,0
8 Harghita 3265 11,5 181311 9,0
9 Hunedoara 5024 17,7 299720 14,8
10 Mureş 6694 23,6 580851 28,6
11 Sibiu 2226 7,8 142549 7,0
12 Timiş** 115 0,4 - -
TOTAL 28401 100 2026811 100
*
calculul s-a făcut cu programul ArcGIS
**
judeŃul respectiv nu are localităŃi în bazinul hidrografic Mureş
5
6
2.2 Hidrografia
AfluenŃii principali ai râului Mureş sunt:
• Gurghiu: L(ungime) = 53 km; S(uprafaŃă) = 563 km2
• Arieş: L = 166 km; S = 3005 km2;
• Niraj: L = 82 km; S = 651 km2
• Târnave: L = 246 km; S = 6253 km2, rezultată din unirea Târnavei Mici (L = 196 km; S = 2071
km2) cu Târnava Mare (L = 223 km; S = 3666 km2);
• Ampoi: L = 57 Km; S = 576 km2
• Sebeş: L = 96 km; S = 1304 km2
• Strei: L = 93 km; S = 1983 km2.
Pe lângă bazinul propriu-zis al Mureşului, în administrarea DirecŃiei Apelor Mureş a fost cuprins şi
bazinul hidrografic Ier (L = 61 km; S = 420 km2), situat integral în zona Câmpiei Tisei. Bazinul
hidrografic Mureş include în totalitate judeŃele Mureş şi Alba şi parŃial judeŃele Harghita, Cluj,
BistriŃa-Năsăud, Hunedoara, Sibiu, Arad şi Braşov.
ReŃeaua hidrografică din cadrul bazinului hidrografic Mureş are densitate strâns legată de
zonalitatea verticală a condiŃiilor fizico-geografice. ReŃeaua de râuri cu densitate mică, sub 0,3
km/km2, corespunde regiunilor de câmpie şi dealuri, iar cea cu densitate mare corespunde regiunilor
muntoase, unde creşte până la 1-1,20 km/km2. RepartiŃia densităŃii reŃelei de râuri suferă datorită
influenŃei condiŃiilor locale.
Mureşul, al cărui izvor propriu-zis se află în sudul Depresiunii Giurgeului, la o altitudine de 850 m,
traversează forme variate de relief. Cursul său se poate împărŃi în patru sectoare caracteristice:
- Mureşul superior, de la izvor până la Deda, cu afluenŃii mai importanŃi: Belcina, TopliŃa,
Sălard, RăstoliŃa
- Mureşul mijlociu, între Deda şi Alba Iulia, unde primeşte afluenŃii mai importanŃi:
Gurghiu, Niraj, LuŃ, Comlod, Pârâul de Câmpie, Arieş, Geoagiu (Teiu), Târnave şi Ampoi
- Culoarul Mureşului inferior, între Alba Iulia şi Lipova, având afluenŃii cei mai importanŃi:
Sebeş, Cugir, Geoagiu, Strei, Cerna şi Băcia
- Mureşul inferior, între Lipova şi graniŃa cu Ungaria, unde a format un vast con de dejecŃie.
2.3 Relieful
Datorită amplasării sale, bazinul hidrografic al râului Mureş este constituit dintr-un ansamblu
fizico-geografic variat (Fig. 2.2), care determină o distribuŃie zonală, atât de la vest la est cât şi în
funcŃie de treptele de relief ale parametrilor meteorologici şi hidrologici, etajaŃi dinspre centru spre
periferia bazinului.
Relieful prezintă o mare varietate de la câmpie la munŃi (altitudinea minimă este de 75 m, la ieşirea
din Ńară, în Câmpia de Vest, iar cea maximă de 2509 m, în MunŃii Retezat). Aproximativ 25% din
suprafaŃa bazinului revine munŃilor, 55% dealurilor şi podişurilor, 15% văilor şi luncilor şi 5%
câmpiilor.
Ansamblul fizico-geografic se caracterizează prin existenŃa mai multor unităŃi de relief:

I Unitatea Carpatică montană
II Unitatea Podişului Transilvaniei
III Unitatea Piemontană
IV Unitatea de Câmpie
7
8
I Unitatea Carpatică montană
1. CarpaŃii Orientali
Căliman-Gurghiu-Harghita
Au altitudinea medie cuprinsă între 1200-1250 m. Morfologic zona se caracterizează prin prezenŃa
unor importante masive vulcanice, care în Căliman depăşesc 2000 m. Alinierea nord-vest-sud-estică
a principalelor aparate vulcanice a fost determină de o serie de fracturi majore, paralele cu axa
mediană a CarpaŃilor Orientali. În toate masivele, platourile de lavă sunt dominate de cupole
vulcanice, prin denivelări relativ tranşante. Este specifică orientarea radiar-divergentă a reŃelei
hidrografice la exteriorul conurilor şi radiar-convergentă, în interiorul craterelor mai largi.
Pe liniile de întâlnire dintre conurile vulcanice au apărut artere hidrografice, evoluând fie ca defilee
transversale - cazul Mureşului între TopliŃa şi Deda, fie ca văi parŃial transversale - Gurghiu şi cele
două Târnave. Terasele respectivelor văi delimitează, cu destulă precizie, principalele masive între
ele cât şi pe cele secundare.
Giurgeu-Hăghimaş
Morfologic au aspectul unor munŃi mijlocii, cu înălŃimi maxime de până la 1700 m şi o altitudine
medie de aproximativ 1100 m. Indicii fragmentării reliefului sunt cuprinşi între 100-500 m, cu pante
medii de 150-300 m/km. Exceptând masivul Ditrău, cu aspectul său de cupolă larg boltită în jurul
căreia s-a organizat o reŃea hidrografică radiar-divergentă tipică, restul suprafeŃelor de interfluvii
sunt în general uniforme.
Depresiunea Giurgeului
Este o depresiune intramontană, în care Mureşul şi-a sculptat o vale cu o panta medie generală de
1,5 m/km cu numeroase sectoare de înmlăştinire. Altitudinea variază între 650-800 m. Relieful se
desfăşoară în trepte, incluzând piemonturile laterale, terasele Mureşului şi lunca largă.
2. CarpaŃii Meridionali
Sebeş-Lotru-Cibin
Aceşti munŃi sunt amplasaŃi în bazinul hidrografic al Mureşului cu mai mult de jumătate din
suprafaŃa lor totală. Din punct de vedere morfologic, sunt munŃi înalŃi şi mijlocii, adânc fragmentaŃi,
cu suprafeŃe de eroziune bine dezvoltate şi slabe urme glaciare. ÎnălŃimile maxime depăşesc 2200 m
(vf. Şurianu 2245 m), iar altitudinea medie are valoarea de 1050 m. Fragmentarea reliefului are
valori cuprinse între 300-500 m, iar pantele sunt de aproximativ 250 m/km.
łarcu-Godeanu-Retezat
Aceşti munŃi constituie principala zona de alimentare a Streiului. Morfologic, sunt munŃi înalŃi,
adânc fragmentaŃi, cu relief glaciar puternic dezvoltat şi suprafeŃe de denudaŃie puŃin extinse.
Altitudinile maxime depăşesc 2500 m în masivul Retezat (Peleaga 2509 m), iar în łarcu şi Godeanu
sunt de aproximativ 2200 m, cele medii fiind de 1300-1400 m. Energia de relief are valori de peste
500 m, în zona înalta depăşind 1000 m. Panta medie a suprafeŃei bazinului are valori în jur de 400
m/kmDepresiunea HaŃeg
Depresiunea HaŃeg constituie zonă de convergenŃă a râurilor ce formează bazinul hidrografic al

Streiului, fiind situată la o înălŃime de 300 m, având o fragmentare a reliefului între 100 şi 500 m.
PrezenŃa treptelor concentrice şi a celor 9 nivele de terasă, indică continua şi intermitenta tendinŃă
de înălŃare lentă a regiunii, concomitent cu coborârea nivelului de bază general. Larga desfăşurare a
acestor trepte ca şi întrepătrunderea lor lasă impresia generală a unui şes etajat.
9
3. CarpaŃii Occidentali
Poiana Ruscă
Aceşti munŃi sunt situaŃi aproape în totalitate în bazinul hidrografic al râului Mureş, fiind drenaŃi de
râul Cerna şi afluenŃii săi. Morfologic sunt munŃi puŃin înalŃi, peneplenizaŃi, în trepte. Altitudinea
maximă nu depăşeşte 1400 m. Energia maximă de relief este accentuată, între 400-550 m, cu panta
suprafeŃei bazinului în jur de 250 m/km.
Bihor - Muntele Mare

Morfologic se caracterizează prin prezenŃa unor importante masive muntoase cu relief în general
peneplenizat, cu altitudini maxime ce depăşesc 1800 m, cu indici ai fragmentarii reliefului de 300-
700 m şi cu pantele medii ale suprafeŃei bazinului de 200-300 m/km. Prin poziŃia sa, masivul Bihor
joacă rolul unei adevărate bariere în faŃa maselor de aer umed, de unde şi rolul lui de mare nod
hidrografic.
Trascău - Metaliferi
Sunt amplasaŃi aproape în totalitate în bazinul hidrografic al râului Mureş, având un relief haotic,
căile de tip vulcanic alternând cu piramidele calcaroase şi văile largi. Varietatea peisajului acestor
munŃi este accentuată şi de prezenŃa unor mici depresiuni interioare. Altitudinile maxime nu
depăşesc 1500 m, relieful având o fragmentare cuprinsă între 500-700 m, cu panta suprafeŃei
bazinului de 250 m/km.
Zarand
Cuprinşi între valea Mureşului în sud şi Depresiunea Zarand în nord, au aspect de horst, fiind
alcătuiŃi dintr-o singura culme principală, orientată W-E. Altitudinea lor este redusă (maximum 835
m) şi variază de la un loc la altul. Fragmentarea reliefului este cuprinsă între 300-700 m, iar panta
suprafeŃei bazinului este în general între 200-230 m/km.
II Podişul Transilvaniei
Unitatea Podişului Transilvaniei se caracterizează printr-un relief deluros cu altitudini până la 800-
900 m, în est, ce coboară în vest până la 500 m.
Structural şi morfologic, unitatea se împarte în următoarele subunităŃi:
1. Dealurile înalte piemontane din estul Transilvaniei corespund regiunii de sub poala munŃilor
vulcanici, formată din depresiuni de contact, piemonturi de acumulare, fragmente de eroziune şi
culmi deluroase. Este zona cu structura şi relieful cel mai complex, cu înălŃimi absolute maxime
de la 600-700 m până la 900 m, cu o energie de relief cuprinsă între 300-400 m şi o fragmentare
destul de avansată de 300-700 m.
2. Podişul înalt al Târnavelor este o zona de câmpie piemontană, caracterizată prin vai adânci cu
terase şi lunci dezvoltate, de la est la vest, care despart regiunea în mai multe culmi largi cu
aspect de podiş. Altitudinea dealurilor este cuprinsă pe cumpenele principale între 600-700 m.
Energia maxima de relief nu depăşeşte decât rar 300 m, fragmentarea este cuprinsă între 500-
700 m, iar panta medie a suprafeŃei bazinului are valori de 130-160 m/km. Caracteristicile
reliefului decurg şi din prezenta domurilor şi frecvenŃa reliefului structural, asimetria văilor, cu
terase dezvoltate mai ales pe versantul sudic, intensitatea alunecărilor de teren.
3. Câmpia Transilvaniei
10
Este alcătuită dintr-o succesiune de culmi domoale, despărŃite prin văi largi cu lunci joase, fiind
unitatea cea mai coborâtă a Podişului Transilvaniei, cu altitudini de 400-600 m, cu cea mai scăzută
energie de relief (150-200 m) şi fragmentare redusă. Interfluviile au aspectul unor spinări domoale,
orientate în toate direcŃiile şi par a se încadra într-un nivel de eroziune modelat în argile şi nisipuri.
Relieful de cueste creează aproape singura perturbare mai importantă în monotonia generală a
regiunii.
III Unitatea Piemontană
Aceasta unitate constituie o treaptă de relief intermediară între Carpatii Occidentali şi Campia Tisei.
Mureşul traversează Piemonturile bănăŃene la periferia lor nordică. Zona fiind constituită parŃial din
albia majoră a Mureşului şi versantul nordic al Dealurilor Lipovei. Din punct de vedere morfologic,
Dealurile Lipovei sunt unităŃi piemontane fragmentate de văi mici cu caracter torenŃial. Altitudinea
maximă nu depăşeşte 500 m, cea medie are valori cuprinse între 200-250 m. Fragmentarea reliefului
are valori de 300-700 m, energia de relief este de 150-200 m, iar pantele suprafeŃei bazinului
variază între 90-140 m/km.
IV Unitatea de Câmpie
În cadrul bazinului hidrografic Mureş, se încadrează o mică parte din sectorul estic al Câmpiei
Tisei.
łinutul de pădure şi de silvostepa cuprinde partea de sub poalele dealurilor, iar cel de stepă
corespunde părŃii vestice celei mai joase (80-100 m altitudine absolută) întinsă de o parte şi de alta a
Mureşului. Morfologic, zona se caracterizează prin înălŃimi care scad de la 150 m în est, până la mai
puŃin de 100 m în vest, energia de relief atingând numai local valori mai mari de 25 m.
Fragmentarea reliefului are valori de 900-1800 m, iar pantele suprafeŃei bazinului au valori reduse.
Mureşul străbate aceasta zonă, având o albie majoră larg dezvoltată, iar cea minoră puternic
meandrată, cu numeroase braŃe secundare active sau părăsite.
2.4 Utilizarea terenului

Utilizarea terenului este variată în bazinul hidrografic Mureş (Fig. 2.3). Conform Proiectului Corine
Land Cover (CLC 2000) suprafaŃa bazinului se împarte astfel: urban 3,93%; industrial 0,34%; arabil
18,17%; culturi perene 18,10%; păşuni 1,42%; păduri 36,44%; zone umede 0,01%; luciu de apă
0,26%; alt fel de terenuri 21,32%.
11
12
2.5 Geologia
EvoluŃia geologică, litologia, clima şi apa au determinat apariŃia treptelor sau unităŃilor mari de
relief, dar şi a unor forme de relief caracteristice (Fig. 2.4).
Zona lanŃului eruptiv neogen este dispusă pe latura internă a CarpaŃilor Orientali, alcătuiŃi
predominant din andezite, piroclastite andezitice şi aglomerate vulcanice.
Partea din CarpaŃii Meridionali care aparŃine bazinului hidrografic Mureş este alcătuită din roci
cristaline, străbătute uneori de roci eruptive vechi şi noi, în timp ce rocile sedimentare acoperă
areale mult mai reduse. CarpaŃii Occidentali sunt caracterizaŃi prin prezenŃa unui mozaic petrografic
(roci cristaline, eruptive şi sedimentare). Aceşti munŃi sunt constituiŃi din şisturi cristaline, granite,
calcare, conglomerate şi gresii.
Unitatea Podişului Transilvaniei este formată litologic din marne nisipoase, nisipuri, argile şi
prundişuri. Unitatea piemontana este alcătuită din aluviuni, marne şi argile.
Câmpia Tisei care cuprinde Ńinutul de pădure şi de silvostepă este formată din pietrişuri, nisipuri,
argile acoperite de depozite loessoide, iar cel de stepă din depozitele aluvionare ale văii Mureşului.
Cele mai reprezentative forme de relief caracteristice sunt:
Defileul Deda-TopliŃa
Defileu ce desparte MunŃii Căliman de MunŃii Gurghiului. în defileul îngust al Mureşului,
holocenul ocupă suprafeŃe restrânse şi subŃiri fiind reprezentat de pietrişuri şi nisipuri. În rest zona
este acoperită de formaŃiuni vulcanogen-sedimentare panoniene. Complex de piroclastite şi depozite
epiclastice. Piroclastitele sunt reprezentate prin brecii şi microbrecii, aglomerate şi
microaglomerate, cinerite, tufuri. Depozitele epiclastice sunt alcătuite din conglomerate, gresii şi
nisipuri andezitice. La N şi S de valea Mureşului apar petice sedimentare sarmaŃiene.
Culoarul Sebeş - Lipova

Acest sector reprezintă un culoar larg între CarpaŃii Meridionali (Şurianu, Poiana Ruscă) la sud şi
între MunŃii Apuseni (Trascău, Metaliferi, Zarand) la nord. Litologic, la suprafaŃă predomină
şisturile cristaline de epizonă şi granite. În partea nordică (MunŃii Poiana Ruscăi) în litologia lor de
suprafaŃă predomină şisturile cristaline de epizonă cât şi calcarele. FormaŃiunile sedimentare care
ocupă suprafeŃe întinse sunt alcătuite din conglomerate, gresii, marne şi radiolarite de vârsta
cretacic mediu şi superioară până în neogen.
13
14
Cheile RâmeŃilor, Galdei, Întregalde

Situate intr-o zonă bogată în fenomene geologice, având calcarul ca rocă de bază. Terenul este
accidentat şi cuprinde o parte a brâului de calcare ce înconjoară MunŃii Trascăului. Situate în zona
dealurilor înalte 600-1200 m.
Cheile Turzii
Situate pe valea Hăjdatelor, între Podul Petreştilor şi Casa de Adăpost, având o lungime de 3 km,
sunt în zona dealurilor Turzii, subzona Podişului Transilvaniei. Relieful este alcătuit dintr-o
succesiune de culmi şi văi, situate la altitudini cuprinse între 410-735 m. În zonă apar fenomene
carstice, relief accidentat, pereŃi stâncoşi, abrupŃi şi prăpastii.
Valea Arieşului Mare - Gârda

Pe valea Gârda Seacă, afluent al Arieşului Mare, întâlnim GheŃarul Scărişoara, peştera Casa de
Piatră şi Cheile Arieşului Mare. Regiune de munŃi mijlocii, dezvoltată pe roci cristaline şi pe
cuvertura sedimentară, cu o bogăŃie de carsturi de înălŃimi.
Retezat
Din punct de vedere geologic Retezatul Mare are o structură cristalină, cu puternice incluziuni
granitice, iar Retezatul Mic este format din gresii, brecii şi calcare.
2.6 Parametri climatici

PrecipitaŃiile sunt fenomene ce se produc în cantităŃi diferite şi în mod discontinuu în timp şi
spaŃiu. PoziŃia lanŃului Carpatic faŃă de circulaŃia vestică determină deosebiri apreciabile între
cantităŃile măsurate în diferite puncte din bazinul hidrografic al Mureşului.
Cantitatea de precipitaŃii medie multianuală este cuprinsă între 480 mm şi 980 mm, cu o medie de
610 mm pe bazin. În perioada analizată (ultimii 30 de ani) cantitatea de precipitaŃii maximă în 24 de
ore a fost de 40,3 mm în data de 1.09.1977 la Deva şi 106,3 mm în data de 27.12.1995 la Bucin.
Temperatura aerului este un parametru meteorologic deosebit de important cu o mare

variabilitate. La cele 21 de staŃii meteorologice din bazinul hidrografic Mureş temperatura medie
multianuală a avut valori cuprinse între 3,6 0C şi 10,4 0C, având 7,9 0C media pe bazin.
Valorile temperaturii maxime absolute au fost cuprinse între 28,7 0C în 19.07.1987 la Roşia
Montană şi 39,7 0C în 11.08.1994 la Sebeş. Temperaturile minime absolute au fost de -22,1 0C în
data de 4.02.1987 la Băişoara şi -34,8 0C în data de 14.01.1985 la Joseni.
2.7 Resursele de apă

În bazinul hidrografic Mureş, în anul 2007, resursele totale de apă de suprafaŃă au fost de 5876,3
mil. m3/an, din care utilizabile sunt 1054,07 mil. m3/an. Aceasta reprezintă 88,9% din totalul
resurselor (inclusiv resurse subterane).
Resursele subterane sunt estimate la 729,5 mil. m3 (23,1 m3/s) din care 447,1 mil. m3 (14,2 m3/s)
provin din surse freatice şi 282,4 mil. m3 (8,9 m3/s) din surse de adâncime. Resursa utilizabilă este
de aproximativ 672,3 mil. m3 (21,3 m3/s) din care aportul surselor freatice este de 389,9 mil. m3
(12,3 m3/s) iar al surselor de medie şi mare adâncime de 282,4 mil. m3 (9,0 m3/s).
Pentru a asigura sursa de apă diverselor folosinŃe de apă au fost realizate 127 de acumulări, din care
17 sunt mai importante având un volum total de 574,2 mil. m3 cu un volum util de 248,7 mil. m3.
15
Debitul mediu multianual al râului Mureş creşte de la 1,05 m3/s (33,1 mil. m3/an) în secŃiunea
Suseni, la 105 m3/s (3311,2 mil. m3/an) în secŃiunea Alba Iulia, ajungând la 186 m3/s (5865,6 mil.
m3/an) în secŃiunea Nădlac, la ieşirea din Ńară.
Aportul celor mai importanŃi afluenŃi ai Mureşului în secŃiunea lor de confluenŃă, reprezentat de
debitul mediu multianual, este următorul:
- pentru râul Arieş debitul este de 25,6 m3/s (807,3 mil. m3/an), reprezentând 13% din
valoarea debitului Mureşului în secŃiunea Nădlac
- pentru râul Târnave debitul este de 26,8 m3/s (845,1 mil. m3/an), reprezentând 14,4%
din valoarea debitului Mureşului în secŃiunea Nădlac
- pentru râul Strei debitul este de 27,8 m3/s (876,7 mil. m3/an), reprezentând 14,9% din
valoarea debitului Mureşului în secŃiunea Nădlac
Ca aspect general trebuie relevat faptul ca cea mai mare parte a scurgerii medii lunare din timpul
unui an se produce primăvara, în lunile III - V, (37 - 47%). Vara (VI - VIII) se produce 21 - 31%
din scurgerea anuală, toamna (IX - XI) 11 - 18%, iar iarna (XII - III) între 10 -23% din scurgerea
anuală.
În bazinul hidrografic al râului Mureş variaŃiile teritoriale ale scurgerii sezoniere nu sunt prea mari.
Analiza repartiŃiei scurgerii medii în timpul anului pune în evidenŃă faptul că în cadrul bazinului
hidrografic Mureş repartiŃia sezonieră este în general aceeaşi datorită amplasării în calea maselor de
aer de tip oceanic. Abaterile se datorează influenŃei pe altitudine a formelor de relief înalte sau a
climatului mediteranean (în sectorul inferior al bazinului hidrografic, aval de Lipova). Aceasta
variabilitate se manifestă prin creşteri şi descreşteri succesive ale debitului mediu specific, pe
măsura apropierii de vărsare.
16
PMBH MUREŞ – CAP. 3 CARACTERIZAREA APELOR DE SUPRAFAłĂ
CAP. 3 CARACTERIZAREA APELOR DE SUPRAFAłĂ

3.1 Categorii de ape de suprafaŃă
Directiva Cadru a UE defineşte următoarele categorii de ape de suprafaŃă:
• râuri
• lacuri
• ape tranzitorii
• ape costiere
În bazinul hidrografic Mureş există 758 râuri (inclusiv canalul Ier) cu suprafeŃe ale bazinului
hidrografic mai mari de 10 km2 şi 17 lacuri (inclusiv iazuri) cu suprafaŃa mai mare de 50 ha (Fig.
3.1).
• Râuri
Râul Mureş izvorăşte din CarpaŃii Orientali (Depresiunea Giurgeului), MunŃii Hăşmasul Mare iar
suprafaŃa bazinului hidrografic (inclusiv canalul Ier) este de 28310 km2, reprezentând 11,7% din
suprafaŃa Ńării1.
Mureşul este cel mai lung dintre râurile interioare ale Ńării, având în România o lungime de 761 km,
din care 21 km sunt graniŃa comună cu Ungaria. În Ungaria, lungimea sa este de 28 km, până la
confluenŃa cu râul Tisa. ReŃeaua hidrografică codificată însumează 758 cursuri de apă având 10861
km, adică 13,7 % din lungimea totală a reŃelei codificate a Ńării şi o densitate de 0,39 km/km2 faŃă de
0,33 km/km2 media pe Ńară. Zona cursului superior este delimitată de Depresiunea Giurgeului şi
Defileul TopliŃa - Deda, cursul mijlociu este reprezentat de zona centrală a Podişului Transilvaniei,
iar zona cursului inferior este delimitată de MunŃii Apuseni, CarpaŃii Meridionali, MunŃii Banatului
şi Câmpia de Vest (între Lipova şi graniŃa cu Ungaria).
AfluenŃii principali ai râului Mureş sunt:

− Gurghiu: L = 53 km; S = 563 km2
− Arieş: L = 166 km; S = 3005 km2
− Niraj: L = 82 km; S = 651 km2
− Târnave L = 246 km; S = 6253 km2 rezultată din unirea Târnavei Mici (L = 196 km; S = 2071
km2) cu Târnava Mare (L = 223 km; S = 3666 km2)
− Ampoi: L = 57 Km; S = 576 km2
− Sebeş: L = 96 km; S = 1304 km2
− Strei: L = 93 km; S = 1983 km2.
ReŃeaua hidrografică din cadrul bazinului hidrografic Mureş are densitatea strâns legată de
zonalitatea verticală a condiŃiilor fizico-geografice. ReŃeaua de râuri cu densitate mică, sub 0,3
km/km2, corespunde regiunilor de câmpie şi dealuri, iar cea cu densitate mare corespunde regiunilor
muntoase, unde creşte până la 1-1,20 km/km2. RepartiŃia densităŃii reŃelei de râuri suferă datorită
influenŃei condiŃiilor locale.
1
conform Atlasului Cadastrului Apelor din România - 1992
17
18
Mureşul, al cărui izvor propriu-zis se află în sudul Depresiunii Gheorgheni, la o altitudine de 850 m,
traversează forme variate de relief. Cursul său, de la izvor până la vărsare, se poate împărŃi în patru
sectoare caracteristice:
- Mureşul Superior, de la izvor până la Deda, cu afluenŃii mai importanŃi: Belcina, TopliŃa,
Sălard, RăstoliŃa
- Mureşul Mijlociu, între Deda şi Alba Iulia, unde primeşte afluenŃii mai importanŃi:
Gurghiu, Niraj, LuŃ, Comlod, Pârâul de Câmpie, Arieş, Geoagiu, Târnave şi Ampoi.
- Culoarul Mureşului Inferior, între Alba Iulia şi Lipova, având afluenŃii cei mai importanŃi:
Sebeş, Cugir, Geoagiu, Strei, Cerna şi Băcia
- Mureşul Inferior, între Lipova şi graniŃa cu Ungaria, unde a format un vast con aluvionar.
Caracteristicile regimului hidrologic ale râului Mureş şi ale câtorva afluenŃi sunt cuprinse în Tabelul
3.1.
• Lacuri
Lacuri naturale
Cele mai importante lacuri naturale din bazinul hidrografic Mureş sunt următoarele:
Lacul Bucura
Este aşezat în masivul Retezat, pe versantul sudic al Curmăturii Bucurei, în direcŃie SE faŃă de
vârful Bucura (2432,6 m), la o altitudine de 2031 m. Masivul Retezat este constituit din şisturi
cristaline cu puternice intruziuni magmatice.
Din punct de vedere al originii cuvetei lacustre este un lac glaciar, instalat într-un circ glaciar având
o suprafaŃă de 8,8 ha (cel mai întins lac glaciar din Ńară), o adâncime maximă de 15,7 m, iar
suprafaŃa bazinului de recepŃie de 8,5 km2.
Sursa principală de alimentare cu apă este zăpada şi se realizează fie direct de pe versanŃi, fie prin
cei doi afluenŃi care debuşează în lac în partea nordică. Din acest lac izvorăşte pârâul Izvorul
Bucurei, afluent al râului Râul Mare.
Lacul Galeş
Este aşezat pe versantul nordic al masivului Retezat, la nord de vârful Păpuşii (2508 m) şi constituie
izvorul Văii Galeşului, care la rândul sau este afluent de dreapta al râului Sibişel.
Din punct de vedere al originii cuvetei lacustre este şi el un lac glaciar, fiind instalat într-un circ
glaciar. Este situat la altitudinea de aproximativ 1970 m şi are o suprafaŃă a bazinului hidrografic de
6,7 km2.
Sursa principală de alimentare cu apă este zăpada şi se realizează prin şiroirile de pe versanŃi.
Lacul Zănoaga
Este aşezat pe versantul sudic al masivului Retezat, la SSE de Vârful Saşilor (2278m), la o
altitudine de aproximativ 1990 m şi constituie izvoarele râului Judele. Din punct de vedere al
originii cuvetei lacustre este tot un lac glaciar, instalat într-un circ glaciar fiind cel mai adânc lac
glaciar din România (29 m). Şi la acest lac sursa de alimentare cu apă este zăpada şi se realizează
tot numai prin şiroire.
Caracteristicile lacurilor naturale sunt cuprinse în Tabelul 3.2.
19
Tabelul 3.1 Caracteristicile regimului hidrologic
Q mediu lunar minim

Nr. Lungimea Q mediu
StaŃia hidrometrică Râul SuprafaŃă Altitudine anual (mc/s) Qm/QM
crt. râului multianual
cu probabilitatea de
km km2 (mdM) mc/s 80% 90% 95% mc/s
1 SUSENI MUREŞ 17 160 987 1,05 0,180 0.16 0.15 1/1000
2 TOPLIłA MUREŞ 77 1071 935 5,74 1,290 1,100 0,980 1/150
3 GLODENI MUREŞ 178 3781 848 37,73 6,600 5,600 4,900 1/950
4 ALBA IULIA MUREŞ 397 18055 625 104,7 19,000 15,500 13,500 1/200
5 SĂVĂRŞIN MUREŞ 567 25707 643 172,31 33,000 26,100 23,800 1/200
6 RADNA MUREŞ 640 26760 627 178,41 33,500 27,000 24,500 1/200
7 ARAD MUREŞ 692 27280 618 182,88 34,600 27,500 25,100 1/150
8 NĂDLAC MUREŞ 738 27850 607 186,38 35,000 28,000 25,500 1/160
9 SCĂRIŞOARA ARIEŞ 19 203 1110 5,53 0,950 0,700 0,500 1/800
10 CÂMPENI ARIEŞ 47 637 999 12,5 2,050 1,480 1,080 1/1250
11 BAIA DE ARIEŞ ARIEŞ 72 1189 974 19,9 3,400 2,900 2,600 1/700
12 TURDA ARIEŞ 133 2403 920 25,63 5,000 4,000 3,250 1/700
13 ODORHEIU-SEC.* T-VA MARE 47 640 924 5,63 1,300 1,100 0,850 1/300
14 BLAJ T-VA MARE 221 3653 558 15,15 2,500 1,800 1,400 1/1900
15 MIHALł TÂRNAVE 243 6247 532 26,8 4,600 3,500 3,000 1/700
16 BĂLĂUŞERI* T-VA MICA 80 1065 673 8,52 1,950 1,660 1,370 1/500
17 TÂRNAVENI T-VA MICA 132 1498 585 9,77 2,100 1,680 1,450 1/500
18 PETRENI STREI 84 1940 928 27,75 7,350 6,420 5,820 1/150
*Valorile au fost determinate având la baza datele din "Atlasul Cadastrului Apelor Vol.III-1972''
20
Tabelul 3.2 Caracteristicile lacurilor naturale
Nr.crt. Denumire lac SuprafaŃa Altitudinea Adâncimea

(km²) (mdM) medie (m)
1 Bucura 0,10 2031 5
2 Galeş 0,03 1970 10,2
3 Zănoaga Mare 0,09 1990 10,6
Acumulări
În bazinul hidrografic Mureş sunt 127 lacuri de acumulare, cu un volum total de 685 mil. m3. Dintre
acestea 26 au un volum mai mare de 1 mil. m3:
● 16 sunt în administrarea AdministraŃiei NaŃionale "Apele Române " – AdministraŃia Bazinală de
Apă Mureş
● 10 în administrarea S.C. Hidroelectrica S.A. – Sucursala Hidrocentrale Sebeş şi HaŃeg.
Din cele 26 de acumulări cu volum peste 1 mil. m3, 17 sunt acumulări permanente şi 9 acumulări
nepermanente. În construcŃie se află acumularea RăstoliŃa (40 mil. m³), în judeŃul Mureş, de aceea
nu apare pe hartă ca lac, însă este delimitată ca şi corp de apă distinct.
Cele mai mari acumulări sunt Oaşa pe râul Sebeş, cu un volum total de 134,6 mil. m³, Gura Apelor
pe râul Râul Mare cu un volum total de 230,00 mil. m³. În bazinul hidrografic Mureş, cele mai
multe acumulări se găsesc pe râul Sebeş şi pe râul Râul Mare.
Din punct de vedere a suprafeŃei (la nivel normal de retenŃie) există 14 lacuri de acumulare cu
suprafaŃa mai mare de 50 ha. Acestea sunt: Oaşa, Tău (Gâlceag), Gura Apelor, Ostrovul Mic,
Pâclişa, HaŃeg, Teliuc (Cinciş), Zetea, Ighiş, Bezid, Fărăgău, Văleni, Zau, Subcetate.
3.2 Ecoregiuni, tipologia şi condiŃiile de referinŃă

Ecoregiuni
Din cele 25 de ecoregiuni definite pentru Europa în Anexa XI a Directiva Cadru a Apei (Ilies 1978),
pe baza caracteristicilor ecologice şi a distribuŃiei geografice a faunei acvatice, în bazinul
hidrografic Mureş, s-au delimitat 2 ecoregiuni: MunŃii CarpaŃi (10) şi Câmpia Ungară (11). Acestea
sunt reprezentate în Fig. 3.2.
Ecoregiunea MunŃii CarpaŃi cu altitudini depăşind 2000 m în partea de E, cu relief viguros şi pante
abrupte, este alcătuită din roci predominant silicioase eruptive şi sedimentare, calcarul fiind slab
reprezentat în zonele de S şi SE. Solurile sunt foarte variate şi complexe ca structură (podzoluri
primare - pe pajiştile alpine, brun-acide montane de pădure - între 800-1800 m altitudine, brun-
roşcate de pădure în zona de podiş sau dealuri înalte).VegetaŃia cuprinde etajele pădurilor de foioase
şi conifere precum şi păşunile alpine şi subalpine.
Ca parte componentă a ecoregiunii MunŃii CarpaŃi, a fost definită şi subecoregiunea Podişul
Transilvaniei (S10) situata în domeniul de altitudine 200-500m.
Ecoregiunea Câmpia Ungară este compusă din fâşii înalte discontinue şi câmpii joase de divagare,
cu o uşoară înclinare de la SE spre NV, geologie silicioasă, soluri cernoziomice şi nisipoase precum
şi vegetaŃie de silvostepa şi păduri de foioase.
21
22
3.2.1. Tipologia şi condiŃiile de referinŃă pentru râuri
Tipologia cursurilor de apă

Directiva Cadru Apă prevede ca pentru fiecare categorie de apă de suprafaŃă, corpurile de apă dintr-
un bazin sau district hidrografic să fie diferenŃiate după tipul lor.
Clasificarea tipologică a cursurilor de apă se realizează în următoarele etape:

• Abordarea top-down - tipologie bazată pe parametrii descriptivi abiotici, factori
presupuşi a se afla în relaŃie indirectă cu comunităŃile biologice (relaŃie de tip cauză-
efect)
• Abordarea bottom-up – tipologie bazată pe măsuratori directe ale variabilităŃii
comunităŃilor biologice (relaŃie de tip efect-cauză) prin care se urmăreşte o verificare
biologică a tipologiei abiotice
• Suprapunerea celor două abordări pentru definirea finală a tipurilor de corpuri de apă
Pentru caracterizarea tipologică abiotică a cursurilor de apă din România, având la baza sistemul B
de clasificare (Anexa II a Directivei Cadru Apa), s-au utilizat următorii parametri:
-obligatorii – care conduc la primele diferenŃieri:
• ecoregiunile;
• altitudinea bazinului;
• caracteristicile geologice;
• suprafaŃa bazinului de recepŃie
-oŃtionali – care conduc la diferenŃieri mai detaliate:
• structura litologică a patului albiei;
• debitul specific mediu multianual;
• debitul specific mediu lunar minim anual cu probabilitate de 95%;
• caracteristicile climatice: precipitaŃiile medii multianuale şi temperatura medie
multianuală;
• panta medie a cursului de apă
Altitudinea bazinului a fost caracterizată prin domeniile <200m, 200-500m, >500m, 500-800m,
>800m care definesc principalele unităŃi de relief: câmpii, dealuri şi podişuri, zone piemontane şi
munŃi, iar caracteristicile geologice au fost delimitate de următoarele tipuri de roci: silicioase,
calcaroase şi organice.
Zonarea longitudinală a cursurilor de apă a luat în considerare suprafaŃa bazinului, respectiv:

cursuri de apă mici (F = 10 – 100 km2), cursuri de apă medii (F = 100 – 1000 km2), cursuri de apă
mari (F = 1000 – 10 000 km2), cursuri de apă foarte mari (F > 10 000 km2);
Pentru structura litologica a patului albiei s-au considerat următorii constituenŃi: blocuri (D > 200
mm), bolovăniş (D = 70 – 200 mm), pietriş (D = 2 – 70 mm), nisip (D = 0,05 – 2 mm), mâl (D =
0,05 – 0,005 mm), argilă (D < 0,005 mm).
Debitul specific mediu multianual s-a caracterizat prin următoarele categorii: mare (>30 l/s/km2),
mediu (3-30 l/s/km2), mic (< 3 l/s/km2), iar debitul specific mediu lunar minim anual cu
asigurare de 95% prin categoriile: mare (> 2 l/s.km2), mediu (0.3 – 2 l/s.km2), mic (<0.3l/s.km2);
Caracteristicile climatice au fost diferenŃiate prin precipitaŃiile medii multianuale: reduse <500
mm/an, medii 500-800 mm/an şi abundente >800 mm/an şi prin temperaturi medii multianuale:
mici <00C, medii 0-80C, mari >80C;
Analiza datelor şi informaŃiilor mai sus menŃionate şi corelarea acestora cu tipurile de ihtiofaună
potenŃială definite de academicianul Bănărescu în 1964 (zona păstrăvului, zona lipanului, zona
scobarului şi a cleanului, zona mrenei şi zona crapului) au condus la definirea, pentru bazinul
23
hidrografic Mureş, a 13 tipuri de cursuri de apă, cu 19 subtipuri diferenŃiate în funcŃie de geologie,

ce au fost raportate în cadrul Raportului 2004, sub Art. 5 al DCA.
Reactualizarea tipologiei cursurilor de apă

În etapa actuală, având în vedere existenŃa unor date şi informaŃii suplimentare rezultate din
măsurători directe ale variabilităŃii comunităŃilor de macronevertebrate (considerat elementul cel
mai reprezentativ pentru cursurile de apă), în secŃiunile de referinŃă şi cele mai bune secŃiuni
disponibile, tipologia cursurilor de apă a fost redefinită şi sintetizată, conducând la reducerea
numărului de tipuri. Sintetizarea, respectiv reducerea numărului de tipuri a fost determinată de
existenŃa aceloraşi caracteristici ale comunităŃilor de macronevertebrate pentru unele tipuri definite
distinct în etapa anterioară.
În consecinŃă, în aceasta etapă au fost definite pentru bazinul hidrografic Mureş un număr de 13
tipuri de cursuri de apă, cu 19 subtipuri diferenŃiate în funcŃie de geologie. De asemenea, la câteva
corpuri de apă le-au fost asociate două tipuri: tipul RO16 (cursuri de apă influenŃate din punct de
vedere calitativ de cauze naturale) şi tipul de corp de apă nepermanent corespunzător.
Prezentarea sintetică a tipurilor şi subtipurilor este cuprinsă în Tabelul 3.3.
În privinŃa cursurilor de apă nepermanente reprezentate de acele cursuri de apă caracterizate prin
debitul specific mediu lunar minim anual cu asigurare de 95% egal cu zero, au fost menŃinute cele 4
tipuri definite în etapa anterioară, în funcŃie de altitudine. Având în vedere diversitatea şi
heterogenitatea din punct de vedere hidrologic a cursurilor de apă din aceasta categorie, este
necesară o investigare şi o analiză hidrologică aprofundată, care să conducă la diferenŃierea detaliată
a unor noi tipuri sau/şi subtipuri, urmată de investigaŃii directe ale comunităŃilor biologice specifice
tipurilor respective.
Încadrarea pe tipuri şi subtipuri a celor 758 cursuri de apă cu suprafeŃe mai mare de 10 km2
identificate pe arealul de activitate al AdministraŃiei Bazinale de Apă este prezentată în Fig. 3.3.
În cazul definirii biotice a tipurilor cursurilor de apă prin investigarea şi analiza altor elemente
biologice, pe măsură ce datele vor fi disponibile pe o perioadă de timp relevantă, este posibil ca
tipurile să fie sintetizate în continuare, numărul tipurilor fiind în acest fel redus.
CondiŃii de referinŃă pentru râuri

Directiva Cadru a Apei (Anexa II 1.3 (i)) prevede stabilirea condiŃiilor de referinŃă pe baza
elementelor hidromorfologice, fizico-chimice şi biologice, specifice fiecărui tip de corp de apă.
CondiŃiile de referinŃă reprezintă valorile elementelor biologice, hidromorfologice, fizico-chimice
neperturbate sau cu influenŃe antropice minime, corespunzând unor situaŃii din prezent sau din
trecut.
Definirea condiŃiilor de referinŃă s-a realizat în mod preponderent prin metoda abordării spaŃiale,
constând în selectarea secŃiunilor de referinŃă sau a celor mai bune secŃiuni disponibile pe baza unor
criterii specifice, completată în unele cazuri (ex: date nerelevante sau date indisponibile) cu
abordarea intitulată„ expert judgement” (experienŃa expertului). Lipsa datelor istorice relevante a
evidenŃiat deasemenea dificultatea procesului de stabilire a condiŃiilor de referinŃă.
24
Tabelul 3.3 Tipologia cursurilor de apă din bazinul hidrografic Mureş
Parametri
Tip
C
q
taŃii
km2
Simbol
dinea
Tipul
fauna
Altitu-
mm/an
mdMN
l/s/km2
Precipi-
piscicolă
Geologia
Structura
Ecoregiunea
litologică
SuprafaŃa
Panta (‰)
biocenotic
potential –
q95% l/s/km2
Temperatura
Curs de apă situat RO01 10 10-1000 a-silicioasă blocuri, 20- >500 600-1400 -2+9 >5 >0,5 păstrav
în zona montană, b-calcaroasă bolovăniş, 200 lipan
piemontană sau c-organică pietriş clean
de podişuri înalte
RO01+RO02
Sector de curs de RO02 10 1000- a-silicioasă pietriş, 3-20 >500 600-800 7-9 5-20 1-3 lipan
apă situat în zona 10000 b- calcaroasă bolovăniş scobar
piemontană sau
Sector de curs de RO02* *Romanichthys
apă situat în zona valsanicola
piemontană sau
cu specii
endemice
RO03
Sector de curs de RO03 10 >10 a-silicioasă nisip, 1-3 >500 600-800 7-9 3-20 0,2-2 clean
apă situat în b-calcaroasă pietriş, scobar
depresiuni c-organică bolovăniş
intramontane
RO05
Curs de apă situat RO04 10-a, 11, 10-1000 a-silicioasă nisip, 1-30 200-500 500-700 8-10 1-5 0,01-0,5 clean
în zona de dealuri 12, 16 b-calcaroasă pietriş
sau de podişuri c-organică
RO07+RO09+R
O14+
RO23
Sector de curs de RO05 10, 10-a 1000- a-silicioasă nisip, 0.5- 200-500 500-700 8-10 3-15 0,2-2 scobar
25
Parametri
Tip
C
q
taŃii
km2
Simbol
dinea
Tipul
fauna
Altitu-
mm/an
mdMN
l/s/km2
Precipi-
piscicolă
Geologia
Structura
Ecoregiunea
litologică
SuprafaŃa
Panta (‰)
biocenotic
potential –
q95% l/s/km2
Temperatura
apă situat în zona 10000 b-calcaroasă pietriş 20 mreană
de dealuri şi de c-organică
podişuri
RO04+RO06+R
O08
Curs de apă situat RO06 11, 10-2000 a-silicioasă nisip, <8 <200 400-600 9-11 <3 <0,3 clean
în zona de câmpie 12, 16 b-calcaroasă argilă biban
RO10+RO15+R c-organică mâloasă, crap
O24 mâl
Sector de curs de 11 >3000 a-silicioasă nisip, 0,5 - <200 400-600 9-11 2-10 0,05-1 scobar
apă situat în zona 12,16 >5000 b- calcaroasă mâl, 5 mreană
de câmpie c-organică argilă clean
RO10
F>3000 km2 - RO10*
ECO 11
F>5000 km2 -
ECO 12,16
RO12, RO17,
RO26
Sector de curs de 11 >3000 a-silicioasă nisip, <1 <200 400-600 9-11 2-10 0,1-1 mreană,
apă cu zone 12,16 >5000 b- calcaroasă mâl, crap
umede situat în c-organică argilă
zona de câmpie
RO11
F>3000 km2 - RO11*
ECO 11
F>5000 km2 -
ECO 12,16
RO13, RO18,
RO27
26
Parametri
Tip
C
q
taŃii
km2
Simbol
dinea
Tipul
fauna
Altitu-
mm/an
mdMN
l/s/km2
Precipi-
piscicolă
Geologia
Structura
Ecoregiunea
litologică
SuprafaŃa
Panta (‰)
biocenotic
potential –
q95% l/s/km2
Temperatura
Cursuri de apă influenŃate calitativ de cauze naturale şi cursuri de apă temporare
Cursuri de apă RO16 10-1000
influenŃate din
punct de vedere
calitativ de cauze
naturale
RO28
Curs de apă RO17 10-1000 silicioasă blocuri, 20- >800 700-1100 -2+8 2-16 0
nepermanent bolovăniş, 150
situat în zona pietriş
montană
RO29
Curs de apă RO18 10-1000 a-silicioasă bolovăniş, 25- 500-800 600-800 7-9 5-17 0
nepermanent b-calcaroasă pietriş 45
situat în zona
piemontană sau
de podişuri inalte
RO30
Curs de apă RO19 10-1000 a-silicioasă pietris, 5-30 200-500 450-550 8-10 1,5- 0
nepermanent b-calcaroasă nisip, mal 7
situat în zona de
dealuri şi podişuri
RO31
Curs de apă RO20 10-2000 a-silicioasă nisip, mal <8 <200 400-500 9-11 <2 0
nepermanent b-calcaroasă
situat în zona de
câmpie
RO32
27
28
SecŃiunile de referinŃă au fost selectate pe baza următoarelor criterii specifice, care sunt în
concordanŃă cu cele recomandate de Ghidul REFCOND şi Raportul 2004 al Districtului
InternaŃional al Dunării:
• Utilizarea terenului în bazinul de recepŃie - InfluenŃele urbanizării, utilizării terenului sau
silviculturii trebuie să fie pe cât posibil reduse.
• Cursuri de apă şi habitate
SecŃiunile de referinŃă trebuie să fie acoperite cu vegetaŃie naturală sau cu păduri
neexploatate.
Resturile lemnoase să nu fie înlăturate.
Patul albiei sau al malurilor să nu fie fixat.
Să nu existe obstacole în calea migraŃiei organismelor sau a transportului
sedimentelor
Măsurile de protecŃie împotriva inundaŃiilor să aibă influenŃă minoră
• VegetaŃia malurilor şi a zonelor inundabile – VegetaŃia de maluri şi cea a zonei inundabile
permite migrația laterală.
• Regimul hidrologic
Regimul natural de curgere să nu fie perturbat.
Regimul hidrologic al cursurilor de apă să nu fie alterat sau să aibă modificari
minore
Regimul hidrologic să nu fie perturbat din cauza prelevărilor, derivaŃiilor,
evacuărilor în unde pulsatorii.
• Criterii fizico-chimice
Să nu existe surse punctiforme de poluare organică.
Să nu existe surse punctiforme de poluare cu nutrienŃi.
Să nu existe surse de poluare difuză.
Să nu se manifeste acidifierea, alcalinizarea şi salinizarea.
Să nu existe alterări ale regimului termic
• Biologie - Fără alterari ale biotei indigene prin introducerea de plante şi animale (de ex.
piscicultura).
• Morfologia lacului - Alterările hidromorfologice să nu influenŃeze biodiversitatea şi funcŃia
ecologică.
• Biomanipulare - Nu există biomanipulare (de ex în lacuri).
• Utilizarea în scop recreaŃional - Fără utilizare intensivă în scop recreaŃional.
S-a realizat o selecŃie a siturilor potenŃiale, punându-se totodată bazele unei reŃele de secŃiuni de
monitoring incluse în programul de supraveghere a elementelor de calitate biologice,
hidromorfologice şi fizico-chimice. SecŃiunile de referintă selectate acoperă variabilitatea temporală
şi spaŃială ce se manifestă în cadrul tipului respectiv.
În bazinul hidrografic Mureş au fost selectate un număr de 14 secŃiuni de referinŃă şi 13 cele mai
bune secŃiuni disponibile. De asemenea, în definirea condiŃiilor de referinŃă s-a avut în vedere
reprezentativitatea elementelor biologice, precum şi disponibilitatea datelor, pentru râuri fiind
utilizate comunităŃile de macronevertebrate. Pentru analiza comunităŃilor de macronevertebrate s-a
folosit abordarea multimetrică, reprezentată de utilizarea mai multor indecşi, în funcŃie de tipul de
informaŃie oferit de aceştia.
Pentru a se stabili cu mai mare acurateŃe condiŃiile de referinŃă specifice tipului, s-au evaluat, -
ihtiofauna potenŃială stabilită de academicianul P. Bănărescu (1964), şi fitoplanctonul, pentru
tipurile de cursuri de apă în care acesta este considerat reprezentativ utilizându-se un indice
multimetric. în sistemele lotice, în special în cele de ordin mic, comunitatea fitoplanctonică nu este
reprezentativă pentru evaluarea stării ecologice şi este utilizată pentru a furniza informaŃii
suplimentare evaluării realizate pe baza celorlalte elemente biologice. În următorul ciclu de
29
planificare se vor studia în acest scop şi comunităŃile de fitobentos. Pentru macronevertebratele

bentice, valorile de referinŃă ale indicilor care intră în alcătuirea indicelui multimetric sunt
prezentate în anexa 6.1.1B a Planului NaŃional de Management, iar pentru fitoplancton, în anexa
6.1.1.A a Planului NaŃional de Management.
Pentru cursurile de apă care au regim hidrologic nepermanent, având în vedere diversitatea şi
heterogenitatea lor din punct de vedere hidrologic, precum şi necesitatea investigării şi analizei
hidrologice aprofundate, condiŃiile de referinŃă vor fi definite într-o etapă ulterioară.
Participarea la ExerciŃiul European de Intercalibrare

Scopul intercalibrărilor internaŃionale este de a stabili cât mai exact limitele între starea ecologică
foarte bună - bună, respectiv bună-moderată, de a asigura comparabilitatea valorilor specifice
tipurilor şi de a contribui la validarea condiŃiilor de referinŃă.
În anul 2005, o secŃiune din bazinul hidrografic Mureş a participat la ExerciŃiul European de
Intercalibrare – Râuri - în cadrul Grupului Eastern Continental şi a fost inclus în Registrul european
al intercalibrării, pentru tipul R-E1. Participarea României la ExerciŃiul European de Intercalibrare
s-a realizat pe bază de voluntariat, România nefiind stat membru al Uniunii Europene la acea dată.
Tipurile care au fost intercalibrate şi caracteristicile acestora sunt prezentate în Tabelul 3.4
Tabelul 3.4 Descrierea tipurilor care au participat la intercalibrare
Geologie
Tipul (conform
Tipul abiotic
anterior
Tipul abiotic
hidrografic
Caracterizare
GIG)
(cf GIG)
Ecoregiu-
SuprafaŃa (km2)
Altitudine (m)
Substrat
nea
actual
cursul de apă/
bazinul
R-E1 CarpaŃii, 10 10 - 500-800

RO08a
RO05a
silicioasă
Târnava Mică/ Mureş
Bolovaniş, pietris
Dumitreni/
suprafaŃa 1000
bazinului
mică -
medie;
altitudine
medie
Având în vedere că la data realizării primei faze a ExerciŃiului European de Intercalibrare, metodele
de prelevare şi sistemul de clasificare al stării apelor în România nu erau în conformitate deplină cu
cerinŃele Directivei Cadru Apă, rezultatele intercalibrării tipurilor comune R-E1 şi R-E4 s-au bazat
numai pe datele furnizate de Ńările care au corespuns cerinŃelor exerciŃiului (Austria, Slovacia). În
următorul ciclu de planificare se vor include rezultatele Fazei a II-a a procesului de Intercalibrare
Europeană la care România este parte.
3.2.2. Tipologia şi condiŃiile de referinŃă pentru lacurile naturale
Tipologia abiotică a lacurilor naturale

Criteriile utilizate pentru clasificarea tipologică a lacurilor naturale sunt în concordanŃă cu cele
recomandate de Directiva Cadru a Apei şi se bazează pe următorii parametrii principali:
30
- altitudinea la care este situat lacul: zona montană (> 800 m), zona de deal şi de podiş (200-
800 m), zona de câmpie (< 200 m);
- geologia bazinului de recepŃie al lacului: calcaroasă, silicioasă sau organică (meq/l);
- adâncimea medie a lacului: foarte mică (< 3 m), mică (3-15 m) şi mare (> 15 m).
Geologia bazinului de recepŃie este considerată unul dintre cele mai importante criterii de
tipizare pentru lacuri. Pentru a descrie influenŃa naturii substratului asupra corpului de apă, s-a
propus utilizarea a doi indicatori:
- alcalinitatea şi/sau concentraŃia de calciu din apa lacului (pentru departajarea între geologia
calcaroasă şi silicioasă)
- culoare (pentru a indica geologia organică sau de turbă).
Analiza rezultatelor prelevărilor de apă din lacuri la nivel naŃional a arătat că nu există întotdeauna
o relaŃie biunivocă între alcalinitatea apei lacului şi roca dominantă în bazinul de recepŃie. Valorile
crescute de alcalinitate se pot datora existenŃei solurilor alcaline, suprafeŃelor mari de teren
amenajat agricol sau influenŃei unor surse de poluare. Astfel, din cauza motivelor prezentate mai
sus, în procesul de definire a tipologiei s-a considerat geologia reală a zonei, acolo unde natura
substratului a fost evidentă. Valoarea limită minimă pentru criteriul de suprafaŃă a lacului stabilită
de Directiva Cadru a Apei este de 0,5 km2. Având în vedere numărul mare de lacuri naturale sub 0,5
km2, s-au considerat doua clase de suprafaŃă: mai mici de 0,5 km2 şi mai mari de 0,5 km2.
Pentru stabilirea tipologiei biotice a fost necesară prelucrarea datelor de monitoring, fiind
investigate o parte din elementele de calitate recomandate: fitoplancton, peşti, macronevertebrate,
Aplicând principiul ierarhizării elementelor biologice în funcŃie de reprezentivitatea lor,
fitoplanctonului i-a revenit un rol deosebit în stabilirea tipologiei.
Definirea tipologiei biotice a lacurilor care se bazează pe investigarea comunităŃilor biologice,

reprezintă o completare şi verificare a tipurilor care au fost delimitate abiotic. Acesta este un proces
care urmează a fi finalizat în etapele următoare. După prelucrarea şi analizarea datelor, în bazinul
hidrografic Mureş, a fost definit următorul tip de lac natural prezentat în Tabelul 3.5.1. şi Fig. 3.4.
Tabelul 3.5.1 Tipologia lacurilor naturale
Adâncime
Altitudine Geologie SuprafaŃă
Tip Simbol medie
(m) (km2)
(m)
Zona montană,
adâncime mică,
ROLN17 >800 3-15 Siliciu <0,5/SS
siliciu, suprafaŃă
foarte mică
31
32
CondiŃii de referinŃă pentru lacurile naturale

Potrivit recomandărilor Ghidului REFCOND 2.3, condiŃiile de referinŃă reprezintă o stare din
prezent sau din trecut corespunzând condiŃiilor naturale sau cu impact antropic foarte scăzut,
exprimate prin modificări minore ale caracteristicilor fizico-chimice, hidromorfologice şi biologice.
S-a creat o bază de date utilizând rezultatele monitorizării efectuate de AdministraŃia Bazinală de
Apă Mureş. Au fost analizate valori ale elementelor de calitate hidromorfologice, fizico-chimice şi
biologice, atât de la nivelul secŃiunilor incluse în programul naŃional de monitorizare(1), cât şi a
celor investigate suplimentar (2), de pe lacurile naturale.
Elementele biologice de calitate investigate sunt cele recomandate de Directiva Cadru a Apei în
sect. 1.1, Anexa V: fitoplancton (pentru care s-au stabilit valori de referinta ale parametrului
biomasa), microfitobentos, macrozoobentos, macrofite şi peşti. Urmează ca pe măsură ce datele
referitoare la elementele de calitate menŃionate anterior vor fi disponibile, procesul de definire a
condiŃiilor de referinŃă specifice tipului să se îmbunătăŃească şi să se dezvolte, în particular pentru
fitobentos, macrofite, macronevertebrate şi peşti. Pentru tipurile ROLN07, ROLN08, ROLN09 şi
ROLN15 lipsa datelor nu a permis stabilirea condiŃiilor de referinŃă. Valorile de referinŃă propuse
pentru indicele de biomasă fitoplanctonică-lacuri naturale se află în anexa 6.1.1D a Planului
NaŃional de Management. În anul 2008 a demarat procesul de intercalibrare al lacurilor naturale
pentru grupul est-continental, în care este inclusă şi România, alături de Ungaria şi Bulgaria.
Finalizarea procesului în anul 2011 va aduce clarificări în ceea ce priveşte stabilirea stării ecologice
şi implicit a condiŃiilor de referinŃă pentru o parte din lacurile naturale de pe teritoriul naŃional.
3.2.3. Tipologia şi condiŃiile de referinŃă pentru lacurile de acumulare
Pentru stabilirea tipologiei abiotice a lacurilor de acumulare din bazinul hidrografic Mureş, au fost
utilizate urmatoarele criterii:
- altitudinea la care este situat lacul: zona montană (> 800 m), zona de deal şi de podiş (200-
800 m), zona de câmpie (< 200 m);
- geologia bazinului de recepŃie a lacului: calcaroasă, silicioasă sau organică (meq/l);
- adâncimea medie a lacului: foarte mică (< 3 m), mică (3-15 m) şi mare (> 15 m);
- timpul de retenŃie: mic (< 3 zile), mediu (3-30 zile) şi mare (30 zile)
După prelucrarea şi analizarea datelor au fost definite tipurile abiotice ale lacurilor de
acumulare din bazinul hidrografic Mureş, rezultând 4 tipuri de acumulări - Tabelul 3.5.2.
CondiŃiile de referinŃă pentru lacurile de acumulare vor fi stabilite într-un stadiu următor.
Din bazinul hidrografic Mureş a fost selectat un singur lac de acumulare care a participat la
ExerciŃiul European de Intercalibrare din anul 2005, categoria Lacuri, grupul LM-GIG, fiind inclus
în Registrul European al Intercalibrării. România a participat la acest exerciŃiu cu un număr de 8
lacuri de acumulare. Acestea au fost identificate preliminar, pe baza informaŃiilor disponibile, ca
fiind la limita dintre clasele de calitate bună şi cea moderată. Parametrii biologici analizaŃi au fost:
concentraŃia de clorofila „a”(µg/l) şi fitoplancton (compoziŃie, biovolum-mm3/l), procentaj de
Cyanofite din biomasă, probele fiind prelevate de la nivelul zonei fotice.
Rezultatele primei faze a exerciŃiului de intercalibrare s-au concretizat în identificarea valorilor

biomasei fitoplanctonului şi ale clorofilei „a”, specifice limitelor dintre clasele de calitate ecologică
(bună-moderată) pentru tipurile de lac participante.
Denumirea şi tipologia lacului de acumulare conform criteriilor agreate în cadrul grupului de

intercalibrare se prezintă în Tabelul 3.6.
33
Tabelul 3.5.2 Tipologia lacurilor de acumulare
Tip Simbol Altitudine Adâncime Geologie – Timp

(m) medie alcalinitate de retenŃie
(m) (meq/l) Subtip
Zona de deal şi podiş, ROLA08 200-800 >15 Siliciu Mare
adâncime mare, siliciu ROLA08a
Mediu
ROLA08b
Zona de deal şi podiş, ROLA09 200-800 <3 Siliciu Mediu
adâncime foarte mică, ROLA09a
siliciu Mare
ROLA09b
Zona de deal şi podiş, ROLA10 200-800 3-15 Siliciu Mare
adâncime mică, siliciu ROLA10a
Mediu
ROLA10b
Mic
ROLA10c
Zona montană, ROLA12 >800 >15 Siliciu Mare
adâncime mare, siliciu ROLA12a
Mediu
ROLA12b
În următorul ciclu de planificare se vor include rezultatele Fazei a II-a a procesului de Intercalibrare
Europeană la care România este parte. Singurul element biologic de calitate inclus în intercalibrarea
europeană a lacurilor de acumulare este fitoplanctonul.
Tabelul 3.6 Lacuri de acumulare participante la ExercŃtiul European de Intercalibrare - Grupul

LM-GIG
Caracterizare
Nume lac
Tip abiotic
Altitudine
Adâncime
medie
medii anuale
Alcalinitate
lac
(m)
(m)
(mm) şi T(°C)
(meq/l)
(km2)
SuprafaŃă
conform GIG
Precipitatii
Tip
Acumulare, de
adâncime
Acumularea Bezid
mare,
suprafaŃă
ROLA 10a
L- mare, substrat
0-800 >15 >1 >0,5
M8 calcar, _
suprafaŃă
bazinului de
recepŃie
<20 000km2
34
3.3 Delimitarea corpurilor de apă

În conformitate cu Art. 2.10 din Directiva Cadru a Apei 2000/60/EC, prin „corp de apă de
suprafaŃă” se înŃelege un element discret şi semnificativ al apelor de suprafaŃă ca: râu, lac, canal,
sector de râu, sector de canal, ape tranzitorii, o parte din apele costiere.
Corpul de apă este unitatea care se utilizează pentru stabilirea, raportarea şi verificarea modului de
atingere al obiectivelor Ńintă ale Directivei Cadru a Apei, astfel că delimitarea corectă a acestor
corpuri de apă este deosebit de importanŃă.
Criterii de bază pentru delimitarea corpurilor de apă de suprafaŃă

Pentru delimitarea corpurilor de apă de suprafaŃă s-a Ńinut cont de următoarele:
• categoria de apă de suprafaŃă;
• tipologia apelor de suprafaŃă;
• caracteristicile fizice ale apelor de suprafaŃă.
Criterii adiŃionale pentru delimitarea corpurilor de apă de suprafaŃă

Pentru delimitarea mai exactă a corpurilor de apă de suprafaŃă s-au considerat, în mod
• starea apelor
o un element discret de apă de suprafaŃă nu trebuie să conŃină elemente semnificative
ale unor stări diferite. Un “corp de apă” trebuie să aparŃină unei singure clase a stării
ecologice.
o în procesul de subdivizare progresivă a apelor în unităŃi din ce în ce mai mici, este
necesar să se păstreze un echilibru între descrierea corectă a stării apelor şi
necesitatea evitării fragmentării apelor de suprafaŃă într-un număr prea mare de
corpuri de apă;
• ariile protejate
o limitele existente ale ariilor protejate pot fi considerate la identificarea corpurilor de
apă. De cele mai multe ori, limitele corpurilor de apă nu vor coincide cu limitele
zonelor protejate deoarece ambele zone geografice au fost definite în scopuri diferite,
pe baza unor criterii diferite.
• alterările hidromorfologice;
o În cazul alterărilor hidromorfologice semnificative, criteriile de desemnare a
corpurilor de apă puternic modificate, s-au bazat pe rezultatele Proiectului Regional
UNDP-GEF al Dunării “Identifying hydromorphological pressures on the Danube
River. Questionnaire – step 1, c) Significant pressures / impacts”.
o corpurile de apă puternic modificate pot fi identificate şi desemnate atunci când
starea ecologică bună nu poate fi atinsă din cauza impactului alterărilor fizice asupra
caracteristicilor hidromorfologice ale apelor de suprafaŃă
o Corpurile de apă puternic modificate sunt definite preliminar de limitele schimbărilor
caracteristicilor hidromorfologice care:
- rezultă din alterările umane generate de activităŃile umane şi
- impiedică atingerea stării ecologice bune.
Aspecte - cheie ale delimitării corpurilor de apă

Pentru identificarea corpurilor de apă de suprafaŃă au fost luate în considerare toate râurile al căror
bazin hidrografic are o suprafaŃă mai mare de 10 km2 şi lacurile de acumulare cu suprafaŃa la
nivelul normal de retenŃie mai mare de 50 ha.
• Corpuri de apă mici – s-a Ńinut cont de abordarea prezentată mai sus şi astfel, în anumite
cazuri (bazine hidrografice mici), întregul curs de apă se poate considera ca fiind un singur
corp de apă, în cazul în care întregul bazin este “natural” sau este influenŃat, în principal, de
o anumită presiune (ex.: hidroenergie).
35
• Gruparea (agregarea / “aggregation”) corpurilor de apă în funcŃie de cauza care le

influenŃează starea.
Astfel, afluenŃii ce aparŃin aceleiaşi tipologii şi a căror stare este naturală sau este determinată
de aceeaşi presiune dominantă (alimentare cu apă; hidroenergie; agricolă; piscicultură; industrie şi
dezvoltări urbanistice; navigaŃia; apărare de inundaŃii; recreere şi turism) şi care confluează într-
un lac/curs de apă s-au putut grupa într-un singur corp de apă.
De asemenea, în cazul unei cascade de lacuri de acumulare, acestea au putut fi grupate Ńinând
seama de acumularea strategică care regularizează scurgerea.
Procesul de identificare al corpurilor de apă s-a reluat în anul 2008, în principal, datorită redefinirii
tipologiei corpurilor de apă, pe baza criteriilor biotice.
Procesul de identificare a corpurilor de apă s-a reluat în anul 2008, în principal, datorită redefinirii
tipologiei corpurilor de apă, pe baza criteriilor biotice, în conformitate cu etapele prezentate în
figura 3.5.
Totodată la nivelul anului 2008, dintre tipurile de corpuri de apă - cursuri nepermanente, q95% = 0 -
nu s-au mai considerat şi delimitat corpuri de apă, cele care au secare permanentă. Au fost
identificate corpuri de apă, râurile cu secare în fiecare an, râurile cu secare o data la câŃiva ani (2-5
ani) şi râurile cu secare rară (o dată la mai mult de 5 ani).
Prin aplicarea criteriilor menŃionate anterior, care au stat la baza delimitării corpurilor de apă, în
spaŃiul hidrografic Someş-Tisa s-a identificat un număr total de 561 corpuri de apă de suprafaŃă
(Fig.3.6.), dintre care:
• 544 corpuri de apă - râuri. Dintre acestea un număr de 242 corpuri de apă sunt
reprezentate de corpuri de apă nepermanente (inclusiv cele 6 corpuri de apă artificiale
care au tipologie de râu nepermanent)
• 14 corpuri de apă - lacuri de acumulare
• 3 corpuri de apă - lacuri naturale
Lungimea maximă a corpurilor de apă este de 172 km (pe râul Mureş), iar lungimea minimă este de
0,85 km (acumularea Ighiş). Media lungimilor corpurilor de apă delimitate în bazinul hidrografic
Mureş este de 18,90 km.
36
Fig. 3.5 Etapele de identificare a corpurilor de apă
37
38
3.4 Identificarea presiunilor

3.4.1 Surse punctiforme de poluare semnificative
Criterii pentru evaluarea surselor de poluare semnificative
În conformitate cu Directiva Cadru a Apei, se consideră presiuni semnificative presiunile care au ca

rezultat neatingerea obiectivelor de mediu pentru corpul de apă studiat.
După modul în care funcŃionează sistemul de recepŃie al corpului de apă se poate cunoaşte dacă o
presiune poate cauza un impact.
Această abordare corelată cu lista tuturor presiunilor şi cu caracteristicile particulare ale bazinului
de recepŃie conduce la identificarea presiunilor semnificative.
O alternativă este aceea ca înŃelegerea conceptuală să fie sintetizată într-un set simplu de reguli care
indică direct dacă o presiune este semnificativă. O abordare de acest tip este de a compara
magnitudinea presiunii cu un criteriu sau o valoare limită relevantă pentru corpului de apă. În acest
sens, Directivele Europene prezintă limitele peste care presiunile pot fi numite semnificative şi
substanŃele şi grupele de substanŃe care trebuie luate în considerare.
Aplicarea setului de criterii prezentat a condus la identificarea presiunilor semnificative

punctiforme, având în vedere evacuările de ape epurate sau neepurate în resursele de apă de
suprafaŃă:
a. Aglomerările umane (identificate în conformitate cu cerinŃele Directivei privind
epurarea apelor uzate urbane - Directiva 91/271/EEC), ce au peste 2000 locuitori
echivalenŃi (l.e.) care au sisteme de colectare a apelor uzate cu sau fără staŃii de
epurare şi care evacuează în resursele de apă; de asemenea, aglomerările <2000 l.e.
sunt considerate surse semnificative punctiforme dacă au sistem de canalizare
centralizat; de asemenea, sunt considerate surse semnificative de poluare,
aglomerările umane cu sistem de canalizare unitar care nu au capacitatea de a colecta
şi epura amestecul de ape uzate şi ape pluviale în perioadele cu ploi intense;
b. Industria:
i. InstalaŃiile care intră sub incidenta Directivei privind prevenirea şi controlul
integrat al poluării – 96/61/EC (Directiva IPPC) - inclusiv unităŃile care sunt
inventariate în Registrul Polunatilor Emişi (EPER) care sunt relevante pentru
factorul de mediu - apă;
ii. UnităŃile care evacuează substanŃe periculoase (lista I şi II) şi/sau substanŃe
prioritare peste limitele legislatiei în vigoare (in conformitate cu cerinŃele
Directivei 2006/11/EC care înlocuieşte Directiva 76/464/EEC privind
poluarea cauzată de substanŃele periculoase evacuate în mediul acvatic al
ComunităŃii;
iii. alte unităŃi care evacuează în resursele de apă şi care nu se conformează
legislaŃiei în vigoare privind factorul de mediu apă;
c. Agricultura:
i. fermele zootehnice sub incidenŃa Directivei privind prevenirea şi controlul
integrat al poluării – 96/61/EC (Directiva IPPC) - inclusiv unitaŃile care sunt
inventariate în Registrul Polunatilor Emişi (EPER) care sunt relevante pentru
factorul de mediu - apă;
ii. fermele care evacuează substanŃe periculoase (lista I şi II) şi/sau substanŃe
prioritare peste limitele legislaŃiei în vigoare (in conformitate cu cerintele
Directivei 2006/11/EC care înlocuieşte Directiva 76/464/EEC privind
39
poluarea cauzată de substanŃele periculoase evacuate în mediul acvatic al

ComunităŃii);
iii. alte unităŃi agricole cu evacuare punctiformă şi care nu se conformează
legislaŃiei în vigoare privind factorul de mediu apă;
În bazinul hidrografic Mureş sunt inventariate un număr de 197 folosinŃe de apă care folosesc
resursele de apă de suprafaŃă ca receptor al apelor evacuate. În urma analizării surselor de poluare
punctiformă, Ńinând seama de criteriile menŃionate mai sus, au rezultat un număr de 90 surse
punctiforme semnificative (42 urbane, 32 industriale şi 16 agricole).
În continuare este prezentată o caracterizare a principalelor categorii de surse de poluare

punctiforme:
Surse de poluare urbane/aglomerări umane

În general, în conformitate cu cerinŃele Directivei privind epurarea apelor uzate urbane (Directiva
91/271/EEC) apele uzate urbane ce pot conŃine ape uzate menajere sau amestecuri de ape uzate
menajere, industriale şi ape meteorice sunt colectate de către sistemele de colectare/canalizare,
conduse la staŃia de epurare (unde sunt epurate corespunzător) şi apoi evacuate în resursele de apă,
având în vedere respectarea concentraŃiilor maxime admise. România a obŃinut perioada de tranziŃie
pentru implementarea acestei Directive de maximum 12 ani de la aderare (31 decembrie 2018),
întrucât, sunt aglomerări umane care nu se conformează acestor cerinŃe, neavând sisteme de
colectare şi/sau staŃii de epurare cu dotare şi funcŃionare corespunzătoare (cel puŃin cu epurare
mecanică şi biologică pentru aglomerările cuprinse între 2000 – 10000 l.e. (locuitori echivalenŃi) şi
în plus treaptă terŃiară – pentru îndepărtarea nutrienŃilor – pentru aglomerările cu peste 10000 l.e).
Apele uzate urbane conŃin, în special materii în suspensie, substanŃe organice, nutrienŃi, dar şi alŃi
poluanŃi ca metale grele, detergenŃi, hidrocarburi petroliere, micropoluanŃi organici, etc. depinzând
de tipurile de industrie existente, cât şi de nivelul de preepurare al apelor industriale colectate.
În conformitate cu Planul de implementare al Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate

urbane, în bazinul hidrografic Mureş există un număr de 243 aglomerări umane (>2000 l.e.), cu o
încărcare organică totală de 2080742 l.e..
În Tabelul 3.7 se prezintă atât numărul aglomerărilor (>2000 l.e.), cât situaŃia dotării cu staŃii de
epurare, având în vedere încărcarea organică biodegradabilă, exprimată în locuitori echivalenŃi, la
nivelul sfârşitului anului 2006. În Fig. 3.7 se prezintă aglomerarile umane (>2000 l.e.) şi gradul de
racordare la sistemele de colectare, iar în Fig. 3.8 se prezintă aglomerările umane (>2000 l.e.) şi
tipul de staŃii de epurare existente.
În bazinul hidrografic Mureş există un număr de 95 aglomerari umane (cu mai puŃin de 2000 l.e.)
care nu sunt dotate cu sisteme de colectare în sistem centralizat şi care nu au nici o staŃie de epurare.
Se precizează la nivelul anului 2007, pe parcursul perioadelor cu ploi intense, s-au înregistrat 357
de evenimente, în care 8 sisteme de colectare şi epurare a apelor uzate şi pluviale nu au putut
funcŃiona corespunzător.
40
41
42
Tabelul 3.7 SituaŃia aglomerărilor umane, staŃiilor de epurare, precum şi a încărcărilor organice
totale, colectate şi epurate în bazinul hidrografic Mureş
Dimensiune Număr de Nr. de Încărcare Încărcare Încărcare

aglomerări aglomerări staŃii de organică organică organică epurată
umane umane epurare totală (l.e.) colectată
(l.e.) l.e. % l.e. %
> 150000
2 2 395056 249522 63 249514 63
15000 –
150000 19 19 716890 552087 77 201526 28
10000 – 15000
7 8 89746 47359 53 45704 51
2000-10000
215 16 880850 94908 11 33085 4
Total 243 45 2080742 943876 45 529829 25
Din punct de vedere al evacuărilor de substanŃe poluante în resursele de apă de suprafaŃă, în Tabelul
3.8 se prezintă cantităŃile monitorizate de substanŃe organice (exprimate în CCO – Cr şi CBO5) şi de
nutrienŃi (azot total şi fosfor total) la nivelul anului 2007 pe categorii de aglomerări. De asemenea,
în Tabelul 3.9 se prezintă aceeaşi situaŃie, având în vedere cantităŃile de metale evacuate şi
monitorizate.
Tabelul 3.8 Evacuări de substanŃe organice şi nutrienŃi în resursele de apă de la aglomerările

umane din bazinul hidrografic Mureş.
SubstanŃe SubstanŃe
Categorii de
organice organice Azot total Fosfor total
aglomerari/PoluanŃi
(CCO-Cr) (CBO5) (Nt) (Pt)
evacuati (l.e.)
t/an t/an t/an t/an
>100.000 3796 1524 250 85
10.000 – 100.000 9518 4108 1740 185
2000 - 10000 516 234 35 7
<2000 0 0 0 0
Total 13.830 5867 2026 277
În continuare se prezintă situaŃia celor mai importante aglomerări umane (>10000 l.e).
Surse de poluare menajere

S.C. GO S.A. Gheorgheni deserveşte oraşul Gheorgheni, căruia îi corespund 24078 locuitori
echivalenŃi. StaŃia de epurare are treaptă mecanică de epurare, capacitatea de 156 l/s iar debitul
evacuat este 39.41 l/s. EficienŃa staŃiei de epurare este satisfăcătoare. În anul 2007 nu au fost
depăşiri ale indicatorilor monitorizaŃi. Cursul receptor în care sunt evacuate apele epurate de la S.C.
GO S.A. Gheorgheni este râul Mureş.
S.C. EDILTOP URBAN S.A. TopliŃa. Oraşul are 17120 locuitori echivalenŃi; StaŃia de epurare
care deserveşte localitatea funcŃionează cu treaptă mecano-biologică de epurare, capacitatea staŃiei
fiind de 50 l/s iar debitul evacuat prin staŃie de 29,1 l/s. EficienŃa staŃiei este satisfăcătoare, nu au
fost depăşiri ale indicatorilor monitorizaŃi. Cursul receptor al apelor epurate evacuate este râul
Mureş.
43
Tabelul 3.9 Evacuări de metale grele în resursele de apă de la aglomerările umane în bazinul
hidrografic Mureş.
Categorii de Cupru Zinc Cadmiu Nichel Plumb Mercur Crom

aglomerări/ (Cu) (Zn) (Cd) (Ni) (Pb) (Hg) (Cr)
poluanŃi kg/an kg/an kg/an kg/an kg/an kg/an kg/an
evacuaŃi (l.e.)
>100.000 0 0 0 145 0 0 0
10.000 –
100.000 0 0 0 0 0 0 0
2000 - 10000 0 0 0 0 0 0 0
<2000 0 0 0 0 0 0 0
Total 0 0 0 145 0 0 0
RAGCL Reghin. Oraşului îi corespund 38900 locuitori echivalenŃi. StaŃia de epurare a gospodăriei
comunale are treaptă mecano-biologică de epurare, capacitatea de 170 l/s iar debitul evacuat de 91,4
l/s. EficienŃa staŃiei este satisfăcătoare nu au fost depăşiri ale indicatorilor monitorizaŃi. Cursul de
apă în care sunt evacuate apele epurate este râul Mureş.
RA AQUAQSERV Târgu Mureş deserveşte oraşul Târgu Mureş căruia îi corespunde un număr de
170056 locuitori echivalenŃi. StaŃia de epurare funcŃionează cu treaptă mecano - biologică de
epurare, capacitatea fiind de 1200 l/s iar debitul evacuat 725,33 l/s. Apele rezultate sunt epurate
satisfăcător, receptorul acestora fiind râul Mureş.
S.C. ZAHARUL S.A. Luduş. Numărul de locuitori echivalenŃi ai oraşului este 16750. StaŃia de
epurare are treaptă mecano-biologică de epurare, capacitatea de 24 l/s şi un debit evacuat de 38,11
l/s. EficienŃa staŃiei este satisfăcătoare, nu au fost depăşiri ale indicatorilor monitorizaŃi. Cursul de
apă receptor este râul Mureş.
S.C. APA CTTA Ocna – Mureş. StaŃia de epurare a unităŃii de gospodărire comunală are treaptă
mecano – biologică, capacitate de epurare de 100 l/s şi deserveşte localitatea Ocna – Mureş (16056
locuitori echivalenŃi). Indicatorii care au depăşit limita sunt: reziduu fix (2062 mg/l), cloruri (774,8
mg/l) şi NH4+ (40,04 mg/l). Receptorul apelor epurate este râul Mureş, debitul evacuat fiind de 6,31
l/s. EficienŃa staŃiei este nesatisfăcătoare.
S.C. APA CTTA Filiala Aiud. Numărul de locuitori echivalenŃi este de 28881. StaŃia de epurare
are treaptă mecano-biologică de epurare, capacitatea de 165 l/s şi un debit evacuat de 43.34 l/s.
EficienŃa staŃiei este satisfăcătoare, nu au fost depăşiri ale indicatorilor monitorizaŃi. Cursul receptor
este râul Mureş.
S.C. APA CTTA Filiala Alba Iulia deserveşte oraşul Alba Iulia căruia îi corespund 67840
locuitori echivalenŃi. Treapta mecanică este reprezentativă pentru staŃia de epurare a cărei eficienŃă
este nesatisfăcătoare. Capacitatea staŃiei de epurare este de 170 l/s, debitul evacuat prin staŃie fiind
de 221,74 l/s. Apele uzate rezultate sunt evacuate în râul Mureş. Indicatorul chimic care a depăşit
limita este NH4+ (24,93 mg/l).
S.C. APA PROD S.A. Suc. Simeria deserveşte localitatea Simeria căreia îi corespund 14560
locuitori echivalenŃi. StaŃia de epurare are treaptă mecanică de epurare la o capacitate de 30 l/s şi un
44
debit evacuat prin staŃie de 21,18 l/s. EficienŃa staŃiei este satisfăcătoare, nu au fost depăşiri ale
indicatorilor monitorizaŃi. Receptorul apelor uzate evacuate din staŃie este râul Mureş.
S.C. APAPROD S.A. Deva epurează apele uzate orăşeneşti din oraşul Deva (71224 locuitori
echivalenŃi). StaŃia de epurare are treaptă mecano – biologică de epurare. EficienŃa staŃiei este
satisfăcătoare. Capacitatea staŃiei este de 120 l/s iar debitul evacuat prin staŃie este de 60,09 l/s iar
pe canalul direct de 197,58 l/s. Nu au fost depăşiri ale indicatorilor monitorizaŃi. Receptorul apelor
uzate evacuate este râul Mureş.
S.C. COMPANIA DE APĂ ARAD S.A. Lipova epurează apele uzate orăşeneşti ale localităŃii
Lipova (11360 locuitori echivalenŃi). StaŃia de epurare are numai treaptă mecanică de epurare cu
capacitatea de 25 l/s; debitul evacuat este de 4,45 l/s. S-au înregistrat valori ridicate pentru
indicatorii suspensii (1511 mg/l); CBO5 (764.9 mg/l); detergenŃi sintetici (6,085 mg/l); substanŃe
extractibile (25,691 mg/l). Apele rezultate sunt epurate nesatisfăcător şi sunt evacuate prin canalul
DrăuŃ în râul Mureş. O parte din apele uzate se evacuează pe canal direct în râul Mureş.
S.C. Servicii Tehnice Comunale Sovata este gospodărirea comunală a localităŃii Sovata careia îi
corespunde un număr de 11982 locuitori echivalenŃi. StaŃia de epurare are treaptă mecanică de
epurare cu o capacitate de 50 l/s şi un debit evacuat de 29,26 l/s. EficienŃa staŃiei de epurare este
satisfăcătoare, nu au fost depăşiri ale indicatorilor monitorizaŃi. Receptorul apelor uzate evacuate
este râul Târnava Mică.
S.C. COMPANIA AQUASERV S.A. Târnăveni, oraş căruia îi corespund 27323 locuitori
echivalenŃi. StaŃia de epurare are treaptă mecano-biologică de epurare, capacitatea de 325 l/s şi debit
evacuat de 51,87 l/s. EficienŃa staŃiei de epurare este nesatisfăcătoare, indicatorii chimici care au
depăşit limitele sunt: NH4+ (24,81 mg/l) şi Ntot (29,88 mg/l). Cursul de apă în care sunt evacuate
apele epurate este Târnava Mică.
S.C. COMPANIA DE APĂ ARAD epurează apele uzate orăşeneşti ale oraşului Arad, căruia îi
corespund 225000 locuitori echivalenŃi. StaŃia de epurare are treaptă mecano - biologică de epurare,
funcŃionând la capacitatea de 600 l/s şi debit evacuat de 280,18 l/s. EficienŃa staŃiei de epurare este
satisfăcătoare, apele rezultate în urma epurării fiind evacuate în râul Mureş. Valorile parametrilor
chimici care au depăşit limita sunt: NH4+ (13,32 mg/l), NO2- (2,85 mg/l) şi POtot (2,34 mg/l).
SC AQUA NOVA HARGHITA SRL Odorheiu Secuiesc. Numărul de locuitori echivalenŃi ai

oraşului este 39856. StaŃia de epurare are treaptă mecano-biologică de epurare, capacitatea de 200
l/s iar debitul evacuat de 176,62 l/s. EficienŃa staŃiei de epurare este satisfăcătoare, nu au fost
depăşiri ale indicatorilor monitorizaŃi. Receptorul apelor epurate evacuate este râul Târnava Mare.
S.C. AQUASERV S.A. Cristuru Secuiesc. Oraşul are 9962 locuitori echivalenŃi. StaŃia de epurare
are treaptă mecano-biologică de epurare, capacitatea de 90 l/s şi debit evacuat de 16,04 l/s. EficienŃa
staŃiei de epurare este nesatisfăcătoare, indicatorul depăşit este: NH4+ (30,04 mg/l). Receptorul
apelor evacuate prin staŃie este râul Târnava Mare.
S.C. COMPANIA AQUASERV S.A. – Sucursala Sighişoara, oraş căruia îi corespund 34552
locuitori echivalenŃi. StaŃia de epurare are treaptă mecano-biologică de epurare, capacitatea de 200
l/s iar debitul evacuat de 86,37 l/s. EficienŃa staŃiei de epurare este satisfăcătoare, nu au fost depăşiri
ale indicatorilor monitorizaŃi. Râul receptor al apelor epurate evacuate este Târnava Mare.
SC APA TÂRNAVEI MARI SA Sucursala Dumbrăveni. LocalităŃii Dumbrăveni îi corespund un

număr de 8664 locuitori echivalenŃi. Localitatea nu are staŃie de epurare, apele uzate evacuându-se
prin sistemul de canalizare în râul Târnava Mare. Capacitatea reŃelei de canalizare este de 5,8 l/s iar
45
debitul evacuat de 7,9 l/s; o parte din debit a fost evacuat fără să treacă prin reŃeaua de canalizare a
localităŃii. Apele uzate evacuate direct au concentraŃii ridicate atât la indicatorii regimului de oxigen
(CBO5 - 283,9 mg/l, CCO-Cr - 677,375 mg/l, NH4+ - 167,225 mg/l şi substanŃe extractibile - 20,2
mg/l). Poluarea cu nutrienŃi contribuie la menŃinerea clasei a II-a de calitate a apei pe râul Târnava
Mare, în ceea ce priveşte regimul nutrienŃilor, pe sectorul Dumbrăveni – Mediaş.
SC APA TÂRNAVEI MARI SA Mediaş. Oraşul are un număr de 64150 locuitori echivalenŃi.
StaŃia de epurare are treaptă mecano-biologică de epurare, capacitatea de 600 l/s şi un debit evacuat
prin staŃie de 250 l/s; debitul evacuat direct este de 9,98 l/s. EficienŃa staŃiei de epurare este
nesatisfăcătoare, indicatorul chimic care a depăşit limita este NH4+ (28,75 mg/l). Receptorul apelor
evacuate este râul Târnava Mare.
S.C. APA CTTA S.A. Filiala Blaj epurează apele uzate orăşeneşti ale localităŃii Blaj. Oraşul se
caracterizează printr-un număr de 64150 locuitori echivalenŃi. StaŃia de epurare are numai treaptă
mecanică de epurare la capacitatea de 21 l/s; debitul evacuat este de 10,306 l/s. Apele epurate
nesatisfăcător sunt evacuate din staŃia de epurare în râul Târnava Mare. Poluarea organică se
datorează valorilor ridicate ale substanŃelor consumatoare de oxigen (CCO-Cr - 257,283 mg/l);
NH4 - 57,18 mg/l; Ptot - 10,14 mg/l; detergenŃi sintetici - 0,587 mg/l.
COMPANIA DE APĂ ARIEŞ SA TURDA. Oraşului Turda îi corespund 29551 locuitori

echivalenŃi. StaŃia de epurare are treaptă mecano-biologică de epurare, capacitatea 1000 l/s şi un
debit evacuat de 317,47 l/s. EficienŃa staŃiei de epurare este nesatisfăcătoare, indicatorul chimic care
are depăşita limita este NO2- (3,31 mg/l). Receptorul apelor evacuate este râul Târnava Mare.
ARGOS R.A. Sebeş. Oraşului îi corespund un număr de 33557 locuitori echivalenŃi. StaŃia de are
treaptă mecano-biologică de epurare, capacitatea 140 l/s şi un debit evacuat de 66,591 l/s. EficienŃa
staŃiei de epurare este nesatisfăcătoare, indicatorul chimic care are depăşită limita este detergenŃi
sintetici (0,59 mg/l). Receptorul apelor evacuate este râul Sebeş. S.C APA CTTA Filiala Cugir.
Localitatea are un număr de 27221 locuitori echivalenŃi. StaŃia de epurare are treaptă mecano -
biologică de epurare, capacitatea de 163 l/s şi un debit evacuat de 49,05 l/s. EficienŃa staŃiei este
satisfăcătoare, nu sunt depăşiri la indicatorii monitorizaŃi. Receptor al apelor epurate evacuate este
râul Cugir.
S.C. ACTIVITATEA GOSCOM S.A. Oraştie. Locuitorii echivalenŃi corespunzători oraşului sunt
22314. StaŃia de epurare are treaptă mecano-biologică de epurare, capacitatea de 120 l/s şi debitul
evacuat de 44,52 l/s. EficienŃa staŃiei de epurare este satisfăcătoare, nu au fost depăşiri ale
indicatorilor monitorizaŃi. Receptorul apelor evacuate este râul Oraştie.
S.C. APA PROD S.A. Sucursala HaŃeg deserveşte localitatea HaŃeg la care îi corespund 11274
locuitori echivalenŃi. StaŃia de epurare are treaptă mecanică de epurare şi funcŃionează la o
capacitatea de 55 l/s şi un debit evacuat de 92,11 l/s. Apele epurate evacuate prin staŃie sunt
receptate de către râul Galbena şi sunt caracterizate prin valori ridicate ale indicatorilor: CBO5
(89,52 mg/l) şi CCO-Cr (233,87 mg/l), suspensii (78,4 mg/l) şi Ptot (2,265 mg/l).
SC APA PROD SA DEVA. Localitatea are 14840 locuitori echivalenŃi. StaŃia de epurare are
treaptă mecano-biologică de epurare, capacitatea de 45 l/s şi un debit evacuat prin staŃie de 13,9 l/s;
debitul evacuat direct este 2,18 l/s. EficienŃa staŃiei este nesatisfăcătoare, indicatorul chimic care are
depăşită limita este NH4+ (32,30 mg/l). Receptorul apelor evacuate este râul Strei.
SC APA PROD SA CED Hunedoara deserveşte oraşul Hunedoara căruia îi corespund 74520
locuitori echivalenŃi. StaŃia de epurare Sântuhalm funcŃionează numai cu treaptă mecanică de
epurare la capacitatea de 140 l/s şi debit evacuat de 125,28 l/s. StaŃia de epurare Buituri are numai
46
treaptă mecanică de epurare şi funcŃionează la o capacitatea de 380 l/s. Debitul evacuat prin staŃie
este de 105,34 l/s iar debitul evacuat direct este 322,99 l/s. Nu s-au constatat depăşiri ale
indicatorilor monitorizaŃi. Apele epurate rezultate din staŃiile de epurare sunt evacuate în râul Cerna.
Sectia APA CANAL Pecica. Localitatea are 13120 locuitori echivalenŃi. StaŃia de epurare are
treaptă mecano – biologică de epurare, capacitatea de 1,5 l/s şi un debit evacuat de 1,99 l/s.
EficienŃa staŃiei este nesatisfăcătoare, indicatorii depăsiŃi sunt: CBO5 (136,667 mg/l), CCO-Cr (696
mg/l), NH4+ (58,11 mg/l), detergenŃi (3,94 mg/l), substanŃe extractibile (15,133 mg/l). Receptorul
apelor evacuate este canalul Ier.
Surse de poluare industriale şi agricole
Sursele de poluare industriale şi agricole contribuie la poluarea resurselor de apă, prin evacuarea de
poluanŃi specifici tipului de activitate de activitate desfăşurat. Astfel, se pot evacua substanŃe
organice, nutrienŃi (industria alimentară, industria chimică, industria fertilizanŃilor, celuloză şi
hârtie, fermele zootehnice, etc.), metale grele (industria extractivă şi prelucrătoare, industria
chimică, etc.), precum şi micropoluanŃi organici periculoşi (industria chimică organică, industria
petrolieră, etc.). Sursele punctiforme de poluare industriale şi agricole trebuie să respecte cerinŃele
Directivei privind prevenirea şi controlul integrat al poluării – 96/61/EC (Directiva IPPC),
Directivei 2006/11/EC care înlocuieşte Directiva 76/464/EEC privind poluarea cauzată de
substanŃele periculoase evacuate în mediul acvatic al ComunităŃii, Directivei privind protecŃia
apelor împotriva poluării cu nitraŃi din surse agricole - 91/676/EEC, Directivei privind accidentele
majore – 86/278/EEC (Directiva SEVESO), precum şi cerinŃele legislaŃiei naŃionale (HG 352/2005
privind modificarea şi completarea HG nr. 188/2002 privind aprobarea unor norme privind
condiŃiile de descărcare, HG 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a
evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanŃe prioritar-periculoase).
Pentru implementarea Directivei 76/464/EEC privind poluarea cauzată de substanŃele periculoase

evacuate în mediul acvatic al ComunităŃii, România a obŃinut o perioada de tranziŃie de 3 ani
(decembrie 2009), având în vedere anumite unităŃi industriale care evacuează cadmiu şi mercur (27
de unităŃi la nivel naŃional), hexaclorciclohexan (3 unităŃi) şi hexaclorbenzen, hexaclorbutadienă,
1,2 - dicloretan, tricloretilenă şi triclorbenzen (21 unităŃi). De asemenea, pentru instalaŃiile sub
incidenta Directivei IPPC, România a obŃinut perioade de tranziŃie cuprinse între 2 şi 9 ani
(maximum decembrie 2015).
La nivelul bazinului hidrografic Mureş, din cele 48 surse punctiforme industriale şi agricole
semnificative, 16 au instalaŃii care intra sub incidenŃa Directivei IPPC.
În Fig. 3.9 se prezintă sursele punctiforme semnificative de poluare – industriale şi agricole.
Din punct de vedere al evacuărilor de substanŃe poluante în resursele de apă de suprafaŃă, în Tabelul
3.10 se prezintă cantităŃile monitorizate de substanŃe organice (exprimate în CCO – Cr şi CBO5) şi
de nutrienŃi (azot total şi fosfor total) la nivelul anului 2007 pe categorii de surse de poluare. De
asemenea, în Tabelul 3.11 se prezintă aceeaşi situaŃie, având în vedere cantităŃile de metale
evacuate şi monitorizate.
47
Tabelul 3.10 Evacuări de substanŃe organice şi nutrienŃi în resursele de apă din sursele
punctiforme industriale şi agricole în bazinul hidrografic Mureş.
SubstanŃe SubstanŃe
Tip de industrie/ organice organice Azot total Fosfor total
poluanŃi evacuaŃi (CCO-Cr) (CBO5) (Nt) (Pt)
t/an t/an t/an t/an
INDUSTRIE IPPC 1365 453 701 13
INDUSTRIE NON IPPC 1968 717 52 15
INDUSTRIE TOTAL 3315 1170 754 28
ALTE SURSE
PUNCTIFORME 22 12 2 0.3
Tabelul 3.11 Evacuări de metale grele în resursele de apă din sursele punctiforme industriale şi
agricole în bazinul hidrografic Mureş
Categorii de Cupru Zinc Cadmiu Nichel Plumb Mercur Crom

aglomerări/ (Cu) (Zn) (Cd) (Ni) (Pb) (Hg) (Cr)
poluanŃi kg/an kg/an kg/an kg/an kg/an kg/an kg/an
evacuaŃi
INDUSTRIE IPPC 43511 12869 133 0 180 0 9
INDUSTRIE NON IPPC 1617 6642 2 6 14 0 2
INDUSTRIE TOTAL 45128 19511 135 6 194 0 11
ALTE SURSE
PUNCTIFORME 0 0 0 0 0 0 0
În continuare se prezintă situaŃia celor mai importante surse punctiforme semnificative de poluare –
industriale şi agricole.
Surse de poluare industriale

FABRICA DE LAPTE PRAF S.A. Remetea face parte din unităŃile industrial-alimentare. Apele
fecaloid menajere împreună cu cele tehnologice sunt epurate mecanic iar apoi evacuate în râul
Mureş. Debitul evacuat este de 9,38 l/s. Indicatorii chimici care au depăşit limitele sunt: CBO5
(106,18 t/an), CCO-Cr (247,601 t/an), Ptot (1,65 mg/l), suspensii (101,97 t/an), substanŃele
extractibile (8,99 t/an) şi detergenŃi sintetici (0,22 t/an).
S.C. CARMOLACT PROD S.R.L. Monor face parte din unităŃile industrial-alimentare. Apele
fecaloid menajere împreună cu cele industriale sunt epurate mecano – biologic iar apoi evacuate în
râul Lut; debitul de evacuare este de 0,618 l/s. Indicatorii chimici care au depăşit limitele sunt:
CBO5 (2,021 t/an), CCO-Cr (3,04 t/an), suspensii (1,71 t/an) şi NH4- (0,242 t/an).
SUCURSALA Miniera ROŞIA MONTANA (ROŞIAMIN). Se află în subordinea CNCAF

MINVEST Deva (Compania NaŃională a Cuprului, Aurului şi Fierului MINVEST SA). Unitatea
este în proces de încetare a activităŃii din luna iunie 2006 şi are în execuŃie proiectul de încetare a
activităŃii. Elaborarea Planului de Încetare a activităŃii are ca scop identificarea şi evaluarea tehnico-
financiară a lucrărilor de dezafectare a echipamentelor şi instalaŃiilor precum şi refacerea ecologică
a zonelor afectate.
48
49
S.C. ENERGO MINERAL S.A. P.L Abrud face parte din unităŃile industriale miniere, activitatea
sa fiind extracŃia şi prepararea minereului cuprifer. Apele tehnologice de flotaŃie sunt transferate în
iazul de decantare Valea Şesei, debitul evacuat fiind de circa 125,41 l/s. Depăşiri ale limitelor s-au
înregistrat pentru indicatorii gradului de mineralizare: Fe dizolvat (34,46 t/an), reziduu filtrat
(11491,891 t/an). Dintre metalele grele au înregistrat depăşiri urmatorii indicatori: Cu dizolvat
(43,38 t/an) şi Zn dizolvat (10,57 t/an). Receptorul apelor rezultate este râul Aries prin râul Valea
Şesei.
FILIALA ARIESMIN Baia de Arieş Unitatea şi-a sistat activitatea din septembrie 2004 şi este în
regim de supraveghere specială, cu Proiect tehnic de închidere finalizat şi s-au obŃinut avizele şi
acordurile necesare. Până în prezent nu s-au găsit surse de finanŃare.
FABRICA DE ARME Cugir: unitatea face parte din industria metalurgică. Apele tehnologice sunt
tratate mecanic şi chimic şi sunt evacuate în râul Cugir; debitul evacuat este de 22,56 l/s. Indicatorii
chimici care au înregistrat depăşiri ale limitelor sunt: suspensiile (11,835 t/an) şi Zn (0,043 t/an).
Filiala ZLATMIN Zlatna este cuprinsă în programul de restructurare a CNCAF Minvest DEVA,
activitatea productivă este sistată definitiv. Are ca activitate extracŃia şi prepararea minereurilor
neferoase. S-a instituit regim de supraveghere specială. Au fost emise: Avizul pentru situaŃii
excepŃionale nr. 144 / 5.06.2006 pentru lucrări de închidere şi ecologizare mine Haneş Inferior,
Almaş, Larga şi iazurile de decantare 1 şi 2 şi Avizul nr. 141/22.06.2006 pentru lucrări de închidere
şi ecologizare mina Zlatna (subteran şi suprafaŃă).
S.C. PEHART S.A. Petreşti face parte dintre unităŃile industriale de prelucrare a lemnului. Apele
menajere sunt de asemenea tratate mecanic şi evacuate printr-un canal în râul Sebeş; debitul evacuat
este de 16,85 l/s. Indicatorul chimic care a înregistrat depăşiri ale limitelor este suspensiile cu
valoarea de 146,144 t/an.
S.C. BEGA UPSOM S.A. Ocna Mureş. Unitatea face parte din industria chimică şi a fibrelor
sintetice. Evacuarea apelor tehnologice se face direct, prin intermediul a trei canale, precum şi prin
batal receptorul fiind râul Mureş. Debitele evacuate sunt: 137,52 l/s, 94 l/s, 47,97 l/s şi 4,5 l/s
(batal). S-au înregistrat depăşiri semnificative ale suspensiilor (761,864 t/an).
S.C. AZOMUREŞ S.A. Târgu Mureş face parte din industria chimică. Evacuarea apelor
tehnologice epurate mecano-chimic se face prin staŃia de epurare în râul Mureş. Debitul evacuat
înregistrat este de 370,402 l/s. Indicatorii chimici care au înregistrat depăşiri ale limitelor sunt: NO3-
(1422,11 t/an), NO2- (35, 031 t/an).
MECHEL Campia Turzii. Unitatea se încadrează în industria metalurgiei feroase. O parte din
apele tehnologice sunt preluate de către un iaz de decantare (canal 2) fiind epurate mecano - chimic
înainte de a fi evacuate în râul Arieş; debitul evacuat este de 3,17 l/s. Restul apelor industriale sunt
evacuate prin intermediul a doua canale (canal 3 şi canal 4) în râul Racoşa, realizându-se în
prealabil epurarea mecano - chimică a acestora. Debitele de evacuare sunt de 11,41 l/s (canal 3) şi
16,14 l/s (canal 4). Indicatorii chimici la care s-au înregistrat depăşiri sunt: suspensiile (33,63 t/an)
şi Zn (0,45 t/an).
S.C. SOMETRA S.A. Copşa Mică face parte din industria metalurgiei neferoase, având ca
activitate prelucrarea concentratelor miniere neferoase. StaŃia de epurare a apelor fecaloid menajere
de pe platformă şi din localitatea Copşa Mică, are treaptă mecano - biologică de epurare, debitul
evacuat fiind de 0,127 l/s ape menajere şi 23,7 l/s ape industriale. Receptorul apelor menajere
epurate este râul Târnava Mare. Apele tehnologice sunt epurate mecano – chimic şi evacuate în râul
Târnava Mare. Debitul evacuat este de 23,751 l/s. Indicatorii chimici la care s-au inregistrat depăşiri
50
sunt: Zn (1,688 t/an), Cd dizolvat (0,128 t/an). Numărul locuitorilor echivalenŃi racordaŃi la staŃia de
epurare a apelor uzate fecaloid-menajere de pe platforma S.C. SOMETRA S.A. Copşa Mică din
localitatea Copşa Mică este de 3450.
Surse de poluare agricole
S.C. AVIS 3000 S.A. Mintia are ca activitate economică zootehnia. StaŃia de epurare are treaptă
mecanică de epurare, debitul evacuat este de 1,078 l/s, apele epurate fiind receptate de către râul
Mureş. Indicatorii chimici care au depăşit limitele sunt CCO-Cr (201,25 t/an), suspensii (113,39
t/an) şi reziduu filtrat (138,53 t/an). Unitatea SC AVIS 300 SA Mintia are în derulare execuŃia unui
sistem de epurare.
SC CHICK SRL este amplasată în localitatea Mintia, judeŃul Hunedoara iar unitatea are ca profil
de activitate creşterea puilor de carne. Apele uzate fecaloid menajere şi tehnologice (igienizări şi
spălări de conducte) sunt colectate prin reŃeaua internă proprie de canalizare şi conduse către
reŃeaua de canalizare a abatorului de păsări aparŃinând SC AVIS 3000 SA Mintia.
SC ALIS PROD IMPEX SA amplasată în localitatea Lesnic, judeŃul Hunedoara, iar unitatea are ca
profil de activitate creşterea păsărilor. Apele uzate fecaloid menajere sunt colectate prin reŃeaua
internă proprie de canalizare şi conduse către un bazin betonat vidanjabil cu volumul de 75 mc.
Apele uzate tehnologice sunt colectate prin reŃeaua internă proprie de canalizare şi conduse către
bazinele betonate afernte fiecărui bloc de creştere. Vidanjarea se face periodic cu mijloace proprii.
Vidanja este descărcată în reŃeaua de canalizare, aparŃinând SC AVIS 3000 SA Mintia.
COMBINATUL AGROINDUSTRIAL Curtici este un complex industrial agricol a cărui

activitate este creşterea animalelor. StaŃia de epurare are treaptă mecanică de epurare, capacitatea
este de 4 l/s iar debitul evacuat de 3,7 l/s. Apele epurate rezultate sunt caracterizate de depăşiri ale
indicatorilor: CBO5 (91,35 t/an), reziduu filtrat (136, 515 t/an). Evacuarea apelor epurate se face
într-un canal de desecare.
3.4.2 Surse difuze de poluare semnificative inclusiv modul de utilizare al terenului

Modul de utilizare al terenului
În bazinul hidrografic Mureş se observă o diferenŃiere netă a utilizării terenurilor, în concordanŃă cu

relieful. Ponderea cea mai mare (Fig. 3.10) o ocupă suprafaŃa aferentă pădurilor, urmată de terenuri
arabile şi apoi de culturi perene. De remarcat este faptul că zonele urbane şi industriale ocupă şi ele
o suprafaŃă de 4 % din totalul bazinului hidrografic Mureş. Utilizarea terenului se prezintă în detaliu
în Capitolul 2.
51
Fig. 3.10 Utilizarea terenului din bazinul hidrografic Mureş
Modul de utilizare al terenului

SuprafaŃa agricolă reprezintă circa 36,28% (10305 km2) din suprafaŃa totală a bazinului hidrografic
Mureş
Categoriile principalele de surse de poluare difuze sunt reprezentate de:
a. Aglomerările umane/localităŃile care nu au sisteme de colectare a apelor uzate sau sisteme
corespunzătoare de colectare şi eliminare a nămolului din staŃiile de epurare, precum şi
localităŃile care au depozite de deşeuri menajere neconforme.
b. Agricultura: ferme agrozootehnice care nu au sisteme corespunzătoare de stocare/utilizare
a dejecŃiilor, comunele identificate ca fiind zone vulnerabile sau potenŃial vulnerabile la
poluarea cu nitraŃi din surse agricole, unităŃi care utilizează pesticide şi nu se conformează
legislaŃiei în vigoare, alte unităŃi/activităŃi agricole care pot conduce la emisii difuze
semnificative.
c. Industria: depozite de materii prime, produse finite, produse auxiliare, stocare de deşeuri
neconforme, unităŃi ce produc poluări accidentale difuze, situri industriale abandonate.
În continuare este prezentată o caracterizare a principalelor categorii de surse de poluare
difuze:
Surse de poluare urbane/aglomerări umane

În bazinul hidrografic Mureş, fenomenul de poluare difuză este accentuat datorită faptului că la
sfârşitul anului 2006, numai un procent de 45,36% din populaŃia echivalentă (a aglomerărilor mai
mari de 2000 locuitori echivalenŃi) este racordat la sistemele centralizate de canalizare.
Din cele 243 aglomerări (mai mari de 2000 locuitori echivalenŃi) identificate în bazinul hidrografic
Mureş, un număr de 112 aglomerări sunt dotate cu sisteme de canalizare, dintre acestea nici una nu
este conformă cu cerinŃele Directivei 91/271/EEC. În Fig. 3.7 se prezintă aglomerările umane mai
mari de 2000 locuitori echivalenŃi şi gradul de racordare la sistemele de colectare.
Managementul necorespunzător al deşeurilor menajere la nivelul localităŃilor, constituie o sursă de

poluare difuză locală. De asemenea, modul de colectare/eliminare al nămolului provenit de la
staŃiile de epurare poate conduce la poluarea resurselor de apă.
52
Dezvoltarea zonelor urbane necesită o mai mare atenŃie din punct de vedere al colectării deşeurilor
menajere prin construirea unor depozite de gunoi ecologice şi eliminarea depozitării necontrolate a
deşeurilor, întâlnită deseori pe malurile râurilor şi a lacurilor.
Agricultura
Pe lângă presiunile punctiforme exercitate, activităŃile agricole pot conduce la poluarea difuză a
resurselor de apă. Căile prin care poluanŃii (in special nutrienŃii şi pesticidele, dar şi alŃi poluanŃi)
ajung în corpurile de apă sunt diverse (scurgere la suprafaŃă, percolare, etc.).
Sursele de poluare difuză sunt reprezentate în special de:
• Stocarea şi utilizarea îngrăşămintelor organice şi chimice;
• Creşterea animalelor domestice;
• Utilizarea pesticidelor pentru combaterea dăunătorilor.
De asemenea, în Raportul NaŃional 2004, s-a evidenŃiat faptul că cele mai importante surse de
poluare difuză sunt situate în perimetrele localităŃilor din zonele vulnerabile şi potenŃial vulnerabile,
identificate în conformitate cu cerinŃele Directivei 91/676/EEC privind protecŃia apelor împotriva
poluării cu nitraŃi din surse agricole.
Datele cu privire la cantităŃile de îngrăşăminte şi numărul de animale domestice la nivel naŃional

sau judeŃean au fost preluate din Anuarul Statistic al României 2007 (cu datele la nivelul anului
2006).
La nivel naŃional, cantităŃile specifice de îngrăşăminte chimice (exprimate în substanŃă activă)

utilizate în anul 2006, au fost cu circa 10% mai mari faŃă de situaŃia din 2002, când la nivelul
bazinului hidrografic Mureş erau utilizate cantităŃi medii de circa 23,6 kg N/ha de teren agricol,
respectiv 8,7 kg P/ha de teren agricol. În anul 2006, comparativ cu anul 2002, cantităŃile de
îngrăşăminte naturale utilizate au scăzut cu circa 10%. Comparând cantităŃile specifice de
îngrăşăminte utilizate în România cu cantităŃile utilizate în statele membre ale UE, se observă că
România se situează cu mult sub media europeană.La nivelul judeŃelor aferente bazinului
hidrografic Mureş, situaŃia efectivelor de animale, în anul 2006, se prezintă în Tabelul 3.12.
În bazinul hidrografic Mureş, numărul de animale echivalente estimate este de aproximativ 609545
(reprezentând o densitate specifică de animale echivalente de 0,57 echiv/ha suprafaŃă agricolă).
53
Tabelul 3.12 SituaŃia efectivelor de animale în bazinul hidrografic Mureş
JudeŃul Animale Densitate animale

echivalente echivalente
Mii capete Nr./ha agricol
Alba 151178 0.83
Arad 54304 0.36
BistriŃa Năsăud 6999 0.64
Cluj 40388 0.62
Hunedoara 73755 0.59
Harghita 62452 0.53
Mureş 165886 0.53
Sibiu 54582 0.53
Emisiile de nutrienŃi din surse difuze

Presiunile difuze datorate activităŃilor agricole sunt greu de cuantificat. Presiunile agricole difuze
afectează atât calitatea apelor de suprafaŃă, cât mai ales calitatea apelor subterane. Prin aplicarea
modelelor matematice se pot estima cantităŃile de poluanŃi emise de sursele difuze de poluare.
Modelul MONERIS (MOdelling Nutrient Emissions în RIver Systems) este folosit pentru
estimarea emisiilor provenind de la sursele de poluare punctiforme şi difuze. Modelul a fost
elaborat şi aplicat pentru evaluarea emisiilor de nutrienŃi (azot şi fosfor) în mai multe
bazine/districte hidrografice din Europa, printre care şi bazinul/districtul Dunării. În ultimul timp,
modelul MONERIS a fost dezvoltat pentru a fi aplicat atât la nivel naŃional (al statelor din Districtul
internaŃional al Dunării), cât şi la nivel de sub-bazine internaŃionale (Tisa, Prut).
În cazul surselor de poluare difuze, estimarea încărcărilor cu poluanŃi a apelor este mai dificilă decât
în cazul surselor punctiforme având în vedere modul diferit de producere a poluârii. Pe lângă
emisiile punctiforme, modelul MONERIS consideră următoarele moduri (căi) de producere a
poluării difuze:
1. depuneri din atmosferă;
2. scurgerea de suprafaŃă;
3. scurgerea din reŃelele de drenaje;
4. eroziunea solului;
5. scurgerea subterană;
6. scurgerea din zone impermeabile orăşeneşti.
În Fig. 3.11 şi Fig. 3.12, se prezintă contribuŃia modurilor de producere a poluării difuze cu azot şi
fosfor (estimare preliminară), pentru anul 2005, având în vedere căile prezentate mai sus.
54
Fig. 3.11 Moduri (căi) de producere a poluarii difuze cu azot în bazinul hidrografic Mureş
Se menŃionează că, scurgerea subterană, reprezintă principala cale de emisie difuză pentru azot, iar
scurgerea din zone impermeabile orăşeneşti prezintă contribuŃia cea mai mare la emisia difuză de
fosfor.
Fig. 3.12 Moduri (căi) de producere a poluării difuze cu fosfor în bazinul hidrografic Mureş
De asemenea, modelul MONERIS cuantifică contribuŃia diverselor categorii de surse de poluare la

emisia totală de nutrienŃi. Astfel pentru sursele difuze de poluare, aceste categorii de surse sunt
55
reprezentate de: agricultură, localităŃi (aşezări umane), alte surse (ex. depunerea oxizilor de azot din
atmosferă), precum şi fondul natural.
De subliniat este faptul ca, modelul MONERIS ia în considerare toate sursele de poluare şi nu
numai pe acelea identificate ca fiind semnificative. În Fig. 3.13 şi Fig. 3.14, se prezintă emisiile de
azot şi fosfor din surse difuze de poluare (estimare preliminară), având în vedere aportul fiecărei
categorii de surse de poluare, pentru anul 2005.
Emisia difuză medie specifică pe suprafaŃa totală pentru azot este de 5,91 kg N/ha, iar pentru fosfor
este de 0,34 kg P/ha.
Fig. 3.13 Emisii de azot din surse difuze în bazinul hidrografic Mureş
Se observă că mai mult de jumătate, 58,9 % din cantitatea de azot emisă de sursele difuze se
datorează activităŃilor agricole, rezultând o emisie specifică de 9,59 kg N/ha suprafaŃă agricolă.
Se menŃionează că aproximativ 37,5% din emisia totală difuză se datorează

localităŃilor/aglomerărilor umane, agricultură contribuind cu circa 375 t/an, ceea ce reprezintă o
emisie specifică de 0,36 kg/ha suprafaŃă agricolă.
56
Fig. 3.14 Emisii de fosfor din surse difuze în bazinul hidrografic Mureş
3.4.3 Presiuni hidromorfologice semnificative
InformaŃiile despre tipurile şi mărimea presiunilor hidromorfologice la care sunt supuse corpurile de
apă de suprafaŃă din fiecare bazin hidrografic sunt necesare a fi cunoscute şi monitorizate în scopul
identificării corpurilor de apă puternic modificate.
Criterii pentru desemnarea presiunilor hidromorfologice semnificative.

Criteriile utilizate au la baza Proiectul Regional UNDP-GEF al Dunării şi iau în considerare tipurile
de lucrări hidrotehnice, magnitudinea presiunii şi efectele acestora asupra ecosistemelor.
Din multitudinea activităŃilor desfăşurate pe ape sau care au legătura cu apele, numai unele dintre
ele exercită asupra acestora o presiune semnificativă, determinată pe baza unor criterii bine stabilite,
care se regăsesc în Capitolul 6, în Tabelul 6.6 (Criterii abiotice pentru clasificarea corpurilor de apă
de suprafaŃă). Pe baza acestor criterii s-au identificat corpurile de apă care sunt afectate semnificativ
de prezenŃa presiunilor hidromorfologice. În Fig. 3.15 se prezintă presiunile hidromorfologice din
bazinul hidrografic Mureş.
Bazinul hidrografic Mureş cuprinde mai multe categorii de lucrări: acumulări, derivaŃii şi canale,
regularizări, îndiguiri şi apărări de maluri, executate pe corpurile de apă în diverse scopuri
(energetic, asigurarea cerinŃei de apă, regularizarea debitelor naturale, apărarea împotriva efectelor
distructive ale apelor, combaterea excesului de umiditate, etc.), cu efecte funcŃionale pentru
comunităŃile umane.
În continuare, se prezintă aceste presiuni hidromorfologice.
Lacurile de acumulare
Lacurile de acumulare a căror suprafaŃă este mai mare de 0,5 km2 sunt în număr de 14 în Bazinul
Hidrografic Mureş şi produc în principal ca presiune hidromorfologică, întreruperea continuităŃii
scurgerii şi regularizarea debitelor (Fig. 3.15). Acestea sunt: Oaşa, Tău (Gâlceag), Gura Apelor,
Ostrovul Mic, Pâclişa, HaŃeg, Teliuc (Cinciş), Zetea, Ighiş, Bezid, Văleni, Zau, Subcetate, Fărăgău.
57
Ele au fost construite cu scopuri multiple: alimentare cu apă potabilă şi industrială, piscicultură,
energetic şi apărare împotriva inundaŃiilor. În bazinul hidrografic Mureş, cele mai importante
acumulări se găsesc pe râul Sebeş şi pe râul Râul Mare. Acumulările cele mai mari sunt Oaşa pe
râul Sebeş cu un volum total de 134,6 mil. m³, Gura Apelor pe Râul Mare cu un volum total de 230
mil. m³ şi au fost construite cu scop energetic şi atenuarea viiturilor.
Praguri
Lucrările hidrotehnice denumite praguri sunt lucrări transversale pe râu, au de diferite înălŃimi şi
diverse scopuri: stabilizarea talvegului, diminuarea pantei, asigurarea nivelului apei pentru captare,
etc. În bazinul hidrografic Mureş sunt în număr de 714 (exclusiv barajele menŃionate mai sus).
Regularizări şi îndiguiri
În bazinul hidrografic Mureş, există un număr de 67 de sectoare de râu regularizate pe o lungime
totală 1353 km. Analizând parametrii hidromorfologici ai acestora în conformitate cu criteriile
pentru definirea presiunilor hidromorfologice semnificative, se constată ca un număr de 54 lucrări
de regularizare totalizând 639 km pot fi considerate presiuni hidromorfologice semnificative. Din
îndiguirile din bazinul hidrografic Mureş, în număr de 213, însumând o lungime de 644 km, ce au
fost analizate prin prisma criteriilor mai sus menŃionate, pot fi considerate presiuni
hidromorfologice semnificative doar un număr de 13, având o lungime totală de 419,48 km.
Regularizările şi îndiguirile (Fig. 3.15) produc, în principal ca presiune hidromorfologică,

modificări ale morfologiei cursurilor de apă, alterări ale caracteristicilor hidraulice şi întreruperi ale
continuităŃii laterale.
Prelevări/restituŃii de apă semnificative

Prelevările de apă, restituŃiile (evacuările) sunt semnificative din punct de vedere cantitativ în
bazinul hidrografic Mureş dacă produc alterări hidromorfologice semnificative care se
materializează prin modificarea caracteristicilor cursului de apă pe care sunt poziŃionate atât prizele
de apă cât şi evacuările de apă ale căror debite prelevate sunt restituite.
MenŃionăm că o analiză mai detaliată a acestor presiuni este prezentată în Cap.8.1.3 - Analiza
economică - SituaŃia prelevărilor de apă.
Aplicând criteriile de stabilire a presiunilor semnificative, în bazinul hidrografic Mureş s-au

identificat un număr de 2 unităŃi, care pot fi considerate cu prelevări semnificative de apă (Fig.
3.16), şi anume: din râul Mureş sunt S.E. Mureş C.E.T. Iernut (Qprelevat = 5,065 m3/s), S. E.
Hunedoara C.T.E Deva – Mintia (Qprelevat = 15,93 m3/s).
Ca restituŃii semnificative în bazinul hidrografic Mureş mai există 2 unităŃi a căror debit restituit
constituie din punct de vedere cantitativ o presiune hidromorfologică, (respectiv o alterare
hidromorfologică semnificativă). Acestea sunt: RA Aquaserv Târgu Mureş (Qev =0,709 m3/s) şi SC
Azomureş Târgu Mureş (Qev =0,380 m3/s).
DerivaŃii (canale)
În bazinul hidrografic Mureş sunt 8 derivaŃii şi canale: VeŃca, Cârlete, Batiz – Simeria, OdovaşniŃa,
Râuşor, Arad - Pecica, Pecica - Turnu (Cutaş) şi Ier. Acestea au fost împărŃite în 6 corpuri de apă.
DerivaŃiile şi canalele, ca presiuni hidromorfologice, produc în principal efecte asupra curgerii
minime, asupra stabilităŃii albiei şi biotei.
Nu au fost identificate derivaŃii şi canale ca presiuni semnificative.
58
59
3.4.4 Proiecte viitoare de infrastructură
Pe lângă degradarea semnificativă produsă de alterările hidromorfologice asupra corpurilor de apă,

există un număr considerabil de proiecte propuse pentru navigaŃie, producere de energie electrică,
apărare împotriva inundaŃiilor, îndiguiri şi regularizări – în diferite stadii de planificare şi
implementare, care pot contribui de asemenea la alterarea fizică a corpurilor de apă.
Este destul de dificil de a cuantifica presiunile şi impactul produs de aceste proiecte, dar este posibil
ca implementarea lor să conducă la deteriorarea stării actuale a corpului de apă.
Aceste viitoare proiecte de infrastructură sunt reglementate de DCA in Art.4.7 – şi următoarele

condiŃii trebuie îndeplinite:
(a)sunt luate toate măsurile posibile pentru reducerea impactului nefavorabil asupra stării
corpurilor de apă;
(b) motivele acestor modificări sau alterări sunt prezentate şi explicate în mod specific în PMB,
conform art. 13 al DCA, iar obiectivele sunt revizuite la fiecare 6 ani;
(c)motivele acestor modificări sau alterări sunt de interes public predominat şi/sau beneficiile
aduse mediului sau societăŃii prin atingerea obiectivului de “stare bună” sunt depăşite
de beneficiile noilor modificări sau alterari aduse sănătaŃii umane, menŃinerii
siguranŃei umane sau dezvoltării durabile; si
(d) obiectivele benefice aduse de acele modificări sau alterari ale corpurilor de apă, din
motive tehnice sau din cauza costurilor disproporŃionate nu pot fi atinse prin alte
mijloace, care sunt o optiune semnificativ mai bună din punct de vedere al mediului.
În consecinŃă aceste viitoare proiecte de infrastructură pot fi obiectul unor evaluări de impact de
mediu (EIA) şi/sau a unor evaluări strategice de mediu (SEA), în timpul fazei de planificare a
acestora, Ńinând cont de presiunea şi impactul lor asupra mediului acvatic.
În cazul planificării unor “noi modificări” ar fi utilă realizarea unei evaluări de impact asupra
mediului care să demonstreze cel puŃin, că criteriile şi condiŃiile Art. 4(7) şi Art. 4(8) şi Art. 4(9) ale
DCA sunt satisfăcute şi anume că cel puŃin acelaşi nivel de protecŃie ca şi legislaŃia comunitară
existentă este asigurată şi că aplicarea excepŃiilor nu exclude sau compromite permanent atingerea
obiectivelor de mediu în alte corpuri de apă în cadrul aceluiaşi district de bazin hidrografic.
Corpul de apă care suferă o noua modificare hidromorfologică, trebuie supus etapelor testului de
desemnare în următorul Plan de Management.
60
61
Corpurile de apă nu pot fi desemnate ca fiind corpuri de apă puternic modificate înainte ca aceste
noi modificări să aibă loc, numai pe baza anticipării alterărilor hidromorfologice semnificative.
ExcepŃiile de tipul Art. 4.7 pot fi aplicate corpurilor de apă unde s-au identificat viitoare
proiecte de infrastructură (selectate pe baza criteriilor: de producere a unei presiuni
semnficative, fie intrând sub criteriile de realizare SEA, sau EIA ori impact transfrontalier)
cu respectarea prevederilor acestui articol.
Pentru corpurile de apă pentru care se vor stabili excepŃii de tipul Art. 4.7 în actualul PMB cauzate
de proiectele viitoare de infrastructură, se vor considera numai acele proiecte ce au ca termen
de implementare 22 decembrie 2015 (corpurile de apă cu proiectele viitoare de infrastructură
al căror termen de implementare este după 2015 şi care întrunesc condiŃiile Art. 4.7 se vor
raporta în următoarele cicluri de planificare).
În Capitolul 10 se găsesc mai multe detalii privind abordarea Art.4.7 din DCA în corelaŃie cu
excepŃiile aplicate privind anumite proiecte.
Totodată trebuie avută în vedere scara la care se derulează implementarea acestor proiecte, deoarece
este posibil ca uneori acestea să producă efecte transfrontieră.
Pe baza informaŃiilor primite la nivelul bazinului hidrografic Mureş nu au fost identificate proiecte
viitoare de infrastructură cu evaluare EIA şi SEA.
3.4.5 Alte tipuri de presiuni antropice
Surse cu potenŃial de producere a poluărilor accidentale

Calitatea resurselor de apă este influenŃată într-o anumită măsură şi de poluările accidentale, care
reprezintă alterări bruşte de natură fizică, chimică, biologică sau bacteriologică a apei, peste limitele
admise.
În funcŃie de tipul poluărilor accidentale, acestea pot avea magnitudini şi efecte diferite (locale,
bazinale, transfrontaliere) asupra resurselor de apă.
În bazinul hidrografic Mureş toŃi utilizatori de apă ce pot produce poluări accidentale şi care sub
coordonarea AdministraŃiei Bazinale de Apă Mureş şi-au elaborat Planuri proprii de prevenire şi
combatere a poluărilor accidentale. În general aceste surse de poluare sunt unităŃi care folosesc,
produc, stochează şi evacuează substanŃe care pot ajunge în mod accidental în resursele de apă.
În anul 2007, în bazinul hidrografic Mureş s-au înregistrat 7 poluări accidentale ale cursurilor de
apă de suprafaŃă. Fenomenele au avut impact local, iar datorită duratei reduse, a naturii poluantului,
a lungimii tronsonului afectat şi a inerŃiei comunităŃilor din structura biocenozelor acvatice, efectele
fenomenelor în discuŃie s-au redus doar la modificarea pe plan local a valorilor indicatorilor fizico-
chimici şi/sau sesizarea mortalităŃii piscicole de mică amploare, fără ca pe termen lung acestea să
inducă o modificare semnificativă a biodiversitătii acvatice. Nu au fost utilizatori afectaŃi.
La nivelul Districtului InternaŃional al Dunării, pe baza metodologiei de evaluare a riscului potenŃial

(Metodologia pentru determinarea indexului de risc pentru apă) elaborată de Grupul ExperŃi ICPDR
privind poluarea accidentală (Accident Pollution Task Group), au fost identificate sursele
industriale cu risc potenŃial ridicat de poluare accidentală din Bazinul Hidrografic Mureş, luând
în considerare lista „Zonelor industriale cu risc potenŃial ridicat” din România.
62
În Tabelul 3.13 se evidenŃiază aceste surse, localizarea, receptorul şi indexul de risc pentru apă
(WRI).
Tabelul 3.13 Surse industriale cu risc potenŃial ridicat de poluare accidentală din bazinul
hidrografic Mureş
Nr. Denumire Localizare Cursul de apă WRI ≥

receptor 5,0
1 Bicapa SA (iaz) Târnăveni/Mureş Târnava Mică 7,0
2 Energo Mineral P.L.Abrud Abrud/Alba Arieş 8,4
(iaz)
3 EM Roşia Montana (iaz) Roşia Arieş 7,9
Montană/Alba
4 MINVEST Deva Baia de Arieş 7,0
Filiala ARIESMIN Baia de Arieş/Alba
Arieş
5 CNCAPF Minvest Deva Certej/Hunedoara Mureş 8,1
SA Filiala Coranda (iaz)
Prin aplicarea metodologiei ICPDR (Metodologia M2) privind identificarea zonelor contaminate cu
risc potenŃial ridicat, pe teritoriul administrat de AdministraŃia Bazinala de Apă Mureş au fost
desemnate asemenea locaŃii, care sunt prezentate în Tabelul 3.14.
Tabelul 3.14 Zone contaminate cu risc potenŃial ridicat din Bazinul Hidrografic Mureş
Risc
Nr. Zona Localizare Cursul de potenŃial (m2
apă receptor ≥ 250)
1 Copşa Mică Sibiu Târnava Mare 114 relevant
2 Mintia Hunedoara Mureş 185 relevant
Alte presiuni relevante

O altă categorie de presiuni hidromorfologice care ar putea avea efecte asupra râurilor o constituie
balastierele. Efectele lor se materializează, în general, prin modificarea formei profilului
longitudinal, în variabilitatea depozitelor din albia râului şi în procesele de degradare - mai ales
eroziune.
Având în vedere importanŃa acestei activităŃi desfasurată de regulă în albiile minore ale cursurilor
de apă, precum şi implicaŃiile unei exploatări neraŃionale asupra râurilor şi această presiune trebuie
supusă inventarierii şi monitorizării.
Aceste balastiere funcŃionează într-un temei legal şi ar trebui să se conformeze autorizaŃiilor şi

avizelor emise (respectând cantităŃile, termenele de exploatare, perioada de refacere a materialului
aluvionar din albie).
“Dreptul de exploatare a agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apă, cuvetele
lacurilor, bălŃilor, prin exploatări organizate, se acordă de autoritatea de gospodărire a apelor numai
în zone care necesită decolmatare, reprofilarea albiei şi regularizarea scurgerii, pe baza unui studiu
tehnic zonal privind influenta exploatării asupra cursului de apă şi pe baza avizului şi autorizaŃiei de
gospodărire a apelor, cu avizul deŃinătorilor de lucrări hidrotehnice în albie din zonă.”
63
Pe de alta parte în România în aceasta perioadă se conturează clar o tendinŃă de dezvoltare şi se

construieşte foarte mult, deci cerinŃa din punct de vedere economic este foarte mare. Din aceasta
cauză pot apare uneori excese prin faptul că este depăşită cantitatea prevăzută în autorizaŃiile şi
avizele emise. Până ce aceste probleme vor fi reglementate şi depăşite trebuie să se continue
controlul asupra acestor exploatări, asupra respectării legislaŃiei existente.
În cazul extragerii balastului şi nisipului din albiile minore ale cursurilor de apă, aceasta presiune
poate fi considerată importantă mai ales în cazul în care apar efecte negative, de natură:
• hidraulică, constând în modificarea regimului natural al curgerii apei şi implicit al
transportului de aluviuni;
• morfologică, constând din declanşarea şi/sau amplificarea unor procese de eroziune şi/sau
depunerea aluvionară în sectorul de influenŃă al balastierei;
• hidrogeologică, constând din modificarea regimului natural al nivelurilor apelor subterane
din zona adiacentă;
• poluană, constând din alterarea calităŃii apelor de suprafaŃă ca urmare a deversărilor
tehnologice poluante de la utilajele din cadrul balastierelor;
• a afecta lucrările de amenajare, de protecŃie sau de traversare a albiei, putând afecta
siguranŃa şi eficienŃa funcŃionării acestora sau altor infrastructuri inginereşti destinate
captării apei sau peisajele.
De asemenea, aceasta presiune poate avea un impact semnificativ mai ales în cazurile în care
condiŃiile specifice impuse prin autorizaŃia de gospodărire a apelor nu sunt respectate, şi anume:
• realizarea de secŃiuni optime de scurgere;
• regularizarea şi igienizarea râului în zona de exploatare;
• păstrarea talvegului natural al râului;
• respectarea perimetrelor de exploatare;
• volumele de balast extrase să nu depăşească volumele depuse prin aport la viituri, etc.
În urma inventarierii balastierelor din cadrul bazinului hidrografic Mureş, în anul 2006 a fost extras
un volum mediu de balast de 26102 m³, corespunzător balastierelor care au extras mai mult de 5000
m³ (conform lucrării „Studii pentru cunoaşterea resurselor de apă în vederea fundamentării
planurilor de menajare ale bazinelor / spaŃiilor hidrografice – bazinul hidrografic Mureş” – INHGA
– Bucureşti, 2008).
Tot, în aceeaşi categorie de alte presiuni se pot înscrie şi exploatările forestiere, în cazul în care
acestea se fac haotic, nerespectând prevederile legale, efectul lor materializându-se asupra
stabilităŃii terenului (prin apariŃia eroziunii, formarea de torenŃi, alunecări de maluri etc.)
ActivităŃi de piscicultură/acvacultură
Un alt tip de presiune antropică în bazinul hidrografic Mureş o reprezintă existenŃa a numeroase
iazuri piscicole, precum şi realizarea de acumulări care au folosinŃă piscicolă, şi care afectează în
special subbazinele râurilor Pârâul de Câmpie şi Şar. Astfel, există un număr de 21 iazuri/acumulări
în care se practică activităŃi de acvacultură (Tabelul 3.15 şi Fig. 9.15) în jurul acumulărilor mari.
Acestea au fost grupate în câteva corpuri de apă. Restul iazurilor/acumulărilor izolate au fost tratate
ca presiuni hidromorfologice pe râuri urmând ca la următorul Plan de management, în urma
obŃinerii unor date suplimentare, să fie reanalizate.
64
Tabelul 3.15 Lacuri naturale/amenajări cu destinaŃie piscicolă/acvacultura în bazinul hidrografic

Mureş
Nr. Subbazinul Denumire corp Denumire lac / Tip activitate SuprafaŃa (ha)
crt. hidrografic de apă / cod amenajare cu (Pescuit, pepinieră, folosinŃei
destinaŃie crescătorie) / specia de piscicole/
piscicolă / peşte acvacultură
acvacultură
1 ŞAR ŞAR, acumularea Fărăgău Pescuit, Crescătorie 176,89
Fărăgău/ Ercea Crap (Cyprinus
LW4.1.60_B2 Băla carpio), sanger
Toldal (Hypophthalmichtys
Păingeni molitrix),somn (Silurus
Glodeni 2 glanis) salau
Glodeni 1 (Stizostedion
lucioperca), Caras
(Carrasius gibelio
auratus).
2 ŞES ŞES, acumularea Valeni 1 Pescuit, Crescătorie 209,57
Văleni/ Valeni 2 Crap (Cyprinus
RW4.1.78.3_B2 Şăulia FP 413 carpio), sanger
Şăulia FP 414 (Hypophthalmichtys
Şăulia FP 419 molitrix),somn (Silurus
Şăulia FP 420 glanis) salau
Şăulia FP 421 (Stizostedion
lucioperca), Caras
(Carrasius gibelio
auratus).
3 PÂRÂUL DE PÂRÂUL DE Miheş 1 Pescuit, Crescătorie 37,46
CÂMPIE CÂMPIE, sector Miheş 2 Crap (Cyprinus
izvor – acumularea carpio), sanger
Zau şi afluenŃii/ (Hypophthalmichtys
RW4.1.78_B1 molitrix),somn (Silurus
glanis) salau
(Stizostedion
lucioperca), Caras
(Carrasius gibelio
auratus).
4 PÂRÂUL DE PÂRÂUL DE Zau Pescuit, Crescătorie 185,98
CÂMPIE CÂMPIE, Bujor 1 Crap (Cyprinus
acumularea Zau/ Bujor 2 carpio), sanger
RW4.1.78_B2 (Hypophthalmichtys
molitrix),somn (Silurus
glanis) salau
(Stizostedion
lucioperca), Caras
(Carrasius gibelio
auratus).
5 PÂRÂUL DE PÂRÂUL DE Tăureni Pescuit, Crescătorie 35
CÂMPIE CÂMPIE, sector Sânger Crap (Cyprinus
acumularea Zau – carpio), sanger
confluenŃa Mureş (Hypophthalmichtys
şi afluenŃii/ molitrix),somn (Silurus
RW4.1.78_B3 glanis), salau
(Stizostedion
lucioperca), Caras
(Carrasius gibelio
auratus).
65
Starea ecologică, respectiv potenŃialul ecologic al corpurilor de apă pentru iazurile / acumulările
monitorizate este prezentată în cap. 6.2 “Caracterizarea stării apelor”.
Practicarea activităŃilor de piscicultură / acvacultură pot constitui presiuni asupra corpului de apă
atunci când:
- este crescută producŃia de peşte fără asigurarea unor măsuri de purificare specifice ale apei,
când pot aparea dejecŃii sau scurgeri de substanŃe organice şi nutrienŃi conŃinuŃi în hrana
administrată peştilor;
- nu este asigurată o structura adecvată pe specii în bazinele acvatice naturale/antropice.
Modernizarea tehnologiilor de creştere poate sprijini practicile sănătoase, ecologice şi reduce

impactul negativ asupra mediului. Măsuri pentru dezvoltarea sectorului de piscicultură / acvacultură
şi reducerea efectelor asupra resurselor de apă sunt menŃionate detaliat la subcapitolul 9.1.
Conform “Ordinului nr. 8/126/2010 al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului

mediului şi pădurilor privind prohibiŃia pescuitului în anul 2010”, sunt stabilite atât zone şi perioade
de prohibiŃie cât şi zone de protecŃie pentru resursele acvatice vii. Fluviul Dunărea, râul Prut,
lacurile Erenciuc şi Belciug, lacul Gâsca din Complexul Somova-Parcheş, zona Săcălin-Zătoane şi
zona RezervaŃiei Marine Vama Veche - 2 Mai fac obiectul unor restricŃii pentru protecŃia faunei,
astfel încât în aceste zone activitatea de pescuit comercial nu reprezintă o presiune semnificativă.
Este considerat ca fiind o presiune asupra corpurilor de apă pescuitul comercial, atunci când
afectează fauna acvatică, avifauna şi alte elemente ale lanŃului trofic. Principalele presiuni
identificate sunt perturbarea habitatului, braconajul, capturi neintenŃionate.
3.5 Evaluarea impactului antropic şi riscul neatingerii obiectivelor de mediu

Necesitatea de a analiza presiunile antropice şi impactul acestora este prezentată în articolul 5 al
Directivei Cadru, articol care precizează: Fiecare Stat Membru trebuie să asigure trecerea în
revistă a impactului activităŃilor umane asupra stării apelor de suprafaŃă şi subterane pentru
fiecare district al bazinului hidrografic sau pentru o porŃiune a unui district al unui bazin
hidrografic internaŃional care se află pe teritoriul său.
Acest proces de evaluare al presiunilor antropice şi al impactului acestora la nivelul corpurilor de

apă conduce la identificarea acelor corpuri de apă care riscă să nu atingă obiectivele Directivei
Cadru, având în vedere parcurgerea următoarelor etape importante (Fig. 3.17):
• Identificarea activităŃilor şi a presiunilor;
• Identificarea presiunilor semnificative;
• Evaluarea impactului;
• Evaluarea riscului neîndeplinirii obiectivelor de mediu.
Totodată, pentru analiza presiunilor şi a impactului s-a folosit conceptul DPSIR (Driver-Pressure-
State-Impact-Response – Activitate Antropică-Presiune-Stare-Impact-Răspuns), astfel a fost necesar
să se utilizeze informaŃii/date despre activităŃile antropice şi schimbările la nivelul stării corpului de
apă, cât şi răspunsul (măsurile de bază ce vor fi luate pentru a îmbunătăŃi starea corpului de apă). În
Fig. 3.18 este ilustrată schema analitică DPSIR.
Identificarea presiunilor antropice semnificative a fost tratată în subcapitolul 3.4.
66
Fig. 3.17 Etapele necesare analizei presiunilor şi impactului asupra apelor
Fig. 3.18 Ilustrarea conceptului DPSIR

Evaluarea impactului diferitelor tipuri de presiuni semnificative are ca scop furnizarea de
informaŃii ce vor fi utilizate în analiza de risc şi în caracterizarea stării apelor în conformitate cu
Anexa V a DCA.
Procesul de evaluare al impactului presiunilor antropice are la bază compararea stării corpului de
apă cu obiectivele de mediu aferente corpului de apă analizat, în cazul în care există date de
monitoring disponibile. Dacă la nivelul unui corp de apă nu sunt stabilite secŃiuni de monitorizare,
67
la evaluare se pot considera datele de monitoring determinate într-o altă secŃiune situată pe un alt
corp de apă care prezintă aceeaşi tipologie şi aceleaşi categorii de presiuni antropice (gruparea
corpurilor de apă în scopul realizării monitoringului/evaluării).
În Raportul 2004 privind analiza caracteristicilor bazinelor hidrografice, riscul neatingerii

obiectivelor de mediu a fost evaluat pentru toate corpurile de apă permanente.
În anul 2008, în cadrul AdministraŃiei NaŃionale “Apele Române” s-au realizat “Elementele
metodologice privind identificarea presiunilor semnificative şi evaluarea impactului acestora
asupra stării apelor de suprafaŃă – Identificarea corpurilor de apă care prezintă riscul de a nu
atinge obiectivele Directivei Cadru Apă”, care au fost aplicate la nivelul bazinelor/spaŃiilor
hidrografice.
Riscul neatingerii obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafaŃă a fost evaluat având în
vedere corpurile de apă redelimitate în anul 2008, reactualizarea informaŃiilor privind presiunile
semnificative şi impactul acestora asupra apelor, precum şi identificarea măsurilor de bază care
aplicate până în 2012/2013 ar putea conduce la atingerea obiectivelor DCA. În acest sens,
instrumente precum modelarea matematică pot fi utilizate pentru estimarea efectelor măsurilor de
baza propuse. Modelele disponibile utilizate sunt reprezentate de: MONERIS (nutrienŃi), modelele
WAQ (nutrienŃi) şi QUAL 2K (substanŃe organice).
În prima etapă, elementele metodologice mai sus menŃionate au fost aplicate pentru corpurile de apă
localizate pe râurile cu bazine hidrografice mai mari de 1000 km2 iar procesul a continuat, în a doua
etapă (2009) pentru restul de corpuri de apă identificate. În procesul de evaluare al impactului
presiunilor semnificative, obiectivele preliminare utilizate au fost, în general, cele din Ordinul
Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor (nr. 161/2006) pentru aprobarea Normativul privind
clasificarea calităŃii apelor de suprafaŃă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă,
obiective care nu sunt în acord cu cerinŃele Directivei Cadru.
Astfel, în prima etapă au fost determinate preliminar 3 clase de corpuri de apă: “la risc”, “fără risc”
şi “în curs de evaluare”. După finalizarea studiului ştiinŃific “Metodologie pentru elaborarea
sistemelor de clasificare şi evaluare globală a stării apelor de suprafaŃă (râuri, lacuri, ape tranzitorii,
ape costiere) conform cerinŃelor DCA pe baza elementelor biologice, chimice şi hidromorfologice”
şi realizarea evaluării stării la nivel de corp de apă, corpurile de apă “în curs de evaluare” au fost
clasificate în cele doua clase (“la risc” sau “fără risc”).
Ca şi în anul 2004, în anul 2008, la evaluarea riscului neatingerii obiectivelor de mediu pentru
corpurile de apă s-a Ńinut cont de presiunile semnificative identificate (subcapitolul 3.4), precum
şi de evaluarea impactului acestora. Pentru evaluarea riscului s-au luat în considerare următoarele
categorii de risc:
- poluarea cu substanŃe organice;
- poluarea cu nutrienŃi;
- poluarea cu substanŃe periculoase;
- alterări hidromorfologice.
Având în vedere, că aceste 4 categorii de presiuni au fost identificate, atât la nivelul Districtului
InternaŃional al Dunării, cât şi la nivel naŃional, ca fiind cele mai importante probleme de
gospodărirea apelor.
Elementele metodologice mai sus menŃionate au fost aplicate având ca obiectiv atingerea stării
ecologice şi a stării chimice aferente anului 2015, luând în considerare scenariul de bază
(implementarea măsurilor de bază până în 2012 - 2013 pentru activităŃile antropice
cauzatoare de presiuni semnificative). Corpurile de apă la nivelul cărora există presiuni
68
semnificative şi/sau impact semnificativ şi pentru care nu se vor implementa măsurile necesare
pentru atingerea obiectivelor până în 2015 sunt identificate ca fiind la risc.
Riscul ecologic este definit de cele 3 categorii de risc: poluarea cu substanŃe organice, poluarea cu
nutrienŃi, precum şi de alterările hidromorfologice. Pentru riscul ecologic, evaluarea realizată pe
baza elementelor biologice are un rol primordial, însă în lipsa unor corelaŃii exacte dintre
presiune/măsuri şi impact, s-au utilizat şi parametrii abiotici (elemente fizico-chimice şi
hidromorfologice). Riscul ecologic se cuantifică având în vedere cea mai proastă situaŃie regăsită în
categoriile de risc (poluarea cu substanŃe organice, poluarea cu nutrienŃi, precum şi de alterările
hidromorfologice).
Riscul chimic (riscul de a nu atinge starea chimică bună) este definit de o singură categorie şi
anume poluarea cu substanŃe prioritare şi cu alŃi poluanŃi, considerând valorile prag propuse
Directiva 2008/105/EC privind standardele de calitate pentru mediu în domeniul politicii apei şi
care amendează DCA.
Riscul total este compus din riscul ecologic şi riscul chimic, iar evaluarea este dată de cea mai
proastă situaŃie regăsită la cele 2 categorii de risc.
În această etapă, se precizează că evaluarea riscului a fost realizată numai pentru a fi utilizată la:
caracterizarea stării ecologice/potenŃialului ecologic şi a stării chimice (subcapitolul
6.2), în condiŃiile în care pentru unele corpuri de apă nu au existat metode şi/sau date de
monitoring conforme cu DCA, iar gruparea corpurilor de apă nu a putut fi realizată
(confidenŃă scazută);
stabilirea măsurilor suplimentare;
aplicarea analizei cost – eficienŃă şi cost – beneficiu;
aplicarea excepŃiilor de la atingerea obiectivelor de mediu.
3.5.1. Poluarea cu substanŃe organice
Aşa cum s-a prezentat în subcapitolul 3.4, poluarea cu substanŃe organice se datorează
emisiilor/evacuărilor de ape uzate provenite de la sursele punctiforme şi difuze, în special
aglomerările umane, sursele industriale şi agricole. Lipsa sau insuficienŃa epurării apelor uzate
conduce la poluarea apelor de suprafaŃă cu substanŃe organice, care odată ajunse în apele de
suprafaŃă incep să se degradeze şi să consume oxigen. Poluarea cu substanŃe organice produce un
impact semnificativ asupra ecosistemelor acvatice prin schimbarea compozitiei speciilor, scăderea
biodiversitatii speciilor, precum şi reducerea populaŃiei piscicole sau chiar mortalitate piscicola în
contextul reducerii drastice a concentraŃiei de oxigen.
3.5.2. Poluarea cu nutrienti
O altă problemă importantă de gospodărirea apelor este poluarea cu nutrienŃi (azot şi fosfor). Ca şi
în cazul substanŃelor organice, emisiile de nutrienŃi se datorează atât surselor punctiforme (ape uzate
urbane, industriale şi agricole neepurate sau insuficient epurate), cât şi surselor difuze (in special,
cele agricole: creşterea animalelor, utilizarea fertilizanŃilor). NutrienŃii conduc la eutrofizarea apelor
(îmbogăŃirea cu nutrienŃi şi creştere algală excesivă), în special a corpurilor de apă stagnante sau
semistagnante (lacuri naturale şi de acumulare, râuri puŃin adânci cu curgere lentă), ceea ce
determină schimbarea compoziŃiei speciilor, scăderea biodiversităŃii speciilor, precum şi reducerea
utilizării resurselor de apă (apa potabilă, recreere, etc.). Referitor la impactul generat de poluarea cu
nutrienŃi în cazul lacurilor, evaluarea s-a realizat prin aprecierea stadiului trofic exprimat prin
indicatori specifici, luându-se în considerare şi manifestarea procesului de eutrofizare.
69
3.5.3. Poluarea cu substanŃe periculoase
Poluarea cu substanŃe prioritare-prioritare periculoase se datorează evacuărilor de ape uzate din

surse punctiforme sau emisiilor din surse difuze ce conŃin poluanŃi nesintetici (metale grele) şi/sau
poluanŃi sintetici (micropoluanŃi organici). SubstanŃele periculoase produc toxicitate, persistenŃă şi
bioacumulare în mediul acvatic. În procesul de analiză a riscului privind poluarea cu substanŃe
periculoase trebuie subliniată lipsa sau insuficienŃa datelor de monitoring care să conducă la o
evaluare cu un grad de încredere mediu sau ridicat.
3.5.4. Presiuni hidromorfologice
Aceste presiuni influenŃează caracteristicile hidromorfologice specifice apelor de suprafaŃă şi

produc un impact asupra stării ecosistemelor acestora. ConstrucŃiile hidrotehnice cu barare
transversală (baraje, stăvilare, praguri de fund) întrerup conectivitatea longitudinală a râurilor cu
efecte asupra regimului hidrologic, transportului de sedimente, dar mai ales asupra migrării biotei.
Lucrările în lungul râului (îndiguirile, lucrări de regularizare şi consolidare maluri) întrerup
conectivitatea laterală a corpurilor de apă cu luncile inundabile şi zonele de reproducere ce au ca
rezultat deteriorarea stării. Prelevările şi restituŃiile semnificative au efecte asupra regimului
hidrologic, dar şi asupra biotei.
Astfel, impactul alterărilor hidromorfologice asupra stării corpurilor de apă se poate exprima prin
afectarea migrării speciilor de peşti migratori, declinul reproducerii naturale a populaŃiilor de peşti,
reducerea biodiversităŃii şi abundenŃei speciilor, precum şi alterarea compozitiei populaŃiilor. Se
remarcă insuficienta cunoaştere şi la nivel european a relaŃiei dintre presiunile hidromorfologice şi
impactul acestora, de multe ori variatele tipuri de presiuni actionează sinergic, făcând dificilă
decelarea efectului faŃă de tipul de presiune.
70
PMBH MUREŞ – CAP. 4 CARACTERIZAREA APELOR SUBTERANE
CAP. 4 CARACTERIZAREA APELOR SUBTERANE

4.1 Identificarea, delimitarea şi caracterizarea corpurilor de ape subterane
Identificarea şi delimitarea corpurilor de ape subterane s-a făcut pe baza următoarelor criterii:
• geologic;
• hidrodinamic;
• starea corpului de apă:
→ calitativă
→ cantitativă.
Delimitarea corpurilor de ape subterane s-a făcut numai pentru zonele în care există acvifere
semnificative ca importanŃă pentru alimentări cu apă şi anume debite exploatabile mai mari de 10
m3/zi. În restul arealului, chiar dacă există condiŃii locale de acumulare a apelor în subteran, acestea
nu se constituie în corpuri de apă, conform prevederilor Directivei Cadru 60 /2000 /EC.
Criteriul geologic, intervine nu numai prin vârsta depozitelor purtătoare de apă, ci şi prin
caracteristicile petrografice, structurale, sau capacitatea şi proprietăŃile lor de a înmagazina apa. Au
fost delimitate şi caracterizate astfel corpuri de apă de tip poros, fisural şi carstic.
Criteriul hidrodinamic acŃionează în special în legătură cu extinderea corpurilor de apă. Astfel,

corpurile de ape freatice au extindere numai până la limita bazinului hidrografic, care corespunde
liniei de cumpănă a acestora, în timp ce corpurile de adâncime se pot extinde şi în afara bazinului.
Starea corpului de apă, atât cea cantitativă cât şi cea calitativă, a constituit obiectivul central în
procesul de delimitare, evaluare şi caracterizare a unui corp de apă subterană. Corpurile de ape
subterane care se dezvoltă în zona de graniŃă şi se continuă pe teritoriul unor Ńări vecine sunt
definite ca transfrontaliere.
În spaŃiul hidrografic Mureş au fost identificate, delimitate şi descrise un număr de 24 corpuri de

ape subterane, din care 2 corpuri sunt transfrontiere (Fig. 4.1).
Codul corpurilor de ape subterane (ex: ROMU01) are următoarea structură:

RO = codul de Ńară; MU= spaŃiu hidrografic Mureş; 01= numărul corpului de apă în cadrul spaŃiului
hidrografic Mureş.
Din cele 24 corpuri de ape subterane identificate, 12 aparŃin tipului poros, dezvoltate în depozite de
vârstă cuaternară, pannoniană şi sarmaŃiană, 4 corpuri aparŃin tipului carstic-fisural, cantonate în
depozite de vârstă paleozoică şi mezozoică, un corp de apă subterană aparŃine tipului fisural-carstic,
acumulat în depozite carbonifer inferioare, 4 corpuri sunt de tip fisural, localizate în depozite de
vârstă jurasic-cretacică şi 3 corpuri sunt de tip mixt, fisural şi poros, dezvoltate în şisturi cristaline
precambriene şi depozite aluviale cuaternare.
Cele mai multe corpuri de ape subterane, 12 (ROMUO6, ROMU08, ROMU09, ROMU10,
ROMU11, ROMU12, ROMU13, ROMU14, ROMU15, ROMU17, ROMU18 şi ROMU19), sunt
localizate în zona montană, în şisturi cristaline precambriene, calcare şi dolomite cristaline
paleozoice, calcare, dolomite şi depozite detritice de vârstă jurasică şi cretacică.
71
72
În depresiunile intramontane au fost identificate şi delimitate 3 corpuri de ape subterane, dintre care
2 sunt freatice (ROMU01 şi ROMU16), fiind localizate în depozite aluviale cuaternare, şi 1 corp de
apă subterană de adâncime (ROMU21), cantonat în depozite vulcanogen sedimentare de vârstă
neogen-cuaternară.
În depresiunea Transilvaniei sunt localizate 2 corpuri de ape subterane de adâncime (ROMU23 şi

ROMU24), în depozite detritice de vârstă sarmaŃiană şi pannoniană.
În luncile şi terasele râurilor Mureş, Târnava Mare, Târnava Mică şi Arieş au fost identificate şi
delimitate 5 corpuri de ape subterane (ROMU02, ROMU03, ROMU04, ROMU05 şi ROMU07),
fiind localizate în depozite aluvionare cuaternare.
O categorie aparte, prin importanŃa economică deosebită, o constituie conul aluvionar al râului
Mureş, în care s-au delimitat 2 corpuri de ape subterane: 1 corp de apă subterană freatic (ROMU20)
dezvoltat la partea superioară a conului aluvionar, în depozite de vârstă pleistocen superior-
holocenă, şi 1 corp de apă subterană de medie adâncime (ROMU22), dezvoltat în depozitele
aluvionare propriu-zise ale conului Mureşului, de vârstă pleistocen inferioară. Aceste două corpuri
de ape subterane au caracter transfrontalier.
Toate caracteristicile semnificative privind corpurile de ape subterane din cadrul spaŃiului
hidrografic Mureş, cum sunt caracteristicile geologice şi hidrogeologice, gradul de protecŃie, riscul
şi modul de utilizare a apei ca şi poluatorii, eventualul caracter transfrontalier şi Ńara, au fost
sintetizate în Tabelul 4.1.
73
Tabelul 4.1 Caracteristicile corpurilor de ape subterane
Caracterizare geologică/
Grad de Stare
hidrogeologică
Cod/nume protecŃie
Ńara
apei
alier/
Sub Strate
Poluatori
Tip globală Calitativ Cantitativ
SuprafaŃa
Utilizarea
Transfront
presiune acoperitoare
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
PM, PU,
1. ROMU01/ Depresiunea Gheoghieni 269,92 P Nu variabilă PO, I, Z I, A PVU B B Nu
2. ROMU02/ Lunca şi terasele râului Arieş 192,07 P Nu variabilă PO, I,Z I,A PG B B Nu
3. ROMU03/ Lunca şi terasele Mureşului superior 1024,87 P Nu 1,0-3,0 I, Z, PO I,A PG S B Nu
4. ROMU04/ Lunca şi terasele râului Târnava Mică 203,88 P Nu <5 I,PO,Z I,A PG B B Nu
5. ROMU05/ Lunca şi terasele râului Târnava Mare 393,75 P Nu <7 I,PO,Z I,A PG B** B Nu
6. ROMU06/ Brădeşti (MunŃii Trascău) 117,21 K+F Nu 0/variabilă PO PU, PVU B B Nu
7. ROMU07/ Culoarul râului Mureş (Alba Iulia- B
Lipova) 843,41 P Nu variabilă I,PO,Z I,Z,M PG, PM B Nu
8. ROMU08/ Cugir (MunŃii Sebeşului) 201,75 F+P Nu 0/variabilă PO PU,PVU B B Nu
9. ROMU09/ Poieni (MunŃii Metaliferi) 63,06 K+F Nu 0/variabilă PO PU,PVU B B Nu
10. ROMU10/ Abrud (MunŃii Metaliferi) 299,70 F Nu 0/variabilă PO PU,PVU B B Nu
11. ROMU11/ Rapolt (MunŃii Metaliferi) 49,22 F+K Nu 0/variabilă PO PU B B Nu
12. ROMU12/ Bretelin (MunŃii Poiana Ruscă) 46,11 F Nu 0/variabilă PO PU,PVU B B Nu
13. ROMU13/ Lăpuşnic (MunŃii Poiana Ruscă) 53,96 F Nu 0/variabilă PO PU,PVU B B Nu
14. ROMU14/ Lelese (MunŃii Poiana Ruscă) 98,24 K+F Nu 0/variabilă PO PU,PVU B B Nu
15. ROMU15/ Răchitova (MunŃii Poiana Ruscă) 33,91 F Nu 0/variabilă PO PU,PVU B B Nu
16. ROMU16/ Depresiunea HaŃeg 184,03 P Nu variabilă PO,I,Z I,A,M PG,PM B B Nu
17. ROMU17/ Zeicani (MunŃii Tarcu) 121,07 F+P Nu 0/variabilă PO PU,PVU B B Nu
18. ROMU18/ Pecuiu/ MunŃii Retezat) 269,32 F+P Nu 0/variabilă PO PU,PVU B B Nu
19. ROMU19/ Ohaba Ponor (MunŃii Sureanu) 120,30 K+F Nu 0/variabilă PO PVU B B Nu
20. ROMU20/ Conul aluvial Mureş (Pleistocen S
superior -Holocen) 2222,68 P Nu 2,0-4,0 PO,A,I I,A,M PM B Da/Ungaria
21. ROMU21/ Depresiunea Gheorghieni 311,76 P Da 61,8-85,8 PO,I,A PG,PVG B B Nu
22. ROMU22/ Conul aluvial al Mureşului B
(Pleistocen inferio-mediu) 1682,78 P Da 30,0 PO,I,A PG,PVG B Da/Ungaria
74
Caracterizare geologică/
Grad de Stare
hidrogeologică
Cod/nume protecŃie
Ńara
apei
alier/
Sub Strate
Poluatori
Tip globală Calitativ Cantitativ
SuprafaŃa
Utilizarea
Transfront
presiune acoperitoare
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
23. ROMU23/ Tg.Mureş-Reghin 386,82 P Da > 30 PO,I PG,PVG B B Nu
24. ROMU24/ Depresiunea Transilvaniei 3207,32 P Da > 30 PO,I,A PG,PVG B B Nu
Tip predominant: P-poros; K-karstic; F-fisural

Sub presiune: Da/Nu/Mixt
Strate acoperitoare: grosimea în metri a pachetului acoperitor
Utilizarea apei: PO- alimentari cu apa populaŃie; IR - irigaŃii; I - indrustrie; P - piscicultură; Z – zootehnie
Poluatori: I-industriali; A-agricoli; M-menajeri; Z-zootehnici
Gradul de protecŃie globală: PVG - foarte bună; PG - bună; PM - medie; PU - nesatisfăcătoare; PVU - puternic nesatisfăcătoare
Stare calitativă şi cantitativă: Bună (B)/Slabă(S), B** local stare slaba
Transfrontalier: Da/Nu
75
Următoarele corpuri de ape subterane se dezvoltă şi în alte spaŃii hidrografice, dar au fost atribuite
spaŃiului hidrografic Mureş, deoarece au o dezvoltare predominată în cadrul acestuia:
- corpurile ROMU17 şi ROMU20, se dezvoltă şi în spaŃiul hidrografic Banat;
- corpurile ROMU09, ROMU10 şi ROMU22, se dezvoltă şi în spaŃiul hidrografic Crişuri;
- corpurile ROMU18 şi ROMU19, se dezvoltă şi în spaŃiul hidrografic Jiu;
- corpul ROMU24 se dezvoltă şi în spaŃiul hidrografic Olt.
Caracterizarea tuturor celor 24 corpuri de apă subterană care au fost identificate şi delimitate în
spaŃiul hidrografic Mureş este prezentată în continuare.
ROMU01 - Depresiunea Gheorghieni

În această depresiune intramontană, sedimentarului cuaternar îi aparŃin depozitele aluvionare din
luncă şi terase, constituite din nisipuri cu pietrişuri şi argile nisipoase, uneori şi cu bolovani
(elemente de şisturi cristaline şi roci eruptive).
Grosimea acestor depozite este de 5-12 m, acoperite în zonele de terase cu depozite deluvial-
proluviale: argile nisipoase sau nisipuri argiloase. Întregul pachet de depozite holocen-pleistocen
superioare care constituie acviferul freatic, repauzează pe formaŃiunea vulcanogen – sedimentară
(tufite, argile prăfoase nisipoase şi marne) de vârstă neogen – cuaternară.
Valorile conductivităŃilor hidraulice (K) variază între 3 şi 35 m/zi, iar transmisivităŃile între 30 şi
500 m2/zi. Modulul mediu multianual al scurgerii subterane este de 3 – 7 l /sec/Km2.
Acviferul din sectorul central al depresiunii, în legatură directă cu râul Mureş, este uşor ascensional,
având o protecŃie relativ bună, printr-un strat acoperitor puŃin permeabil (argile şi silturi slab
nisipoase) împotriva riscului poluării de la suprafaŃă; în schimb acviferul cantonat în depozitele de
terasă (proluvio-coluviale) care ocupă în proporŃie de circa 60% întreaga depresiune, este cu nivel
liber în care există un nivel mediu de protecŃie naturală împotriva riscurilor de poluare de la
suprafaŃă, zona de aeraŃie fiind constituită din nisipuri siltice şi silturi. Ca urmare, acest acvifer
freatic poate fi considerat ca un corp acvifer cu o oarecare sensibilitate la poluare.
Diagramele Piper şi Schoeller (Fig. 4.1.1) executate pe apă din forajul ce aparŃine ReŃelei
Hidrogeologice NaŃionale (Joseni F3) arată că aceasta este de tip bicarbonat calcicmagneziană.
Fig. 4.1.1 Diagramele Pipper şi Schoeller executate pe baza analizelor chimice ale forajului Joseni
F3
76
Resursele exploatabile sunt relativ reduse, astfel încât captările existente sau cele potenŃiale ar
trebui să fie optimizate şi monitorizate corespunzător, din punct de vedere tehnic, cantitativ şi
calitativ.
ROMU02 - Lunca şi terasele râului Arieş

Corpul de apă subterană este de tip poros permeabil şi este localizat în depozitele aluvionare, de
vârstă cuaternară, ale luncii şi teraselor râului Arieş (afluent de dreapta al Mureşului).
Depozitele aluvionare sunt alcătuite predominant din pietrişuri şi bolovănişuri, subordonat din
nisipuri.
În luncă, grosimea acestor depozite este de 5-8 m şi au fost interceptate imediat sub solul vegetal,
fie la adâncimi variabile, până la aproximativ 10 m, sub o serie de formaŃiuni argiloase nisipoase.
Din aceste depozite apar izvoare, întâlnite în tot sectorul văii, între Corneşti şi Luncani.
Nivelul hidrostatic se află la adâncimi de 2-3 m. Debitele specifice au valori de 6-9 l/s/m,
coeficienŃii de filtraŃie de 136-181 m/zi, iar transmisivităŃile de 400-1000 m2/zi
Corpul de apă subterană se alimentează din precipitaŃii, valoarea infiltraŃiei eficace fiind de 31,5-63
mm/an, şi este drenat de reŃeaua hidrografică sau se descarcă prin izvoare.
Cel mai frecvent apele sunt de tipul bicarbonato- sulfato (sau bicarbonato-cloro-sulfato) calcice-
magneziene şi uneori sodo-calcice.
Diagramele Piper, Schoeller şi Stiff (Fig. 4.1.2 şi Fig. 4.1.3) executate pe apele forajelor ce aparŃin
ReŃelei Hidrogeologice NaŃionale arată că acestea au o variaŃie mare a chimismului pe o suprafaŃă
relativ restrânsă a corpului. Chimismul lor variază de la bicarbonatat calcic la bicarbonatat calcic-
sulfatat-magnezian-clorosodic.
Fig.4.1.2 Diagramele Pipper şi Schoeller executate pe baza analizelor chimice ale

forajelor Luncani F1, F3 şi Poiana F1
77
Fig.4.1.3 Diagrama Stiff executate pe baza analizelor chimice ale forajului Poiana F1
Din punct de vedere al gradului de protecŃie globală, corpul de apă subterană se încadrează în clasa
de protecŃie bună.
ROMU03 - Lunca şi terasele Mureşului superior

Corpul de apă subterană, de tip poros permeabil, este localizat în depozitele aluvionare de luncă şi
terasă, de vârstă cuaternară, de pe cursul superior al râului Mureş (până în aval de Alba Iulia) şi ale
afluenŃilor acestuia (Niraj, LechniŃa, Şesu).
Aceste depozite sunt constituite, în zona văii Mureşului, din nisipuri cu pietrişuri sau bolovănişuri.
Grosimea acestor depozite variază între 2 şi 7 m, cele mai mari întâlnindu-se în lunca din malul
stâng al Mureşului, de la Reghin, şi în sectorul Rădeşti-MihalŃ.
Nivelul hidrostatic aflat, în general, la adâncimi de 1-5 m în luncă şi 3-10 m în terase, este liber, dar
local, din cauza acoperişului alcătuit din depozite slab permeabile, poate deveni ascensional.
Debitele specifice au valori de 1-8 l/s/m (cel mai frecvent 1-2 l/s/m), coeficienŃii de filtraŃie prezintă
valori de până la 100 m/zi, iar transmisivităŃile, până la maxim 600-700 m2/zi.
Corpul de apă se alimentează, în principal, din precipitaŃii, infiltraŃia eficace având valori de 31,5-
63 mm/an şi este drenat de reŃeaua hidrografică, dar este posibilă şi alimentarea acestui corp de apă
subterană freatic din râu, pe anumite sectoare (Ocna Mureşului) sau în perioadele de viituri.
Din punct de vedere chimic, cel mai frecvent apele subterane sunt de tipul bicarbonato-sulfato (sau
bicarbonato-cloro- sulfato) calcice magneziene, uneori sodo-calcice sau chiar cloro-sodice, în
zonele de dezvoltare a formaŃiunilor salifere. Apar astfel sectoare cu apă sărată (sud Tg. Mureş –
Ungheni).
VariaŃie foarte mare a chimismului apelor subterane este pusă în evidenŃă şi de diagramele Piper,
Schoeller şi Stiff (Fig. 4.1.4 şi Fig. 4.1.5) executate asupra probelor recoltate din forajele ce aparŃin
ReŃelei Hidrogeologice NaŃionale.
78
Fig.4.1.4 Diagramele Pipper şi Schoeller efecutate pe baza analizelor chimice ale

forajelor hidrogeologice situate pe suprafaŃa corpului de apă
Fig.4.1.5 Diagrama Stiff executate pe baza analizelor chimice ale forajelor Decea F3 şi
Cristeşti (Mureş) F1
Din punct de vedere al gradului de protecŃie globală, corpul de apă subterană se încadrează în clasa
de protecŃie bună.
ROMU04 - Lunca şi terasele râului Târnava Mică

Corpul de apă subterană, de tip poros permeabil, este localizat depozitele aluvionare, de vârstă
cuaternară, ale luncii râului Târnava Mică şi ale afluenŃilor acesteia.
Depozitele sunt alcătuite din nisipuri cu pietrişuri, mai rar bolovănişuri, cu nivele de argile şi argile
nisipoase, cu aspect lenticular.
Orizontul acvifer are grosimi de 2-10 m, având un pat impermeabil alcătuit din marne şi argile,
interceptat la adâncimi de 5-15 m. Cele mai mari grosimi, în jur de 10 m, se întâlnesc în regiunea
Bălăuşeri-Bahnea-Seuca, în zonele centrale ale luncilor, sau în lunca din malul stâng al Târnavei
Mari. Spre zonele marginale grosimile scad la 1-4 m.
Acoperişul stratului acvifer este reprezentat prin sol vegetal sau prin nivele de argile şi argile
nisipoase siltice, cu grosimi de până la 5 m şi cu dezvoltare discontinuă.
79
Pe anumite sectoare depozitele aluvionare sunt colmatate, în proporŃie variabilă, cu material fin,
mâlos argilos.
Nivelul hidrostatic se găseşte la adâncimi de 1-5 m, orizontul acvifer freatic fiind în general cu nivel
liber. Local, unde în acoperiş apar depozite argiloase siltice, nivelul este uşor ascensional.
Debitele specifice au valori de la sub 1 l/s/m, până la 5-6 l/s/m (Bălăuşeri-Seuca), iar coeficienŃii de
filtraŃie de până la 40-50 m/zi. Valorile transmisivităŃilor nu depăşesc 400-500 m2/zi.
Alimentarea corpului de apă se face în principal din precipitaŃii, infiltraŃia eficace având valori 31,5-
63 mm/an.
Valea Târnavei Mici şi afluenŃii acesteia drenează, în general, corpul de apă freatic. În imediata
apropiere a râurilor nu este exclus ca mai ales în perioada de viituri, să aibă loc o inversare a
fluxului subteran.
Diagramele Piper, Schoeller şi Stiff (Fig. 4.1.6 şi Fig. 4.1.7) executate pe apele celor două foraje de
observaŃie (Jidvei F1 şi Adamus F2) arată că acestea sunt bicarbonatat-calcice-clorosodice-sulfatat
magneziene. łinând cont că alimentarea corpului de apă se face din acvifere cu geologie foarte
variată probabil că chimismul corpului de apă este mult mai variat.
Fig. 4.1.6 Diagramele Pipper şi Schoeller executate pe baza analizelor

chimice ale forajelor Jidvei F1 şi Adămuş F2
Fig. 4.1.7 Diagrama Stiff efectuată pe baza analizelor chimice ale forajelor Jidvei F1 şi
Adămuş F2
80
Din punct de vedere al gradului de protecŃie globală, corpul de apă se încadrează în clasa de
protecŃie bună.
ROMU05 - Lunca şi terasele râului Târnava Mare
Corpul de apă subterană, de tip poros permeabil, este localizat în depozitele de luncă şi terasă, de
vârstă cuaternară, ale râului Târnava Mare şi ale afluenŃilor acesteia.
Orizontul acvifer freatic este cantonat în depozite cu granulometrie variată. În general, în sectorul
din amonte de Mediaş se întâlnesc mai mult pietrişuri şi bolovănişuri în masă de nisipuri, în timp ce
în aval de Mediaş predomină nisipurile. Local apar intercalaŃii de argile şi argile nisipoase cu aspect
lenticular.
Caracteristic este faptul că, pe anumite sectoare, depozitele aluvionare sunt colmatate, în proporŃie
variabilă, cu material fin, mâlos argilos.
Grosimea depozitelor variază de la 2 m la peste 10 m, cele mai mari valori întâlnindu-se în zona
Mediaş. Ele se dezvoltă imediat sub solul vegetal, sau au în acoperiş un complex argilos siltic,
având în general grosimi până la 7 m.
Patul stratului acvifer este alcătuit din marne sau argile, întâlnindu-se la adâncimi de la 3 la 16 m.
Nivelul hidrostatic se găseşte la adâncimi de 1-5 m, orizontul acvifer fiind în general cu nivel liber.
Local, unde în acoperiş apar depozite argiloase siltice, nivelul este uşor ascensional.
Debitele specifice au valori de la sub 1 l/s/m până la 4-5 l/s/m (sectorul Lunca-Blaj), coeficienŃii de
filtraŃie au mărimi de ordinul zecilor de m/zi, iar transmisivităŃile variază între 200-400 m2/zi.
Alimentarea corpului de apă subterană se face în principal din precipitaŃii, valoarea înfiltraŃiei
eficace fiind de 31,5-63 mm/an.
Valea Târnavei Mari şi afluenŃii acesteia drenează, în general, corpul de apă freatic. În imediata
apropiere a râurilor nu este exclus ca mai ales în perioada de viituri, să aibă loc o inversare a
fluxului subteran.
Diagramele Piper şi Stiff (Fig. 4.1.8) executate pe apele forajelor ce aparŃin ReŃelei Hidrogeologice
NaŃionale (Copşa Mică F1, Copşa Mică F3, Blaj F2, Mediaş F5, Hoghilag F3 şi Cristuru-Secuiesc
F3) arată variaŃia caracterului chimic al acestora de la bicarbonatat calcic la sulfatat calcic sau
clorosodic.
CondiŃiile geologice şi hidrogeologice oferă condiŃiile generale existenŃei unui corp de apă
bicarbonatat calcică potabilă. Local, apa corpului poate fi în mod natural nepotabilă cum sunt apele
clorosodice de la Blaj.
81
Fig. 4.1.8 Diagramele Pipper şi Stiff efectuate pe baza analizelor chimice ale forajelor
Copşa Mică F1, F3, Blaj F2, Mediaş F5, Hoghilag F3 şi Cristuru-Secuiesc F3
Din punct de vedere al gradului de protecŃie globală, corpul de apă se încadrează în clasa de
protecŃie bună.
ROMU06 - Brădeşti - MunŃii Trascău

Acumulările acvifere sunt localizate în calcare triasic-jurasice şi, subordonat, în calcare cristaline
paleozoice. Acviferele se alimentează, practic, din precipitaŃii, participarea cursurilor superficiale la
acest proces fiind fără importanŃă. Fragmentarea intensă, tectonică şi morfologică, a calcarelor se
reflectă hidrogeologic în prezenŃa a numeroase sisteme carstice, cu extindere limitată şi care se
descarcă prin izvoare cu debite cuprinse între 0,2 şi 234 l/s. Calcarele sunt, în general, lipsite de
depozite Diagramele Piper, Schoeller şi Stiff (Fig. 4.1.9 şi Fig. 4.1.10) executate pentru probele de
apă unor izvoare recoltate din MunŃii Metaliferi (Platoul Poieni) şi Trascăului arată că apele sunt
bicarbonatat calcice, mai mult sau mai puŃin sodice.
Fig. 4.1. 9 Diagramele Pipper şi Schoeller executate pe baza analizelor
82
chimice ale unor izvoare
Fig. 4.1.10 Diagrama Stiff executată pe baza analizelor chimice ale izvoarelor Cetii şi
Sipote
ROMU07 - Culoarul râului Mureş

Corpul de apă subterană este de tip poros permeabil şi este localizat în depozitele aluvionare, de
vârstă cuaternară, ale luncii râului Mureş, de la aval de Alba Iulia şi până la Lipova, şi pe afluenŃii
acestuia (Secaş, Sebeş, Sebişel).
Aceste depozite se dezvoltă pe ambele maluri ale râului Mureş şi sunt constituite din pietrişuri şi
nisipuri, cu grosimi de 10-24 m, care au fost interceptate până la adâncimi de 15-26 m.
Nivelul hidrostatic se situează la adâncimi de 2-3 m, iar în zonele marginale ale luncii, adâncimile
sunt mai mici de 2 m.
Cea mai mare parte a corpului de apă subterană freatică dezvoltat în culoarul Mureşului prezintă un
potenŃial puternic, coeficienŃii de filtraŃie având valori de 50-100 m/zi, iar transmisivităŃile de 500-
900 m2/zi.
Aluviunile grosiere din lunca râului Sebeş au grosimi de 4-5 m. Nivelul hidrostatic se află la
adâncimea de 3 m. În această zonă se pot obŃine debite de 2,5 l/s/foraj, pentru o denivelare de 2,4 m.
Orizontul acvifer din lunca pârâului Secaş este constituit, în general, din nisipuri, uneori cu rar
pietriş, cu grosimi de 2-3 m şi este situat între adâncimile de 5-8 m. ProprietăŃile conductive ale
stratului acvifer sunt relativ modeste (K = 50 m/zi, T = 170 m2/zi), iar debitele ce se pot obŃine sunt
de 1,5 l/s/foraj, pentru denivelări de 2,6 m. Nivelul hidrostatic se află la adâncimi de 3-4 m.
Diagramele Piper, Schoeller şi Stiff (Fig. 4.1.11 şi Fig. 4.1.12) executate pe apele forajelor de
urmărire ale ReŃelei Hidrogeologice NaŃionale (Deva F6, Calan F2, şi F4, Alba Iulia F3 şi
F5,Orăştie F2, Miercurea F2) arată variaŃia caracterului chimic al apelor, de la bicarbonatat calcic,
la sulfatat calcic sau clorosodic.
83
Fig. 4.1.11 Diagramele Pipper şi Schoeller executate pe baza analizelor chimice ale forajelor Deva
F6, Calan F2, şi F4, Alba Iulia F3 şi F5,Orăştie F2, Miercurea F2
Fig. 4.1.12 Diagrama Stiff executată pe baza analizelor chimice ale forajelor Miercurea
F2, Călan F2 şi Orăştie F2
VariaŃia mare a chimismului este dată de aporturile din acvifere cu chimism diferit şi de petrografia
variată a depozitelor aluvionare.
Alimentarea corpului de apă se face, în principal din precipitaŃii, infiltraŃia eficace având valori de
31,5-63 mm/an. Stratul acvifer este drenat de către reŃeaua hidrografică, dar nu este exclusă şi
alimentarea dinspre râu în perioadele cu viituri. Din punct de vedere al gradului de protecŃie
globală, corpul de apă subterană se încadrează în clasele de protecŃie bună şi medie.
ROMU08 - Cugir - MunŃii Sebeşului

Corpul de ape subterane Cugir din MunŃii Sebeşului este de tip fisural şi poros-permeabil, fiind
inclus în şisturi cristaline precambrian-superioare (Seria mezometamorfică de Sebeş – Lotru), din
cadrul Pânzei Getice. În MunŃii Sebeşului, tectonica Seriei de Sebeş – Lotru se evidenŃiază printr-o
structură largă de sinclinoriu, care are în ax micaşisturile complexului superior. Orientarea acestei
structuri urmăreşte în plan o linie curbă, care pornind de la izvoarele văii Cibinului, se orientează pe
direcŃia E-V, apoi se curbează treptat spre SV şi mai departe spre SSV. Local, în zona centrală a
MunŃilor Sebeşului apare o structură anticlinală, care complică structura sinclinoriului în zona sa
axială.
Şisturile cristaline din MunŃii Sebeşului sunt parŃial neacoperite, parŃial acoperite cu sol sau cu
diferite tipuri genetice de depozite cuaternare (deluviale, coluviale, aluviale, fluviale, eluviale etc.).
Alimentarea corpului este de tip pluvio-nival, cantitatea medie anuală de precipitaŃii fiind de 750
mm în perioada 1961 – 2000. InfiltraŃia eficace este de 157,5 – 220,5 mm/an, ceea ce conferă
84
corpului un grad de protecŃie nesatisfăcător sau puternic nesatisfăcător. Apele subterane circulă pe
fisuri, în scoarŃa de alterare a şisturilor şi la limita cu depozitele cuaternare acoperitoare.
Descărcarea se realizează prin izvoare, cu debite cuprinse între 0,14 şi 10 l/s.
ROMU09 - Poieni - MunŃii Metaliferi

În fisurile şi golurile carstice ale calcarelor cristaline paleozoice sunt acumulate acvifere importante,
al căror pat impermeabil este format din şisturi cristaline. În partea sudică a platoului, aceste
acumulări acvifere sunt sub presiune, acoperişul lor fiind constituit din depozite cretacice (gresii,
conglomerate, şisturi argiloase).
Alimentarea acviferelor se realizează în cea mai mare parte direct din precipitaŃiile care cad pe
suprafaŃă de aflorare a calcarelor, platoul carstic fiind, în general, lipsit de depozite acoperitoare.
Acviferele se descarcă prin izvoare situate la periferia platoului. Debitele izvoarelor oscilează foarte
mult, extremele înregistrate fiind de 0,1 l/s şi, respectiv 322,5 l/s.
Diagramele Piper, Schoeller şi Stiff (Fig. 4.1.13 şi Fig. 4.1.14) executate pe apa unor izvoare arată
că apele sunt bicarbonatat calcice mai mult sau mai puŃin sodice.
Fig. 4.1.13 Diagramele Pipper şi Schoeller executate pe baza analizelor chimice ale unor izvoare
Fig. 4.1.14 Diagrama Stiff executată pe baza analizelor chimice ale izvoarelor Morii şi La
Izvor
85
ROMU10 - Abrud - MunŃii Metaliferi

În depozitele jurasic-cretacice (calcare, gresii, conglomerate, marne, şisturi argiloase) se formeaza
pe fisuri reŃele acvifere subterane locale. Aceste depozite sunt parŃial neacoperite, parŃial acoperite
cu sol vegetal şi se caracterizează printr-o infiltraŃie eficace cuprinsă între 220,5 şi 315 mm/an.
Descărcările, sub formă de izvoare, au indicat debite reduse, în marea lor majoritate subunitare.
ROMU11 - Rapolt - MunŃii Metaliferi

În calcarele şi dolomitele cristaline de vârstă carbonifer-inferioară sunt localizate acumulări acvifere
importante, de tip fisural-carstic, alimentate din precipitaŃii şi din apele cursurilor superficiale.
Acviferele se descarcă prin izvoare de ape reci (în perimetrul insulei cristaline Rapolt, debitul
fluctuează între 1,5 şi 17,1 l/s), prin izvoare de ape termale (Geoagiu Băi, Feredeu, RapolŃel) şi prin
izvoare de ape minerale (Harău, Chimindia, Banpotoc).
Apele subterane din calcarele şi dolomitele cristaline sunt de tip HCO3-Ca, având pH-ul uşor bazic
şi mineralizaŃia totală cuprinsă între 419,3 mg/l şi 710,7 mg/l.
Diagramele Piper, Schoeller şi Stiff (Fig. 4.1.15 şi Fig. 4.1.16) executate pe apa unor izvoare arată
că apele sunt bicarbonatat calcice mai mult sau mai puŃin magneziene sau sulfatate.
Fig. 4.1.15 Diagramele Pipper şi Schoeller executate pe baza

analizelor chimice ale unor izvoare
Fig. 4.1.16 Diagrama Stiff executată pe baza analizelor chimice

ale izvoarelor Feredeu şi Izvor
ROMU12 - Bretelin - MunŃii Poiana Ruscă

Depozitele cretacic-superioare, reprezentate prin conglomerate, gresii, calcare şi marnocalcare
permit, pe zonele de fisuraŃie, o circulaŃie subterană a apelor. Aceste depozite pot fi neacoperite sau
acoperite cu soluri sau cu depozite badeniene (argile, pietrişuri, marne argiloase, calcare, tufuri).
86
InfiltraŃia eficace este cuprinsă între 220,5 şi 315 mm/an, gradul de protecŃie fiind nesatisfăcător sau
puternic nesatisfăcător. ReŃelele acvifere locale sunt puse în evidenŃă de izvoare care au debitele cu
valori, în general, subunitare.
Apele subterane din depozitele cretacic-superioare circulă pe planurile de stratificaŃie şi pe planurile

de falii. Vârsta faliilor este diferită, în funcŃie de timpul de formare sau de reluare. Astfel, după
relaŃiile faliilor cu rocile metamorfice, precum şi după relaŃiile dintre falii, în masivul Poiana Ruscă
s-au putut distinge dislocaŃii prelaramice, laramice, stirice şi post-stirice.
Diagramele Piper şi Schoeller (Fig. 4.1.17) sunt executate după datele analizei chimice ale izvorului
Caoi (Bandrabur et al. 1996). Apa izvorului este bicarbonatat calcic magneziană.
Fig. 4.1.17 Diagramele Pipper şi Schoeller efectuate pe baza analizelor chimice ale izvorului Caoi
ROMU13 - Lăpuşnic - MunŃii Poiana Ruscă

Depozitele cretacic-superioare, reprezentate prin conglomerate, gresii, calcare şi marnocalcare,
permit pe zonele de fisuraŃie o circulaŃie subterană a apelor. Aceste depozite pot fi neacoperite
(local) sau acoperite de soluri (local).
puternic nesatisfăcător. ReŃelele acvifere locale sunt puse în evidenŃă de izvoare care au debitele cu

relaŃiile faliilor cu rocile metamorfice, precum şi după relaŃiile dintre falii, în masivul Poiana Ruscă
s-au putut distinge dislocaŃii prelaramice, laramice, stirice şi post-stirice. Bazinele sedimentare
mezozoice şi cenozoice limitrofe masivelor cristaline s-au format prin scufundarea unor blocuri ale
fundamentului cristalin de-a lungul unor sisteme de fracturi.
ROMU14 - Lelese - MunŃii Poiana Ruscă

Calcarele şi dolomitele cristaline, de vârstă carbonifer-inferioară şi aparŃinând Pânzei Getice,
reprezintă acvifere de tip carstic-fisural. Între Pânza Getică şi Autohtonul Danubian există relaŃii
tectonice, pânza fiind şariată peste autohton. Pe alocuri, calcarele şi dolomitele critaline sunt
neacoperite, iar pe alocuri sunt acoperite de depozitele pannoniene (pietrişuri, nisipuri, argile),
diferite tipuri genetice de depozite cuaternare (deluviale, aluviale, coluviale, eluviale, fluviale,
mixte) sau soluri.
87
puternic nesatisfăcător. Izvoarele din zona carstică au valori, în general, îintre 0,5 şi 2,5 l/s. Debitele
izvoarelor nu reflectă întotdeauna mărimea corpului de apă subterană, ceea ce evidenŃiază caracterul
azonal al regimului apelor carstice. Alimentarea acviferului de tip carstic-fisural se face din
precipitaŃii şi din acumulările, cu totul locale, prezente în depozitele deluviale, eluviale sau fluviale
acoperitoare.
Diagramele Piper şi Schoeller (Fig. 4.1.18) arată că apele ce aparŃin calcarelor cristaline sunt
bicarbonat calcice, iar cele din dolomitele cristane sunt bicarbonatat calcic magneziene.
Fig.4.1.18 Diagramele Pipper şi Schoeller efectuate pe baza

analizelor chimice a 6 izvoare
ROMU15 - Răchitova - MunŃii Poiana Ruscă

Depozitele cretacic-superioare, reprezentate prin conglomerate, gresii, calcare şi marnocalcare,
permit pe zonele de fisuraŃie o circulaŃie subterană a apelor. Aceste depozite pot fi neacoperite sau
acoperite cu soluri (local) sau cu depozite badeniene (argile, pietrişuri, marne argiloase, calcare,
tufuri).
puternic nesatisfăcător. ReŃelele acvifere locale sunt puse în evidenŃa de izvoare care au debitele cu

relaŃiile faliilor cu rocile metamorfice precum şi după relaŃiile dintre falii, în masivul Poiana Ruscă
s-au putut distinge dislocaŃii prelaramice, laramice, stirice şi post-stirice.
ROMU16 - Depresiunea HaŃeg

Corpul de apă subterană este de tip poros permeabil şi se dezvoltă la nord de masivul muntos
Retezat, fiind delimitat lateral de munŃii Sebeşului, la est şi de masivul Poiana Ruscă, la vest.
În zona HaŃeg, stratul acvifer freatic, localizat în depozitele aluvionare de luncă şi terasă, de vârstă
cuaternară, este constituit din pietrişuri cu bolovănişuri şi nisipuri, având grosimi de 3-12 m. În
lunca râului Strei, grosimea acestor depozite ajunge până la 5 m.
Nivelul hidrostatic este liber şi este situat la adâncimi medii de 1-4 m.
88
Apa subterană este drenată de reŃeaua hidrografică, direcŃia generală de curgere fiind dinspre zonele
înalte spre cele joase.
PotenŃialul stratului acvifer din lunci poate fi considerat mediu, coeficienŃii de filtraŃie având valori
de 20-50 m/zi, iar transmisivităŃile de 85-200 m2/zi. Un potenŃial mai scăzut se remarcă amonte de
Băieşti, în zona văii Streiului.
Alimentarea corpului de apă subterană se face, în principal din precipitaŃii, infiltraŃia eficace având
valori de 31,5-63 mm/an.
Diagramele Piper şi Schoeller (Fig. 4.1.19) evidenŃiază faptul că apele care circulă prin calcare sunt
bicarbonatat calcice şi că cele care circulă prin granitoide sunt bicarbonatat calcice-clorosodice-
sulfatat magneziene.
Fig. 4.1.19 Diagramele Pipper şi Schoeller efectuate

pe baza analizelor chimice ale izvoarelor din zonă
În cadrul bazinului HaŃeg este de semnalat prezenŃa conurilor de dejecŃie, constituite din elemente
remaniate din granitoidul de Retezat, care pot tranzita debite mari de apă subterană.
Din punct de vedere al gradului de protecŃie globală, corpul de apă subterană se încadrează în
clasele de protecŃie bună şi medie.
ROMU17 - Zeicani - MunŃii łarcului

Corpul Zeicani din MunŃii łarcului este de tip fisural şi poros-permeabil, fiind localizat în şisturi
cristaline epimetamorfice precambrian superior – paleozoice din alcătuirea Autohtonului Danubian.
În partea de nord a MunŃilor łarcului, aceste şisturi sunt separate prin culoarul sedimentar al râului
Bistra de şisturile cristaline mezometamorfice ale Pânzei Getice din partea de sud a MunŃilor Poiana
Ruscă. În cristalinul danubian din MunŃii łarcului au fost separate câteva serii, după natura
materialului iniŃial şi gradul de metamorfism. În general, şisturile cristaline ale Autohtonului
Danubian conŃin lentile sporadice de serpentenite şi sunt străbătute de roci dioritice şi de granitoide.
Şisturile cristaline din MunŃii łarcului, care conŃin corpul de apă subterană, sunt parŃial neacoperite,
parŃial acoperite cu sol sau cu depozite cuaternare deluviale, coluviale, aluviale sau eluviale.
InfiltraŃia eficace oscilează între 220,5 şi 315 mm/an, gradul de protecŃie fiind nesatisfăcător sau
puternic nesatisfăcător. Alimentarea corpului este de tip pluvio-nival, cantitatea medie anuală de
precipitaŃii fiind în perioada 1961 – 2000 de 800 mm.
89
Şisturile cristaline conŃin ape subterane pe fisuri, în scoarŃa de alterare şi la limita cu depozitele
deluviale. Descărcările prin izvoare au indicat debite de 0,16-8 l/s.
ROMU18 - Pecuiu - MunŃii Retezat

În MunŃii Retezat, corpul de ape subterane Pecuiu este de tip fisural şi poros-permeabil, fiind
acumulat în şisturi cristaline epimetamorfice, de vârstă precambrian superior – paleozoică, din
alcătuirea Autohtonului Danubian.
Alimentarea cu apă pentru cea mai mare parte din corp este de tip pluvio-nival, cantitatea medie
anuală de precipitaŃii având valoarea de 850 mm în perioada 1961 – 2000. InfiltraŃia eficace este
cuprinsă între 220,5 şi 315 mm/an, gradul de protecŃie fiind nesatisfăcător sau puternic
nesatisfăcător.
Şisturile cristaline din MunŃii Retezat sunt parŃial neacoperite, parŃial acoperite cu sol sau cu diferite
tipuri genetice de depozite cuaternare (deluviale, coluviale, aluviale, fluviale, eluviale, glaciare
etc.).
Apele subterane circulă în scoarŃa de alterare a şisturilor, pe fisuri şi la limita cu depozitele

cuaternare acoperitoare. Debitul izvoarelor este cuprins între 0,19 şi 14 l/s.
Singurele date despre chimismul acestui corp de apă îl avem din analizele izvorului cu nr 336, de pe
pârâul Mucelului (Bandrabur et al., 2003).
Diagramele Piper şi Schoeller (Fig. 4.1.20) executate evidenŃiază faptul că apele acestui izvor sunt
bicarbonatat calcice având un chimism specific apelor carstice.
Fig.4.1.20 Diagramele Pipper şi Schoeller efectuate pe baza

analizelor chimice ale izvorului de pe pârâul Muncelului
ProtecŃia naturală a corpului dezvoltat în roci carstice este redusă dar lipsa factorilor poluanŃi face
ca apa să fie de calitate.
ROMU19 - Ohaba Ponor - MunŃii Sureanu

Corpul de apă subterană Ohaba Ponor din MunŃii Sureanu este de tip carstic –fisural, fiind acumulat
în calcare, gresii, marnocalcare şi conglomerate, de vârstă jurasic – cretacică, din alcătuirea Pânzei
Getice. În cadrul acestei pânze, peste fundamentul cristalin prealpin s-au depus formaŃiuni
sedimentare mezozoice, a căror tectonică a fost determinată de mişcările orogenetice alpine.
90
Elementele structurale alpine, reprezentate prin dislocaŃii rupturale şi prin dislocaŃii plicative,
afectează atât fundamentul cristalin premezozoic cât şi formaŃiunile sedimentare mezozoice.
Corpul prezintă puncte de insurgenŃă, cursuri de ape subterane bine individualizate şi resurgenŃe.
Descărcarea se face la cota nivelului de bază local, debitele izvoarelor având valori cuprinse între
0,03 şi 1200 l/s.
Depozitele jurasice – cretacice acvifere sunt parŃial neacoperite, parŃial acoperite cu sol sau cu
diferite tipuri genetice de depozite cuaternare (deluviale, aluviale, coluviale, eluviale etc.). InfiltraŃia
eficace oscilează între 315 şi 472,5 mm/an, gradul de protecŃie fiind puternic nesatisfăcător.
Cantitatea medie anuală de precipitaŃii a fost în perioada 1961-2000 de 900 mm.
Diagramele Piper şi Schoeller (Fig. 4.1.21) evidenŃiază faptul că apele analizate sunt bicarbonatat
calcice cu aceeaşi parageneză (carstică).
Fig.4.1.21 Diagramele Pipper şi Schoeller efectuate

pe baza analizelor chimice ale celor 9 izvoare
ProtecŃia naturală a corpului dezvoltat în roci carstice este redusă dar lipsa factorilor poluanŃi face
ca apa să fie de calitate.
ROMU20 - Conul aluvial Mureş (Pleistocen superior-Holocen)

Corpul de apă subterană freatică este cantonat în depozite poros-permeabile proluviale de vârstă
holocenă şi pleistocen-superior depuse în conul aluvionar al râului Mureş.
Litologic, acviferul este constituit din pietrişuri, nisipuri, local bolovănişuri, cu intercalaŃii
argiloase, având o granulometrie ce scade dinspre NV. Acviferul este continuu, plasat la adâncimi
mici (2-5 m) şi având grosimea totală de cca. 120-150 m, din care însă numai primii 30 m sunt
consideraŃi a forma corpul freatic. DirecŃia de curgere este, în general, SE-NV. Parametrii
hidrogeologici principali pentru acest corp sunt: K = 5-70 m/zi, T =1 50-2000 m2/zi.
Stratul acoperitor are o constituŃie prăfos-nisipoasă-argiloasă, discontinuu, cu grosimi, în general,

de maxim 2-4 m.
Conjugat cu infiltraŃia eficace de 15-60 mm coloană de apă/an rezultă o protecŃie medie globală de
la suprafaŃă (clasa PM).
91
Corpul de apă subterană este transfrontalier.
Diagramele Piper şi Schoeller (Fig. 4.1.22) executate pe probele din forajele ce aparŃin ReŃelei
Hidrogeologice NaŃionale arată că apele corpului de apă au o variaŃie foarte mare a chimismului.
Acesta variază de la bicarbonatat calcic la bicarbonatat magnezian sau bicarbonatat sodic, la cloro
sodic sau cloro magnezian.
Fig. 4.1.22 Diagramele Pipper şi Schoeller efectuate pe baza analizelor chimice ale forajelor ce
aparŃin ReŃelei Hidrogeologice NaŃionale
ROMU21 - Depresiunea Gheorghieni

În cadrul Depresiunii Gheorghieni, sub depozitele aluvionare şi proluvial-deluviale se dezvoltă o
serie de sedimente care aparŃin formaŃiunii vulcanogen-sedimentare de vârstă neogen - cuaternar,
constituită predominant din piroclastite andezitice şi, subordonat, produse terigene, depuse
alternativ subacvatic şi subaerian. La anumite niveluri s-au pus în evidenŃă şi curgeri de lavă, cu
grosimi până la câŃiva metri.
FormaŃiunea vulcanogen-sedimentară are grosimi (în centrul depresiunii) de peste 700 m, aşa cum o
dovedesc forajele geologice executate la Suşeni (703 m adâncime), Remetea (446 m adâncime),
Nord TopliŃa (313 m adâncime) şi Zeicani (260 m adâncime).
Spre partea sud-estică a depresiunii, formaŃiunea vulcanogen–sedimentară trece lateral la depozite

terigene originare din rama cristalină. Forajul executat în centrul oraşului Gheorghieni indică pe o
grosime de 60 m de la suprafaŃă o alternanŃă de nisipuri şi pietrişuri, cu argile şi argile nisipoase; de
la 60 m până la 152 m predomină argilele, iar nisipurile şi pietrişurile fiind foarte rare. Cu totul
sporadic s-au întâlnit şi strate subŃiri de gresii.
În forajele hidrogeologice executate la Sărmaş (1 foraj) şi Ditrău (2 foraje), corpul de adâncime a

fost interceptat în intervalul 61,8 – 276,62 m şi este constituit din 8 – 10 strate acvifere, localizate în
depozite vulcanogen – sedimentare. Debitul a oscilat între 0,6 l/s (pentru o denivelare de 31,5 m) la
Sărmaş şi 9,5 l/s (pentru o denivelare de 34,6 m) la Ditrău.
ROMU22 - Conul aluvial Mureş (Pleistocen inferior – mediu)
Este un corp de apă subterană de medie adâncime cantonat în depozitele poros-permeabile ale
conului aluvionar al râului Mureş, cel mai important din România. El constituie partea inferioară
(Pleistocen inferior - mediu, 30-150 m) a unui pachet de strate cuaternare constituite din pietrişuri,
nisipuri şi argile depuse într-un regim torenŃial cu structură încrucişată specifică.
92
Depozitele de con sunt acoperite de depozite loessoide reprezentate prin silturi gălbui macroporice
în masa cărora apar concreŃiuni calcaroase.
Specificul hidrogeologic al unei structuri de acest tip constă în faptul că orizonturile permeabile
sunt separate de argile cu dezvoltare lenticulară, motiv pentru care stratul acvifer situat în
apropierea suprafeŃei terenului poate comunica direct cu stratele acvifere de medie adâncime ale
conului.
Spectrul hidrodinamic arată o curgere radial divergentă pe direcŃiile NV şi V şi cu valori ale

gradienŃilor mai mici de 1 ‰ ceea ce evidenŃiază o dinamică lentă.
Valorile parametrilor hidraulici sunt cuprinse între 5-70 m/zi pentru conductivitatea hidraulică şi
între 500-5000 m2/zi pentru transmisivitate.
Coperişul acviferului este reprezentat de corpul de ape freatice, situat în depozitele de con între
adâncimile 0-30 m, ceea ce conjugat cu infiltraŃia eficace de 15-60 mm coloana de apă/an conduce
la o protecŃie globală de la suprafaŃă bună şi foare bună (clasele PG şi PVG).
Diagramele Pipper şi Schoeller (Fig. 4.1.23) au fost efectuate date despre chimismul corpului avem
doar pe datele analizei chimice ale forajul de ordinul II F1MA de la Cuvin. Apa acestuia este
bicarbonat calcică, sulfat magneziană, clorosodică şi corespunde stasului de potabiltate.
Fig. 4.1.23 Diagramele Pipper şi Schoeller efectuate

pe baza analizelor chimice ale forajului Cuvin
Corpul de apă subterană este transfrontalier.
ROMU23 - Târgu Mureş - Reghin

Corpul de apă subterană este de tip poros permeabil şi este localizat în depozite de vârstă
sarmaŃiană, din zona Tg.Mureş – Reghin (depresiunea Transilvaniei).
Din punct de vedere petrografic, depozitele sarmaŃiene sunt alcătuite, în principal, dintr-o alternanŃă
de marne şi argile, uneori nisipoase, şi, subordonat, nisipuri argiloase şi gresii.
DistribuŃia orizonturilor poros permeabile arată o variaŃie de facies, atât pe verticală, cât şi pe
orizontală, corpul de apă subterană fiind constituit dintr-un acvifer multistrat.
93
La nord de localitatea Tg.Mureş, orizonturile poros permeabile se găsesc între 75-195 m, în timp ce
în zona localităŃii Reghin, acestea se găsesc la adâncimea de 140-148 m, sub acest nivel apa nu mai
este potabilă, fiind sărată.
Acoperişul orizonturilor acvifere sunt constituite din depozite cuaternare sau din depozite
sarmaŃiene, marno-argiloase, cu o grosime variabilă, de cel puŃin 30 m.
Local stratele acvifere se manifestă artezian, nivelul piezometric situându-se între +1,4 m (Ceauşu
de Câmpie) şi +5,4 m (Sâncraiu de Mureş), în restul ariei de dezvoltare al corpului de apă subterană,
acesta este ascensional.
Debitele obŃinute au valori mici, de 0,1-0,6 l/s, pentru denivelări de 56 m, debitele specifice având
asfel valori în jur de 0,01 l/s/m. CoeficienŃii de filtraŃie au valori de 0,045-0,177 m/zi, iar
transmisivităŃile de 0,359-1,42 m2/zi.
Alimentarea corpului de apă subterană se face, în principal, din precipitaŃii, pe la capetele de strat,
infiltraŃia eficace având valori de 15,75-63 mm/an.
Din punct de vedere chimic, apa subterană este de tipul bicarbonato-clorurato-sodică.
clasele de protecŃie bună şi foarte bună.
ROMU24 - Transilvania
Corpul de apă subterană este de tip poros permeabil şi este localizat în depozitele de vârstă
pannoniană din partea central-sudică a depresiunii Transilvaniei.
Din punct de vedere petrografic, depozitele pannoniene sunt alcătuite dintr-o alternanŃă de marne şi
argile, uneori nisipoase, cu nivele de nisipuri, predominant fine şi, subordonat, de gresii.
DistribuŃia orizonturilor poros permeabile variază de la o zonă la alta, atât pe verticală, cât şi pe
orizontală.
În general, se cunosc orizonturi poros permeabile de la adâncimea de 30 m până la 300 m, ceea ce

determină aspectul de acvifer multistrat al corpului de apă subterană.
În zonele centrale şi sudice ale ariei de dezvoltare a corpului de apă, s-au separat, în general, două
complexe acvifere: unul superior, situat între între adâncimile de 30-40 m şi până la 100-120 m,
unul inferior, dezvoltat între adâncimile de 130-300 m.
La nord de râul Târnava Mică, partea superioară a depozitelor este predominant pelitică,
orizonturile nisipoase dezvoltându-se în special sub adâncimea de 120-140 m.
Acoperişul orizonturilor acvifere sunt constituite din depozite cuaternare sau din depozite marnoase
argiloase de vârstă pannoniană, având o grosime de cel puŃin 30 m.
În zona râului Târnava Mare stratele acvifere din corpul de apă pannonian se manifestă artezian, în
rest nivelul piezometric este ascensional şi se situează la adâncimi de 9,5-29,5 m.
Parametrii hidrogeologici au valori scăzute, debitele specifice variază între 0,02-0,88 l/s/m,
coeficienŃii de filtraŃie au valori între 0,022 şi 1,68 m/zi, cu valori predominant subunitare. Local s-
au determinat valori mai mari pentru coeficienŃii de filtraŃie, de 2,219 m/zi la Moşna şi de 2,72 m/zi
94
la Dumbrăveni. Valorile determinate pentru transmisivităŃi sunt cuprinse, în general, între 1,122 şi
43,163 m2/zi, cea mai mare valoare, de 108 m2/zi, înregistrându-se la Dumbrăveni.
Alimentarea corpului de apă subterană se face, în principal, din precipitaŃii, pe la capetele de strat,
infiltraŃia eficace având valori de 15,75-63 mm/an.
Din punct de vedere chimic, apa subterană este de tipul bicarbonato-sulfato-calcico-sodică sau
bicarbonato-sodico-calcică.
clasele de protecŃie bună şi foarte bună.
4.2 Corpurile de apă subterană în interdependenŃă cu corpuri de ape de suprafaŃă

sau cu ecosisteme terestre
Toate informaŃiile în legătură cu interdependenŃa corpurilor de ape subterane existente în spaŃiul
hidrografic Mureş cu corpurile de apă de suprafaŃă sau cu ecosistemele terestre aferente sunt incluse
în Tabelul 4.2.1 şi Tabelul 4.2.2.
Ecosistemul carstic Ohaba Ponor, rezervaŃie naturală complexă, găzduieşte în formele sale endo şi
exocarstice un complex faunistic şi floristic caracteristic zonei, strâns dependent de apele subterane
ale corpului ROMU19.
Tabelul 4.2.1. Corpurile de ape subterane in interdependenŃă cu corpurile de apă de suprafaŃă
Codul corpului Denumire corp Interdependent cu râul

Nr. de apă
crt. subterană
1 ROMU01 Depresiunea Gheoghieni Râul Mureş
Lunca şi terasele râului Râul Arieş
2
ROMU02 Arieş
Lunca şi terasele Mureşului Râul Mureş, Niraj, LechniŃa,
3
ROMU03 superior
Lunca şi terasele raului Râul Târnava Mica
4
ROMU04 Târnava Mica
Lunca si terasele raului Râul Târnava Mare
5
ROMU05 Târnava Mare
6
ROMU06 Bradesti (M.Trascau) Râul Arieş
7
ROMU07 Culoarul raului Mures Râul Mureş
8
ROMU08 Cugir (MunŃii Sebeşului) Râul Mic, Cugir
Lelese (MunŃii Poiana Râul Govojdia (pâraiele
9
ROMU14 Ruscă) Nadrab şi Sohodol)
Răchitova (MunŃii Poiana Râurile Răchitova, Gaben,
10
ROMU15 Ruscă) Poieni
11
ROMU16 Depresiunea Hateg Râul Strei
95
Codul corpului Denumire corp Interdependent cu râul

Nr. de apă
crt. subterană
Râul Bistra, Breazova,
12
ROMU17 Zeicani (M. Tarcu) BucoviŃa
13
ROMU18 Pecuiu(MunŃii Retezat) Râurile Râuşor, Bărbat
14
ROMU19 Ohaba Ponor Râul Ohaba, Văratec
Conul Mureşului (Pleistocen
15
ROMU20 superior-Holocen Râul Mureş, Aranca, Ier
Tabelul 4.2.2 Corpurile de ape subterane în interdependenŃă cu ecosisteme terestre
Codul corpului Ecosisteme terestre

Nr. de apă Denumire corp
crt. subterană
Lunca şi terasele râului Pajiştile de la Coasta Lunii
1 ROMU02 Arieş
2 Lunca şi terasele Mureşului Pădurea Glodeni
ROMU03 superior
3 Lunca si terasele râului Păduri de alun, frasin din
ROMU04 Tarnava Mică Călimani-Harghita
4 Lunca si terasele râului Pajişti, fâneŃe de a
ROMU05 Tarnava Mare Sighişoara-Târnava Mare
5 ROMU06 Bradeşti (M.Trascau) Pajişti, păduri de la Trascău
6 Pajişti, păduri de la Strei-
ROMU07 Culoarul râului Mureş HaŃeg
7 Pajiştile şi tufărişurile de la
ROMU08 Cugir (MunŃii Sebeşului) Frumoasa
8 ROMU12 Bretelin (M. Poiana Ruscă) Pădurea Bejan
9 Pajişti,tufărişuri de la
ROMU16 Depresiunea HaŃeg Grădiştea-Muncelului
10 Conul Mureşului (Pleistocen Păduri de alun,frasin, pajişti
ROMU20 superior-Holocen din lunca Mureşului inferior
4.3 Prelevări de apă şi reîncărcarea corpurilor de ape subterane

În cadrul acestui bazin hidrografic pentru captarea apei subterane există un număr de 61 captări,
dintre care pentru 41 există zone de protecŃie cu regim sever (Fig. 4.3.1 si Fig. 4.2).
Cele mai importante surse, din care se prelevă debite mai mari de 1500 mii m3/an sunt în număr 2,
acestea fiind localizate la Arad şi Arieş.
96
Fig.4.3.1 SituaŃia instituirii zonelor de protecŃie sanitară pentru captările de apă subterană din
bazinul hidrografic Mureş
Reîncărcarea acviferelor aferente corpurilor de ape subterane din spaŃiul hidrografic Mureş, se
realizează, în principal, din precipitaŃii, pe toată aria de dezvoltare a corpurilor de ape subterane
freatice, şi pe zonele de aflorare, la capetele de strat, pentru corpurile de ape subterane de adâncime,
şi subordonat, pentru corpurile de ape subterane freatice, prin infiltrare din reŃeaua hidrografică.
Pentru corpul de apă subterană de adâncime din conul aluvionar al râului Mureş, alimentarea se
poate face şi prin drenanŃă verticală, din corpul de apă subterană freatică, situat deasupra acestuia.
În ceea ce priveşte balanŃa prelevări/reîncărcare nu se semnalează probleme deosebite, prelevările

fiind inferioare ratei naturale de realimentare.
97
Fig. 4.2 Captări de ape subterane
98
Tabelul 4.3 Exploatări semnificative de ape subterane (mai mari de 1.500 mii m3 /an) de pe
teritoriul DirecŃiei Apelor Mureş
Volum
Nr. Codul corpului de Nume
Localizare Nr. puŃuri captat (mii
crt. apă subterană captare
m3 /an)
COMPANIA
1 ROMU22 DE APĂ Arad 92 11400
ARAD
COMPANIA
2 ROMU02 DE APĂ Arieş 41 2923
ARIEŞ
4.4. Evaluarea impactului antropic asupra resurselor de apă subterană şi riscul

neatingerii obiectivelor de mediu
Impactul presiunilor antropice asupra corpurilor de apa subterana se evalueaza pe baza rezultatelor
obtinute din monitorizarea cantitativa si calitativa (chimica) prezentata in sub-capitolul 6.1.2. De
asemenea, in subcapitolul 6.2.2 se prezinta starea corpurilor de apa subterană.
Riscul neatingerii obiectivelor de mediu are la bază criterii calitative şi cantitative. Pentru evaluarea
riscului se analizează mai întâi suficienŃa informaŃiilor referitoare la numărul şi distribuŃia forajelor
de monitorizare.
Pentru determinarea riscului din punct de vedere calitativ se au în vedere:

• corpul este considerat la risc dacă este poluat în cel puŃin 20% din numărul total al punctelor de
monitorizare, cu condiŃia să fie respectat indicele minim de reprezentativitate;
• corpul nu este la risc calitativ dacă este total nepoluat, sau dacă, din numărul punctelor de
monitorizare, numărul celor poluate este mai mic de 20%.
Valorilor indicatorilor de calitate ai apelor şi a altor parametri de poluare au fost interpretaŃi având
ca reper valorile prag (determinate pentru NO3,NO2, NH4, PO4,cloruri, sulfaŃi, plumb, cadmiu,
mercur, arsen etc) determinate, după caz, pentru fiecare corp de apă subterană.
În cazul corpurilor de ape subterane nepoluate s-au evaluat, în continuare, presiunile antropice,
astfel:
• dacă nu există surse de poluare atunci corpul nu este la risc;
• dacă există surse de poluare la suprafaŃă s-a trecut la evaluarea gradului de protecŃie
globală, prin luarea în consideraŃie a doi parametri esenŃiali, litologia şi infiltraŃia eficace
(Fig. 4.4.1), astfel:
o conform caracteristicilor litologice ale stratelor acoperitoare se consideră următoarele
clase de protecŃie:
- favorabilă (F): strat acoperitor continuu, grosime mare (mai mare de
10 m), predominant coeziv (argilă, loess, marnă);
- medie (M): strat acoperitor discontinuu, grosime variabilă,
permeabilităŃi variate (coezive pînă la nisipuri siltice, marne fracturate);
- nefavorabilă (U): grosimi mici şi constitutie coezivă sau grosimi mari
şi permeabilitate mare (nisipuri + pietrişuri, carst etc.).
o conform infiltraŃiei eficace (realimentării) din zona de alimentare se consideră
următoarele situaŃii:
- realimentare scăzută, <100 mm/an;
99
- realimentare medie, 100-200 mm/an;

- realimentare mare, >200 mm/an.
De notat că acviferele sub presiune sau arteziene prezintă condiŃii favorabile, suplimentare de
protecŃie.
Fig. 4.4.1 Diagrama de evaluare a gradului de protecŃie globală a unui corp de apă subterană
PVG =protecŃie globală foarte bună; PG = protecŃie globală bună; PM = protecŃie globală medie;
PU = protecŃie globală nesatisfăcătoare; PVU = protecŃie globală puternic nesatisfăcătoare.
În funcŃie de gradul de protecŃie globală stabilit prin diagramă, corpurile de ape subterane se
caracterizează astfel:
• pentru clasele PVG si PG, corpul nu este la risc;
• pentru clasa PM, corpul este posibil să nu fie la risc dar este necesar să fie monitorizat în
viitor;
• pentru clasele PU si PVU, corpul este la risc.
Pentru aprecierea corpurilor de ape subterane care sunt la risc cantitativ s-au avut în vedere
evaluarea următoarelor criterii:
- starea cantitativă a apelor subterane - scăderea continuă a nivelurilor piezometrice, pe o
durată de minim 10 ani, sub impactul unor exploatări;
- deteriorarea stării calitative a apelor subterane prin atragerea de poluanŃi;
- starea ecosistemelor dependente de apele subterane ca urmarea a variaŃiei nivelurilor.
Ca urmare a analizei de risc efectuate pe baza criteriilor enumerate anterior rezultă două clase de
corpuri de apă:
- corpuri de ape subterane care nu sunt la risc - ele respectă criteriile de risc;
- corpuri de ape subterane la risc - cele pentru care criteriile de risc nu sunt respectate.
Din punct de vedere al riscului neatingerii stării cantitative bune, se specifică ca în bazinul
hidrografic Mureş, toate corpurile sunt clasificate ca nefiind la risc.
100
PMBH MUREŞ – CAP. 5 IDENTIFICAREA ŞI CARTAREA ZONELOR PROTEJATE
CAP. 5 IDENTIFICAREA ŞI CARTAREA ZONELOR PROTEJATE
Zonele protejate reprezintă areale de pe teritoriul fiecărui bazin hidrografic care au fost desemnate
pe baza cerinŃelor speciale de protecŃie prevăzute în legislaŃia comunitară.
Astfel, conform Directivei Cadru în domeniul Apei (Anexa IV), pe teritoriul bazinului hidrografic
Mureş au fost analizate următoarele categorii de zone protejate:
zone de protecŃie pentru captările de apă destinate potabilizării;
zone pentru protecŃia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic;
zone destinate pentru protecŃia habitatelor şi speciilor unde menŃinerea sau îmbunătăŃirea
stării apei este un factor important;
zone sensibile la nutrienŃi şi zone vulnerabile la nitraŃi;
zone pentru îmbăiere
care se supun reglementărilor următoarelor directive europene:
Directiva 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman;
Directiva 75/440/CEE privind calitatea cerută apelor de suprafaŃă destinate prelevării de
apă potabilă;.
Directiva 78/659/CEE şi 2006/44/CE privind calitatea apelor dulci care necesită protejare
sau îmbunătăŃire pentru a permite viaŃa piscicolă;
Directiva 79/923/CEE privind calitatea apelor pentru moluşte amendată de Directiva
2006/113;
Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane;
Directiva 91/676/CEE privind protecŃia apelor împotriva poluării cu nitraŃi proveniŃi din
surse agricole;
Directiva 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice;
Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice;
Directiva 2006/7/CE privind gestionarea calităŃii apei pentru îmbăiere şi de abrogare a
Directivei 76/160/CEE.
Conform DCA, un rezumat al Registrului zonelor protejate trebuie să fie inclus în Planul de
management al bazinului hidrografic şi trebuie să cuprindă hărŃi cu localizarea fiecărei categorii de
zonă protejată precum şi lista actelor normative la nivel comunitar, naŃional şi local pe baza cărora
au fost identificate şi desemnate aceste zone.
MenŃionăm că datele utilizate pentru realizarea acestui capitol au la bază datele din 2007 privind
zonele protejate cuprinse în Registrul zonelor protejate actualizat în anul 2009.
5.1 Zone de protecŃie pentru captările de apă destinate potabilizării

Zonele de protecŃie pentru captările de apă destinate potabilizării reprezintă zonele pe corpurile de
apă utilizate pentru captarea apei potabile destinate consumului uman, care furnizează în medie cel
puŃin 10 m3/zi sau deservesc cel puŃin 50 de persoane. În funcŃie de gradul diferit de risc faŃă de
factorii de poluare, pentru fiecare captare se instituie în teren zonele de protecŃie sanitară care pot fi
cu regim sever sau de restricŃie, precum şi perimetrele de protecŃie hidrogeologică.
LegislaŃia specifică este reprezentată de:

Directiva 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman;
Directiva 75/440/CEE privind cerinŃele de calitate pentru apa de suprafaŃă destinată
prelevării de apă potabilă.
Legea Apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare (inclusiv Legea
310/2004 şi Legea 112/2006);
101
Hotărârea de Guvern nr. 930/2005 privind caracterul şi mărimea zonelor de protecŃie

sanitară.
Hotărârea de Guvern nr. 100/2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie să
le îndeplinească apele de suprafaŃă utilizate pentru potabilizare şi a Normativului privind
metodele de măsurare şi frecvenŃa de prelevare şi analiza a probelor din apele de suprafaŃă
destinate producerii de apă potabilă, cu modificările şi completările ulterioare (HG
662/2005, HG 567/2006 şi HG 210/2007).
La nivelul anului 2007 au fost inventariate un număr de 40 captări de apă din sursele de suprafaŃă
din care 7 au asigurate zone de protecŃie (17,5%). Pentru acestea, debitul mediu prelevat a fost de
2158,97 l/s iar populaŃia deservită este reprezentată de 858557 locuitori. Pentru sursele de apă din
subteran au fost inventariate un număr de 58 captări de apă din care 13 au asigurate zone de
protecŃie (22,41 %). Pentru acestea, debitul mediu prelevat a fost de 652,49 l/s iar populaŃia
deservită este reprezentată de 337585 locuitori.
In Fig. 5.1 sunt reprezentate captările de apă destinate potabilizării din sursele de suprafaŃă şi din
sursele subterane din bazinul hidrografic Mureş.
5.2 Zone pentru protecŃia speciilor acvatice importante din punct de vedere
economic
Zonele pentru protecŃia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic cuprind
cursurile de apă şi lacurile cu apă dulce (pentru Directivele 78/659/CEE şi 2006/44/CE privind
calitatea apelor dulci care necesită protejare sau îmbunătăŃire pentru a permite viaŃa piscicolă) şi
apele tranzitorii marine şi costiere (Directiva 79/923/CEE privind calitatea apelor pentru moluşte
amendată de Directiva 2006/113.
În sensul Directivei 78/659/CEE, apele salmonicole sunt definite ca fiind acele ape care permit sau
ar putea permite dezvoltarea populaŃiilor de peşti aparŃinând speciilor de salmonide, precum
păstrăvul (Salmo trutta fario), lipanul (Thymallus thymallus) sau speciilor de coregoni (Coregonus).
Apele ciprinicole sunt acele ape care permit sau ar putea permite dezvoltarea populaŃiilor de peşti
aparŃinând speciilor de ciprinide (Cyprinidae) sau altor specii, cum ar fi ştiu ca (Esox lucius),
bibanul (Perca fluviatilis).
Directiva 78/659/CEE şi 2006/44/CE şi Directiva 79/923/CEE au fost transpuse prin:
Hotărârea de Guvern nr. 202/2002 pentru aprobarea Normele tehnice privind calitatea
apelor de suprafaŃă care necesită protecŃie şi ameliorare în scopul susŃinerii vieŃii piscicole,
cu modificările şi completările ulterioare (HG 563/2006, HG 210/2007);
Hotărârea de Guvern nr. 201/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea
apelor pentru moluşte, cu modificările şi completările ulterioare;
Ordinul nr. 1950/2007/38/2008 al Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile şi al
Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru delimitarea şi catalogarea zonelor
marine pretabile pentru creşterea şi exploatarea moluştelor;
OrdonanŃă de UrgenŃă nr. 57 din 20 iunie 2007 privind Regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice cu modificările şi completările
ulterioare.
Prelevarea din natură şi exploatarea exemplarelor tuturor speciilor de Acipenseridae se vor face în
condiŃii compatibile cu menŃinerea acestor specii într-o stare de conservare favorabilă, luându-se,
după caz, următoarele măsuri:
a) reglementarea accesului în anumite zone şi/sau anumite perioade;
b) interdicŃia temporară şi/sau locală a recoltării şi capturării anumitor specii;
102
c) reglementarea perioadelor, a modurilor şi a mijloacelor de recoltare/capturare;

d)instituirea unui sistem de autorizare a recoltării/capturării, transportului şi comercializării,
inclusiv stabilirea de cote;
e) încurajarea cultivării şi creşterii în captivitate, în vederea reducerii presiunii asupra
populaŃiilor naturale;
f) evaluarea măsurilor adoptate.
Speciile de acipenseride fac obiectul măsurilor de management atât pentru prelevare din natură cât
şi pentru exploatare fiind interzisă folosirea oricăror mijloace, sisteme sau metode pentru capturarea
ori omorârea pe scară largă sau neselectivă sau care pot conduce la dispariŃia pe plan local ori la
perturbarea lor gravă.
Acipenseridele au valoare economică semnificativă însă populaŃiile acestora au suferit un declin

semnificativ în ultima perioadă astfel că au fost necesare măsuri care să asigure reducerea
presiunilor (s-a instituit prohibiŃia pentru pescuitul comercial pentru perioada 2006-2016) şi se
implementează un program de refacere a populaŃiilor de sturioni prin repopulare a Dunării. În
acelaşi timp este încurajată acvacultura acestor specii. Au fost emise următoarele acte normative
care contribuie la îmbunătăŃirea stării acestor specii:
Ordinul nr. 262/330/2006 al Ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al Ministrului
agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale privind conservarea populaŃiilor de sturioni din
apele naturale şi dezvoltarea acvaculturii de sturioni din România;
Ordinul nr. 8/126/2010 al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului
mediului şi pădurilor privind prohibiŃia pescuitului în anul 2010;
Ordinul nr. 1231/812/2007 al Ministrului mediului şi dezvoltării durabile şi al Ministrului
agriculturii şi dezvoltării rurale privind aprobarea Programului pentru popularea de
susŃinere cu puiet de sturioni a Dunării în anul 2007;
Lege nr. 317 din 13 octombrie 2009 pentru aprobarea OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului
nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura;
*Având în vedere faptul că până în prezent nu au fost desemnate prin acte de reglementare
naŃionale specifice, zone pentru protecŃia speciilor acvatice importante din punct de vedere
economic, este important de precizat faptul că numeroase cursuri de apă, lacuri şi o parte din
zona costieră românească sunt parte componentă a unor arii naturale protejate ceea ce asigură,
în acest fel, un grad de protecŃie impus de prevederile legislaŃiei din domeniul ariilor naturale
protejate, în special de măsurile de management.
În Fig. 5.2 se prezintă la nivelul bazinului hidrografic Mureş, zonele salmonicole definite de Regia
NaŃională a Pădurilor – ROMSILVA, prin Institutul de Cecetări şi Amenajări Silvice, zonele
ciprinicole, cursuri de apă fără faună piscicolă din cauze antropice, şi cursuri de apă temporare
(nepermanente). Zonele salmonicole au o lungime totală de 3724 km, ceea ce reprezintă 34% din
lungimea totală a întregii reŃele hidrografice şi o suprafaŃă de 720 ha reprezentate de lacuri.
Din lungimea totală de 3724 km, aproximativ 81% se află în arii naturale protejate, ca de exemplu:
Parcul Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina pe cursurile de apă Strei şi Orăştie; RezervaŃia
naturală Defileul Deda-TopliŃa pe râurile Gudea Mare, Ilva, Sălard şi RăstoliŃa; aria de protecŃie
specială avifaunistică MunŃii Retezat pe cursul de apă Râul Mare.
5.3 Zone destinate pentru protecŃia habitatelor şi speciilor unde menŃinerea sau
îmbunătăŃirea stării apei este un factor important
Zonele destinate pentru protecŃia habitatelor şi speciilor unde menŃinerea sau îmbunătăŃirea stării
apei este un factor important cuprind ariile naturale protejate desemnate în mod oficial prin acte de
reglementare la nivel comunitar, naŃional şi local şi care au legătura cu corpurile de apă.
103
Directiva 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva Păsări);

Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice
(Directiva Habitate);
OrdonanŃa de urgenŃă a Guvernului nr. 154/2008 pentru modificarea şi completarea
OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice şi a Legii vânătorii şi a
protecŃiei fondului cinegetic nr. 407/2006;
Legea nr. 454/2001 privind aprobarea OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr. 112/2000
pentru modificarea şi completarea Legii nr. 82/1993 privind constituirea RezervaŃiei
Biosferei "Delta Dunării"
Legea nr. 5/2000 privind amenajarea teritoriului naŃional - SecŃiunea a III-a, zone
protejate;
Hotărârea de Guvern nr. 230/2003 privind delimitarea rezervaŃiilor biosferei, parcurilor
naŃionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraŃiilor acestora (modificată de
Hotărârea de Guvern nr. 1529/2006);
Hotărârea de Guvern nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată
pentru noi zone;
Hotărârea de Guvern nr. 1581/2005 privind instituirea regimului de arie naturală
protejată pentru noi zone;
Hotărârea de Guvern nr. 1586/2006 privind încadrarea unor arii naturale protejate în
categoria zonelor umede de importanŃă internaŃională;
OrdonanŃa de urgenŃă nr. 164/2008 pentru modificarea şi completarea OrdonanŃei de
urgenŃă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecŃia mediului;
Hotărârea de Guvern nr. 1143/2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate;
Hotărârea de Guvern nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecŃie specială
avifaunistică ca parte integrantă a reŃelei ecologice europene Natura 2000 în România;
Ordinul nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată
a siturilor de importanŃă comunitară, ca parte integrantă a reŃelei ecologice europene
Natura 2000 în România.
*La legislaŃia naŃională şi comunitară se adaugă şi legislaŃia existentă la nivel local prin care se
stabileşte un regim de protecŃie pentru alte arii naturale.
În funcŃie de categoria de management, aşa cum se poate observa în Fig. 5.3, în bazinul hidrografic
Mureş, zonele destinate pentru protecŃia habitatelor şi speciilor unde menŃinerea sau îmbunătăŃirea
stării apei este un factor important se întind pe următoarele suprafeŃe:
-parcuri naŃionale 45623 ha;
-parcuri naturale 178043 ha;
-rezervaŃii naturale 30754 ha;
-arii de protecŃie specială avifaunistică (SPA – Special Protected Areas) 478435 ha;
-situri de importanŃă comunitară (SCI – Sites of Community Importance) 520710 ha.
Astfel, la nivelul anului 2007, pentru bazinul hidrografic Mureş zonele destinate pentru protecŃia
habitatelor şi speciilor unde menŃinerea sau îmbunătăŃirea stării apei este un factor important
totalizează un număr de 240 şi o suprafaŃă totală de 696268 ha, din care 1 este transfrontalieră
(Tabelul 5.1). Din totalul de 240 zone protejate:
• 41 zone protejate au legătură cu corpurile de apă subterană;
• 17 zone protejate au legătură cu corpurile de apă subterană la risc;
• 53 zone au custode/administrator;
• 9 zone au regulament şi plan de management.
104
Tabelul 5.1 Ariile naturale protejate transfrontiere din bazinul hidrografic Mureş
Nr. Numele ariei naturale protejate Numele ariei naturale Plan de

crt. desemnate în România protejate desemnate în management
Ungaria
1. ROSCI0108 Lunca Mureşului Parcul NaŃional Criş Mures Da
Inferior
Comparând suprafaŃa totală a ariilor naturale protejate cu situaŃia centralizată în anul 2005, se
observă o creştere a acesteia de la 118300 ha la 696268 ha datorită, în principal, îndeplinirii de către
Ńara noastră a obligaŃiilor asumate în Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, respectiv
constituirea reŃelei Natura 2000. ReŃeaua Natura 2000 cuprinde arii de protecŃie specială
avifaunistică desemnate conform prevederilor Directivei Pasări şi situri de importanŃă comunitară
desemnate conform cerinŃelor Directivei Habitate.
În ariile naturale protejate din bazinul hidrografic Mureş se află 11 specii prioritare şi 17 habitate
prioritare (specii şi habitate naturale aflate în pericol de dispariŃie) prezente în 240 arii naturale
protejate. În ceea ce priveşte analiza privind lungimea şi suprafaŃa corpurilor de apă aflate în ariile
naturale protejate relevă următoarele date:
- 2545,9 km pentru cursurile de apa
- 24,55 kmp pentru lacuri.
Anumite zone protejate la nivel naŃional şi comunitar sunt recunoscute pe plan internaŃional ca
RezervaŃii ale Biosferei, sub egida Programului UNESCO - Omul şi Biosfera (M.A.B.) precum şi
Zone Umede de Importanta InternaŃionala desemnate de Secretariatul ConvenŃiei Ramsar.
Lunca joasă a Mureşului are statut de Parc Natural şi arie de protecŃie specială avifaunistică şi
cuprinde lungimea Mureşului din aval de Arad până la graniŃa cu Ungaria (13847 ha). Prezintă o
varietate mare de ecosisteme, un complex de pajişti, zone inundate periodic în principal acoperite cu
păduri cu lemn de esenŃă moale şi tare, teren arabil şi păşuni, şi aproximativ 40 de insule/ostroave
pe râu. Ecosistemele din albia veche şi cele forestiere, permanent sau temporar legate de râul
Mureş, sunt câteva exemple de acest tip de habitate rămase în Europa.
Peisajul actual este rezultatul îndiguirii văii şi transformarea în timp în teren agricol; deoarece lunca
inundabilă este mărginită de diguri şi terase mari este supusă tuturor beneficiilor şi daunelor cauzate
de inundaŃii, cum ar fi uscarea habitatelor în ani de debit redus şi sedimentări la viituri.
5.4 Zone sensibile la nutrienŃi. Zone vulnerabile la nitraŃi

Un aspect foarte important în ceea ce priveşte distribuŃia zonelor protejate este acela că tot teritoriul
României a fost identificat ca fiind zonă sensibilă la poluarea cu nutrienŃi (azot total şi fosfor
total), pe baza criteriilor de identificare din Anexa II a Directivei 91/271/CEE privind epurarea
apelor uzate urbane şi în conformitate cu documentul de poziŃie încheiat între România şi
Comunitatea Europeană referitor la capitolul de mediu, finalizat în decembrie 2004.
Zonele vulnerabile la poluarea cu nitraŃi sunt suprafeŃele de teren agricol de pe teritoriul Ńării prin
care se drenează scurgerile difuze în apele poluate sau expuse poluării cu nitraŃi din surse agricole şi
care contribuie la poluarea acestor ape.
Identificarea zonelor vulnerabile s-a realizat de către „Institutul NaŃional Cercetare-Dezvoltare

pentru Pedologie şi Agrochimie şi ProtecŃia Mediului” pe baza evaluării condiŃiilor naturale (sol,
teren, climă, hidrologie, hidrogeologie) ale arealelor cu potenŃial de transmitere a nitraŃilor din
sistemul agricol către corpurile de apă de suprafaŃă şi subterane. Detalii legate de zonele sensibile la
105
poluarea cu nutrienŃi şi de zonele vulnerabile la poluarea cu nitraŃi veŃi găsi în capitolul 9 din
prezentul Plan de Management.

Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane;
Directiva 91/676/CEE privind protecŃia apelor împotriva poluării cu nitraŃi proveniŃi din
surse agricole;
Hotărârea de Guvern nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiŃiile de
descărcare în mediul acvatic a apelor uzate
Hotărârea de Guvern nr. 352/2005 privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului
nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiŃiile de descărcare în mediul
acvatic a apelor uzate;
Hotărârea de Guvern nr. 964/2000 privind protecŃia apelor împotriva poluării cu nitraŃi
proveniŃi din surse agricole.
Ordinul nr. 1552 din 3 decembrie 2008 al Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile şi
Ordinul nr.743 din 12 decembrie 2008 al Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
pentru aprobarea listei localităŃilor pe judeŃe unde există surse de nitraŃi din activităŃi
agricole.
Pe teritoriul bazinului hidrografic Mureş se află 4 zone vulnerabile: Podişul Transilvaniei,
Mureşul Superior, Strei – Arieş, Mureş Inferior prezentate în (Fig. 5.4 şi Anexa 5.1)
Din cele 4 zone vulnerabile fac parte 148 localităŃi (comune+oraşe), împărŃite în: Podişul
Transilvaniei - 67 de localităŃi, Mureşul Superior - 9 localităŃi, Strei – Arieş - 50 localităŃi, şi în
zona vulnerabilă, Mureş Inferior - 22 localităŃi. Totalul terenului aflat în zonele vulnerabile din
cadrul bazinului hidrografic Mureş este de 10672 km2, împărŃit în: Podişul Transilvaniei 3651
km2, Mureşul Superior 659 km2, Strei – Arieş 4544 km2, şi în zona vulnerabilă Mureş Inferior
1818 km2.
5.5 Zone pentru îmbăiere

Prevederile legislaŃiei europene în domeniu (Directiva 2006/7/CE privind gestionarea calităŃii apei
pentru îmbăiere şi de abrogare a Directivei 76/160/CEE) au fost transpuse în legislaŃia românească
prin:
• Hotărârea de Guvern nr. 459/2002 privind aprobarea Normelor de calitate pentru apa din
zonele naturale amenajate pentru îmbăiere;
• Hotărârea de Guvern nr. 88/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspecŃie
sanitară şi control al zonelor naturale utilizate pentru îmbăiere;
• Hotărârea de Guvern nr. 546/2008 privind gestionarea calităŃii apelor de îmbăiere.
Până în anul 2014 raportarea anuală a calităŃii apei de îmbăiere se realizează în conformitate
cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 459/2002 şi, respectiv, ale Normelor de supraveghere,
inspecŃie sanitară şi control al zonelor naturale utilizate pentru îmbaiere, aprobate prin Hotărârea
Guvernului nr. 88/2004, cu modificările şi completările ulterioare, urmând ca de la 01.01.2015
prevederile HG 546/2008 să intre în totalitate în vigoare.
Conform reglementărilor în vigoare Institutul de Sănătate Publică Bucureşti elaborează anual

Raportul naŃional privind calitatea apelor de îmbăiere şi îl transmite Ministerului SănătăŃii Publice
şi Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile.
Raportul naŃional privind calitatea apelor de îmbăiere este transmis anual Comisiei Europene de
către Ministerul SănătăŃii Publice, începând cu data aderării la Uniunea Europeană.
În bazinul hidrografic Mureş nu au fost raportate zone de îmbăiere pentru anul 2007.
106
107
108
109
110
PMBH MUREŞ – CAP. 6 MONITORIZAREA ŞI CARACTERIZAREA STĂRII APELOR
CAP. 6 MONITORIZAREA ŞI CARACTERIZAREA STĂRII

APELOR
6.1 ReŃelele şi programele de monitorizare
În conformitate cu Articolul 8 (1) al Directivei Cadru din domeniul Apei (2000/60/EC), Statele
Membre ale Uniunii Europene au stabilit programele de monitorizare pentru apele de suprafaŃă,
apele subterane şi zonele protejate în scopul cunoaşterii şi clasificării “stării “ acestora în cadrul
fiecărui district hidrografic.
În România programele de monitorizare stabilite au devenit operaŃionale la 22.12.2006, aplicându-

se corpurilor de apă de suprafaŃă, corpurilor de apă subterană şi zonelor protejate.
Sistemul NaŃional de Monitoring Integrat al Apelor cuprinde următoarele 6 sub-sisteme:

• râuri
• lacuri
• ape tranzitorii
• ape costiere
• ape subterane
• ape uzate (monitoringul de control al apelor uzate evacuate în receptorii naturali).
Mediile de investigare sunt reprezentate de apă, sedimente şi biotă, elementele de calitate,
parametrii şi frecvenŃele minime de monitorizare fiind în concordanŃă cu cerinŃele DCA, funcŃie de
tipul de program.
Monitorizarea stării apelor în România pe baza programelor de monitorizare stabilite în

conformitate cu Art. 8 (1,2) ale DCA se realizează de către AdministraŃia NaŃională “Apele
Române” prin unităŃile sale teritoriale. Pentru unele corpuri de apă din Delta Dunării monitorizarea
se efectuează de către Institutul NaŃional de Cercetare-Dezvoltare “Delta Dunării”-Tulcea iar pentru
corpurile de apă costiere monitorizarea este realizată de DirecŃia Apelor Dobrogea Litoral împreună
cu Institutul NaŃional de Cercetare – Dezvoltare Marina “Grigore Antipa” – ConstanŃa.
Programele de monitorizare a apelor de suprafaŃă includ:

• programul de supraveghere (S);
• programul operaŃional (O);
• programul de investigare (I).
În abordarea naŃională, o secŃiune de monitorizare poate servi atât programului de supraveghere, cât
şi programului operaŃional de monitorizare.
Programele de monitorizare a apelor subterane includ:

• programul de monitorizare cantitativă;
• programul de monitorizare calitativă (de supraveghere şi operaŃional).
6.1.1 Ape de suprafaŃă

În conformitate cu Anexa V din DCA, informaŃiile furnizate de sistemul de monitoring al apelor de
suprafaŃă sunt necesare pentru:
• Clasificarea stării corpurilor de apă (având în vedere atât starea ecologică, cât şi starea
chimică);
• Validarea evaluării de risc;
• Proiectarea eficientă a viitoarelor programe de monitoring;
111
• Evaluarea schimbărilor pe termen lung datorită cauzelor naturale;

• Evaluarea schimbărilor pe termen lung datorate activităŃilor antropice;
• Estimarea încărcărilor de poluanŃi transfrontalieri sau evacuaŃi în mediul marin;
• Evaluarea schimbărilor în starea corpurilor de apă identificate ca fiind la risc, ca răspuns la
aplicarea măsurilor de îmbunătăŃire sau prevenire a deteriorării;
• Stabilirea cauzelor datorită cărora corpurile de apă nu vor atinge obiectivele de mediu;
• Stabilirea magnitudinii şi impactului poluărilor accidentale;
• Utilizarea în exerciŃiul de intercalibrare;
• Evaluarea conformităŃii cu standardele şi obiectivele zonelor protejate;
• Cuantificarea condiŃiilor de referinŃă pentru apele de suprafaŃă.
SecŃiunile/staŃiile de monitorizare pentru apele de suprafaŃă din Bazinul hidrografic Mureş se

prezintă în Fig. 6.1.
Programul de supraveghere
Monitoringul de supraveghere are rolul de a evalua starea tuturor apelor din cadrul bazinului
hidrografic, furnizând informaŃii pentru: validarea procedurii de evaluare a impactului, proiectarea
eficientă a viitoarelor programe de monitoring, evaluarea tendinŃei de variaŃie pe termen lung a
resurselor de apă, inclusiv datorită impactului activităŃilor antropice. În România, programul de
supraveghere se realizează în fiecare an pe perioada unui plan de management şi majoritatea
secŃiunior de monitorizare au fost definite ca fiind de supraveghere.
Râuri
Pentru programul de supraveghere, la nivelul bazinului hidrografic Mureş, numărul secŃiunilor de
monitorizare pentru râuri este de 77. Elementele de calitate monitorizate, parametrii şi frecvenŃele
de monitorizare pentru fiecare element de calitate sunt prezentate în Tabelul 6.1.
Lacuri
La nivelul bazinului hidrografic Mureş reŃeaua pentru monitoringul de supraveghere se realizeză
prin 1 secŃiune în cazul corpurilor de apă lacuri naturale şi 14 secŃiuni în cazul corpurilor de apă
lacuri de acumulare. Elementele de calitate şi frecvenŃa de monitorizare pentru fiecare element
de calitate inclusiv parametrii, sunt prezentate în Tabelul 6.2. În cazul lacurilor de acumulare, dar şi
în cazul lacurilor naturale mari, monitorizarea elementelor fizico-chimice şi biologice se face pe
sub-secŃiuni: suprafaŃă, zonă fotică şi în unele cazuri limita zonei fotice.
Programul operaŃional
Monitoringul operaŃional are ca scop stabilirea stării corpurilor de apă din cadrul bazinului
hidrografic ce prezintă riscul de a nu îndeplini obiectivele de mediu şi a stării corpurilor de apă
posibil la risc, precum şi evaluarea oricăror schimbări în starea acestor corpuri de apă, schimbări
datorate aplicării programului de măsuri. Programul operaŃional se realizează în fiecare an pe
perioada unui plan de management şi va înceta în cazul în care corpurile de apă vor atinge starea
bună. Pentru bazinul hidrografic Mureş, monitoringul operaŃional se realizează printr-un număr de
50 secŃiuni de monitorizare.
Râuri
ReŃeaua pentru monitoringul operaŃional pentru râuri din cadrul bazinului hidrografic Mureş este
alcătuită dintr-un număr de 50 secŃiuni. Elementele de calitate şi frecvenŃa de monitorizare DCA
prevede că monitoringul operaŃional să fie specific şi să aibă la bază monitorizarea unor parametrii
relevanŃi (care să indice riscul neatingerii stării bune). În Tabelul 6.1 se prezintă elementele,
parametri şi frecvenŃele de monitorizare pentru elementele biologice, hidromorfologice şi fizico-
chimice.
112
113
Tabelul 6.1 Elementele de calitate şi frecvenŃele de monitorizare în programul de supraveghere şi

programul operaŃional -râuri-
FrecvenŃa
Elemente de calitate Parametri Program Program
Supraveghere OperaŃional
Elemente Fitoplancton ComponenŃa taxonomică 2/an 3/an

biologice (listă şi nr. de specii)
densitate (expl/l)
Microfitobentos ComponenŃa taxonomică 2/an 3/an
(listă şi nr. de specii)
densitate (expl/m2)
Macrofite ComponenŃa taxonomică 1/3 ani 1/3 ani
densitate (expl/m2)
Zoobentos ComponenŃa taxonomică 2/an 3/an
densitate (expl/m2)
Faună piscicolă ComponenŃa taxonomică 1/3 ani 1/3 ani
densitate (exp/100m2)
structura pe vârste
Elemente Nivelul şi debitul apei H = 2 / zi * H = 2 / zi *

hidromorfologice Q = 20-60 /an* Q = 20-60 /an*
Regimul Conectivitatea cu 1/3 zile 1/3 zile
hidrologic corpurile de apă subterană
Continuitatea râului 1/6 ani 1/6 ani
VariaŃia adâncimii şi 1/an 1/an
lăŃimii râului
Parametri
morfologici Structura şi substratul 1/6 ani 1/6 ani
patului albiei
Structura zonei riverane 1/6 ani 1/6 ani
Elemente fizico- TransparenŃa Materii în suspensie 6/an 6/12/an**
chimice Turbiditate
Culoare
CondiŃii termice Temperatura 6/an 6/12/an**
CondiŃii de 6/an 6/12/an**
oxigenare oxigen dizolvat
CCO - Mn si/sau CCO -
Cr CBO5 şi în unele
cazuri COT şi COD
Salinitate Conductivitate/reziduu fix 6/an 6/12/an**
Starea pH 6/an 6/12/an**
acidifierii Alcalinitate
114
FrecvenŃa
Elemente de calitate Parametri Program Program
Supraveghere OperaŃional
NutrienŃi AzotiŃi 6/an 6/12/an**

AzotaŃi
Amoniu
N total
OrtofosfaŃi
Ptotal
Clorofila "a"
NutrienŃi N total, P total 6/an 6/an

(materii în
suspensie)
SubstanŃe 1) 12/an 12/an
prioritare-apă
SubstanŃe Metale grele: Cd, Ni, Pb, 6/an 6/an
prioritare Hg
(materii în
suspensie)
SubstanŃe Metale grele şi 1/an 1/an
prioritare micropoluanŃi organici
(sedimente) relevanŃi pentru sedimente
SubstanŃe Metale grele şi 1/an
prioritare micropoluanŃi organici
(biotă) relevanŃi pentru biotă
PoluanŃi 2) 6/an 6/an
specifici
neprioritari
PoluanŃi Alte metale grele (lista II) 6/an 6/an
specifici
neprioritari
(materii în
suspensie)
PoluanŃi SubstanŃe din lista I şi II 1/an 1/an
specifici relevante pentru sedimente
neprioritari
(sedimente)
PoluanŃi SubstanŃe din lista I şi II 1/an
specifici relevante pentru biotă
neprioritari
(biotă)
AlŃi poluanŃi 3) 6/an 6/an
Elemente Parametri coliformi totali, coliformi 4-12/an 4-12/an
microbiologice bacteriologici fecali, streptococi fecali,
*** Salmonella
* în cazul viiturilor frecvenŃa de monitorizare va fi crescută funcŃie de regimul hidrologic al râului

** se monitorizează de 12/an când CA este la risc datorită nutrienŃilor şi substanŃelor organice
** se monitorizează de 6/an când CA este la risc datorită alterărilor hidromorfologice şi substanŃelor
prioritare
*** numai în cazul secŃiunilor de captare a apei de suprafaŃă în vederea obŃinerii de apă potabilă
115
1) SubstanŃele prioritare (Anexa X din DCA – Decizia 2455/2001/EC): în cazul existenŃei surselor
de poluare care evacuează astfel de substanŃe
2) PoluanŃi specifici neprioritari (substanŃe din Anexa 8 şi 9 din DCA): în cazul existenŃei surselor
de poluare care evacuează astfel de substanŃe
3) AlŃi poluanŃi: substanŃe ce nu se regăsesc în Anexele 8, 9 şi 10 din DCA: în cazul existenŃei
surselor de poluare care evacuează astfel de substanŃe
Lacuri
Nu se efectuează monitoring operaŃional la corpurile de apă lacuri naturale şi la corpurile de apă
lacuri artificiale în cadrul bazinului hidrografic Mureş.
Elementele de calitate şi frecvenŃa de monitorizare

În Tabelul 6.2 se prezintă elementele de calitate biologice, hidromorfologice şi fizico-chimice,
parametri şi frecvenŃele de monitorizare ale acestora. Ca şi în cazul programului de supraveghere,
monitorizarea elementelor fizico-chimice şi biologice se face pe profile (subsecŃiuni): suprafaŃă,
zona fotică şi în unele cazuri limită zonei fotice.
Programul de investigare
Programul de monitorizare investigativă în România a fost stabilit pe baza prevederilor Directivei
Cadru în domeniul apei, fiind reprezentat de:
• identificarea cauzelor depăşirilor limitelor prevăzute în standardele de calitate şi în alte
reglementari din domeniul gospodăririi apelor,
• certificarea cauzelor pentru care un corp de apă nu poate atinge obiectivele de mediu (acolo
unde monitoringul de supraveghere arată că obiectivele stabilite pentru un corp de apă nu
se pot realiza, iar monitoringul operaŃional nu a fost încă stabilit),
• stabilirea impactului poluărilor accidentale, furnizând informaŃii referitoare la programele de
măsuri necesare pentru atingerea obiectivelor de mediu şi a măsurilor specifice necesare
pentru remedierea efectelor poluărilor accidentale.
Programul de investigare se aplică, dacă este necesar, la completarea cunoştinŃelor privind calitatea
apei, la testarea noilor metode de evaluare calitativă, la probarea ipotezelor privind evaluarea
presiunilor şi a impactului, nefiind necesară stabilirea în avans a reŃelei de monitoring investigativ şi
a elementelor de calitate monitorizate.
116
Tabelul 6.2 Elementele de calitate şi frecvenŃele de monitorizare, în programul de supraveghere şi programul operaŃional – lacuri
Elemente de calitate FrecvenŃa
Lacuri Lacuri de Lacuri Lacuri de
Parametri naturale acumulare naturale acumulare
Program Program Program Program
supraveghere supraveghere operaŃional operaŃional
Elemente Fitoplancton componenŃa taxonomică (listă şi
biologice nr. de specii)
densitate(expl./l) 4/an 4/an 4/an* 4/an*
biomasa(mg/l)
Microfitobentos componenŃa taxonomică (listă şi

nr. de specii)
densitate(exp./m2) 1/an 1/an 2/an 2/an
Macrofite componenŃa taxonomică (listă şi

nr. de specii)
densitate(exp./m2) 1/3 ani 1/3 ani 1/3 ani 1/3 ani
Zoobentosul componenŃa taxonomică (listă şi

nr. de specii)
densitate(exp./m2) 1/an 1/an 1/an 1/an
Fauna piscicolă componenŃa taxonomică (listă şi

nr. de specii) densitate
(exp/100m2)
structura pe vârste 1/3 ani 1/3 ani 1/3 ani 1/3 ani
117

Elemente Nivelul apei în lac şi debitele
hidromorfologice afluente şi defluente 1-30 / 30 zile 1/zi 1-30 / 30 zile 1/zi
Timpul de retenŃie al lacului 1/6 ani 1/6 ani 1/6 ani 1/6 ani
Parametri hidrologici
Conectivitatea lacului cu
corpurile de apă subterană 1/3 zile 1/3 zile 1/3 zile 1/3 zile
VariaŃia adâncimii lacului 1/6 ani 1/6 ani

1/6 ani 1/6 ani
(variabil) (variabil)
Volumul şi structura patului 1/6 ani 1/6 ani
lacului 1/6 ani 1/6 ani
Parametri morfologici (variabil) (variabil)
Structura malului lacului
1/6 ani 1/6 ani 1/6 ani 1/6 ani
Elemente fizico- TransparenŃa discul Sechi
chimice turbiditate culoare 4/an 4/an 4/an* 4/an*
CondiŃii termice temperatura 4/an 4/an 4/an* 4/an*

CondiŃii de oxigenare oxigen dizolvat
CCO - Mn si/sau CCO - Cr
CBO5 şi în unele cazuri COT şi 4/an 4/an 4/an* 4/an*
COD
Salinitate conductivitate/reziduu fix

4/an 4/an 4/an* 4/an*
118

Starea acidifierii pH
alcalinitate 4/an 4/an 4/an* 4/an*
NutrienŃi azotiŃi azotaŃi
amoniu
Ntotal
ortofosfati 4/an 4/an 4/an* 4/an*
P total
clorofila"a"
SubstanŃe prioritare- 1)
apa 12/an 12/an 12/an 12/an
SubstanŃe prioritare Metale grele şi micropoluanŃi
(sedimente) organici relevanŃi pentru
sedimente 1/an 1/an 1/an 1/an
SubstanŃe prioritare Metale grele şi micropoluanŃi

(biotă) organici relevanŃi pentru biotă
1/an 1/an
PoluanŃi specifici 2)
neprioritari 4/an 4/an 4/an 4/an
PoluanŃi specifici SubstanŃe din lista I şi II relevante
neprioritari (sedimente) pentru sedimente 1/an 1/an 1/an 1/an
119

PoluanŃi specifici SubstanŃe din lista I şi II relevante
neprioritari (biotă) pentru biotă 1/an 1/an
AlŃi poluanŃi 3) 4/an 4/an 4/an 4/an

Elemente Parametrii coliformi totali, coliformi fecali,
microbiologice bacteriologici** streptococi fecali, Salmonella
4-12/an 4-12/an 4-12/an 4-12/an
* frecvenŃa de monitorizare poate deveni lunară sau mai mare funcŃie de evoluŃia procesului de eutrofizare (mai-septembrie)
** numai în cazul secŃiunilor de captare a apei de suprafaŃă în vederea obŃinerii de apă potabilă şi la lacurile utilizate pentru îmbăiere (Techirghiol).
120
6.1.2 Ape subterane

Articolul 8 al DCA stabileşte cerinŃele de monitorizare pentru starea apelor subterane, iar Anexa V
indică faptul că informaŃiile furnizate de sistemul de monitoring al apelor subterane sunt necesare
pentru:
• Evaluarea stării cantitative a tuturor corpurilor sau grupurilor de corpuri de apă subterană
(inclusiv evaluarea resurselor de apă subterană disponibile);
• Estimarea direcŃiei şi a debitului din corpurile de apă subterană care traversează graniŃele
Statelor Membre;
• Validarea procedurii de evaluare a riscului, realizată conform Articolului 5;
• Evaluarea tendinŃelor pe termen lung a diverşilor parametrii cantitativi şi calitativi, ca
rezultat al schimbărilor condiŃiilor naturale şi datorită activităŃii antropice;
• Stabilirea stării chimice pentru toate corpurile sau grupurile de corpuri de apă subterană
identificate a fi la risc de a nu atinge starea bună;
• Identificarea prezenŃei tendinŃelor importante şi continue de creştere a concentraŃiilor de
poluanŃi;
• Evaluarea schimbării (inversării) tendinŃelor în concentraŃia poluanŃilor în apele subterane;
• Stabilirea, proiectarea şi evaluarea programului de măsuri.
SecŃiunile/staŃiile de monitorizare pentru apele subterane din Bazinul hidrografic Mureş se
prezintă în Fig. 6.2. Parametrii monitorizaŃi şi frecvenŃele de monitorizare, inclusiv elementele de
calitate sunt prezentate în Tabelul 6.3.
Tabelul 6.3 Elementele şi frecvenŃele de monitorizare, în programul de supraveghere şi programul

operaŃional - ape subterane
Elemente Parametri FrecvenŃa
Program Program operaŃional
supraveghere
Elemente H 2-120/an 2-120/an
cantitative Q 2-12/an la izvoare 2-12/an la izvoare
Elemente oxigen 1/6 ani 2/an
fizico-chimice pH 1/6 ani 2/an
conductivitate 1/6 ani 2/an
azotaŃi 1/6 ani 2/an
amoniu 1/6 ani 2/an
oxidabilitate (CCO- 2/an
Mn) 1/6 ani
alcalinitate 1/6 ani 2/an
alŃi nutrienŃi (azotiŃi, 2/an
ortofosfaŃi) 1/6 ani
substanŃe prioritate şi 2/an
substanŃe prioritare
periculoase 1/6 ani
poluanŃi specifici 2/an
neprioritari 1/6 ani
alŃi poluanŃi şi 2/an
parametri (inclusiv
ionii majori) 1/6 ani
*frecvenŃa măsurătorilor de nivel la forajele reŃelei hidrogeologice naŃionale pentru apele

freatice este funcŃie de rezultatele analizei regimului de variaŃie al acestora (la 3, 6 sau 15
zile). Pentru forajele de adâncime frecvenŃa măsurătorilor de nivel va fi trimestrială. În
121
Elemente Parametri FrecvenŃa

Program Program operaŃional
supraveghere
cazul convenŃiilor internaŃionale pentru corpurile de apă transfrontaliere, elementele şi
frecvenŃa de monitorizare a forajelor situate în apropierea graniŃei este cea stabilită prin
convenŃiile şi acordurile internaŃionale la care România este parte. Programul S se
realizează cu o frecvenŃă de 1/6 ani, monitorizându-se atât parametri obligatorii (H/ Q,
oxigen, pH, conductivitate, azotaŃi, amoniu), ionii majori cât şi ceilalŃi parametri
menŃionaŃi în tabel funcŃie de utilizarea apei şi presiunile antropice. În cazul programului
supraveghere şi operaŃional (SO) se monitorizează parametri obligatorii precum şi alŃi
parametri funcŃie de categoria de risc, poluarea specifică, vulnerabilitatea la poluare,
convenŃii internaŃionale (CI) la care România este parte, existenŃa zonelor vulnerabile
(ZV), aplicându-se frecvenŃa de 2 ori/an. Pentru captările de apă potabilă frecvenŃa va fi de
4 ori/an, monitorizându-se parametri prevăzuŃi de Legea 458/2002 privind calitatea apei
potabile.
Monitorizarea cantitativă a corpurilor de apă subterană are ca scop principal validarea

caracterizării realizate în conformitate cu Articolul 5 şi a procedurii de evaluare a riscului de a nu
atinge starea cantitativă bună la nivelul tuturor corpurilor de apă subterană sau a grupurilor de
corpuri.
În bazinul hidrografic Mureş, au fost identificate un număr de 294 (286 foraje şi 8 izvoare) secŃiuni
monitorizate din punct de vedere cantitativ.
Monitorizarea calitativă (chimică)

În bazinul hidrografic Mureş, au fost identificate un număr de 91 secŃiuni
(forajelor/izvoarelor) monitorizate din punct de vedere calitativ, 88 foraje şi 3 izvoare.
Programul de supraveghere
La nivelul bazinului hidrografic Mureş, numărul secŃiunilor (forajelor/izvoarelor)
monitorizate din punct de vedere calitativ cu programul de supraveghere este de 37 (34 foraje, 3
izvoare, la care se adauga 27 foraje care au program de supraveghere si operational).
Programul operaŃional
La nivelul bazinului hidrografic Mureş, numărul secŃiunilor (forajelor/izvoarelor)
monitorizate din punct de vedere calitativ în programul operaŃional este de 27 (27 foraje, 0 izvoare).
122
123
6.1.3 Zone protejate
Corpurile de apă desemnate pentru captarea apei destinate consumului uman sunt considerate
zone protejate, conform articolului 6 şi Anexei IV din DCA,
De asemenea, în conformitate cu articolul 7 al DCA, Statele Membre trebuie să identifice toate

corpurile de apă utilizate sau care vor fi în viitor utilizate pentru captarea apei destinate consumului
uman, care furnizează, în medie, mai mult de 10 m3/zi sau deservesc mai mult de 50 de persoane.
De asemenea, Statele Membre trebuie să monitorizeze toate corpurile de apă care furnizează mai
mult de 100 m3/zi (in medie).
Pentru apele de suprafaŃă, în cadrul bazinului hidrografic Mureş au fost identificate un număr de
33 captări de apă, unde s-au stabilit secŃiuni de monitorizare în conformitate cu prevederile
Directivei Cadru.
Parametrii monitorizaŃi sunt cei definiŃi de Directiva 75/440/EEC şi Directiva 79/869/EEC. De

asemeni, DCA prevede monitorizarea substanŃelor prioritare şi altor substanŃe descărcate în cantităŃi
semnificative care ar putea afecta starea corpurilor de apă şi care sunt prevăzute în Directiva privind
calitatea apei potabile.
FrecvenŃa de prelevare şi analiză a probelor de apă de suprafaŃă utilizate pentru captarea apei
potabile e prezentată în tabelul următor:
Comunitate deservită FrecvenŃa

(locuitori)
<10.000 4/an
10.000-30.000 8/an
30.000 12/an
Pentru apele subterane, în bazinul hidrografic Mureş, au fost identificate un număr de 21 foraje
utilizate pentru monitorizarea captărilor de apă destinată consumului uman.
Referitor la parametrii şi frecvenŃa de monitorizare, se specifică faptul că:

• măsurătorile de niveluri în forajele de observaŃie ale ReŃelei Hidrogeologice NaŃionale
(situate în raza de influenŃă a acestor captări) se realizează odată la 3 -15 zile funcŃie de
regimul de variaŃie al nivelurilor;
• monitorizarea parametrilor fizico-chimici obligatorii, precum şi poluanŃii/parametrii
prevăzuŃi de Legea apei potabile 458/2002, modificată şi completată de Legea 311/2005
se efectuează de 4 ori pe an.
Referitor la alte tipuri de zone protejate, se specifică faptul că în bazinul hidrografic Mureş au fost
identificate următoarele categorii de secŃiuni:
o Pentru zone vulnerabile la nitraŃi, 24 secŃiuni pentru apele de suprafaŃă localizate în zone
vulnerabile şi 31 secŃiuni pentru apele subterane;
o Pentru zone destinate protecŃiei habitatelor sau speciilor unde menŃinerea sau
îmbunătăŃirea stării apei este un factor important 26 secŃiuni;
Parametrii şi frecvenŃele de monitorizare sunt cele prevăzute de legislaŃia în vigoare prezentată în
capitolul 5 “Identificarea şi cartarea zonelor protejate”.
124
6.2 Caracterizarea stării apelor

6.2.1 Ape de suprafaŃă
6.2.1.1 DefiniŃii normative şi principii
DCA defineşte în Art.2 starea apelor de suprafaŃă prin:
• starea ecologică
• starea chimică
Starea ecologică reprezintă structura şi funcŃionarea ecosistemelor acvatice, fiind definită în

conformitate cu prevederile Anexei V a DCA, prin elementele de calitate biologice, elemente
hidromorfologice şi fizico-chimice generale cu funcŃie de suport pentru cele biologice, precum şi
prin poluanŃii specifici (sintetici şi nesintetici).
Conceptul promovat de DCA privind starea apelor are la bază o abordare nouă, integratoare care
diferă fundamental de abordările anterioare în domeniul calităŃii apei în care elementele
hidromorfologice nu erau considerate, iar preponderenŃa revenea elementelor fizico-chimice.
Caracterizarea stării ecologice în conformitate cu cerinŃele DCA (transpuse în legislaŃia românească

prin Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare), se bazează pe un sistem
de clasificare în 5 clase, respectiv: foarte bună, bună, moderată, slabă şi proastă, definite şi
reprezentate în continuare.
Se remarcă faptul ca elementele biologice sunt luate în considerare în definirea tuturor celor 5 clase,
având la baza principiul conform căruia elementele biologice sunt integratorul tuturor tipurilor de
presiuni. Elementele fizico-chimice se iau în considerare în caracterizarea stării “foarte bună” şi
“bună”, iar cele hidromorfologice numai în caracterizarea stării “foarte bună”, în cazul celorlalte
stări neexistând o definire specifică a acestora.
125
În cazul poluanŃilor specifici sintetici starea ecologică foarte bună este definită prin valori apropiate
de zero sau cel puŃin sub limita de detecŃie a celor mai avansate tehnici analitice folosite. În cazul
poluanŃilor specifici nesintetici starea ecologică foarte bună este definită prin concentraŃii care
rămân în intervalul asociat în mod normal cu valorile de fond. Starea ecologică bună, atât pentru
poluanŃii specifici sintetici, cât şi pentru cei nesintetici este definită prin concentraŃii ce nu depăşesc
valorile standardelor de calitate pentru mediu; pentru poluanŃii specifici nesintetici aplicarea acestor
valori nu implică reducerea concentraŃiilor de poluanŃi sub nivelul fondului natural.
Clasificarea stării ecologice a apelor de suprafaŃă se bazează pe principiile prezentate în Fig. 6.3, iar
starea globală este determinată de cea mai defavorabilă situaŃie, luând în considerare starea
ecologică şi starea chimică.
126
Clasificarea şi încadrarea în cele 5 clase ecologice se realizează prin compararea valorilor

parametrilor monitorizaŃi specifici categoriilor de apă de suprafaŃă (Tab. 6.1 şi 6.2.) din secŃiunea
respectivă cu valorile parametrilor din secŃiunea de referinŃă sau cu alterări antropice minore. Acest
raport are valori intre 0 - 1, indicând o stare cu atât mai bună cu cât se apropie de 1. Transpunerea
definiŃiilor normative ale DCA pentru starea ecologică şi stabilirea celor 5 clase se bazează pe studii
ştiinŃifice.
Limitele dintre starea ecologică foarte bună/bună şi bună/moderată în cadrul sistemelor de

clasificare ecologică sunt componenta a procesului european de intercalibrare, asigurând corelarea
cu definiŃiile din Anexa V a DCA şi comparabilitatea acestora la nivel european (subcap. 3.2.1,
subcap. 3.2.3).
DCA defineşte starea chimică bună a apelor de suprafaŃă, ca fiind starea chimică atinsă de un corp
de apă la nivelul căruia concentraŃiile de poluanŃi nu depăşesc standardele de calitate pentru mediu,
stabilite în Anexa IX şi sub Art. 16(7), precum şi sub alte acte legislative Comunitare ce stabilesc
astfel de standarde.
Standardele de calitate pentru mediu (EQS) sunt definite drept concentraŃiile de poluanŃi ce nu
trebuie depăşite, pentru a se asigura o protecŃie a sănătăŃii umane şi a mediului. Corpurile de apă
care nu se conformează cu toate valorile standard de calitate pentru mediu se indică ca
neîndeplinind obiectivul de stare chimică bună. În evaluarea stării chimice, substanŃele prioritare
prezintă relevanŃă. În acest sens, Comisia Europeană a aprobat Directiva nr. 2008/105/EC privind
standardele de calitate pentru mediu în domeniul politicii apei şi care amendează DCA a Apei
(Anexa II a Directivei 2008/105/EC a înlocuit Anexa X a DCA) care prezintă valorile standard de
calitate pentru mediu pentru substanŃele prioritare şi alŃi poluanŃi (33 de substanŃe şi grupuri de
substanŃe sintetice şi nesintetice + 8 alŃi poluanŃi sintetici).
De asemenea DCA, introduce un concept nou privind starea corpurilor de apă puternic
modificate şi artificiale, reprezentată de potenŃialul ecologic şi de starea chimică.
În cazul corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale sunt definite 4 clase ale potenŃialului
ecologic, respectiv: potenŃial ecologic maxim şi bun, potenŃial ecologic moderat, potenŃial ecologic
slab, potenŃial ecologic prost.
127
Fig. 6.3 Schema de clasificare a stării ecologice
128
Elementele de calitate ale corpurilor de apă de suprafaŃă artificiale şi puternic modificate sunt acelea
aplicabile la oricare dintre categoriile de apă de suprafaŃă menŃionate anterior, valorile elementelor
biologice şi fizico-chimice pentru potenŃialul ecologic maxim, reflectând valorile asociate cu cel
mai comparabil tip de apă de suprafaŃă, ca urmare a condiŃiilor hidromorfologice care rezultă din
caracteristicile de corp de apă puternic modificat şi artificial.
În cazul poluanŃilor specifici sintetici şi nesintetici, precum şi pentru caracterizarea stării din punct
de vedere chimic, se aplică aceleaşi principii şi criterii ca în cazul corpurilor de apă naturale.
Neatingerea stării ecologice bune sau a potenŃialul ecologic bun de către corpurile de apă
naturale şi puternic modificate, respectiv artificiale datorită poluanŃilor specifici sintetici şi
nesintetici, se va reprezenta pe hartă printr-un punct negru.
6.2.1.2 Caracterizarea stării corpurilor de apă

Caracterizarea stării globale a corpurilor de apă naturale din b.h. hidrografic Mureş în
conformitate cu DCA a fost definită pe baza stării ecologice şi stării chimice.
Starea corpurilor de apă din b.h. Mureş este reactualizată pe baza sistemelor de clasificare şi
evaluare conforme cu prevederile DCA*.
Sistemul de clasificare şi evaluare al stării apelor în conformitate cu DCA este prezentat în

Anexa 6.1 a Planului NaŃional de Management.
Starea ecologică caracterizată pe baza principiului celei mai defavorabile situaŃii, a fost evaluată
prin utilizarea sistemelor de clasificare conforme cu prevederile DCA aplicabile:
elementelor biologice: râuri - fitoplancton, macronevertebrate bentice şi faună piscicolă;
lacuri – fitoplancton.
pentru fitoplancton, macronevertebrate bentice şi faună piscicolă au fost stabilite valori
caracteristice celor 5 clase de calitate şi au fost definite rapoartele de calitate ecologică,
specifice tipurilor RO01- RO16 (prezentate în Anexa).
Pentru macronevertebrate au fost stabilite valori caracteristice celor 5 clase de calitate şi au
fost definite rapoartele de calitate ecologică şi pentru tipurile RO17- RO20 (prezentate în Anexă).
* elaborarea sistemului de clasificare şi evaluare globală a stării apelor a fost realizată de către
Institutul NaŃional de Cercetare-Dezvoltare pentru ProtecŃia Mediului – ICIM Bucureşti si
colaboratorii, Institutul NaŃional de Cercetare-Dezvoltare Marina “Grigore Antipa” – ConstanŃa
elementelor fizico – chimice:
129
- elemente fizico-chimice generale: râuri - condiŃii termice (temperatura apei), condiŃii de

oxigenare (oxigen dizolvat), starea acidifierii (pH), nutrienŃi (N-NH4, N-NO2, N-NO3, P-
PO4, P total); lacuri – condiŃii de oxigenare (oxigen dizolvat) şi nutrienŃi (fosfor total).
- poluanŃi specifici: râuri, lacuri: Zn, Cu, As, Cr, toluen, acenaften, xilen, fenoli, PCB.
Pentru elementele fizico-chimice generale şi poluanŃii specifici au fost stabilite valorile
limită şi metodologiile necesare evaluării stării ecologice, pe baza cărora se realizează încadrarea în
3 clase de calitate (foarte bună, bună şi moderată) pentru tipurile prezentate în Anexa 6.1 a Planului
NaŃional de Management.
Elementele hidromorfologice sunt considerate numai în evaluarea stării ecologice foarte bune, fiind
specifice categoriei corpului de apă:
pentru râuri - regimul hidrologic (nivelul şi debitul apei), conectivitatea cu corpurile de apă
subterană, continuitatea râului), parametri morfologici (variaŃia adâncimii şi lăŃimii râului,
structura şi substratul patului albiei, structura zonei riverane)
pentru lacurile naturale: parametrii hidromorfologici (modificare amplitudine maximă a
variaŃiilor de nivel (m) ∆Hnat/∆Hmod, modificarea frecvenŃei variaŃiilor de nivel semnificative
fnat/fmod, conectivitate ape subterane, coeficient de dragare Kd, structură zonă riverană,
coeficient consolidare maluri Kmal)
La evaluarea stării chimice se are în vedere conformarea cu valorile standard de calitate pentru
mediu pentru substanŃele prioritare definite de Directiva 2008/105/EC în Anexa I – partea A, atât
pentru valoarea medie cât şi pentru valoarea concentraŃiei maxime admise.
Starea chimică este determinată de cea mai defavorabilă situaŃie. Orice depăşire a standardelor de
calitate mediu conduce la neconformare şi la neatingerea obiectivelor de stare bună. Pentru
evaluarea conformării substanŃelor prioritare nesintetice (metale grele) s-a elaborat metodologia de
definire a valorilor fondului natural şi a standardelor de calitate specifice, aceasta fiind aplicată
corpurilor de apă care prezintă o astfel de caracteristică. Prin utilizarea elementelor de calitate
menŃionate anterior şi a unor abordări metodologice specifice (prezentate în Anexa 6.1 a Planului
NaŃional de Management) pentru corpurile de apă din bazinul hidrografic Mureş, caracterizarea
stării globale a evidenŃiat că din 561 corpuri de apă (natural, puternic modificat şi artificial) 447
corpuri de apă (79,68%) ating starea foarte bună/potenŃialul ecologic maxim şi bună/potenŃialul
ecologic bun (434 râuri naturale/râuri modificate/canale, 14 lacuri naturale/acumulări), iar 114
corpuri de apă (20,32%) nu ating starea bună (111 râuri naturale/râuri modificate/canale, 3
acumulări). Evaluarea corpurilor de apă care au asociate două tipuri (RO16 şi un tip de corp de apă
nepermanent corespunzător) s-a făcut pentru tipul RO16.
Starea corpurilor de apă din actualul plan de management evaluată pe baza respectivelor
elemente de calitate reprezintă starea de la care se va evalua aplicarea principiului
“nedeteriorării stării“ corpurilor de apă (evaluarea se va realiza prin utilizarea datelor de
monitoring, a instrumentelor de modelare, etc.). Deteriorarea stării corpurilor de apă se va permite
numai cu respectarea cerinŃelor şi prevederilor Art. 4.7 al DCA, pentru cazuri specifice.
Râuri
Starea ecologică a corpurilor de apă (râuri) este reprezentată în Fig. 6.3.1 şi Fig. 6.3.2, indicând
că din 443 corpuri de apă:
• 398 corpuri de apă (89,84%) sunt în stare ecologică bună
• 43 corpuri de apă (9,71%) sunt în stare ecologică moderată
• 2 corpuri de apă (0,45%) sunt stare ecologică proastă.
130
Fig. 6.3.1 - Starea ecologică a corpurilor de apă - râuri din bazinul hidrografic Mureş
Starea corpurilor de apă pe baza elementelor biologice investigate corespunzătoare celor 5

clase de calitate se prezintă astfel (Fig. 6.3.3):
• 86 corpuri de apă (19,41%) sunt în stare foarte bună
• 331 corpuri de apă (74,72%) sunt în stare bună
• 24 corpuri de apă (5,42%) sunt în stare moderată
• 2 corpuri de apă (0,45%) sunt în stare proastă
Fig. 6.3.3 Starea corpurilor de apă (râuri) pe baza elementelor biologice din bazinul hidrografic
Mureş
131
132
Analiza efectuată indică faptul că majoritatea corpurilor de apă 63% nu ating starea bună datorită
ihtiofaunei, urmate de macronevertebrate bentice 37%. Dintre acestea, pentru 5 (19%) corpuri de
apă au fost utilizate date de monitoring a elementelor biologice în caracterizarea stării apelor, iar
pentru restul de 21 (81%) de corpuri de apă, s-a realizat o evaluarea globală a stării apelor pe baza
analizei de risc.
În evaluarea stării corpurilor de apă aparŃinând tipurilor RO01-RO05, elementul biologic

determinant pentru starea elementelor biologice de calitate este macrozoobentosul şi ihtiofauna,
fitoplanctonul având numai valoare orientativă.
Referitor la macronevertebratele bentice, limitele dintre starea ecologică foarte bună/bună şi

bună/moderată pentru un număr de 1 corp de apă (un corp de apă pentru starea bună/
moderată) sunt componentă a procesului european de intercalibrare, în scopul de a a asigura
corelarea cu definiŃiile normative din Anexa V a DCA şi comparabilitatea acestora la nivel
european.
Valorile caracteristice rapoartelor de calitate ecologică şi clasele de calitate pentru
macronevertebrate au fost raportate pentru un număr de 7 corpuri de apă din bazinul
hidrografic Mureş în cadrul exerciŃiul test de raportare către AgenŃia Europeană de Mediu
(august 2009), cu scopul de a analiza comparabilitatea datelor la nivel european şi a
eficientiŃa procesul de intercalibrare.
Caracterizarea stării ecologice a corpurilor de apă pentru care au fost utilizate date de
monitoring şi/sau principiul grupării corpurilor de apă, prezintă un nivel de confidenŃă mediu,
ce a fost evaluat pe baza criteriilor specifice claselor de confidenŃă definite în concordanŃă cu
cele utilizate în evaluarea stării apelor în cadrul Planului de Management al Districtului Dunării
(realizat sub coordonarea Comisiei InternaŃionale pentru ProtecŃia Fluviului Dunărea).
Se menŃionează că pentru 2 corpuri (0,7 %), evaluarea stării s-a realizat pe baza analizei de
risc reactualizate (utilizând informaŃii referitoare la prezenŃa/absenŃa presiunilor chimice şi
hidromorfologice) datorită inexistenŃei datelor de monitoring şi imposibilităŃii aplicării
principiului „grupării” corpurilor de apă (consecinŃă a caracteristicilor diferite). Evaluarea
stării corpurilor de apă în aceste cazuri a înregistrat un grad de confidenŃă scăzut.
Pentru corpurile de apă nepermanente (râuri) evaluarea stării ecologice s-a realizat pe baza
macrozoobentosului, precum şi pe baza elementelor fizico-chimice şi hidromorfologice
menŃionate anterior. Dintre acestea, pentru un număr de 6 corpuri de apă reprezentând 2,5%, au
fost utilizate date de monitoring şi/sau principiul grupării corpurilor de apă în caracterizarea
stării ecologice, nivelul de confidenŃă fiind mediu. În cazurile în care pentru caracterizarea
stării s-a utilizat analiza de risc reactualizată (utilizând informaŃii referitoare la prezenŃa/absenŃa
presiunilor chimice şi hidromorfologice) datorită inexistenŃei datelor de monitoring şi
imposibilităŃii aplicării principiului „grupării” corpurilor de apă (consecinŃa a caracteristicilor
diferite), nivelul de confidenŃă s-a considerat scăzut pentru un număr de 176 corpuri de apă
nepermanente, reprezentând 73%
În evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă (râuri) nu au fost incluse date şi informaŃii
privind microfitobentosul şi macrofitele acvatice, sistemele de evaluare şi caracterizare a stării
corpurilor pe baza acestor elemente fiind în curs de elaborare. Acelaşi lucru este valabil şi
pentru elementele fizico-chimice neabordate (ex. salinitate, alŃi poluanŃi specifici). În cadrul
procesului de reactualizare a raportării Articolului 5 al DCA sau a altor raportări specifice,
starea corpurilor de apă urmează să fie reevaluată şi pe baza acestor elemente.
Pentru starea chimică, analiza efectuată indică faptul că în bazinul hidrografic Mureş din totalul de
443 corpuri de apă râuri, 1 corp (0,2%) nu atinge starea bună.
133
Fig. 6.3.4 Starea chimică a corpurilor de apă – râuri din b.h. Mureş
Lacuri naturale
Starea ecologică a lacurilor naturale (Fig. 6.3.2, Fig. 6.3.4) s-a bazat pe analiza
fitoplanctonului (considerat element reprezentativ), a parametrilor fizico-chimici generali şi a
poluanŃilor specifici, în bazinul hidrografic Mureş din totalul de 3 corpuri de apă - lacuri
naturale:
• 3 corpuri de apă (100%) sunt în starea ecologică foarte bună
Din 3 lacuri naturale, pentru 2 (67%), evaluarea stării s-a realizat pe baza analizei de risc
reactualizate (utilizând informaŃii referitoare la prezenŃa/absenŃa presiunilor chimice şi
hidromorfologice) datorită inexistenŃei datelor de monitoring şi imposibilităŃii aplicării principiului
„grupării corpurilor de apă” (consecinŃa a existenŃei unor caracteristici diferite), caracterizarea stării
acestor corpuri de apă realizându-se cu un grad de confidenŃă scăzut. Pentru starea ecologică foarte
bună au fost evaluaŃi şi parametrii hidromorfologici.
Pentru celalalte corpuri de apă (lacuri naturale) pentru a căror caracterizare a stării ecologice au
fost utilizate date de monitoring şi/sau principiul grupării corpurilor de apă, nivelul de confidenŃă
este mediu.
134
135
Fig. 6.3.6 Starea ecologică a corpurilor de apă - lacuri naturale din bazinul hidrografic Mureş
În evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă nu au fost incluse date şi informaŃii privind
celelalte elemente biologice şi fizico-chimice, sistemele de evaluare şi caracterizare a stării
corpurilor pe baza acestor elemente fiind în curs de elaborare. În cadrul procesului de reactualizare
a raportării Articolului 5 al DCA sau a altor raportări specifice, starea corpurilor de apă urmează să
fie reevaluată şi pe baza elementelor neabordate în actualul proiect al planului de management.
SituaŃia stării chimice a corpurilor de apă - lacuri naturale din bazinul hidrografic Mureş este
prezentată în Fig. 6.3.7.
Fig. 6.3.7 Starea chimică a corpurilor de apă – lacuri în bazinul hidrografic Mureş
Corpuri de apă puternic modificate şi artificiale

Corpurile de apă desemnate puternic modificate şi corpurile artificiale sunt clasificate în
funcŃie de potenŃialul ecologic şi starea chimică.
Pentru stabilirea potenŃialului ecologic există 2 metode la nivel european:

1. metoda Praga prin care potenŃialul ecologic bun este definit ca fiind starea la care se
ajunge prin implementarea măsurilor de reducere (atenuare) care nu au efecte negative
semnificative asupra folosinŃelor şi asupra mediului, precum şi pe cele cu eficienŃa ecologică
scăzută
2. definirea valorilor elementelor biologice de calitate relevante
136
Valorile elementelor biologice de calitate la potenŃial ecologic maxim (PEM) reflectă, “pe cât posibil,
pe acelea asociate cu cel mai apropiat tip de corp de apă de suprafaŃă comparabil, date fiind
condiŃiile fizice ce rezultă din caracteristicile artificiale sau puternic modificate ale corpului de apă”.
DefiniŃia relevă faptul că valorile biologice ale PEM (a) depind de condiŃiile hidromorfologice ale
PEM şi (b) pot fi diferite de acelea ale oricărui tip de corp de apă de suprafaŃă natural deoarece nici un
astfel de tip natural nu este în totalitate comparabil.
DCA defineşte condiŃiile hidromorfologice ale PEM ca fiind acelea „compatibile doar cu impactul
asupra corpurilor de apă care rezultă din caracteristicile artificiale sau puternic modificate ale
corpului de apă din momentul în care au fost luate toate măsurile de reducere (atenuare) a
impactului acestora pentru a asigura cea mai bună apropiere de continuitatea ecologică, în special
cu privire la migrarea faunei şi la locurile adecvate (habitate) pentru depunerea icrelor şi
reproducere”.
Măsurile de reducere la care se face referire în definiŃia condiŃiilor hidromorfologice ale PEM se
limitează la cele care nu vor avea un efect negativ semnificativ asupra mediului şi
folosinŃei/folosinŃelor care sunt dependente de caracteristicile modificate.
Caracterizarea potenŃialului ecologic pentru corpurile puternic modificate şi artificiale (râuri,

lacuri de acumulare) din bazinul hidrografic Mureş are la bază aplicarea principiului “celei mai
defavorabile situaŃii” dintre elementele biologice şi fizico-chimice relevante.
Râuri
În cazul râurilor, caracterizarea potenŃialul ecologic (Fig. 6.3.2) s-a bazat pe analiza
macronevertebratelor bentice, pe existenŃa speciilor de peşti migratori, a elementelor fizico-chimice
generale şi a poluanŃilor specifici, constatându-se că din 95 corpuri de apă puternic modificate din
b.h. Mureş, 33 (35%) ating potenŃialul ecologic maxim şi bun şi 62 (65%) ating potenŃialul ecologic
moderat*.
Pentru aceste corpuri de apă caracterizarea potenŃialului ecologic s-a realizat cu un grad de
confidenta scăzut, ce a fost determinat de utilizarea unui singur element biologic în procesul de
evaluare.
Evaluarea din punct de vedere al elementelor fizico-chimice pentru corpurile de apă puternic
modificate (râuri) şi artificiale a avut în vedere aceeaşi abordare şi limite ca şi în cazul corpurilor de
apă naturale.
Evaluarea stării chimice s-a realizat urmând aceeaşi metodologie ca şi în cazul celorlalte categorii
de corpuri de apa.
În cadrul bazinului hidrografic Mureş din totalul de 95 corpuri de apă puternic modificate-râuri, 88
(93%) ating starea chimică bună.
Lacuri de acumulare
PotenŃialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate pe baza fitoplanctonului, a
prezentei faunei piscicole migratoare, a parametrilor fizico-chimici generali şi ai poluanŃilor
specifici, corespunzătoare claselor de potenŃial definite se prezintă astfel (Fig. 6.3.2):
• 11 corpuri de apă (79%) ating potenŃialul ecologic maxim şi bun
• 3 corpuri de apă (21%) ating potenŃialul ecologic moderat
137
În cazul lacurilor de acumulare, evaluarea potenŃialului ecologic s-a realizat având în vedere
elementele fizico-chimice generale: condiŃii de oxigenare (oxigen dizolvat), nutrienŃi (fosfor total)
şi starea acidifierii (pH) în conformitate cu metodologiile din Anexa 6.1.3.A a Planului NaŃional de
Management.
Evaluarea pe baza poluanŃilor specifici s-a realizat ca şi pentru celelalte categorii de corpuri de apă.
Din punct de vedere al stării chimice evaluarea s-a făcut în acelaşi mod cu cea efectuată pentru
corpurile de apă naturale, având aceleaşi obiective, respectiv standardele de mediu definite de
Directiva 2008/105/CE. În cadrul bazinului hidrografic Mureş din totalul de 14 corpuri de apă
puternic modificate-lacuri de acumulare, 14 corpuri (100 %) ating starea chimică bună.
Pentru 6 corpuri de apă artificiale din bazinul hidrografic Mureş (Fig. 6.3.2) s-a constatat
că:
• 3 corpuri de apă (50%) ating potenŃialul ecologic maxim şi bun
• 3 corpuri de apă (50%) ating potenŃialul ecologic moderat
De asemenea, starea chimică bună a corpurilor de apă artificiale a fost atinsă în 6 corpuri de apă
artificiale (100%). Caracterizarea potenŃialului ecologic al lacurilor de acumulare are grad de
confidenŃă mediu, iar al corpurilor de apă artificiale un grad de confidenŃă redus.
6.2.1.3 ConfidenŃa evaluării stării

DCA în Anexa V prevede necesitatea prezentării nivelului de confidenŃă şi precizie al rezultatelor
furnizate de programele de monitoring.
În acest sens au fost definite 3 nivele (clase) de confidenŃă pentru sistemul de evaluare al stării
apelor de suprafaŃă, în concordanŃă cu cele utilizate în evaluarea stării apelor în cadrul Planului de
Management al Districtului Dunării. Cele 3 clase de confidenŃă pentru starea ecologică şi starea
chimică sunt definite astfel: mare, medie şi scăzută.
138
Starea ecologică
139
140
Starea chimică
Nivelele de confidenŃă atinse în evaluarea stării ecologice şi chimice sunt ilustrate în Fig. 6.3.2 şi
Fig. 6.3.5.
141
6.2.2 Ape subterane
În cazul corpurilor de apă subterană, DCA defineşte starea cantitativă, precum şi starea
calitativă (chimică).
Starea cantitativă
Conform Anexei V din DCA, starea bună din punct de vedere cantitativ a apei subterane are loc
atunci când nivelul apei subterane în corpul de apă subterană este astfel încât resursele de apă
subterană disponibile nu sunt depăşite de rata de captare medie anuală pe termen lung.
Pentru evaluarea stării cantitative a corpurilor de apă subterană s-au utilizat recomandările ghidului
European în domeniu, elaborat în cadrul Strategiei Comune de Implementare a DCA.
Astfel, au fost utilizate criteriile următoare:

bilanŃul hidric
conexiunea cu apele de suprafaŃă
influenŃa asupra ecosistemelor terestre dependente de apă subterană
intruziunea apei saline sau a altor intruziuni
Prin aplicarea acestor criterii în evaluarea stării cantitative a corpurilor de apă subterană a rezultat
faptul că toate corpurile de apă subterană delimitate sunt în stare cantitativă bună.
Starea calitativă (chimică)

Metodologia evaluării stării corpurilor de apă subterană a urmat, în general, recomandările
documentului „Îndrumar asupra stării apelor subterane şi evaluării tendinŃelor” realizat de Grupul
de Lucru C – Ape Subterane al Comisiei Europene. Evaluarea stării corpurilor de apă subterană s-a
realizat pe baza comparării analizelor chimice efectuate în anii 2007 şi 2006 cu valorile prag (TV),
valori ce au fost determinate pentru fiecare corp de apă subterană în parte (prezentate în
subcapitolul 7.2).
Primul pas al metodologiei adoptate a fost verificarea depăşirii TV. În cazul în care nu au fost
înregistrate depăşiri ale TV corpul de apă subterană a fost considerat ca fiind în stare chimică bună.
În cazul în care s-au înregistrat depăşiri ale acestor valori, pentru evaluarea stării au fost efectuate
următoarele teste recomandate de documentul amintit:
• Evaluarea generală a stării chimice: a fost realizată agregarea datelor şi s-a verificat
dacă suprafaŃa pe care se înregistrează depăşirile este sau nu mai mare de 20% din
suprafaŃa totală a corpului de apă subterană. Dacă suprafaŃa afectată a depăşit
valoarea de 20% din suprafaŃa corpului, corpul a fost considerat în stare chimică
slabă din punct de vedere a acestui test;
• Testul intruziunilor saline sau de altă natură: acest test a fost considerat ca nefiind
relevant pentru corpurile de apă subterană din spaŃiul hidrografic Mureş;
• Testul diminuării stării chimice sau ecologice a apelor de suprafaŃă asociate datorate
transferului de poluanŃi din corpurile de apă subterană: în cadrul acestui test s-a
verificat dacă depăşirile TV s-au înregistrat în zone unde poluanŃii ar putea fi
transferaŃi către apele de suprafaŃă. Dacă încărcarea de poluant transferată din corpul
de apă subterană către corpul de apă de suprafaŃă nu depăşeşte 50% din încărcarea
totală a acestuia din urmă, corpul a fost considerat ca fiind în stare chimică bună din
punct de vedere a acestui test;
• Testul afectării Ecosistemelor Terestre Dependente de Apele Subterane: În cadrul
acestui test s-a verificat dacă există ecosisteme terestre dependente de apă subterană
şi care prezintă deteriorări semnificative. Dacă nu există ecosisteme terestre
dependente de apele subterane deteriorate în zonele cu depăşiri ale TV din cadrul
corpurilor de apă subterană sau deteriorarea lor nu se datorează încărcăturii de
142
poluant transferată către ecosistem, corpul de apă subterană a fost considerat în stare
chimică bună din punct de vedere a acestui test;
• Testul îndeplinirii cerinŃelor articolului 7(3) al DCA. S-a verificat dacă există dovada
creşterii necesităŃii de tratare a apei subterane captate ca urmare a depăşirilor
înregistrate, caz în care corpul a fost considerat ca fiind în stare chimică slabă din
punct de vedere al acestui test.
În final, pentru a considera corpul de apă subterană în stare chimică bună a fost necesar ca toate
testele efectuate să arate starea chimică bună a acestuia.
În cadrul spaŃiului hidrografic Mureş evaluarea a fost făcută pentru toate cele 24 corpuri de apă
subterană delimitate în acest spaŃiu hidrografic (Fig. 6.3.8).
ROMU01 – Depresiunea Gheorghieni

În anul 2007 calitatea apei din corpul de apă subterană ROMU01 a fost monitorizată prin analizarea
probelor de apă recoltate dintr-un singur foraj (Joseni) aparŃinând ReŃelei hidrogeologice naŃionale.
Deoarece nu au fost înregistrate depăşiri ale valorilor de prag, se consideră că acest corp de apă
subterană se află, din punct de vedere calitativ, în stare bună.
ROMU02 – Lunca şi terasele râului Arieş

Acest corp de apă subterană a fost monitorizat în anul 2007, din punct de vedere calitativ, prin
analizarea probelor de apă recoltate dintr-un singur foraj aparŃinând ReŃelei hidrogeologice
naŃionale.
Se consideră că corpul de apă subterană ROMU02 este, din punct de vedere calitativ, în stare bună,
neînregistrându-se depăşiri ale valorilor de prag.
ROMU03- Lunca şi terasele Mureşului superior

Rezultatele analizelor chimice efectuate în anul 2007 pe probe de apă recoltate din forajele ReŃelei
hidrogeologice naŃionale arată depăşiri ale valorilor de prag la indicatorii NH4 (Crăieşti, Sânpaul,
Cristeşti, Sângeorgiu), NO3 (Cuci, Zau, Cristeşti), SO4 (Totoi, Lunca Mureşului, Cristeşti) şi NO2
(Cristeşti) în 10 puncte de observaŃie din totalul de 23. Local apar valori ridicate la indicatorul
cloruri (Sâncrai, Remetea, Cristeşti).
DistribuŃia punctelor de monitorizare cu depăşiri este relativ uniformă pe aria de dezvoltare a

corpului de apă subterană, ceea ce determină considerarea corpului ROMU03 ca fiind, din punct de
vedere calitativ, în stare slabă, pentru NO3 şi NH4 şi cu depăşiri locale la SO4 şi NO2.
MenŃionăm că acest corp de apă subterană a fost declarat la risc pentru aceiaşi indicatori şi în anul
2003 (Bretotean et al., 2006).
ROMU04 – Lunca şi terasele râului Târnava Mică

Calitatea apei din acest corp de apă subterană a fost monitorizată în anul 2007 prin analizarea
probelor recoltate din 6 foraje aparŃinând ReŃelei hidrogeologice naŃionale.
Pe baza rezultatelor analizelor şi a distribuŃiei punctelor de monitorizare pe suprafaŃa corpului de

apă subterană se consideră că acesta se află, din punct de vedere calitativ, în stare bună, cu depăşiri
locale ale valorilor de prag la indicatorul SO4 (Blaj, Bahnea).
143
144
ROMU05 – Lunca şi terasele râului Târnava Mare

În anul 2007 calitatea apei subterane din acest corp a fost monitorizată în 10 foraje aparŃinând
ReŃelei hidrogeologice naŃionale.
Rezultatele analizelor chimice au pus în evidenŃă două situaŃii distincte: în partea vestică a corpului
de apă subterană, între Mediaş şi MihalŃ, în toate forajele s-au înregistrat depăşiri ale valorilor de
prag la indicatorii NO3 (Mediaş, MihalŃ), SO4 (Blaj, Copşa Mică), NH4 (Copşa Mică) şi PO4 (Copşa
Mică). În partea estică a corpului de apă subterană nu s-au înregistrat, în nici un punct de
monitorizare, depăşiri ale valorilor de prag la indicatorii analizaŃi.
Pe baza acestor date se consideră că în general, din punct de vedere calitativ, corpul de apă
subterană ROMU05 se află în stare bună, cu excepŃia zonei vestice, cuprinse între Mediaş şi MihalŃ,
care se află în stare calitativă slabă pentru indicatorii NO3, NH4 şi cu depăşiri locale la SO4 şi PO4.
ROMU06 – Brădeşti (MunŃii Trascău)

Pentru acest corp de apă subterană nu au fost suficiente date pentru determinarea fondului natural şi,
implicit, a valorilor de prag.
În anul 2007 au fost analizate probe de apă recoltate din izvorul Poarta Cheii, rezultatele acestora
arătând că nu există depăşiri ale concentraŃiei maxim admise conform Legii 458/2002 modificată şi
completată cu Legea 311/2004, la nici un indicator analizat.
Pe baza acestor rezultate şi a faptului că acest corp de apă subterană se dezvoltă în zonă montană,
unde există o protecŃie naturală împotriva unor activităŃi antropice potenŃial poluante, se consideră
că acesta se află, din punct de vedere calitativ, în stare bună.
ROMU07 – Culoarul râului Mureş (Alba Iulia – Lipova)

În anul 2007 calitatea apei subterane din corpul ROMU07 a fost monitorizată prin analizarea
probelor de apă recoltate din 16 foraje aparŃinând ReŃelei hidrogeologice naŃionale.
Rezultatele analizelor chimice au arătat depăşiri ale valorilor de prag în două puncte de
monitorizare, la indicatorii NO3 (Şoimuş) şi SO4 (Alba Iulia).
Pe baza acestor rezultate şi a distribuŃiei punctelor de monitorizare pe suprafaŃa corpului de apă

subterană se consideră că acesta se află, din punct de vedere calitativ, în stare bună, cu depăşiri
locale ale valorilor de prag la indicatorii şi în punctele menŃionate.
ROMU08 – Cugir (MunŃii Sebeşului)

În anul 2007 nu a fost monitorizată calitatea apei subterane, dar deoarece acest corp de apă
subterană se dezvoltă în zonă montană, unde există o protecŃie naturală împotriva unor activităŃi
antropice potenŃial poluante, se consideră că acesta se află, din punct de vedere calitativ, în stare
bună.
ROMU09 – Poieni (MunŃii Metaliferi)

145
bună.
ROMU10 – Abrud (MunŃii Metaliferi)

bună.
ROMU11 – Rapolt (MunŃii Metaliferi)

bună.
ROMU12 – Bretelin (MunŃii Poiana Ruscă)

bună.
ROMU13 – Lăpuşnic (MunŃii Poiana Ruscă)

bună.
ROMU14 – Lelese (MunŃii Poiana Ruscă)

bună.
146
ROMU15 – Răchitova (MunŃii Poiana Ruscă)

bună.
ROMU16 – Depresiunea HaŃeg

În anul 2007 calitatea apei subterane din acest corp nu a fost monitorizată. În anul 2006 au fost
analizate probe de apă recoltate din trei foraje (HaŃeg) aparŃinând ReŃelei hidrogeologice naŃionale,
neîregistrându-se depăşiri ale valorilor de prag la nici un indicator analizat.
Pe baza acestor informaŃii, se consideră că acest corp de apă subterană se află, din punct de vedere
calitativ, în stare bună.
ROMU17 – Zeicani (MunŃii Tarcu)

În anul 2007 au fost analizate probe de apă recoltate din izvorul DumbrăviŃa, rezultatele acestora
arătând că nu există depăşiri ale concentraŃiei maxim admise conform Legii 458/2002 modificată şi
ROMU18 – Pecuiu (MunŃii Retezat)

În anul 2007 au fost analizate probe de apă recoltate din izvorul Gorgan, rezultatele acestora arătând
că nu există depăşiri ale concentraŃiei maxim admise conform Legii 458/2002 modificată şi
ROMU19 – Ohaba Ponor (MunŃii Sureanu)

implicit, a valorilor de prag. În anul 2007 nu a fost monitorizată calitatea apei subterane, dar
deoarece acest corp de apă subterană se dezvoltă în zonă montană, unde există o protecŃie naturală
împotriva unor activităŃi antropice potenŃial poluante, se consideră că acesta se află, din punct de
vedere calitativ, în stare bună.
ROMU20 – Conul aluvial Mureş (Pleistocen superior – Holocen)

În anul 2007 monitorizarea calităŃii apei din acest corp de apă subterană a fost realizată prin
analizarea probelor recoltate din 36 foraje aparŃinând ReŃelei hidrogeologice naŃionale şi 3 foraje de
urmărire a poluării de la Combinatul de Îngrăşăminte Chimice Arad.
147
Au fost înregistrate, în 14 puncte de monitorizare, depăşiri ale valorilor de prag la indicatorii NO3
(Aradul Nou, Livada, Semlac, Bodrog, Cenad, Horia, Nădlac, 2 foraje de urmărire a poluării de la
CICH Arad), SO4 (Cenad, Nădlac), NH4 (1 foraj de urmărire a poluării de la CICH Arad) şi PO4
(Sânicolaul Mare). Pe baza acestor rezultate şi a distribuŃiei punctelor de monitorizare pe suprafaŃa
corpului de apă subterană, se consideră că acesta se află, din punct de vedere calitativ, în stare slabă
pentru NO3 şi cu depăşiri locale la SO4, NH4 şi PO4.
ROMU21 – Depresiunea Gheorghieni (de adâncime)

Acest corp de apă subterană nu a fost monitorizat din punct de vedere calitativ în perioada 2006 –
2008, dar având în vedere că acest corp de apă subterană se află sub presiune, se consideră că se
află în stare bună.
ROMU22 – Conul aluvial al Mureşului (Pleistocen inferior-mediu)

În anul 2007 calitatea apei subterane a fost monitorizată în două foraje aparŃinând ReŃelei
hidrogeologice naŃionale, înregistrându-se depăşiri ale valorilor de prag la indicatorul NH4 în forajul
de la Ghioroc.
Pentru evaluarea stării calitative au fost analizate şi rezultatele analizelor chimice efectuate de
operatorii fronturilor de captare ce exploatează apă subterană din acest corp (fronturile de captare
Arad Nord, Mândruloc, Pecica, Nădlac şi Iratoşu).
Au fost înregistrate depăşiri ale valorilor de prag la indicatorul As în 4 din cele 6 foraje ale frontului
de captare Pecica. Trebuie menŃionat că în forajele care au efectuat 3 analize în anul 2007,
concentraŃia de As scade progresiv de la începutul anului către sfârşitul acestuia.
La frontul de captare Arad Nord în anul 2007 a fost înregistrată o singură depăşire a valorilor de
prag la indicatorul NH4 în forajul F14.
Analizele chimice efectuate în forajele fronturilor de captare menŃionate au pus în evidenŃă şi valori
relativ ridicate la Fe şi Mn.
Pe baza datelor de chimism analizate şi a distribuŃiei punctelor de unde provin aceste date, se
consideră că, din punct de vedere calitativ, corpul de apă subterană ROMU22 se află în stare bună.
Depăşirile valorii de prag la As şi valorile relativ ridicate ale concentraŃiei indicatorilor Fe şi Mn se

datorează fondului natural, care local prezintă valori mai mari.
ROMU23 – Tg.Mureş – Reghin

Acest corp de apă subterană nu a fost monitorizat din punct de vedere calitativ în anul 2007, dar
având în vedere faptul că este un corp de apă subterană sub presiune şi că beneficiază de un grad de
protecŃie bun şi foarte bun datorită grosimii şi litologiei depozitelor acoperitoare, se consideră că
acesta se află, din punct de vedere calitativ, în stare bună.
ROMU24 – Depresiunea Transilvaniei

Acest corp de apă subterană nu a fost monitorizat din punct de vedere calitativ în anul 2007, dar
având în vedere faptul că este un corp de apă subterană sub presiune şi că beneficiază de un grad de
protecŃie bun şi foarte bun datorită grosimii şi litologiei depozitelor acoperitoare, se consideră că
acesta se află, din punct de vedere calitativ, în stare bună.
148
6.2.3 Zone protejate
Zonele de protecŃie pentru captările de apă destinate potabilizării.

Evaluarea stării calităŃii apelor de suprafaŃă destinate captărilor pentru producerea de apă potabilă se
realizează conform Hotărârii de Guvern nr. 100/2002 pentru aprobarea normelor de calitate pe
care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaŃă utilizate pentru potabilizare şi a Normativului
privind metodele de măsurare şi frecvenŃa de prelevare şi analiză a probelor din apele de suprafaŃă
destinate producerii de apă potabilă (NTPA 013/2002), cu modificările şi completările ulterioare.
Conform NTPA 013/2002, apele de suprafaŃă destinate potabilizării sunt clasificate, în funcŃie de
valorile limită, în trei categorii: A1, A2 şi A3, în funcŃie de caracteristicile fizice, chimice şi
microbiologice, astfel fiecărei categorii de apă corespunzându-i o tehnologie standard adecvată de
tratare.
În anul 2007 în Bazinul Hidrografic Mureş au fost monitorizate 34 de secŃiuni pentru apă de
suprafaŃă destinată captărilor pentru producerea de apă potabilă din care 34 de secŃiuni îndeplinesc
condiŃiile impuse de NTPA 013/2002, aşa cum se poate observa în Tabelul 6.4.
Tabelul 6.4. SituaŃia sintetică privind caracterizarea apei de suprafaŃă destinată potabilizării (în
secŃiunile monitorizate) în bazinul hidrografic Mureş
Debit
Categoria
PopulaŃia
mediu
deservită
de calitate
Nr. Nume secŃiune Sursa de prelevat Indicatori
conform
crt. de prelevare apă în anul depăşiŃi
HG
2007
100/2002
m3/zi
Şumuleul
1 Priza Ciumani 1161,64 1324 A2 CCO
Mare
2 Priza Gheorgheni Belcina 7926 18200 A1 -
3 Priza TopliŃa TopliŃa 2887,67 8000 A2 Amoniu
Priza Lunca
4 Ilva 131,5 1200 A2 MTS, CCO
Bradului
Priza Bistra -
5 Bistra 350,68 A2 MTS, CCO
Mureşului
MTS, CCO,
6 Priza Reghin Gurghiu 13263 32500 A2
amoniu
Priza Târgu MTS, CCO,
7 Mureş 52191,8 141000 A2
Mureş amoniu, fenoli
MTS, CCO,
8 Priza Iernut Mureş 964,38 5500 A2
amoniu, fenoli
MTS, CCO,
9 Priza Luduş Mureş 3786,3 15500 A2
amoniu, fenoli
Priza Câmpeni
10 Arieş 1575,34 6793 A2 MTS
(Mihoieşti)
11 Priza Abrud Buninginea 421,91 1300 A2 Amoniu, Mn
Priza Baia de
12 Cioara 389,04 4153 A1 -
Arieş
Priza Câmpia
13 Hăşdate 5515 18506 A1 -
Turzii
149
Debit
Categoria
PopulaŃia
mediu
deservită
de calitate
Nr. Nume secŃiune Sursa de prelevat Indicatori
conform
crt. de prelevare apă în anul depăşiŃi
HG
2007
100/2002
m3/zi
14 Priza Zlatna Feneş 1038,35 4300 A1 -
15 Priza Zetea Ivo 271,23 A2 MTS, CCO
Priza Odorheiu Târnava CCO, amoniu,
16 15339,8 30600 A2
Secuiesc Mare fenoli
Priza Cristuru Târnava MTS, amoniu,
17 1676,71 8000 A2
Secuiesc Mare fenoli
Priza Sighişoara Târnava MTS, CCO,
18 11523,3 32542 A2
(Albeşti) Mare amoniu, fenoli
Târnava MTS, CCO,
19 Priza Mediaş 13249,3 57000 A2
Mare amoniu, fenoli
Amoniu,
20 Priza Copşa Mică Ac. Ighiş 1868,49 5400 A2
CCO
21 Priza Sovata Sovata 2528,76 3000 A2 CCO
22 Priza Sovata Sebeş 6000 A1 -
Târnava
23 Priza Praid 528,76 A2 CCO, fenoli
Mare
Târnava MTS, CCO,
24 Priza Târnăveni 5808,2 25000 A2
Mică amoniu
Priza Alba Iulia
25 Sebeş 125000 A1 -
Ac. Nedeiu
43484,9
Priza Alba Iulia
26 Sebeş A1 -
Ac. Petreşti
Râul Mare
27 Priza Cugir 5835,6 12230 A1 -
Cugir
Lac Făerag –
Făerag -
28 Priza Certeju de 1320 A1
Certej
Sus
29 Priza Ghelar Ritişoara 1800 A1 -
30 Priza Orăştie Sibişel A1 -
4660,3 21000
31 Priza Orăştie Râuşor A1 -
32 Priza Hunedoara Bărbat 47832,8 59173 A2 Mn
Priza HaŃeg – Canal Amoniu,
33 7667 A2
Canal Cârlete Cârlete CCO
Priza Deva
Râul Mare
34 (Sântămăria 2852 99262 A1 -
Ac. HaŃeg
Orlea)
Zonele pentru protecŃia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic.
Evaluarea stării calităŃii apelor de suprafaŃă care necesită protecŃie şi ameliorare în scopul susŃinerii
vieŃii piscicole se realizează conform prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 202/2002 pentru
150
aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafaŃă care necesită protecŃie şi
ameliorare în scopul susŃinerii vieŃii piscicole, cu modificările şi completările ulterioare, amendat
de Hotărârea de Guvern 563/2006.
Programul de monitorizare pentru fauna piscicolă se aplică zonelor salmonicole şi ciprinicole

identificate. În anul 2007 au fost identificate 17 situaŃii de conformare (3 desemnări - râuri, 14
desemnări – lacuri). S-au înregistrat şi situaŃii de neconformare datorate unor cauze naturale.
Zonele vulnerabile la nitraŃi

Evaluarea stării calităŃii apelor de suprafaŃă şi subterane în zonele vulnerabile se face având în
vedere, în principal, concentraŃiile de azotaŃi care nu trebuie să depăşească pragul de 50 mg/l în
conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 964/2000 privind protecŃia apelor împotriva
poluării cu nitraŃi din surse agricole, cu modificările şi completările ulterioare.
Din totalul de 24 secŃiuni de monitorizare pentru apele de suprafaŃă localizate în zone vulnerabile la
nici una nu s-a depăşit pragul de 50 mg/l.
Pentru apele subterane, din totalul de 31 puncte de monitorizare (foraje, izvoare) localizate în zone
vulnerabile 15 au depăşit pragul de 50 mg/l.
6.3 Corpuri de apă puternic modificate şi artificiale
Aşa cum s-a arătat în subcapitolul 3.4.3 presiunile hidromorfologice au fost grupate în 4 mari
categorii şi anume:
• lucrări de barare transversală a cursurilor de apă – baraje, stăvilare, praguri de fund;
• lucrări în lungul râului – îndiguiri, lucrări de regularizare şi consolidare maluri;
• şenale navigabile;
• lucrări de captare şi evacuare a apei de la folosinŃe, precum şi lucrări de derivare a debitelor.
Presiunile hidromorfologice pot conduce la:

• modificarea habitatelor datorită alterărilor fizice: baraje, praguri de fund, diguri, canale,
prize de apă, etc. care influenŃează fauna şi flora acvatică.
• modificarea regimului hidrologic al apei şi sedimentelor datorită regularizării scurgerii,
prelevărilor sau restituŃiilor importante de debite.
• modificări ale chimismului apei cu impact local.
Datorită modificărilor hidro-morfologice corpurile de apă se împart în două mari categorii:

• corpuri de apă puternic modificate;
• corpuri de apă care nu sunt puternic modificate.
Conform Directivei Cadru a Apei, corpurile de apă puternic modificate sunt acele corpuri de apă de
suprafaŃă care datorită „alterărilor fizice” si-au schimbat substanŃial caracterul lor natural. În cazul
corpurilor de apă puternic modificate obiectivul este atingerea unui „potenŃial ecologic bun”, ceea
ce presupune conservarea amenajării râului în condiŃiile în care el se află în prezent şi îmbunătăŃirea
calităŃii şi regimului apei.
Conform Art. 2.8 din DCA, corpurile de apă artificiale – sunt corpurile de apă de suprafaŃă create
prin activitatea umană. De exemplu, se consideră corpuri de apă artificiale derivaŃiile interbazinale,
canalele pentru navigaŃie, porturi, docuri, etc. Ca şi în cazul corpurilor de apă puternic modificate
corpurile de apă artificiale au ca obiectiv atingerea unui „potenŃial ecologic bun”.
151
Analiza presiunilor hidromorfologice în conformitate cu prevederile Art. 5 al DCA a condus la

clasificarea preliminară a corpurilor de apă identificate în capitolul 3.3 în trei categorii: corpuri de
apă naturale, puternic modificate/artificiale şi corpuri “canditate” la puternic modificate, utilizând
criterii abiotice (Tabelul 6.6).
Testul de desemnare s-a aplicat corpurilor de apă candidate la puternic modificate şi corpurilor
de apă preliminar desemnate puternic modificate (stabilite pe baza criteriilor abiotice pentru
delimitarea corpurilor de apă ca urmare a acŃiunii presiunilor semnificative – Tabelul 6.6), care nu
ating starea ecologică bună (SEN) din punct de vedere al elementelor biologice, consecinŃă a
alterărilor hidromorfologice.
Deoarece metodologia pentru elaborarea sistemelor de clasificare şi evaluare globală a stării apelor
de suprafaŃă (râuri, lacuri, ape tranzitorii, ape costiere) conform cerinŃelor Directivei Cadru a Apei
2000/60/CE pe baza elementelor biologice, chimice şi hidromorfologice a fost finalizată şi a fost
parcurs şi testul de desemnare finală a corpurilor de apă, în momentul de faŃă, clasificarea corpurilor
de apă cuprinde 3 categorii: corpuri naturale, corpuri puternic modificate şi corpuri artificiale.
Un corp de apă poate fi încadrat în categoria corpurilor de apă puternic modificate sau
artificiale dacă nu este în stare ecologică bună (utilizând datele din 2007) şi a parcurs toate
etapele din testul de desemnare conform cu articolul 4.3 din DCA (Fig. 6.4).
Acelaşi principiu s-a aplicat şi corpurilor de apă nepermanente.
Într-o primă etapă la elaborarea Planului de Management s-a folosit abordarea „clear cut
situation” (situaŃii evidente cu grad de confidenŃă de 100%) – care au fost stabilite de ICPDR şi
utilizate şi în elaborarea Planului de Management al Districtului Fluviului Dunărea.
152
Tabelul 6.6 Criterii abiotice pentru clasificarea corpurilor de apă de suprafaŃă
Categorii de corpuri de apă

Nr ConstrucŃii Efecte Parametrii ce reflectă presiunea Corp natural / În curs de CAPM
crt. hidrotehnice (alterări cvasinatural evaluare
hidromorfologice) “candidate”
la CAPM
Lucrări de barare Asupra regimului hidrologic, Densitatea pragurilor (nr. /km) <1 2 >3
1 transversale transportului sedimentelor şi sau
migrării biotei 1) ÎnălŃimea obstacolului (cm) < 20 20 – 50 > 50
a) baraje, deversoare,
praguri de fund
b) lacuri de acumulare – Asupra curgerii minime şi biotei Debitul minim în albie / >100 100 - 50 < 50
evacuare unde pulsatorii Q*2) (%)
Asupra regimului hidrologic, Gradientul (des) creşterii nivelului < 50 50 - 100 > 1003)
stabilităŃii albiei şi florei apei (cm) / ora
Lucrări în lungul râului Asupra conectivităŃii laterale, Lungime diguri / Lungime corp de < 30 30 - 70 > 70
2 a) diguri, amenajări vegetaŃiei din lunca inundabilă şi apă (%)
agricole, piscicole, etc. zonelor de reproducere SuprafaŃa afectată / suprafaŃa luncii < 30 30 - 70 > 70
inundabile (%)
b) Lucrări de regularizare Asupra profilului longitudinal al Lungime lucrare de regularizare / < 30 30 - 70 > 70
şi consolidare maluri, râului, structurii substratului şi Lungime corp de apă (%)
tăieri de meandre biotei
3 Şenale navigabile Asupra stabilităŃii albiei şi biotei LăŃimea şenalului (dragat) / < 30 30 - 70 > 70
LăŃimea albiei (%)
Prize de apă, restituŃii Asupra curgerii minime, Debitul prelevat sau restituit / < 10 10 - 50 > 50
4 folosinŃe (evacuări), stabilităŃii albiei şi biotei Debitul mediu multianual (%)
derivaŃii Debitul minim în albie / > 100 100 - 50 < 50
Q*2) (%)
1)
se consideră doar biota migratoare
2)
Q* = Q95% (m3/s)+ 0,1 pentru Q95% > 200 l/s; Q* = 1,25 x Q95% (m3/s)+ 0,05 pentru Q95% < 200 l/s; pentru bazine cu suprafaŃă < 3000 km2. Dacă
suprafaŃa bazinului > 3000 km2 se vor considera debitele de servitute menŃionate în regulamentele de exploatare ale acumulărilor. Pentru bazine având
Q95% < 0.1 m3/s Q*=1,1* Q95%; Q95% - debitul mediu lunar minim anual cu asigurarea de 95 % (m3/s)
3)
frecvenŃa > 1 / zi
153
Etapa I Reanalizarea corpurilor de apă identificate preliminar – CAPM şi CA
Etapa II Caracterizarea folosinŃelor şi a mediului

Nu
Etapa III: Identificarea “măsurilor de restaurare” pentru atingerea SEB
1. Sunt necesare măsurile de restaurare

hidromorfologice pentru atingerea stării bune?
Da
Etapa IV Identificarea impactului măsurilor asupra folosinŃelor şi asupra mediului

.
2. Măsurile de restaurare vor avea efecte semnificativ negative asupra Da
principalelor folosinŃe de apă care sunt deservite de lucrările
hidrotenhice (alterările hidromorfologice)?
Da
Nu 3. Măsurile de restaurare vor avea efecte semnificativ negative
asupra celorlalte folosinŃe de apă?
Nu
4. Măsurile de restaurare vor avea efecte semnificativ Da
negative asupra mediului în general?
Nu
Etapa V Identificarea altor îmbunătăŃiri sau măsuri care pot fi realizate

cu costuri nedisproporŃionate
Nu
5.Da
Există alternative tehnic fezabile care permit atingerea aceloraşi obiective
benefice asigurate de folosinŃele curente de apă?
Da Nu
6. Aceste alternative tehnic fezabile reprezintă o opŃiune de
mediu mai bună?
Da Nu
7. Costurile alternativelor sunt nedisproporŃionate
(acceptabile)?
Da
Clasificat în categoria Clasificat în categoria corpuri de apă

corpuri de apă naturale puternic modificate/artificiale
Fig. 6.4 Etapele desemnării finale a corpurilor de apă artificiale şi puternic modificate
154
Criteriile de evaluare a presiunilor hidro-morfologice (situaŃii evidente), sunt:

Schimbarea categoriei din râu în lac,
o lungimea pe care se manifestă impactul barării este
1 km pentru râurile cu suprafaŃă bazinului < de 1000 km2
2 km pentru râurile cu suprafaŃă bazinului > de 1000 km2
o lungime râu regim lentic/lungime totală corp > 50%
Regularizare/consolidare intensivă a malurilor >70 % din corpul de apă
Efectul pulsatoriu al undelor (hydropeaking) > 50% din corpul de apă
Densitate mare a barierelor în râurile din zona potamon: densitatea pragurilor ≥ 2/km
Lacuri de acumulare (cu folosinŃe: producerea de energie, irigaŃii, apă potabilă, apărare
împotriva inundaŃiilor, piscicultură).
Corpurile de apă care au fost desemnate corpuri puternic modificate în primul plan se vor reevalua
în următoarele planuri şi vor putea fi desemnate corpuri naturale ca urmare a îmbunătatirii stării lor.
Este posibilă această abordare deoarece obiectivele de mediu pentru corpurile de apă puternic
modificate sunt mai puŃin severe decât cele pentru corpurile naturale prin urmare se poate trece de
la un obiectiv mai puŃin sever la un obiectiv mai sever în următoarele planuri.
Desemnarea finală a corpurilor de apă artificiale şi a corpurilor de apă puternic modificate s-a
realizat conform metodologiei AdministraŃiei NaŃionale „Apele Române” – Desemnarea finală a
corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale – elaborată în conformitate cu ghidul
european „CIS Guidance no.4 Identification and Designation of Heavily Modified and Artificial
Water Bodies”.
Principalele etape se referă la identificarea măsurilor de renaturare şi analizarea lor, identificarea

impactului măsurilor asupra folosinŃelor şi a mediului în sensul larg al cuvântului, analiza opŃiunilor
alternative (alte măsuri) şi justificarea desemnării pentru fiecare corp de apă.
Etapele testului de desemnare sunt aceleaşi pentru corpurile de apă artificiale cât şi pentru corpurile
de apă identificate preliminar puternic modificate sau candidate la puternic modificate. În
continuare se vor prezenta etapele testului de desemnare.
Etapa I – Reanalizarea corpurilor de apă utilizând datele din 2007. S-au reanalizat corpurile de
apă unde se manifestă presiuni hidromorfologice semnificative şi s-au selectat corpurile de apă care
nu sunt în stare ecologică bună.
Etapa a II – a – Caracterizarea folosinŃelor şi a mediului în general. S-au luat în considerare

toate folosinŃele de apă/activităŃile în ordinea importanŃei şi au fost caracterizate din punct de vedere
social şi economic şi de asemenea din punct de vedere al mediului. Caracterizarea mediului a avut
două componente: caracterizarea corpului de apă şi caracterizarea mediului în general. Aceasta
caracterizare s-a făcut atât din punct de vedere al valorilor obŃinute cât şi al valorilor pierdute. Se
menŃionează ca modificările datorate alterărilor hidromorfologice au un impact negativ cât şi
pozitiv, de exemplu construirea unui lac de acumulare a contribuit la dezvoltarea unui habitat pentru
păsări, o suprafaŃă din lac făcând parte acum din site-urile Natura 2000.
Etapa a III –a – Identificarea măsurilor de restaurare

Posibilele măsuri de restaurare se prezintă în Tabelul 6.7.
Etapa a IV–a - Identificarea impactului măsurilor de restaurare asupra folosinŃelor şi asupra

mediului.
În aceasta etapă, se realizează o descriere detaliată a impactului măsurilor asupra folosinŃelor
specifice şi a mediului şi o evaluare din punct de vedere tehnic şi economic.
155
Măsurile propuse nu trebuie să aibă efecte semnificativ negative asupra mediului în general şi
asupra folosinŃelor/activităŃilor menŃionate în DCA. FolosinŃele/activităŃile specifice menŃionate în
Art 4(3) (a) din DCA sunt următoarele: alimentări cu apă, hidroenergie, irigaŃii, regularizări,
combaterea inundaŃiilor, drenaje navigaŃie, porturi, activităŃi recreaŃionale şi alte activităŃi umane la
fel de importante.
Efecte semnificativ negative asupra folosinŃelor/activităŃilor specifice

a) DispariŃia completă a folosinŃei:
• Sistarea alimentării cu apă;
• Pierderea producŃiei hidroeneregtice;
• Abandonarea navigaŃiei (datorată, de exemplu scăderii nivelurilor apei, în special în
perioadele secetoase);
• DispariŃia unor amenajări piscicole;
• Pierderea folosinŃelor de agrement şi recreaŃionale;
• Pierderea folosinŃei de apărare împotriva inundaŃiilor
b) Reducerea folosinŃei sau creşterea riscului de a pierde obiectivele benefice ale folosinŃei de
apă
• Reducerea suprafeŃei folosite pentru urbanizare (extinderea localităŃilor) şi
agricultura (cu mai mult de 30% din suprafaŃa actuală sau potenŃială);
• Limitarea navigaŃiei pentru pasageri (cu mai mult de 50%/an);
• Efecte asupra zonelor populate prin inundarea zonelor respective (cu mai mult de
20%);
• Creşterea riscului la inundaŃii (creşterea pagubelor cu mai mult de 20% pe an).
Tabelul 6.7 Familii de măsuri de renaturare (măsuri de restaurare şi de atenuare a efectelor

presiunilor hidromorfologice)
Nr.crt ActivităŃi Tipul de Nr. Denumire EficienŃa
Antropice presiune
(1) (2) (3) (4) (5) (6)
1.1 Realizarea unor pasaje - Creşterea biodiversităŃii
de trecere pentru - ÎmbunătăŃirea parametrilor
migraŃia ihtiofaunei de stare a apei
1.2 Îndepărtarea barierelor - Creşterea biodiversităŃii
transversale şi refacerea - ÎmbunătăŃirea parametrilor
conectivităŃii de stare a apei
longitudinale a cursului -Refacerea unor habitate
Amenajări Morfologică de apă
Hidrotehnice 1.3. Capturarea şi - Creşterea biodiversităŃii
transportul peştilor - Creşterea abundenŃei şi
1 migratori, inclusiv diversităŃii biologice şi
repopularea genetice
1.4 Restaurarea zonelor - Creşterea biodiversităŃii
umede - Reciclarea nutrienŃilor
- Atenuarea debitelor
maxime
1.5 Diversificarea structurii - Diversificarea morfologiei
malului, a albiei şi a care va conduce la creşterea
habitatelor din lunca biodiversităŃii
inundabilă
Hidrologică 1.6 Stabilirea regimului - Creşterea biodiversităŃii
hidrologic pentru - Asigurarea cu apă a
156
Nr.crt ActivităŃi Tipul de Nr. Denumire EficienŃa

Antropice presiune
lacurile de acumulare folosinŃelor
care să asigure
satisfacerea folosinŃelor
de apă şi
compatibilitatea
acestuia cu cerinŃele
ecologice
1.7 ÎmbunătăŃirea - Refacerea peisajului
continuităŃii natural
transportului - Creşterea biodiversităŃii
sedimentelor
c) Pierderi de producŃie sau socio-economice
• Reducerea producŃiei agricole (cu mai mult de 20%/an la nivel local);
• Reducerea producŃiei hidroenergetice (cu mai mult de 2%/an pentru o singură
hidrocentrală şi cu mai mult de 5%/an pentru amenajarea hidroenergetică a râului în
ansamblul ei);
• Reducerea locurilor de muncă (cu mai mult de 10% pe termen lung - 20 ani, sau cu
mai mult decât 2% / an).
Efecte semnificativ negative asupra mediului, în sensul larg al cuvântului

• inundarea unor zone populate;
• creşterea nivelului apelor subterane;
• dispariŃia unor zone umede, etc.
Dacă măsurile de restaurare intră în conflict cu alte directive europene (de ex. Directiva
habitate, Directiva păsări) sau cu alte obiective cultural-istorice şi naturale din patrimoniul
universal vor fi considerate ca având efect semnificativ negativ asupra mediului.
Etapa a V-a Identificarea altor îmbunătăŃiri sau măsuri tehnic fezabile (soluŃii alternative)
care pot fi realizate cu costuri nedisproporŃionate.
În această etapa se face diferenŃa între:
1. măsurile de restaurare din etapa a III-a care implica modificări ale activităŃii/folosinŃei specifice
existente şi conduc la atingerea stării ecologice bune;
2. măsurile alternative care vor îndeplini obiectivele benefice furnizate (de ex. irigaŃii) de
caracteristicile modificate ale corpului de apă (acumulare) implicând însă înlocuirea folosinŃei
(de exemplu din sursa subterană) sau mutarea ei în alt corp de apă (agricultura în alta zonă).
Identificarea „altor mijloace” / „opŃiunilor alternative”

OpŃiunile alternative se pot încadra în următoarele:
1) Înlocuirea folosinŃei existente; exemplu: înlocuirea hidroenergiei cu alte surse, înlocuirea
navigaŃiei cu alte mijloace de transport, înlocuirea alimentării cu apă din sursa de suprafaŃă
cu apă din subteran;
2) „Mutarea” folosinŃei existente deservite de corpul de apă respectiv la alt corp de apă/alt
bazin; exemplu: mutarea facilitaŃilor de agrement şi a producŃiei agricole prin reactivarea
terenurilor agricole abandonate în afara luncii inundabile sau alimentarea cu apă din alte
bazine hidrografice
3) MenŃinerea folosinŃei existente cu reducerea impactului asupra mediului; de exemplu: în
cazul folosinŃei hidroenergetice sau a alimentărilor cu apă, opŃiunea presupune/include
folosirea unor debite compensatorii şi a regimului de regularizare a debitelor ecologice; în
cazul navigaŃiei, opŃiunea presupune/include crearea unui canal lateral cu rol de „habitat”;
157
în cazul agriculturii, opŃiunea presupune/include crearea de ferme ecologice sau scăderea

activităŃii agricole în imediata vecinătate a cursului de apă şi crearea unei zone tampon; în
cazul activităŃilor recreaŃionale, opŃiunea presupune/include limitarea unor activităŃi în
anumite locaŃii şi în anumite perioade de timp.
Evaluarea „fezabilităŃii tehnice”

În cazul în care se pot identifica „alte mijloace” care să furnizeze obiectivele benefice deservite de
corpul de apă respectiv, mai intâi se face o evaluarea dacă aceste „alte mijloace” sunt tehnic
fezabile. Fezabilitatea tehnică se referă la:
Aspecte fizice (inginereşti);
Creşterea cerinŃei şi a gradului de asigurare a folosinŃelor deservite de corpul de apă
respectiv;
Aspecte legale
Evaluarea opŃiunii (semnificativ) mai bune din punct de vedere al mediului

În cazul în care aceste „alte mijloace” sunt tehnic fezabile, urmează să se evalueze dacă reprezintă o
opŃiune de mediu semnificativ mai bună.
Evaluarea costurilor disproporŃionate

Aceste „alte mijloace” considerate „tehnic fezabile” şi care reprezintă o „opŃiune de mediu
semnificativ mai bună” trebuie să facă – mai apoi - subiectul unei evaluări de cost, respectiv să nu
implice costuri foarte mari (disproporŃionate).
Etapa a VI–a – Justificarea desemnării. Pentru corpurile de apă care au fost desemnate final ca
fiind puternic modificate sau artificiale este necesară elaborarea unei justificări a desemnării (un
rezumat al etapelor precedente).
În Fig. 6.5 se prezintă harta cu clasificarea corpurilor de apă de suprafaŃă din bazinul hidrografic
Mureş.
De asemenea, în Fig. 6.6 se prezintă situaŃia (in %) privind clasificarea corpurilor de apă din bazinul
hidrografic Mureş, având în vedere un număr total de corpuri de apă identificate de 561 din care:
446 corpuri de apă naturale:
o 443 râuri
o 3 lacuri
109 corpuri de apă puternic modificate:
o 95 râuri
o 14 lacuri
6 corpuri de apă artificiale
CA Puternic
modificate
19%
CA Artificiale
1%
CA Naturale
80%
Fig. 6.6 Clasificarea corpurilor de apă din bazinul hidrografic Mureş

158
Justificarea desemnării unor corpuri de apă puternic modificate şi artificiale din bazinul hidrografic
Mureş se prezintă în Anexa 6.2.
În cele ce urmează se prezintă 2 exemple de justificare a desemnării pentru corpurile de apă

puternic modificate.
Corpul de apă Râul Mureş confluenŃa Cărbunele Negru - confluenŃa Lăzarea Justificarea
desemnării
Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apă

Criteriul hidromorfologic
Lucrări de barare transversale - baraje, praguri de fund:
Prag de fund pod Borzont H=0,8m - corectare stabilizare talveg şi punerea în siguranŃă a
podului
Lungime regularizări /Lungime sector - 77, 61% din lungimea corpului de apă.
Alterarea hidromorfologică se referă la prezenŃa lucrărilor de regularizare pe 77, 61% din lungimea
corpului de apă, cu rol de apărare împotriva inundaŃiilor, sunt aparate aproximativ 4 localităŃi având
un număr de 15381 locuitori, precum şi terenurile agricole. Pragul de fund are rolul de corectare-
stabilizare talveg şi protecŃia podului, conducând la întreruperea conectivităŃii longitudinale cu
impact negativ asupra migraŃiei ihtiofaunei.
Corpul de apă nu se încadrează în starea ecologică bună deoarece este îndeplinit criteriul de
evaluare a presiunilor hidromorfologice cu un grad de siguranŃă 100 % - alterarea hidromorfologică
semnificativă se referă la lucrările de regularizare cu rol de apărare împotriva inundaŃiilor pe
77,61% din lungimea corpului de apă, cu efect negativ asupra conectivităŃii longitudinale.
Etapa a II - a Caracterizarea folosinŃelor şi a mediului

Corpul de apă traversează aria protejată de interes comunitar Depresiunea şi MunŃii Giurgeului
(ROSPA0033) şi este în legătură cu rezevaŃia Mlaştina cea Mare 2.471. care fac parte din zona
protejata Călimani Gurghiu (fişa din Registrul Ariilor protejate nr.3). În trecut pe acest sector au
existat numeroase zone umede şi mlaştini care periodic au fost inundate de Râul Mureş. În prezent
majoritatea acestor habitate au dispărut în urma lucrărilor de regularizare şi desecare.
Corpul de apă este în legătura cu un corp de apă subterană care nu este la risc.
Etapa a III - a Identificarea măsurilor de restaurare

Familia de măsuri propuse:
1.1 Realizarea unor pasaje de trecere pentru migraŃia ihtiofaunei – pentru barare
1.5 Diversificarea structurii malului, a albiei şi a habitatelor din lunca inundabilă – pentru
regularizare.
Etapa a IV–a Identificarea impactului măsurilor asupra folosinŃelor şi asupra mediului

Descrierea impactului măsurilor asupra folosinŃelor
Efect negativ: corectarea şi stabilizarea talvegului şi punerea în siguranŃă a podului: -
Efect negativ: apărare împotriva inundaŃiilor (folosinŃa nu mai poate să îndeplinească scopul).
Descrierea impactului măsurilor asupra mediului

Efect pozitiv: corectarea şi stabilizarea talvegului şi punerea în siguranŃa a podului (creşterea
biodiversităŃii)
159
160
Efect pozitiv: apărare împotriva inundaŃiilor (restaurarea habitatelor naturale premergătoare

lucrărilor în cauză). Pot fi afectate un număr de 4 localităŃi şi terenurile agricole aferente acestora
Etapa a V-a Identificarea altor îmbunătăŃiri sau măsuri tehnic fezabile (soluŃii alternative) care
pot fi realizate cu costuri nedisproporŃionate
Nu există posibilitatea amenajării de incinte inundabile/polder în apropiere, pt.a asigura acelaşi grad
de protecŃie (nu există alte măsuri tehnic fezabile) pentru apărarea împotriva inundaŃiilor.
REZULTATUL TESTULUI DE DESEMARE: Corpul de apă Râul Mureş conf. Cărbunele

Negru-conf. Lăzarea este CORP DE APĂ PUTERNIC MODIFICAT.
Corpul de apă Râul Comlod (LechinŃa) izvor – confluenŃa Bozed – Justificarea desemnării
Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apă

Criteriul hidromorfologic
Lucrări de barare transversale - baraje, praguri de fund:
Prag Milaş H=0,4m
Prag Crăieşti H=0,4m
Prag Crăieşti H=0,4m
Prag Sânmărtinu de Câmpie H=0,4m
Prag Râciu H=0,4m
Lungime diguri/Lungime sector (71%) din lungimea corpului de apă.
Lungime regularizări /Lungime sector (89,44%) din lungimea corpului de apă.
Alterarea hidromorfologică se referă la prezenŃa lucrărilor de îndiguire pe 71% din lungimea
corpului de apă, lucrări de regularizare pe 89,44% din lungimea corpului de apă, cu rol de apărare
împotriva inundaŃiilor, (Sunt apărate 24 gospodării şi 40 ha teren agricol în localitatea Râciu, iar în
localitatea Crăieşti sunt aparate 48 gospodării, 80 ha teren agricol şi 4 km drum comunal) şi praguri
de fund pentru corectarea şi stabilizarea talvegului, ce conduc la întreruperea conectivităŃii laterale
şi longitudinale cu impact negativ asupra migraŃiei ihtiofaunei.
Corpul de apă nu se încadrează în starea ecologică bună deoarece este îndeplinit criteriul de
evaluare a presiunilor hidromorfologice cu un grad de siguranŃă 100% - alterarea hidromorfologică
semnificativă se referă la lucrări de îndiguire pe 71 %, lucrări de regularizare pe 89,44% din
lungimea corpului de apă, cu rol de apărare împotriva inundaŃiilor, cu efect negativ asupra
conectivităŃii laterale. Pragurile nu necesită scări de peşti, conform Ordinului 1163/2007 al MMDD.
Etapa a II - a Caracterizarea folosinŃelor şi a mediului

Corpul de apă este situat în ecoregiunea 10 MunŃii CarpaŃi cu geologie predominant siliciu şi tipul
RO04a. Pe acest sector, a fost identificat o specie migratoare, scobarul (Chondrostoma nasus).
Corpul de apă este în legătură cu 2 corpuri de apă subterană: ROMU03 la risc şi ROMU04 fără risc.
Corpul de apă traversează o zonă vulnerabilă.
Etapa a III - a Identificarea măsurilor de restaurare

Familia de măsuri propuse:
1.5 Diversificarea structurii malului, a albiei şi a habitatelor din lunca inundabilă
Etapa a IV–a Identificarea impactului măsurilor asupra folosinŃelor şi asupra mediului

Descrierea impactului măsurilor asupra folosinŃelor
Efect negativ: impact social - populaŃia nu este apărată la inundaŃii
161
Descrierea impactului măsurilor asupra mediului

Efect pozitiv: apărare împotriva inundaŃiilor (restaurarea habitatelor naturale premergătoare
lucrărilor în cauză).
Etapa a V-a Identificarea altor îmbunătăŃiri sau măsuri tehnic fezabile (soluŃii alternative) care
pot fi realizate cu costuri nedisproporŃionate
Nu există posibilitatea amenajării de incinte inundabile/polder în altă parte, pentru a asigura acelaşi
grad de protecŃie (nu există alte măsuri tehnic fezabile) pentru apărarea împotriva inundaŃiilor.
REZULTATUL TESTULUI DE DESEMARE: Corpul de apă Râul Comlod (LechinŃa) izvor-

confluenŃa Bozed este CORP DE APĂ PUTERNIC MODIFICAT
În urma analizei făcute un număr de 190 corpuri de apă (artificiale, râuri şi lacuri de acumulare) au
intrat în testul de desemnare. Din acestea un număr de 54 corpuri de apă nu sunt în starea ecologică
bună datorită presiunilor hidromorfologice, având un grad de încredere de 100% (sunt situaŃii
evidente “clear cut situations”). Din cele 54 de corpuri au rezultat 25 corpuri de apă care sunt la
potenŃial ecologic moderat.
162
PMBH MUREŞ – CAP. 7 OBIECTIVELE DE MEDIU
CAP. 7 OBIECTIVELE DE MEDIU

Obiectivele de mediu prevăzute în Directiva Cadru în domeniul Apei, reprezintă unul dintre
elementele centrale ale acestei reglementări europene, având ca scop protecŃia pe termen lung,
utilizarea şi gospodărirea durabilă a apelor.
DCA stabileşte în Art. 4 (în special pct. 1) obiectivele de mediu indicând ca elemente principale:
• prevenirea deteriorării stării apelor de suprafaŃă şi subterane (art. 4.1.(a) (i), art. 4.1.(b)
(i))
• protecŃia, îmbunătăŃirea şi restaurarea tuturor corpurilor de apă de suprafaŃă, inclusiv
a celor care fac obiectul desemnării corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale,
precum şi a corpurilor de apă subterană în vederea atingerii “stării bune” până în 2015
(art. 4.1) (a) (b) (ii)
• protecŃia şi îmbunătăŃirea corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale în vederea
atingerii “potenŃialului ecologic bun” şi a “stării chimice bune” până în 2015 (art 4.1.(a)
(iii))
• reducerea progresivă a poluării cu substanŃe prioritare şi încetarea evacuărilor de
substanŃe prioritar periculoase în apele de suprafaŃă prin implementarea măsurilor necesare
• reducerea tendinŃelor semnificative şi susŃinute de creştere ale poluanŃilor în apele
subterane
• atingerea standardelor şi obiectivelor stabilite pentru zonele protejate de către legislaŃia
comunitară (art. 4,1(c).
În esenŃă, atingerea obiectivelor de mediu până în 2015, include:

• pentru corpurile de apă de suprafaŃă: atingerea stării ecologice bune şi a stării chimice bune,
respectiv a potenŃialului ecologic bun şi a stării chimice bune pentru corpurile de apă
puternic modificate şi artificiale
• pentru corpurile de apă subterane: atingerea stării chimice bune şi a stării cantitative bune
• pentru zonele protejate: atingerea obiectivelor de mediu prevăzute de legislaŃia specifică
• nedeteriorarea stării apelor de suprafaŃă şi subterane
În cazul în care unui corp de apă i se aplică unul sau mai multe obiective de mediu, se va selecta cel
mai sever obiectiv de mediu pentru corpul respectiv (Art. 4.2.)
Obiectivele de mediu se reactualizează o dată la 6 ani, prin Planurile de Management

bazinale.
În cazul în care obiectivele de mediu nu pot fi atinse, în condiŃiile prevăzute de Art. 4(4),(5), (6)
şi (7) ale DCA se pot cere excepŃii de la atingerea obiectivelor de mediu, ce sunt prezentate detaliat
în Cap. 10.
7.1 Ape de suprafaŃă

Pentru apele de suprafaŃă, obiectivele de mediu reprezentate de „starea bună” şi „potenŃialul
ecologic” sunt definite în Anexa 7.1 a Proiectului Planului de Management, caracterizarea detaliată
a stării corpurilor de apă din bazinul hidrografic Mureş în conformitate cu prevederile DCA fiind
prezentată în subcapitolul 6.2.
Pentru fiecare corp de apă din bazinul hidrografic Mureş au fost stabilite obiectivele de mediu
specifice categoriilor: râuri, lacuri, (corpuri naturale), corpuri de apă puternic modificate (râuri,
lacuri de acumulare,) şi corpuri de apă artificiale.
163
Pentru zonele protejate, obiectivele de mediu sunt cele prevăzute de legislaŃia specifică, fiind
caracteristice categoriilor de zone protejate definite în Cap. 5 - Identificarea şi cartarea zonelor
protejate.
Se menŃionează că, în cazul în care unui corp de apă i se stabilesc unul sau mai multe obiective de
mediu, se aplică cel mai sever obiectiv de mediu pentru corpul respectiv (Art. 4.2.al DCA).
În Anexa 7.1 sunt prezentate obiectivele de mediu asociate corpurilor de apă de suprafaŃă din spaŃiul
hidrografic Mureş. Obiectivele de mediu asociate corpurilor de apă respective se vor reactualiza o
dată la 6 ani, în următorul Plan de Management bazinal.
Obiectivul “nedeteriorării stării “ corpurilor de apă de suprafaŃă din bazinul hidrografic Mureş,
evaluată pe baza elementelor de calitate prezentate în subcapitolul 6.2, se va analiza prin utilizarea
datelor de monitoring, instrumentelor de modelare, etc.
Deteriorarea stării corpurilor de apă se va permite numai cu respectarea cerinŃelor şi prevederilor

Art. 4.7 al DCA, pentru cazuri specifice.
7.2 Ape subterane

DCA stabileşte următoarele obiective pentru apele subterane:
obiective pentru stare: realizarea unei stări bune (cantitativă şi chimică) şi garantarea
nedeteriorării acesteia
„prevenirea sau limitarea” evacuării de poluanŃi;
luarea unor măsuri de reducere a oricăror tendinŃe semnificative şi durabile de creştere a
concentraŃiilor de poluanŃi.
În cazul apelor subterane, starea bună implică o serie de “condiŃii” definite în Anexa V din DCA
(Directiva 2000/60/CE). CondiŃii suplimentare pentru starea chimică şi procedurile de evaluare sunt
dezvoltate în Directiva Fiica a Apelor Subterane (Directiva 2006/118/EC). Corpurile de apă
subterană trebuie clasificate în două clase, respectiv bună şi slabă, atât pentru starea cantitativă, cât
şi pentru cea chimică.
Pentru reflectarea acestei clasificări, DCA specifică utilizarea codurilor de culori, respectiv: verde
pentru starea bună şi roşu pentru starea slabă.
Pentru evaluarea stării chimice a apelor subterane, concentraŃiile determinate în punctele de

monitoring stabilite conform DCA trebuie comparate cu valorile de prag (threshold values - TV)
care sunt considerate astfel obiective vizate pentru o stare bună a corpului de apă subterană.
Pentru nitraŃi (50 mg/l) şi pesticide (0,1 µg/l individual şi 0,5 µg/l total) valorile prag sunt stabilite
în standardele europene, urmând ca fiecare Ńară membră să stabilească TV pentru celelalte substanŃe
poluante, având la bază valorile fondului natural (natural background level - NBL).
Lista minimă de parametri ce trebuie luaŃi în considerare la evaluarea stării calitative a corpurilor de
ape subterane şi pentru care este necesară determinarea TV este următoarea:
• “substanŃe, ioni, sau indicatori care pot apărea natural şi/sau ca rezultat al activităŃilor umane”:
As, Cd, Pb, Hg, NH4+, Cl-, SO42-;
• “substanŃe sintetice”: tricloretilena, tetracloretilena;
• “parametri indicatori ai intruziunilor saline sau a altor intruziuni”: conductivitatea sau Cl- şi
SO42-, în funcŃie de alegerea statelor membre.
164
Din cauza lipsei datelor de monitorizare privind unii dintre indicatorii mai sus menŃionaŃi pentru
unele dintre corpurile de apă subterană nu s-au putut stabili valorile fondului natural şi valorile
prag, urmând ca acestea să fie stabilite pe baza unor studii ulterioare.
De asemenea se pot stabili valori prag şi pentru alte substanŃe, funcŃie de particularităŃile specifice
fiecăreia.
În cadrul Proiectului MATRA PPA06/RM/7/5 “Stabilirea măsurillor de reabilitare a apelor

subterane poluate datorită depozitelor de deşeuri, în vederea atingerii obiectivelor de mediu cerute
de DCA şi Directiva Apelor Subterane” în care MMDD, ANAR şi DA Banat au fost parteneri iar
INHGA, colaborator, a fost elaborată o metodologie pentru determinarea fondului natural şi a
valorilor prag.
Această metodologie a fost aplicată pentru determinarea NBL şi TV pentru toate corpurile de apă
subterană din bazinul hidrografic Mureş, acolo unde au existat date. Valorile acestora sunt
prezentate în Anexa 7.2.
7.3 Zone protejate
Obiectivele de mediu pentru zonele protejate sunt cele specificate în legislaŃia care le desemnează,
aşa cum se arată în capitolul 5.
Obiectivele de mediu generale ale directivelor specifice se referă la:
protecŃia sănătăŃii oamenilor împotriva efectelor oricărui tip de contaminare a apei potabile
prin asigurarea calităŃii resursei de apă curată şi sanogenă - zone de protecŃie pentru
captările de apă destinate potabilizării.
protecŃia şi ameliorarea calităŃii acelor ape dulci care întreŃin sau care, dacă poluarea ar fi
redusă ori eliminată, ar putea întreŃine ihtiofauna, precum şi protecŃia şi ameliorarea calităŃii
acelor ape marine şi salmastre în scopul susŃinerii vieŃii şi dezvoltării speciilor de moluşte
bivalve şi moluşte gasteropode pentru creşterea şi exploatarea acestora - zone pentru
protecŃia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic.
conservarea habitatelor naturale, a speciilor de floră şi faună sălbatică şi tuturor speciilor de
păsări care se găsesc în stare sălbatică pe teritoriul naŃional şi care au legătură cu corpurile
de apă - zone destinate pentru protecŃia habitatelor şi speciilor unde menŃinerea sau
îmbunătăŃirea stării apei este un factor important.
reducerea poluării apelor cauzată de nitraŃii proveniŃi din surse agricole, prevenirea poluării
cu nitraŃi şi raŃionalizarea şi optimizarea utilizării îngrăşămintelor chimice şi organice ce
conŃin compuşi ai azotului - zone vulnerabile la nitraŃi.
protejarea mediului împotriva deteriorării datorate evacuărilor de ape reziduale (ape uzate
orăşeneşti şi ape uzate provenite din sectoarele industriale) - zone sensibile la nutrienŃi.
conservarea, protejarea şi îmbunătăŃirea calităŃii mediului, precum şi protejarea sănătăŃii
oamenilor, printr-un management corespunzător al calităŃii apelor de îmbăiere – zone pentru
îmbăiere.
Pentru fiecare din aceste categorii de zone protejate au fost elaborate şi aprobate norme tehnice
necesare pentru îndeplinirea obiectivelor de mediu, cu excepŃia zonelor destinate pentru protecŃia
habitatelor şi speciilor unde menŃinerea sau îmbunătăŃirea stării apei este un factor important pentru
care există legislaŃia specifică în domeniul ariilor naturale protejate.
165
166
PMBH MUREŞ – CAP. 8 IMPORTANłA ECONOMICĂ A UTILIZĂRII APEI
CAP. 8 IMPORTANłA ECONOMICĂ A UTILIZĂRII APEI

8.1 Analiza economică a utilizării apei
8.1.1 Caracterizare generală
Obiectivul acestei secŃiuni este de a evalua importanŃa apei pentru folosinŃe, precum şi a dezvoltării
socio – economice a bazinului hidrografic.
Analiza importanŃei economice a utilizării apei furnizează profilul economic al bazinului

hidrografic din punct de vedere al indicatorilor demografici şi macro-economici privind populaŃia şi
veniturile populaŃiei exprimate prin PIB/bazin hidrografic precum şi evoluŃia în timp a acestora
pentru a putea evidenŃia tendinŃele cerinŃei de apă. Totodată este furnizată şi o caracterizare a
folosinŃelor de apă, precum şi a activităŃilor specifice de gospodărire a apelor specifice bazinului.
Bazinul Hidrografic al DirecŃiei de Apă Mureş este situat în Regiunile de Dezvoltare Centru, Vest şi
Nord Vest. Regiunea Centru participă la formarea PIB-ului naŃional cu o pondere de 12,2%, ceea ce
o clasează pe poziŃia 4 între cele 8 regiuni ale României. Din punct de vedere al evoluŃiei
demografice în ultimii 3 ani se constată o uşoară scădere a populaŃiei, cauzată în principal de
migraŃie, precum şi de scăderea sporului natural al populaŃiei în ultimii ani. În Tabelul 8.1 se
prezintă situaŃia demografică şi situaŃia indicatorilor macroeconomici aferenŃi Bazinului Hidrografic
Mureş.
Tabelul 8.1 Indicatori socio-economici generali

Anul PopulaŃie PIB PIB PIB PIB /locuitor
în Bazinul Regiunea Regiunea de Regiunea de în Bazinul
Hidrografic de Dezvoltare Dezvoltare Hidrografic
Mureş Dezvoltare Vest Nord-Vest Mureş
mii locuitori Centru milioane lei milioane lei lei/loc
milioane lei
Urban Rural
2004 1162 760 30110 25301 30310 12703
2005 1147 749 34286 28880 34620 14002
Notă: pentru anii 2006, 2007 nu sunt disponibile date statistice
8.1.2 ActivităŃi publice de gospodărire a apelor
DA Mureş, unitate subordonată AdministraŃiei NaŃionale „Apele Române”, este în conformitate cu

prevederile art. 81 alin. (3) din Legea Apelor 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare,
singurul furnizor al apei prelevate direct din sursele de apă de suprafaŃă, naturale sau amenajate,
indiferent de deŃinătorul cu orice titlu al amenajării şi din sursele subterane aparŃinând bazinului
hidrografic Mureş.
Principalele atribuŃii ale DA Mureş în conformitate cu OrdonanŃa de UrgenŃă a Guvernului nr.

73/2005 sunt:
a) gospodărirea durabilă a resurselor de apă, aplicarea strategiei şi a politicii naŃionale şi urmărirea
respectării reglementărilor în domeniu, precum şi a programului naŃional de implementare a
prevederilor legislaŃiei armonizate cu directivele Uniunii Europene;
167
b) administrarea şi exploatarea infrastructurii Sistemului naŃional de gospodărire a apelor;

c) gestionarea şi valorificarea resurselor de apă de suprafaŃă şi subterane, cu potenŃialele lor
naturale, şi a fondului naŃional de date din domeniu;
d) gospodărirea unitară şi durabilă a resurselor de apă de suprafaŃă şi subterane şi protecŃia acestora
împotriva epuizării şi degradării, precum şi repartiŃia raŃională şi echilibrată a acestor resurse;
e) administrarea, exploatarea, întreŃinerea, repararea şi modernizarea infrastructurii naŃionale de
gospodărire a apelor, aflată în administrarea sa;
f) administrarea, exploatarea şi întreŃinerea albiilor minore ale apelor, a cuvetelor lacurilor şi
bălŃilor, în starea lor naturală sau amenajată, a falezei şi plajei mării, a zonelor umede şi a celor
protejate, aflate în patrimoniu;
g) administrarea, exploatarea şi întreŃinerea infrastructurii Sistemului naŃional de veghe hidrologică
şi hidrogeologică;
h) administrarea, exploatarea şi întreŃinerea Sistemului naŃional de supraveghere a calităŃii
resurselor de apă;
i) realizarea sistemului informatic şi de telecomunicaŃii în unităŃile sistemului de gospodărire a
apelor; elaborarea de produse software în domeniul gospodăririi apelor, hidrologiei şi
hidrogeologiei;
j) alocarea dreptului de utilizare a resurselor de apă de suprafaŃă şi subterane, în toate formele sale
de utilizare, cu potenŃialele lor naturale, cu excepŃia resurselor acvatice vii, pe bază de abonamente,
conform prevederilor Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi a
serviciilor comune pe bază de contracte economice încheiate cu utilizatorii de apă şi cu alŃi
beneficiari;
k) apărarea împotriva inundaŃiilor prin lucrările de gospodărire a apelor aflate în administrarea sa şi
constituirea stocului de materiale şi mijloace specifice de apărare împotriva inundaŃiilor, aferente
acestora;
l) întreŃinerea şi exploatarea lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public al statului, cu rol
de apărare împotriva inundaŃiilor aflate în administrare;
m) avizarea lucrărilor şi activităŃilor ce se execută pe ape sau au legătură cu apele, precum şi
eliberarea autorizaŃiilor de gospodărire a apelor;
n) instruirea şi perfecŃionarea personalului din domeniul gospodăririi apelor în centrele proprii de
formare profesională şi/sau în colaborare cu alte instituŃii specializate;
o) realizarea de anuare, sinteze, studii şi cercetări de hidrologie, hidrogeologie, de gospodărire a
apelor şi de mediu, instrucŃiuni şi monografii, studii de impact, bilanŃuri de mediu;
p) realizarea de tipărituri în domeniul apelor;
r) elaborarea schemelor directoare de amenajare şi management ale bazinelor hidrografice;
s) efectuarea şi/sau participarea la audituri şi consultanŃa pentru terŃi în vederea funcŃionării în
siguranŃă a lucrărilor şi construcŃiilor hidrotehnice.
ActivităŃile specifice de gospodărire a apelor din cadrul bazinului sunt servicii publice şi se definesc
după cum urmează:
- asigurare a cerinŃelor de apă brută în sursă;
- primire în apele de suprafaŃă a substanŃelor poluante din apele uzate evacuate în
limita reglementărilor legale;
- apărare împotriva inundaŃiilor;
- protecŃie a calităŃii apelor;
- cunoaşterea cantitativă şi calitativă a resurselor de apă şi de prognoză a evoluŃiei
regimului hidrologic;
168
8.1.3 SituaŃia prelevărilor de apă în b.h. Mureş
În anul 2007 a fost prelevat şi livrat către utilizatori un volum de 907775 mii m3 din sursele de
suprafaŃă şi subterane, din care 96,05% din sursele de suprafaŃă şi 3,95% din sursele subterane
(Fig.8.1).
35.768
subteran
subteran
Suprafata
872.007
Suprafata
0 250.000 500.000 750.000 1.000.000
Fig. 8.1 RepartiŃia pe surse a volumelor prelevate şi livrate utilizatorilor cu excepŃia Hidroelectrica
de către DA Mureş
RepartiŃia volumelor de apă livrate pe tipuri de utilizatori se prezintă astfel:

Din sursele de suprafaŃă (râuri, lacuri naturale şi lacuri de acumulare amenajate) a fost livrat un
volum (Fig. 8.2) de:
- 88816 mii m3, - PopulaŃiei prin unităŃile de gospodărie comunală
- 738320 mii m3 Industrie (cu excepŃia agenŃilor producători de energie electrică)
- un total de 44869 mii m3 pentru Agricultură
din care:
- 9727 mii m3- irigaŃii
- 35142 mii m3 - acvacultură (Fig.8.2)
Din sursele subterane a fost livrat un volum de apă 35587 mii m3 din care pentru:
- populaŃie prin gospodării comunale un volum de 27060 mii m3
- industrie un volum de 7362 mii m3
- agricultură un volum de 1165 mii m3 (Fig.8.3)
Referitor la volumele de apă prelevate în sistem propriu nu există o evidenŃă clară a volumelor
prelevate. S-a realizat astfel o estimare a acestora pornind de la ipoteza că populaŃia neconectată la
sisteme centralizate de alimentare cu apă din bazin utilizează sisteme proprii de alimentare iar
consumul specific este de 110 l/om/zi, în conformitate cu STAS 1343/1-91. Astfel volumul de apă
prelevat din sistem propriu reprezintă circa 50 milioane m3.
169
44.869 1.165
Agricultura Agricultura
738.320 7.362
Agricultura Agricultura
Industrie Industrie Industrie Industrie
P opulatie Populatie
88.816 27.060
P opulatie P opulatie
0 200.000 400.000 600.000 800.000 0 10.000 20.000 30.000
Fig.8.2 RepartiŃia pe utilizatori a volumelor Fig.8.3 RepartiŃia pe utilizatori a volumelor de

apă livrate din surse de suprafaŃă de apă livrate din surse subterane
(mii m3) (mii m3)
Referitor la volumele de apă restituite de la folosinŃele de apă în anul 2007 la nivelul DA Mureş a
fost evacuat un volum de:
- 114483 mii m3 de către populaŃie;
- 719883 mii m3 de către industrie;
- 31546 mii m3 de către agricultură.
În Fig. 8.4 se prezintă RepartiŃia pe utilizatori a volumelor de apă restituite de la folosinŃele de apă
31.546
Agricultura
719.883
Agricultura
Industrie Industrie
Populatie
114.483
Populatie
0 200.000 400.000 600.000 800.000
Fig.8.4 RepartiŃia pe utilizatori a volumelor de apă restituite de la folosinŃele de apă
Din totalul de aproximativ 866259 mii m3 restituiŃi, au fost epurate conform cerinŃelor Directivei
privind calitatea efluentului evacuat un volum de 87308 mii m3, iar un volum de 645528 mii m3 nu
necesită epurare.
În Fig. 8.5 se prezintă RepartiŃia volumelor de apă restituite de la folosinŃele de apă.
170
Nu nec es ita
Nu nec es ita 645.528 epurare
epurare
V olume
epurate c f
V olume epurate 87.308
Direc tivei
c f Direc tivei
Total res titutie
866.256
Total res titutie
0 200.000 400.000 600.000 800.0001.000.000
Fig. 8.5 SituaŃia volumelor de apă restituite de la folosinŃele de apă şi epurate (mii m3)
8.1.4 Servicii comunitare de utilitaŃi publice - alimentare cu apă, canalizare, epurare
În conformitate cu Legea nr. 51 din 8 martie 2006, serviciile comunitare de utilităŃi publice
denumite în continuare servicii de utilităŃi publice, sunt definite ca totalitatea activităŃilor de utilitate
şi interes public general, desfăşurate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor sau judeŃelor de
către operatorii specifici sub conducerea, coordonarea şi responsabilitatea autorităŃilor
administraŃiei publice locale, în scopul satisfacerii cerinŃelor comunităŃilor locale.
Infrastructura serviciilor publice de alimentare cu apă, canalizare, epurare din bazinul hidrografic
Mureş este formată în principal din:
80 staŃii de tratare a apei în stop potabil
4401,56 km reŃea de distribuŃie a apei potabile
422,35 km reŃea de canalizare
46 staŃii de epurare cu o capacitate de epurare pentru 819413 locuitori echivalenŃi
Serviciile asigurate la nivelul gospodăriilor comunale/primăriilor

serviciul de tratare şi clorinare a apei brute prelevate din surse de suprafaŃă în scopul
potabilizării
serviciul de tratare şi clorinare a apei prelevate din subteran în scopul potabilizării
serviciul de distribuŃie a apei potabile prin reŃeaua centralizată de alimentare cu apă
serviciul de colectare a apelor uzate evacuate de gospodăriile individuale şi unităŃile industriale
în reŃeaua centralizată de canalizare
serviciul de epurare a apelor uzate
În Tabelul 8.2 se prezintă evaluarea preliminară a gradului de racordare al populaŃiei la reŃeaua

centralizată de alimentare cu apă, canalizare şi epurare la nivelul anului 2006 şi date statistice 2000-
2002.
Raportat la nivelul anului 2002 (65243 mii m3) în anul 2007 se constată o creştere a volumelor
totale de apă potabilă introdusă în reŃea (76382 mii m3) cu circa 17,07%, volum ce cuprinde apa
potabilă pentru uz casnic, uz public cât şi pentru alŃi consumatori.
171
Tabelul 8.2 Gradul de racordare al populaŃiei la reŃeaua de alimentare cu apă, canalizare şi

epurare
PopulaŃie conectată la
PopulaŃie conectată la PopulaŃie conectată la
sisteme centralizate de
canalizare staŃii de epurare
alimentare cu apă
Anul
Tot Urban Rural Tot Urban Rural Tot Urban Rural
mii
mii loc. mii loc. mii loc. mii loc. mii loc. mii loc. mii loc. mii loc.
loc.
% % % % % % % %
%
1096 985 111 832 817 15 809 806 2,8
2000
51,91 80,18 12,68 39,40 66,5 1,72 38,32 65,64 0,32
1107 995 112 832 817 15 805 802 2,8
2001
52,54 80,44 12,90 39,48 66,05 1,74 38,20 64,86 0,33
1118 1005 113 842 827 15 816 813 2,8
2002
55,18 87,42 12.93 41,58 71,98 1,73 40,30 70,80 0,33
1212 1019 193 871 797 73 832 807 24,8
2006
62,94 87,04 25.58 45,20 68,06 9,79 43,20 68,95 3,29
Este de notat totuşi începutul procesului de creştere a ratei de racordare a populaŃiei la reŃeaua
centralizată de alimentare cu apă de la 51,91% în 2000 la 62,94% în 2006, la reŃeaua de canalizare
de la 39,40% în 2000 la 45,20% în 2006, şi la staŃiile de epurare a apelor uzate de la 38,32% la
43,20% în 2006, ca urmare a demarării lucrărilor de investiŃii în domeniul implementării Directivei
nr. 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman şi a Directivei nr. 91/271/CEE
privind epurarea apelor uzate urbane.
Datele preliminare au la bază premisele estimării realizate la nivelul AdministraŃiei NaŃionale

„Apele Române” în baza datelor statistice înregistrate la nivelul Institutului NaŃional de Statistică în
anul 2002 şi a Documentului de PoziŃie al României privind accesul la Uniunea Europeană Cap.22
Mediu, precum şi datele rezultate ca urmare a „Studiului pentru cunoaşterea resurselor de apă în
vederea fundamentării planurilor de amenajare”.
În conformitate cu Raportarea privind Stadiul implementării prevederilor Directivei Consiliului nr.

91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane” – Iunie 2008 situaŃia racordării populaŃiei
echivalente la reŃeaua de canalizare se prezintă astfel: din totalul de 2153017 locuitori echivalenŃi
înregistraŃi la nivelul bh Mureş în anul 2007 la reŃeaua de canalizare au fost racordaŃi un număr de
987620 locuitori echivalenŃi iar la staŃiile de epurare un număr de 906648 locuitori echivalenŃi.
În conformitate cu situaŃia inventariată în cadrul Raportării Directivei Ape Uzate Directiva nr.
91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane în Tabelul 8.3 se prezintă caracteristicile StaŃiilor
de Epurare.
172
Populatie echivalenta 906648

racordata la statia de
epurare
Populatie echivalenta 987620

racordata la reteaua de
canalizare
2153017
Total populatie
echivalenta
0 500000 1000000 1500000 2000000 2500000
Fig.8.6. Gradul de racordare al populaŃiei echivalente la ReŃelele de canalizare şi staŃiile de

epurare
Tabelul 8.3 Caracteristicile staŃiilor de epurare

StaŃii de epurare a StaŃii de epurare cu StaŃii de epurare StaŃii
apelor uzate treaptă mecanică cu treaptă
mecanică+biologi
Anul că
Nr. Capacitate Nr. Capacitate Nr. Capacitate Nr. Capacitate
total totală total totală total totală total totală
nr. 1000 l.e. nr. 1000 l.e. nr. 1000 l.e. nr. 1000 l.e.
2006 46 906 18 313 27 593 1 0,001
8.2 TendinŃe în evoluŃia cerinŃelor de apă
Estimarea cerinŃei de apă se regăseşte în „Studiul privind scenarii de evoluŃie a cerinŃelor de apă ale
folosinŃelor în vederea fundamentării acŃiunilor şi măsurilor necesare atingerii obiectivelor
gestionării durabile a resurselor de apă ale bazinelor hidrografice” elaborat în anul 2008 de
Institutul NaŃional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor (Anexa 8.1), având drept beneficiar
Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile. MenŃionăm că evaluarea tendinŃelor în evoluŃia
cerinŃelor de apă s-a realizat având la bază indicatorii economici şi prognoza acestora în anul 2008.
Se precizează că în anul 2010 va avea loc o reevaluare a acestor tendinŃe datorită noilor condiŃii
socio-economice.
Obiectivele acestui studiu sunt:

- stabilirea pe fiecare bazin hidrografic a scenariilor privind evoluŃia viitoare a cerinŃelor de apă ale
folosinŃelor în perioada de prognoză 2010-2020;
- compararea disponibilului de apă la surse cu cerinŃele folosinŃelor de apă, în scopul determinării
deficitelor sau excedentelor de apă.
Studiul a fost structurat pe două paliere:

- la nivelul Ńării;
- la nivel de bazin hidrografic.
173
La nivelul Ńării studiul este organizat în 4 volume numerotate I, II, III şi IV, astfel:
Volumul I - Identificarea tendinŃelor în evoluŃia cerinŃelor de apă ale folosinŃelor;
Volumul II - Prevederi privind dezvoltarea folosinŃelor şi a cerinŃelor de apă cuprinse în planurile
naŃionale de dezvoltare a României, cadrul strategic naŃional de referinŃă şi alte strategii, programe
şi planuri;
Volumul III - Prevederi ale planurilor de dezvoltare regională în domeniul gestionării resurselor de
apă sau în activităŃi legate de apă;
Volumul IV - Prognoza cerinŃelor de apă ale folosinŃelor. BilanŃul apei.
La nivel de bazin hidrografic studiul este organizat într-un singur volum pentru fiecare bazin /
spaŃiu hidrografic şi este denumit Volumul 2 în vederea asigurării continuităŃii cu volumele 1 (1A –
Memoriu şi 1B – Anexe, elaborate în anul 2007 şi intitulate “SituaŃia actuală a gestionării pe
folosinŃe a resurselor de apă”): Bazinul hidrografic Mureş - Volumul 2 - Prognoza cerinŃelor de apă
ale folosinŃelor. BilanŃul apei;
Nota: rezumatul studiului se regăseşte în Anexa 8.1.” Evaluarea CerinŃei de Apă”
8.3 Mecanismul economico financiar în domeniul utilizării apei. Evaluarea

recuperării costurilor pentru serviciile de apă
8.3.1 Mecanismul economico financiar în domeniul gospodăririi apei. Evaluarea recuperării
costurilor pentru activităŃile specifice de gospodărire a apelor
Mecanismul economic specific în domeniul gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de

apă include sistemul de contribuŃii, plăŃi, bonificaŃii şi penalităŃi, ca parte a modului de finanŃare pe
principii economice a AdministraŃiei NaŃionale “Apele Române“ (şi implicit ale tuturor DirecŃiilor
de Ape) în scopul funcŃionării în siguranŃă a Sistemului NaŃional de Gospodărire a Apelor în
conformitate cu art.108 din ConstituŃia României, republicată la art.4 alin (5) din OrdonanŃa de
UrgenŃă a Guvernului nr.107/2002 privind înfiinŃarea AdministraŃiei NaŃionale ‘Apele Române”
aprobată cu modificări prin Legea nr.404/2003, cu modificările şi completările ulterioare şi al
art.81, alin (1) din Legea Apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare.
Sistemul de plăŃi se bazează pe regula beneficiarul, respectiv poluatorul plăteşte în funcŃie de

activităŃile prestate şi de cele privind folosirea raŃională a resurselor de apă. În funcŃie de modul de
folosire a resurselor de apă, se pot acorda bonificaŃii utilizatorilor care demonstrează grija pentru
folosirea şi protecŃia calităŃii apei sau penalităŃi pentru utilizatorii la care se constată abateri de la
prevederile contractuale.
În conformitate cu Legea Apelor 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare AdministraŃia

NaŃională “Apele Române“ este singura în drept să aplice sistemul de plăŃi pentru activităŃile
specifice de gospodărire a apelor tuturor utilizatorilor, indiferent de deŃinătorul cu orice titlu al
amenajării precum şi din sursele subterane, cu excepŃia apelor geotermale.
ActivităŃile specifice de gospodărire a apelor sunt după cum urmează:

- de asigurare a cerinŃelor de apă brută în sursă;
- cunoaşterea resurselor de apă din punct de vedere cantitativ şi calitativ, activităŃi de hidrologie
operativă şi prognoze hidrologice;
- de primire în apele de suprafaŃă a substanŃelor poluante din apele uzate evacuate în limita
reglementărilor legale;
- de apărare împotriva inundaŃiilor;
174
- în legătură cu implementarea DCA şi a celorlalte Directive UE în domeniul apei, inclusiv de

raportare a stadiului implementării acestora;
Veniturile proprii se asigură prin aplicarea mecanismului economic specific domeniului

gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă, care include sistemul de contribuŃii, plăŃi,
bonificaŃii şi penalităŃi şi care funcŃionează conform următoarelor principii: poluatorul plăteşte şi
utilizatorul plăteşte, în funcŃie de activităŃile prestate şi de cele privind folosirea raŃională a
resurselor de apă.
Mecanismul economic specific domeniului gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă

are deci la bază principiul recuperării costurilor financiare privind gospodărirea apei, gestionarea
durabilă a resurselor de apă, refolosirii şi economisirii resursei de apă prin aplicarea de stimuli
economici, inclusiv pentru cei ce manifestă o preocupare constantă în protejarea calităŃii şi cantităŃii
apei; aplicarea de penalităŃi celor care risipesc sau poluează resursele de apă.
Veniturile AdministraŃiei NaŃionale “Apele Române” (implicit ale DirecŃiei Apelor Mureş) se
asigură prin aplicarea mecanismului economic în domeniul gospodăririi cantitative şi calitative a
apelor, al cărui scop principal este conservarea şi protejarea resurselor de apă împotriva epuizării şi
poluării, precum şi menŃinerea “Sistemului NaŃional de Gospodărire a Apelor“ la parametrii
nominali de exploatare.
HG 803/31.07.2008 stabileşte cuantumul contribuŃiilor specifice de gospodărire a apelor de

gospodărire a resurselor de apă, a tarifelor şi penalităŃilor.
Nota: HG 522/22.06.2009 reactualizează cuantumul contribuŃiilor specifice de gospodărire a
resurselor de apă, a tarifelor şi a penalităŃilor, prin majorarea acestuia cu indicele de inflaŃie
aferent perioadei 1 ianuarie 2008-1 martie 2009, stabilit şi comunicat de Institutul NaŃional de
Statistică.
Tabelul 8.4 prezintă structura tipului de contribuŃii percepută de DirecŃia Apelor Mureş în planul
gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă.
Tabelul 8.4 Structura în plan cantitativ şi calitativ a tipului de contribuŃii

Cantitate Calitate Altele
Tarife pentru serviciile de
emitere
ContribuŃii pentru a actelor de reglementare
ContribuŃii pentru utilizarea resurselor de primirea apelor
apă uzate în resursele de
apă
ContribuŃii pentru potenŃialul asigurat PenalităŃi pentru
în scop hidroenergetic prin barajele din depăşirea Tarife pentru activităŃi
administrarea ANAR concentraŃiilor conexe
maxime admise ale legate de valorificarea
poluanŃilor patrimoniului
din apele uzate Tarife pentru alte activităŃi
evacuate conexe
ContribuŃii pentru exploatarea nisipurilor necesare desfăşurării
şi pietrişurilor din albiile, malurile activităŃii de
cursurilor de apă, cuvetele lacurilor de bază (caiete sarcini licitaŃii,
acumulare etc.)
Tarife pentru serviciile comune de
175
Cantitate Calitate Altele

captare, pompare şi transport
Tarife pentru valorificarea potenŃialului
apelor cu asigurarea condiŃiilor pentru
practicarea acvaculturii, pescuitului
sportiv şi agrementului
PenalităŃi pentru abateri de la normele de
utilizare exploatare a resursei
ContribuŃiile pentru activităŃile specifice de gospodărire a apelor, sunt diferenŃiate pe categorii de

surse (suprafaŃă, subteran, Dunăre) ca urmare a condiŃiilor diferite de asigurare a apei şi pe
utilizatori (gospodării comunale, industrie, energetic, agricultură, unităŃi de cult).
Fig.8.7 prezintă Cuantumul contribuŃiilor pentru utilizarea resursei de apă din râurile interioare,
subteran pentru utilizatorul: gospodărie comunală, agrozootehnice de tip industrial.
lei/mii
mc
60
43,84
50
56,36
40
30
20
10
0
Rauri interioare Subteran
Fig.8.7 Cuantumul contribuŃiilor pe surse pentru gospodărie comunală
Fig.8.8 prezintă Cuantumul contribuŃiilor pentru utilizarea resursei de apă din râurile interioare,
pentru utilizatorul: operator economic producător de energie electrică prin hidrocentrale
indiferent de puterea instalată în regim de uzinare.
176
0,25
0,2
0,25
0,15 R auri interioare
0,1
0,05
0
R auri interioare
Fig. 8.8 Cuantumul contribuŃiilor pe surse de suprafaŃă a operatorilor producători de energie

electrică prin hidrocentrale indiferent de puterea instalată în regim de uzinare
Fig.8.8.1 prezintă Cuantumul contribuŃiilor pentru utilizarea resursei de apă din râurile interioare,
subteran pentru utilizatorul: IrigaŃii şi acvacultură
56,36 56,36
60
lei/mii mc
50
40
30 Irigatii
Acvacultura
20
3,76 3
10
0
Rauri interioare Subteran
Fig. 8.8.1 Cuantumul contribuŃiilor pe surse de suprafaŃă şi subteran pentru utilizatorul agricultură:
acvacultură şi irigaŃii
CerinŃa de unicitate a nivelului contribuŃiilor în plan naŃional este datorată echipării economice
diferite la nivelul bazinelor/spaŃiilor hidrografice, precum şi condiŃiei de a nu influenŃa semnificativ
costurile de producŃie a apei potabile, de producere a energiei, precum şi din faptul asigurării
redistribuirii şi împărŃirii riscurilor, realizând astfel o echitate relativ stabilă în ceea ce priveşte
gradul de înzestrare a diferitelor spaŃii hidrografice, bazine hidrografice.
Cheltuielile legate de activitatea de gospodărire a apelor au caracter constant indiferent de volumul

de apă prelevat, iar reducerea acestuia influenŃează negativ veniturile unităŃilor de gospodărire a
apelor şi implicit realizarea lucrărilor necesare menŃinerii în siguranŃă a Sistemului NaŃional de
Gospodărire a Apelor.
Astfel:
177
Structura principalelor cheltuieli în 2007 necesare efectuării lucrărilor specifice de gospodărirea

apelor, precum şi managementului calitativ al resurselor de apă, este prezentată în Figura 8.10.
De asemenea, cheltuielile de exploatare, întreŃinere şi reparaŃii a utilajelor şi mijloacelor de

transport deŃin cea mai mare pondere în cadrul cheltuielilor destinate activităŃii de bază.
Datorită restrângerii activităŃilor economice s-a redus volumul de apă prelevat dar veniturile
obŃinute din activităŃile specifice de asigurare a apei brute au acoperit cheltuielile aferente lucrărilor
specifice de gospodărire a apelor.
Rezultatul patrimonial al excedentului financiar la nivelul DirecŃiei de Apă Mureş la nivelul anului
2007 este de 12401 mii lei.
mii
lei
25000
20000
15000
10000
5000
0
or
li
ti
a
ie
t
ie
r
ra
ap
el
og
te
tu
ce
ap
de
el
ri
ro
pe
u
ch
id
rs
te
ns
is
H
cu
l
ta
id
ta
,i
cu
To
fs
re
rs
xe
in
su
ri,
e
st
su
re
tii
Si
ur
ra
tie
t,c
pa
ec
tre
re
ot
,in
Pr
e
id
pl
ar
Ex
rin
cr
ito
Lu
on
M
Fig 8.10 Structura principalelor cheltuieli
Astfel, cheltuielile destinate activităŃii de bază au pondere peste 50%.
ContribuŃiile specifice de gospodărire a apelor sunt stabilite pentru toŃi utilizatorii resursei de apă
respectiv de gospodărie comunală, industrie, agricultură şi sunt aferente activităŃilor specifice de
gospodărire a apelor prestate de operatorul unic în domeniul gospodăririi apelor - AdministraŃia
NaŃională „Apele Române” în scopul asigurării accesului acestora la sursă şi al menŃinerii în
siguranŃă a Sistemului NaŃional de Gospodărire a Apelor. Această contribuŃie are la bază cantitatea
şi calitatea sursei de care beneficiază utilizatorul respectiv şi nu Ńine cont de puterea financiară a
unui sau altui utilizator astfel ca în cazul stabilirii cuantumului contribuŃiilor pentru activităŃile
specifice de gospodărire a apelor nu se poate vorbi de o subvenŃie încrucişată.
8.3.2 Mecanismul economico financiar în domeniul serviciilor publice de apă. Evaluarea

recuperării costurilor pentru serviciile publice de alimentare cu apă şi canalizare
În conformitate cu Legea nr. 241 din 22 iunie 2006 (“Legea serviciului de alimentare cu apă şi de
canalizare”) serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare al localităŃilor, denumit în
178
continuare serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare, se află sub conducerea, coordonarea şi

responsabilitatea autorităŃii administraŃiei publice locale, care are drept scop asigurarea alimentării
cu apă, canalizarea şi epurarea apelor uzate pentru toŃi utilizatorii de pe teritoriul localităŃilor.
În cazul gestiunii delegate pentru funcŃionarea serviciului, autorităŃile administraŃiei publice locale
transferă unuia sau mai multor operatori toate sarcinile şi responsabilităŃile privind
furnizarea/prestarea serviciilor de utilităŃi publice, cât şi administrarea şi exploatarea sistemelor de
alimentare cu apă şi de canalizare aferente acestuia, pe baza unui contract denumit în continuare
contract de delegare a gestiunii.
În conformitate cu Art.20 din Legea 241/2006, operatorii care desfăşoară activitatea de

furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare în regim de gestiune delegată
sunt cei stabiliŃi prin Legea nr. 51/2006 cu modificările şi completările ulterioare.
Operatorii de servicii de alimentare cu apă, canalizare şi epurare îşi desfăşoară activitatea de

furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare prin exploatarea şi
administrarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente acestuia, pe baza contractului de delegare a
gestiunii şi a licenŃei eliberate de A.N.R.S.C.
Contractul de delegare a gestiunii se aprobă prin hotărârea de atribuire, adoptată de consiliile locale,
consiliile judeŃene, Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau de asociaŃia de dezvoltare
comunitară, după caz. În condiŃiile legii, contractul de delegare a gestiunii poate fi materializat
printr-un:
a) contract de concesiune;
b) contract de parteneriat public-privat.
În conformitate cu Art.34/Legea 241 2006, preŃurile şi tarifele pentru plata serviciului de

alimentare cu apa şi de canalizare se fundamentează, se stabilesc, se ajustează, se modifică, se
avizează şi se aprobă în condiŃiile Legii nr. 51/2006 cu modificările şi completările ulterioare.
Fundamentarea preŃurilor şi tarifelor serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare se face de

către operator, astfel încât structura şi nivelul acestora:
a) să acopere costul justificat economic al furnizării/prestării serviciului;
b) să asigure funcŃionarea eficientă şi în siguranŃă a serviciului, protecŃia şi conservarea mediului,
precum şi sănătatea populaŃiei;
c) să descurajeze consumul excesiv şi să încurajeze investiŃiile de capital;
d) să garanteze respectarea autonomiei financiare a operatorului;
e) să garanteze continuitatea serviciului.
PreŃurile şi tarifele pentru plata serviciilor de apă şi de canalizare se fundamentează pe baza

costurilor de producŃie şi exploatare, a costurilor de întreŃinere şi reparaŃii, a amortismentelor
aferente capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale şi includ cote pentru plata
dobânzilor şi restituirea creditelor, pentru crearea surselor de dezvoltare şi modernizare a sistemelor
tehnico-edilitare, precum şi profitul operatorului, în condiŃiile legii, cu respectarea următoarelor
condiŃii:
• structura şi nivelul tarifelor să fie stabilite astfel încât să reflecte costul efectiv al
furnizării/prestării serviciilor de apă şi de canalizare, să descurajeze consumul excesiv, să
încurajeze funcŃionarea eficientă a acestora şi protecŃia mediului, să încurajeze investiŃiile de
capital şi să fie corelate cu gradul de suportabilitate de către utilizatori;
• să fie asigurată şi respectată autonomia financiară a operatorului;
• operatorul să aibă dreptul de a propune tarife binome care au: o componentă fixă, proporŃională
cu cheltuielile necesare pentru menŃinerea în exploatare şi funcŃionarea în condiŃii de siguranŃă
179
şi eficienŃă a sistemului de alimentare cu apă, respectiv de canalizare şi una variabilă, în funcŃie

de consumul de apă, respectiv de cantitatea de ape uzate, înregistrate la utilizatori;
• operatorul să aibă dreptul de a indexa periodic tarifele în funcŃie de rata inflaŃiei, în baza unor
formule de indexare avizate de autoritatea de reglementare şi aprobate de autorităŃile
administraŃiei publice locale responsabile.
În 2007 AdministraŃia NaŃională ”Apele Române” împreună cu AsociaŃia Română a Apei a iniŃiat o
interviere a operatorilor de servicii publice de alimentare cu apă şi canalizare, operatori regionali şi
în curs de regionalizare a căror aplicaŃie a fost aprobată sau este în curs de aprobare la
AUTORITATEA DE MANAGEMENT din cadrul Programului OperaŃional Structural de Mediu,
Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, rezultând un nivel al tarifelor pentru serviciile
publice de alimentare cu apă şi canalizare, după cum urmează (Tabelul 8.5):
Tabelul 8.5 Tarifele serviciilor publice

Compania Tarif apă Tarif apă Tarif Tarif ObservaŃii
potabilă potabilă canalizare canalizare
consumatori consumatori consumatori consumatori
casnici industriali casnici industriali
An 2007 An 2007 An 2007 An 2007
(lei/m3) (lei/m3) (lei/m3) (lei/m3)
SC Compania Tariful aferent
de Apă Arieş serviciilor de
SA epurare este inclus
Turda în tariful de
1,59 1,59 1,09 1,09 canalizare
de Apă Arieş serviciilor de
SA epurare este inclus
Câmpia Turzii în tariful de
1,09 1,09 0,25 0,25 canalizare
SC Apa Prod Tariful aferent
Deva serviciilor de
epurare este inclus
în tariful de
1,32 1.32 0,26 0,26 canalizare
S.C. APA Tariful aferent
C.T.T.A. S.A. serviciilor de
Alba - Filiala epurare este inclus
Alba Iulia în tariful de
S.R.L. canalizare
2,11 2,11 0,79 0,79
S.C.Apa Tariful aferent
Târnavei Mari serviciilor de
S.A. epurare este inclus
în tariful de
2,28 2,28 0,76 0,76 canalizare
Aquaserv SA serviciilor de
Tg-Mureş epurare este inclus
în tariful de
1,7 1,7 0,9 0,9 canalizare
S.C. Compania Tariful aferent
de Apă Arad serviciilor de
S.A. epurare este inclus
în tariful de
2,4 2,4 1,62 1,62 canalizare
180
PMBH MUREŞ –
FinanŃarea activităŃii curente a serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare se face prin
încasarea contravalorii acestora de la consumatori, la preŃurile şi tarifele aprobate de către
autorităŃile locale.
Prin urmare, activitatea de exploatare nu se subvenŃionează şi nu se practică sisteme de protecŃie

socială directă la serviciile publice de alimentare cu apă şi canalizare, procentul de recuperare a
costurilor la nivelul serviciilor facturate este mai mare de 100%, diferenŃa constând în nivelul cotei
de dezvoltare şi a cotei de profit stabilit în conformitate cu legislaŃia în vigoare.
181
PMBH MUREŞ –
182
PMBH MUREŞ – CAP. 9 PROGRAME DE MĂSURI
CAP. 9 PROGRAME DE MĂSURI

Directiva Cadru în domeniul Apei (DCA), adoptată la 23 octombrie 2000 de către Parlamentul
Eurpean şi Consiliu, are ca obiectiv ambiŃios stabilirea unui cadru European unic şi coerent pentru
politica şi gestiunea apelor, integrând deopotrivă şi directivele europene din domeniul apelor. Se
fixează astfel un cadru de protecŃie a apelor care să permită:
- prevenirea degradării mediului acvatic, conservarea sau ameliorarea stării apelor;
- promovarea unei utilizări durabile a apei, bazată pe protecŃia pe termen lung a resurselor de
apă disponibile;
- reducerea sau eliminarea treptată a emisiilor de substanŃe prioritare/prioritar periculoase în
apele de suprafaŃă;
- reducerea poluării apelor subterane;
În vederea atingerii obiectivelor de mediu se implementează un proces global, inclusiv pregătirea

unor documente de planificare şi reactualizarea lor la fiecare 6 ani:
- caracterizarea stării actuale a corpurilor de apă;
- planul de management al bazinului hidrografic care include programe de măsuri;
- programul de monitoring care are ca scop supravegherea calităŃii corpurilor de apă şi verificarea
dacă obiectivele de mediu sunt atinse.
Natura ciclică şi etapele necesare procesului de planificare a planului de management, precum şi

locul programului de măsuri în acest context, sunt prezentate în Fig. 9.1.
În conformitate cu prevederile art. 23 - 25, din Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările şi
completările ulterioare, Planul NaŃional de Management a apelor din România, ca parte a schemei
directoare, trebuie să conŃină „un rezumat al măsurilor necesare pentru a aduce corpurile de apă,
în mod progresiv, la starea cerută până la termenul limită extins, pentru orice întârziere
semnificativă a realizării măsurilor operaŃionale şi planificarea implementării acestora.”
De asemenea, în art. 43 alin (18) şi ( 19) se corelează programul de măsuri cu politicile şi strategiile
dezvoltării durabile şi gospodăririi apelor şi se stabilesc termenul de realizare 22 decembrie 2009 şi
termenul la care programul de măsuri devine operaŃional (22 decembrie 2012). „Programele de
măsuri se revizuiesc, dacă este necesar, se reactualizează până cel târziu la data de 22 decembrie
2015 şi apoi la fiecare 6 ani”.
Potrivit cerinŃelor Art. 14 al Directivei Cadru trebuie asigurată şi informarea, consultarea şi

participarea factorilor implicaŃi în luarea deciziilor pentru stabilirea programului de măsuri.
Programul de măsuri este rezultatul concret al DCA, conŃinutul său fiind fixat de art. 11 şi Anexa
VI ale directivei. DCA defineşte 2 categorii de măsuri, şi anume măsuri de bază şi măsuri
suplimentare.
"Măsurile de bază" sunt cerinŃele minime de conformare şi constau din acele măsuri cerute de
implementarea legislaŃiei comunitare pentru protecŃia apelor, inclusiv măsurile sub legislaŃia
specificată în Articolul 10 şi în partea A a Anexei VI (lista măsurilor de bază ce urmează a fi
incluse în programele de măsuri), şi anume:
i. Directiva privind calitatea apelor utilizate pentru îmbăiere (76/160/EEC);
ii. Directiva privind conservarea păsărilor sălbatice (79/409/EEC);
iii. Directiva privind apa potabilă (80/778/EEC), amendată de Directiva (98/83/EC);
iv. Directiva privind accidentele majore (Seveso) (Directiva 96/82/EC);
v. Directiva privind evaluarea impactului de mediu (Directiva 85/337/EEC);
vi. Directiva privind nămolurile din staŃiile de epurare (Directiva 86/278/EEC);
vii. Directiva privind epurarea apelor uzate urbane (91/271/EEC);
183
Fig. 9.1 Locul programului de măsuri în cadrul procesului de planificare

a planului de management
viii. Directiva privind produsele pentru protecŃia plantelor (91/414/EEC);

ix. Directiva privind poluarea cu nitraŃi din surse agricole (91/676/EEC);
x. Directiva privind conservarea parcurilor naturale precum şi a animalelor şi plantelor din zonele
neamenajate (92/43/EEC);
xi. Directiva privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (96/61/EC).
"Măsurile suplimentare" sunt acele măsuri identificate şi implementate în plus faŃă de măsurile de
bază cu scopul de a atinge obiectivele stabilite în Articolul 4, şi anume:
i. Instrumente legislative;
ii. Instrumente administrative;
iii. Instrumente economice sau fiscale;
iv. ÎnŃelegeri/acorduri de mediu negociate;
v. Controlul emisiilor;
vi. Coduri de bună practică;
vii. Refacerea şi restaurarea zonelor umede;
viii. Controlul captărilor;
184
ix. Măsuri de management de necesitate (ex. Promovarea producŃiei agricole adaptate, cum ar fi
culturi fără cerinŃe mari de apă în zonele afectate de secetă);
x. Măsuri de eficientizare şi reutilizare (ex.Promovarea în industrie a tehnologiilor ce utilizează
eficient apa, precum şi a tehnicilor de irigare cu consum mic de apă);
xi. Proiecte de construcŃie;
xii. Uzine de desalinizare;
xiii. Proiecte de reabilitare;
xiv. Reîncărcarea artificială a acviferelor;
xv. Proiecte educaŃionale;
xvi. Proiecte de cercetare, dezvoltare şi testare;
xvii. Alte măsuri relevante.
Etapele de stabilire a programului de măsuri

Presiunile identificate în Rapoartele 2004 la nivelul celor 11 bazine/spaŃii hidrografice reprezintă
baza pentru stabilirea listei de posibile măsuri. Aşa cum s-a subliniat anterior, lista de măsuri va
conŃine în mod obligatoriu măsurile de bază, precum şi eventuale măsuri suplimentare având în
vedere atingerea stării bune a apelor. Prin aplicarea analizei economice şi a scenariilor (prin
modelare), vor fi selectate combinaŃiile de măsuri (măsuri de bază + măsuri suplimentare) care
prezintă cel mai bun raport cost-eficienŃă.
Programul de măsuri se aplică presiunilor semnificative de la nivelul corpurilor de apă. În anumite

cazuri, datorită relaŃiei de transfer a poluanŃilor din amonte în aval, măsurile se pot lua la nivelul
corpurilor de apă din amonte (care pot să nu aibă risc), iar efectele/beneficiile să fie identificate la
nivelul corpurilor de apă din aval. De asemenea, în cazul surselor difuze de poluare măsurile pot fi
stabilite la nivel de subbazin.
Datorită considerentelor mai sus menŃionate, stabilirea programului de măsuri la nivel de

bazin/spaŃiu hidrografic necesită parcurgerea următoarelor etape:
• Stabilirea listei de măsuri de bază la nivel de bazin/spaŃiu hidrografic prin reactualizarea
inventarului presiunilor semnificative şi realizarea inventarului măsurilor de bază
• Realizarea inventarului măsurilor suplimentare - identificarea surselor de poluare cărora li
se aplică măsuri suplimentare (in concordanŃă cu Anexa VI a Directivei Cadru) atunci când
aplicarea măsurilor de bază nu conduce la atingerea obiectivelor de mediu; evaluarea costurilor
aferente şi a efectelor acestor măsuri vor fi utilizată în analiza economică.
• Aplicarea scenariilor şi analizei economice prin utilizarea unor modele pentru estimarea
efectelor măsurilor şi aplicarea analizelor cost – eficienŃă (şi anume că gradul maxim posibil al
eficienŃei ecologice să fie atins cu costuri cât mai reduse) şi cost – beneficiu pentru prioritizarea
măsurilor şi estimarea beneficiilor.
• Stabilirea programului de măsuri final - programul de măsuri trebuie să permită crearea unei
sinergii şi complementarităŃi între diferitele măsuri legale obligatorii cu instrumente financiare,
acorduri voluntare şi programe educaŃionale.
9.1 Măsuri pentru implementarea legislaŃiei europene pentru protecŃia apelor
Măsurile impuse de legislaŃia naŃională care implementează Directivele Europene au ca obiectiv

general conformarea cu cerinŃele Uniunii Europene în domeniul calităŃii apei, prin îndeplinirea
obligaŃiilor asumate prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană şi documentul “PoziŃia Comună
a Uniunii Europene (CONF-RO 52/04), Bruxelles, 24 Noiembrie 2004, Capitolul 22: Mediu”.
Documentele naŃionale de aplicare cuprind atât planurile de implementare ale directivelor europene
în domeniul calităŃii apei, cât şi documentele strategice naŃionale care asigură cadrul de realizare a
acestora. Astfel, pentru implementarea Directivelor Europene s-au elaborat Planurile de
185
implementare, dintre care cele mai importante sunt:

• Planul de implementare pentru Directiva 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului
uman;
• Planul de implementare pentru Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate orăşeneşti
modificată prin Directiva 98/15/CE;
• Planul de implementare pentru Directiva 96/61/CE privind prevenirea şi controlul integrat al
poluării;
• Planul de implementare pentru Directiva 76/464/CEE şi “directivele fiice” referitoare la poluarea
cauzată de anumite substanŃe periculoase evacuate în mediul acvatic al ComunităŃii;
• Planul de implementare pentru Directiva 91/676/EEC privind protecŃia apelor împotriva poluării
cauzate de nitraŃii proveniŃi din surse agricole;
• Planul de implementare pentru Directiva 96/61/CE privind prevenirea şi controlul integrat al
poluării;
• Planul de implementare pentru Directiva nr. 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor
Documentele strategice naŃionale care asigură cadrul general de implementare a măsurilor din
acest plan sunt:
• Strategia NaŃională pentru Dezvoltare Durabilă (2007-2030)
• Planul NaŃional de Dezvoltare – 2007-2013
• Planul NaŃional de Dezvoltare pentru ProtecŃia Mediului
• Cadrul Strategic NaŃional de ReferinŃă pentru perioada 2007-2013;
• Planuri NaŃionale de Dezvoltare Sectoriale:
Programul OperaŃional Sectorial de MEDIU pentru perioada 2007 – 2013
Programul Sectorial “Creşterea competitivităŃii economice” pentru perioada 2007 – 2013
Programul OperaŃional pentru Pescuit al României 2007-2013;
Programul OperaŃional Sectorial "Transport" 2007 – 2013;
Strategia şi politica naŃională în domeniul gospodăririi apelor;
Strategia NaŃională de Management al Riscului la InundaŃii pe termen mediu şi lung;
Strategia naŃională privind reducerea efectelor secetei, prevenirea şi combaterea
degradării terenurilor şi deşertificării, pe termen scurt, mediu şi lung;
Strategia Energetică a României (2007 - 2013);
Strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie ale României;
Strategia naŃională a României privind schimbările climatice (2005-2007);
Strategia industriei miniere pentru perioada 2008-2020;
Strategia NaŃională pentru dezvoltarea durabilă a serviciilor publice pentru alimentare şi
canalizare
• Strategia de implementare a obligaŃiilor privind controlul activităŃilor care prezintă pericole de
accidente majore în care sunt implicate substanŃe periculoase – SEVESO II, pentru perioada
2005-2006
• Strategia NaŃională de Gestionare a Deşeurilor (SNGD);
• Strategia de Dezvoltare a Sectorului Forestier din România (2001-2010);
• Programul Forestier NaŃional;
• Planul NaŃional de Gestionare a Deşeurilor (PNGD);
• Planul naŃional de acŃiune privind schimbările climatice (2005-2007).
La aceste documente naŃionale se adăuga şi programele, planurile de acŃiune regionale, judeŃene şi

locale prevăzute a se realiza în următoarea perioadă, respectiv:
• Planurile judeŃene de măsuri prioritare - Capitolul 22 Mediu la tratatul de aderare al României la
Uniunea Europeană;
• Planurile regionale de acŃiune pentru mediu (PRAM) 2007 - 2013;
• Planurile judeŃene de dezvoltare economică şi socială - secŃiunea ProtecŃia Mediului;
186
• Planurile regionale de dezvoltare economică şi socială - secŃiunea ProtecŃia Mediului;

• Programele de acŃiune pentru zonele vulnerabile la poluarea cu nitraŃi;
• Planurilor Regionale de Gestionare a Deşeurilor (PRGD);
• Planurilor JudeŃene de Gestionare a Deşeurilor (PJGD).
LegislaŃia care asigură implementarea măsurilor de bază privind protecŃia mediului şi în special a
apelor şi ecosistemelor acvatice se prezintă în Anexa 9.1.
În continuare sunt prezentate principalele directive europene din domeniul calităŃii apelor cu referire
la obiective, cerinŃe, autorităŃi responsabile, perioade de tranziŃie, evaluare financiară pentru
implementare, măsurile stabilite, precum şi sursele de finanŃare pentru acestea.
DIRECTIVA 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman

Obiectivele principale ale Directivei sunt:
• Protejarea sănătăŃii populaŃiei de efectele adverse ale oricărui tip de contaminare a apei destinate
consumului uman;
• A asigura ca apa destinată consumului uman este sanogenă şi curată.
CerinŃele principale ale Directivei sunt:

• ObligaŃia de a stabili parametrii de calitate pentru apa destinată consumului uman şi valori pentru
parametrii relevanŃi (Articolele 2-5).
• ObligaŃia de a determina punctele (locurile) (Articolul 6), în care apa trebuie să fie
corespunzătoare valorilor stabilite conform Articolului 5.
• ObligaŃia de a asigura monitorizarea reglementată, pe întreaga Ńară, a calităŃii apei destinate
consumului uman (Articol 7) şi informarea adecvată şi actualizată a consumatorilor (Articolul
13), inclusiv publicarea regulată a rapoartelor şi prezentarea lor către Comisie.
• ObligaŃia de a asigura că toate măsurile necesare de remediere să fie luate pentru a se restabili
calitatea apei care nu este corespunzătoare valorilor parametrilor de calitate, interzicerea folosirii
apei a cărei calitate constituie un pericol potenŃial pentru sănătate, acordarea de posibile derogări
în condiŃiile prevăzute de directivă şi informarea consumatorilor (Articolele 8, 3, 9 şi 13)
• ObligaŃia de a asigura ca substanŃele sau materialele folosite la tratarea sau distribuŃia apei
destinate consumului uman nu vor diminua protecŃia sănătăŃii publice (Articol 10).
• CerinŃele orizontale de reprezentare a României în Comitetul ştiinŃific cu reprezentanŃi ai
Ministerului SănătăŃii
Prin derogare de la dispoziŃiile articolelor 5 alineatul (2) şi 8, precum şi ale Anexei I părŃile B şi C
la Directiva 98/83/CE, valorile stabilite pentru următorii parametrii nu se aplică în întregime pe
teritoriul României în condiŃiile stabilite mai jos:
• până la 31 decembrie 2010, pentru oxidabilitate în aglomerările urbane cu mai puŃin de 10000 de
locuitori;
• până la 31 decembrie 2010, pentru oxidabilitate şi turbiditate în aglomerările urbane cuprinzând
intre 10 000 şi 100 000 de locuitori;
• până la 31 decembrie 2010, pentru oxidabilitate, amoniu, aluminiu, pesticide, fier şi mangan în
aglomerările urbane cu peste 100.000 de locuitori;
• până la 31 decembrie 2015, pentru amoniu, nitraŃi, turbiditate, aluminiu, fier, plumb, cadmiu şi
pesticide în aglomerările urbane cu mai puŃin de 10.000 de locuitori;
• până la 31 decembrie 2015, pentru amoniu, nitraŃi, aluminiu, fier, plumb, cadmiu, pesticide şi
mangan în aglomerările urbane cuprinzând intre 10.000 şi 100.000 de locuitori.
187
AutorităŃi responsabile:
Ministerul SănătăŃii (MS) Responsabil pentru Transpunerea Directivei
Scopul activităŃilor Promovarea măsurilor legislative având ca scop protejarea
sănătăŃii publice prin stabilirea cerinŃelor pentru calitatea apei
potabile, inspecŃia sistemelor de aprovizionare cu apa potabilă a
populaŃiei, supravegherea şi monitorizarea calităŃii apei potabile,
consilierea populaŃiei şi diseminarea informaŃiei, raportarea.
InstituŃii colaboratoare Ministerul Mediului (MM), Ministerul AdministraŃiilor şi
Internelor (MAI)
Ministerul Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MADR)
Producătorii şi distribuitorii de apă
Implementare Ministerul SănătăŃii va asigura elaborarea calendarului şi
estimarea costurilor monitorizării de audit.
Ministerul Internelor şi Reformei Administrative centralizează
planurile de conformare şi monitorizează şi controlează
implementarea acestora
Ministerul Mediului va elabora planul şi calendarul activităŃilor
de conformare pentru monitorizarea calităŃii apelor de suprafaŃă.
Ministerul Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale va elabora
planul şi calendarul activităŃilor de conformare pentru
producătorii din industria alimentară.
Producătorii şi distribuitorii de apă vor asigura aprovizionarea cu
apa potabilă, conformarea cu standardele, monitorizarea de
control şi acoperirea costurilor monitorizării de audit.
Proprietarii imobilelor pentru asigurarea calităŃii reŃelelor
interioare de distribuŃie a apei.
Producătorii de apă îmbuteliată pentru asigurarea calităŃii şi
monitorizării apei îmbuteliate.
Scopul activităŃilor IniŃierea şi aplicarea măsurilor pentru asigurarea aprovizionării
cu apă potabilă în conformitate cu prevederile directivei
Perioada de tranziŃie Perioade de tranziŃie etapizate, până cel târziu 31 decembrie 2015
solicitată
Măsuri pentru implementarea cerinŃelor

Directiva 98/83/EC privind calitatea apei destinate consumului uman, a fost transpusă în legislaŃia
naŃională. Până la 31 decembrie 2015 România va iniŃia şi aplica toate măsurile necesare pentru a
asigura alimentarea cu apa potabilă în conformitate cu prevederile Directivei, stabilind cerinŃele
pentru apa potabilă, inspecŃia pentru sistemele de alimentare cu apă, supravegherea şi monitorizarea
calităŃii apei potabile, diseminarea informaŃiilor şi raportarea.
Una dintre obligaŃiile importante este aceea de a aplica măsuri pentru asigurarea calităŃii apei
destinate consumului uman, care trebuie să aibă anumite valori pentru parametrii relevanŃi
(Art. 2-5). Apa să fie lipsită de orice microorganisme sau substanŃe care, prin număr sau
concentraŃii, constituie un pericol potenŃial pentru sănătatea umană. CerinŃele minime referitoare la
parametrii de calitate şi valorile lor sunt stabilite în Anexa I, Partea A şi B a Planului de
implementare a directivei.
În cadrul planurilor de conformare ce au fost elaborate de către producătorii de apă potabilă se face
evaluarea situaŃiei existente, identificarea punctelor de risc pentru calitatea apei potabile,
identificarea soluŃiilor tehnice pentru reducerea sau eliminarea riscurilor de neconformitate; de
188
asemenea, vor fi stabilite graficele de realizare a activităŃilor şi investiŃiilor, incluzând costurile

acestora şi impactul asupra costului apei.
Următoarele măsuri trebuie să asigure o calitate a apei conformă cu cerinŃele:
• construirea de noi captări de apă de suprafaŃă şi subterană din zone de protecŃie pentru captările
de apă din surse de suprafaŃă şi subterane destinate potabilizării;
• reabilitarea reŃelelor de apă existente în vederea îmbunătăŃirii distribuŃiei apei potabile şi
reducerea riscurilor de accidente frecvente, pierderi importante de apă şi contaminare ulterioară a
apei;
• construirea de noi reŃele de distribuŃie;
• reabilitarea tehnologiilor de tratare;
• îmbunătăŃirea tehnologiilor de tratare;
• construirea de noi staŃii de tratare;
• schimbarea instalaŃiilor interioare;
• îmbunătăŃirea managementului deşeurilor municipale nepericuloase (clasa „b”) rezultate de la
tratarea apei (depozitarea deşeurilor nepericuloase solide se va realiza până la 16 iulie 2009 pe
depozitele existente, sau, în paralel, pe depozitele conforme de deşeuri nepericuloase din zona
urbană).
Pentru evitarea impactului negativ asupra sănătăŃii publice având în vedere standardele OrganizaŃiei
Mondiale a SănătăŃii relevante, au fost luate măsuri care vizează:
• asigurarea supravegherii şi controlului protecŃiei sanitare a surselor de apă destinate consumului
uman;
• autorizarea sanitară a staŃiilor de tratare a apei pentru potabilizare, autorizare care se revizuieşte
anual;
• clorinarea apei;
• monitorizarea apei la ieşirea din staŃia de tratare, la ieşirea din rezervoarele de stocare a apei;
• introducerea parametrilor microbiologici în monitorizarea de audit;
• inspecŃia sanitară periodică a staŃiei de tratare şi a reŃelei de distribuŃie; aplicarea măsurilor de
remediere;
• utilizarea instalaŃiilor, a materialelor şi a substanŃelor în contact cu apa este permisă numai cu
avizarea acestora de către MS (Ordinul ministrului sănătăŃii nr. 1030 din 20 august 2009 privind
aprobarea procedurilor de reglementare sanitară pentru proiectele de amplasare, amenajare, construire şi
pentru funcŃionarea obiectivelor ce desfăşoară activităŃi cu risc pentru starea de sănătate a populaŃiei)
• colaborarea dintre autorităŃile locale implicate (sănătate publică, administraŃie publică, mediu,
serviciile de apă) pentru remedierea deficienŃelor şi realizarea conformării etapizate;
• informarea populaŃiei în situaŃia în care se constată probe necorespunzătoare pentru un
parametru relevant pentru sănătatea publică şi asupra măsurilor ce trebuie luate;
• notificarea îmbolnăvirilor asociate apei conform Ordinului ministrului sănătăŃii şi familiei nr.
8/2000 privind informarea operativă în probleme de epidemiologie şi igienă;
• elaborarea raportului anual privind monitorizarea calităŃii apei de băut în mediul urban.
Măsurile necesare pentru îmbunătăŃirea calităŃii apei destinate consumului uman vor avea o
eficienŃă în ceea ce priveşte:
• ÎmbunătăŃirea eficienŃei de tratare a apei brute în vederea respectării prevederilor Directivei
98/83/CE şi a termenelor asumate prin PoziŃia Comună (ex. limită clor rezidual în apa
distribuită de 0,2-0,5 mg/l);
• Asigurarea condiŃiilor de prelevare a apei brute;
• Înlocuirea materialelor care nu corespund standardelor şi regulamentelor europene (conducte
din azbest);
• ÎmbunătăŃirea condiŃiilor tehnice de distribuŃie a apei brute şi potabile în conformitate cu
standardele europene;
189
• ÎmbunătăŃirea performanŃelor hidraulice ale reŃelei de distribuŃie şi a apei potabile;

• Reducerea pierderilor de apă pe reŃelele de aducŃiune şi distribuŃie a apei (obiectiv 10-25%);
• Creşterea gradului de conectare la reŃeaua de alimentare cu apă potabilă în scopul respectării
termenelor şi angajamentelor angajamentelor asumate;
• Asigurarea dezvoltării sistemului de furnizare a apei potabile către populaŃie.
Cheltuielile estimate de la bugetul de Stat, bugetele locale, fonduri structurale şi de coeziune, alte
fonduri (ISPA, SAPARD, SAMTID, etc.), parteneriate publice private în perioada 2004-2015 sunt
prezentate pentru fiecare localitate în Anexa 9.2 şi în mod centralizat în Tabelul 9.1. Costurile de
investiŃii au fost estimate pe baza informaŃiilor din: Master planurile judeŃene (judeŃele Cluj şi
Sibiu) aprobate până în prezent (judeŃele Cluj, Sibiu, Mureş, Harghita, Arad) sau în curs de
aprobare, programelor de etapizare sau proiectelor (Hunedoara, Alba, Bistrita-Năsăud), pentru acele
măsuri finalizate sau prevăzute, precum şi pe baza aplicării metodologiei ANAR “Aplicarea
metodologiei de recuperare a costurilor în domeniul apelor” la nivelul bazinului hidrografic Mureş,
aplicând costurile unitare. Costurile de investiŃii totale necesare implementării cerinŃelor Directivei
sunt în valoare de 527 mil. Euro.
În vederea accesării fondurilor europene, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile a elaborat

Programul OperaŃional Sectorial (POS Mediu), în concordanŃă cu Liniile directoare ale strategiei
comunitare, Planul de Dezvoltare NaŃională, Cadrul NaŃional Strategic de ReferinŃă pentru Perioada
de Programare 2007 - 2013. Obiectivul axei prioritare 1 “Extinderea şi modernizarea sistemelor de
apă şi apă uzată“, are drept obiectiv îmbunătăŃirea calităŃii şi a accesului la infrastructura de apă şi
apă uzată, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apă în majoritatea zonelor urbane până în
2015 şi stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apă.
Tabelul 9.1 –Măsuri necesare pentru asigurarea alimentării cu apă potabila a localităŃilor din b.h.
Mureş
Nr. Denumire familie Cod Termen de Costuri Costuri de
crt. de măsuri familie de conformare InvestiŃii operare&
măsuri (Euro) ÎntreŃinere
anuale
1 Reabilitarea, modernizarea şi 1.1 2004-2015 527046677 39060401
extinderea reŃelelor de
alimentare cu apă
POS Mediu acoperă perioada 2007-2013, obiectivele sale urmăresc nevoile de dezvoltare ale
României, prin punerea bazelor dezvoltării economice durabile. POS va contribui la îndeplinirea
obligaŃiilor pe care România le are în sectorul de mediu, oferind oportunităŃi de investiŃii în toate
regiunile Ńării. Rezolvarea problemei de alimentare cu apă potabilă se va realiza integrat,
concomitent cu asigurarea infrastructurii de apă uzată (canalizare şi epurare).
DIRECTIVA 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane modificată prin Directiva
98/15/CE
Directiva Consiliului 91/271/EEC din 21 mai 1991 privind epurarea apelor uzate urbane, amendată
de Directiva Comisiei 98/15/EC în 27 februarie 1998, este baza legală a legislaŃiei comunitare în
domeniul apei. Obiectivele se referă la protecŃia mediului împotriva efectelor negative ale
evacuărilor de ape uzate urbane şi de ape uzate din anumite sectoare industriale (în principal
prelucrarea şi fabricarea produselor din industria alimentară).
190
Având în vedere atât poziŃionarea României în bazinul hidrografic al fluviului Dunărea şi bazinul
Marii Negre, cât şi necesitatea protecŃiei mediului în aceste zone, România a declarat întregul său
teritoriu ca zonă sensibilă.
În vederea îndeplinirii cerinŃelor directivei, Ńara noastră trebuie să asigure:

1. Reglementarea iniŃială şi/sau autorizarea specifică pentru toate evacuările în mediul natural ale
apelor uzate care aparŃin atât staŃiilor de epurare urbane şi staŃiilor de epurare din industria
agro-alimentară, cât şi unităŃilor industriale care evacuează ape uzate în reŃele de canalizare ale
aglomerărilor şi staŃiilor de epurare urbane;
2. Realizarea de sisteme de colectare a apelor uzate urbane pentru toate aglomerările cu peste
2000 l.e.;
3. Realizarea nivelului de epurare biologică pentru aglomerările cu 2000 – 10000 l.e.; de
asemenea, nivelul de epurare trebuie să fie mai stringent (epurare secundară plus epurare
avansată) pentru evacuările de ape uzate de la aglomerările cu mai mult de 10000 l.e.;
4. Până la 31 decembrie 2007, apele uzate biodegradabile de la staŃiile de epurare ale sectorului
industrial menŃionat în directivă, înainte de evacuarea în apele receptoare, respectă condiŃiile
stabilite în autorizaŃiile specifice, pentru toate evacuările de la staŃiile care reprezintă 4000 l.e.
sau mai mult;
5. Implementarea unor reguli generale şi a unor activităŃi de avizare / autorizare care să asigure un
control asupra depozitării finale pe termen lung a nămolului rezultat din staŃiile de epurare; în
România legislaŃia interzice deversarea nămolului direct în apele de suprafaŃă (HG 188/2005);
Monitorizarea evacuărilor de la staŃiile de epurare şi efectul lor asupra mediului;
6. Stabilirea programelor de implementare şi publicarea la fiecare 2 ani a rapoartelor privind
situaŃia existentă pentru public şi Comisia Europeană.
Pentru implementarea şi conformarea cu prevederile Directivei Consiliului 91/271/EEC din 21 mai

1991 privind epurarea apelor uzate urbane, România a obŃinut perioade de tranziŃie pentru:
- Colectarea apelor uzate urbane (art. 3 al Directivei), după cum urmează:
• până la 31 decembrie 2013 conformarea cu directiva va fi realizată pentru 263 aglomerări
umane cu mai mult de 10000 l.e.;
umane cu mai puŃin de 10000 l.e;
- Epurarea apelor uzate urbane şi evacuarea acestora (art. 4 (1a,b) şi art. 5(2):
umane cu mai mult de 10000 l.e.;
umane cu mai puŃin de 10000 l.e.
AutorităŃile competente pentru implementarea Directivei 91/271/CEE privind epurarea

apelor uzate urbane şi responsabilităŃile acestora sunt prezentate în continuare:
Factori de decizie Responsibilitate

• Stabilirea standardelor şi obiectivelor de calitate a apelor
Ministerul Mediului • Elaborarea normelor pentru condiŃiile de evacuare ale apelor
şi Dezvoltării Durabile uzate
• Stabilirea sistemului de monitoring al evacuărilor de ape uzate
Elaborarea unui program de acŃiune pentru reabilitarea,
Ministerul AdministraŃiei şi
modernizarea şi construcŃia sistemelor de colectare în
Internelor
aglomerările cu peste 2000 l.e.
191
Factori de decizie Responsibilitate
Ministerul Dezvoltării, Promovarea standardelor şi reglementărilor tehnice privind

Lucrărilor Publice şi construcŃia şi exploatarea sistemelor de colectare şi a staŃiilor de
LocuinŃelor epurare a apelor uzate orăşeneşti
InspecŃia şi controlul evacuărilor de ape uzate
Garda NaŃională de Mediu
• Asigurarea avizării/autorizării evacuării apelor uzate provenite de
AdministraŃia NaŃională “Apele la aglomerări umane sau de la industria agro-alimentară asimilată,
Române” (DirecŃiile de Apă) conform normativelor NTPA 001/2002 şi NTPA 002/2002
• Monitoringul apelor de suprafaŃă, a receptorilor naturali în care se
evacuează apele uzate urbane sau industriale
Autoritatea NaŃională de
Reglementare pentru Serviciile LicenŃierea operatorilor pentru servicii publice de epurare a apelor
Publice de Gospodărie uzate
Comunală (ANSRC)
AdministraŃia publica locală Realizarea sistemelor de canalizare şi epurarea apelor uzate
• Exploatarea şi întreŃinerea sistemelor de colectare şi a staŃiilor de
epurare a apelor uzate urbane
Companii Locale de Apă şi • Automonitoringul şi raportarea către DirecŃiile Apelor din cadrul
Canalizare AdministraŃiei NaŃionale “Apele Române”
(sub autoritatea municipalităŃii • Conformarea cu condiŃiile de evacuare
– proprietate de stat sau • Managementul şi depozitarea nămolului
proprietate privată)
Responsabilitatea realizării programelor de acŃiune pentru reabilitarea, modernizarea şi construcŃia

sistemelor de colectare în aglomerările cu peste 2000 l.e revine autorităŃilor administraŃiei publice
locale (consilii judeŃene, primării), proprietare a sistemelor de colectare (reŃele de canalizare şi staŃii
de epurare). Ministerul Mediului, în baza atribuŃiilor de elaborare, actualizare şi urmărire a aplicării
strategiilor, planurilor şi programelor naŃionale sectoriale, în domeniul protecŃiei mediului şi
gospodăririi apelor, monitorizează planurile, respectiv urmăreşte realizarea programelor de acŃiune
pentru reabilitarea, modernizarea şi construcŃia sistemelor de colectare în aglomerările cu peste
2000 l.e. În plus, MAI elaborează şi promovează Strategia naŃională a serviciilor comunitare de
utilităŃi publice (legea 51/2006, art. 12.a). Acest fapt a fost convenit şi ca mod de operare în cadrul
Comitetului Interministerial al Apelor, prin regulamentul său de organizare şi funcŃionare (HG
316/2007), unde se coordonează elaborarea şi urmărirea implementării programelor de realizare a
infrastructurii pentru apa potabilă şi pentru apa uzată, în conformitate cu angajamentele asumate de
România în procesul de integrare europeană.
Referitor la soluŃiile de vidanjare a apelor uzate sau de epurare în instalaŃii mici compacte, acestea
se aplică în zonele unde nu există sisteme centralizate de canalizare şi nu este posibil să fie
construite (in general în aglomerări cu mai puŃin de 2000 l.e.). LegislaŃia prevede strict tipul de
bazine vidanjabile admise (cu impermeabilizare şi etanşare) şi eficienŃele de epurare de realizat, iar
prin avizare/autorizare se asigură respectarea acestor cerinŃe. AutorităŃilor care realizează
activităŃile de autorizare, control şi inspecŃie le revine sarcina să se asigure ca vidanjarea periodică
se realizează corespunzător.
192
În ceea ce priveşte gradele de racordare la reŃele de canalizare şi staŃii de epurare necesar a fi

realizate până la termenul de conformare cu cerinŃele Directivei 91/271 în b.h. Mureş (Fig. 9.2),
acestea trebuie să asigure anumite încărcări organice biodegradabile preconizate să fie realizate
până în anul 2018 (Tabelul 9.2).
Valorile din Tabelul 9.2 au fost preluate din metodologia elaborată de ANAR privind recuperarea
costurilor, 2006.
Cheltuielile estimate de la bugetul de stat, bugetele locale, fonduri structurale şi de coeziune, alte
fonduri (ISPA, SAPARD, SAMTID, etc.), parteneriate publice private în perioada 2004-2018 sunt
prezentate pentru fiecare aglomerare în Anexa 9.3 şi în mod centralizat în Tabelul 9.3.
Costurile de investiŃii totale necesare implementării cerinŃelor Directivei sunt în valoare de 842588
mil. Euro.
Tabelul 9.2 Numărul sistemelor de colectare şi epurare şi populaŃia echivalentă prevăzute a se

conforma la sfârşitul termenului de tranziŃie
Aglomerări cu mai mult de 2000 l.e.

Sisteme de colectare StaŃii de epurare
Anii
Ape suprafaŃă Ape suprafaŃă
Nr. Total l.e. racordaŃi Nr. Total l.e. racordaŃi
2010 107 700411 61 868420
2013 107 507500 107 590883
2015 243 252788 243 248422
2018 243 0 243 0
Total 1460699 1707725
gradul de racordare la canalizare a l.e. (%)

gradul de racordare la statia de epurare a l.e. (%)
100 100
100 88,59 87,35
90
74,39 70,18
80 65,10
70 56,72
60 45,15
41,15
50
40
30
20
10
0
2004 2010 2013 2015 2018
Fig. 9.2 Gradele de racordare la reŃele de canalizare şi staŃii de epurare necesar a fi realizate până
la perioda de conformare cu cerinŃele Directivei 91/271
Datele au fost estimate pe baza Master Planurilor judeŃene disponibile la sfârşitul anului 2009,
aplicaŃiilor pentru fonduri de coeziune transmise la Comisia Europeană, precum şi metodologiei
193
elaborată de ANAR “Aplicarea metodologiei de recuperare a costurilor în domeniul apelor la

nivelul bazinului hidrografic Mureş.”, cap. 2 - EvoluŃia locuitorilor.
Tabelul 9.3 Costul măsurilor de bază necesare pentru implementarea cerinŃelor Directivei
91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane în bh. Mureş
Nr. Denumire familie de măsuri Cod Termen de Costuri Costuri de

Crt. familie conformare InvestiŃii operare+
de (Euro) ÎntreŃinere
măsuri anuale
(euro)
1 Reabilitarea, modernizarea, şi 1.2 2004-2018 277560628 13324302
extinderea sistemului de
colectare a apelor uzate existent
2 Construirea, extinderea, şi 1.2 2006-2018 565027040 22752505
modernizarea staŃiei de epurare
TOTAL b.h. Mureş 842587668 36076807
România a definitivat la începutul anului 2004 Strategia naŃională pentru dezvoltare durabilă în
domeniul serviciilor publice. Prin această strategie care se reactualizează după necesităŃi s-au
stabilit măsuri având drept scop stabilirea cererii reale de finanŃare pentru lucrările din domeniile
serviciilor de apă, cât şi a unui cadru credibil şi stabil de planificare a investiŃiilor pe baza unor
principii recunoscute la nivel internaŃional (de exemplu, subsidiaritatea, eficienŃa şi “poluatorul
plăteşte”).
Resursele financiare avute în vedere sunt: utilizarea de fonduri multilaterale sau nerambursabile,
credite pentru finanŃarea serviciilor publice şi investiŃii în infrastructură cu garanŃii guvernamentale
sau locale, stimularea participării capitalului privat şi a parteneriatelor public-private (30% bugetul
de stat şi local, 40% din fonduri eropene (structural şi de coeziune) şi 30% din alte surse
(împrumuturi, perteneriate etc.).
Măsurile aplicate sunt menite să asigure eficienŃa de epurare conform cu prevederile Directivei
91/271/CEE, respectiv minim 70-90% CBO8, 75% CCO-Cr, 90% MTS, 70-80% Nt şi 80% Pt, astfel
încât efluentul de la staŃia de epurare să aibă o calitate conform legislaŃiei în vigoare (HG
352/2005).
România a beneficiat de importante instrumente financiare de pre-aderările Uniunii Europene

(ISPA, SAPARD, SAMTID, PHARE) care au permis asigurarea în primii ani a susŃinerii financiare
necesare pentru realizarea lucrărilor de investiŃii în infrastructura în domeniul canalizării şi epurării
apelor uzate. De la data aderării, în calitate de Stat membru, România beneficiază de fonduri de
coeziune pentru infrastructura de mediu. În vederea accesării fondurilor europene, Ministerul
Mediului a elaborat Programul OperaŃional Sectorial (POS Mediu), în concordanŃă cu Liniile
directoare ale strategiei comunitare, Planul de Dezvoltare NaŃională, Cadrul NaŃional Strategic de
ReferinŃă pentru Perioada de Programare 2007 - 2013. Obiectivul axei prioritare 1 “Extinderea şi
modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată“, în valoare de 3,267 miliarde Euro (85% finanŃare din
fonduri de Coeziune) are drept obiectiv îmbunătăŃirea calităŃii şi a accesului la infrastructura de apă
şi apă uzată, prin asigurarea serviciilor de alimentare, canalizare şi epurare în majoritatea zonelor
urbane până în 2015 şi stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de
apă.
194
La aceste fonduri se vor adaugă permanent cele provenite de la bugetul statului, administraŃia locală
sau întreprinzătorii privaŃi, astfel încât în perioada de tranziŃie solicitată, pentru atingerea
conformării să existe suficiente posibilităŃi de finanŃare pentru lucrărilor de investiŃii planificate.
DIRECTIVA 86/278/EEC privind protecŃia mediului şi în special a solurilor când se utilizează

nămoluri de la staŃiile de epurare în agricultură
Directiva 86/278/CCE privind protecŃia mediului şi în special a solurilor, când se utilizează

nămoluri de la staŃiile de epurare a fost transpusă prin OM 344/2004 privind protecŃia mediului şi în
special a solurilor, când se utilizează nămoluri de la staŃiile de epurare. Directiva a fost promovată
în sensul de a încuraja utilizarea potenŃialului agrochimic al nămolului din staŃiile de epurare şi de a
reglementa utilizarea lui într-o manieră care să prevină şi să reducă efectele nocive asupra solurilor,
apelor, vegetaŃiei, animalelor şi omului, astfel încât să se asigure utilizarea corectă a acestora.
Obiectivele gestionării nămolurilor provenite de la staŃiile de epurare, a apelor uzate urbane şi

industriale, ca deşeuri, conform Strategiei NaŃionale pentru ProtecŃia Mediului şi Planului NaŃional
pentru Gestiunea Deşeurilor sunt:
- Asigurarea, în măsura posibilităŃilor, a recuperării şi utilizării ca fertilizant sau amendament
agricol, a nămolurilor ce corespund calităŃii stabilite în cerinŃele legale
- Deshidratarea şi pretratarea în vederea eliminării prin coincinerare în cuptoarele din fabricile de
ciment
- Prevenirea eliminării necontrolate pe soluri
- Prevenirea eliminării nămolurilor în apele de suprafaŃă
Prin acest ordin se stabilesc măsurile necesare a fi luate de către operatorii de servicii publice pentru
apă şi autorităŃile competente în vederea implementării cerinŃelor directivei, respective:
- Valorile pentru concentraŃiile de metale grele (cadmiu, cupru, nichel, plumb, zinc şi mercur) în
solurile pe care se aplică nămoluri, concentraŃiile de metale grele din nămoluri şi cantităŃile maxime
anuale ale acestor metale grele care pot fi introduse în solurile cu destinaŃie agricolă.
- Interzicerea utilizării nămolurilor atunci când unul sau mai multe metale grele din soluri
depăşeşte valorile limită pe care le stabilesc şi necesitatea de a lua măsuri pentru asigurarea ca
aceste valori limită să nu fie depăşite ca urmare a utilizării nămolurilor.
- Obligativitatea producătorilor de nămoluri de epurare de a furniza utilizatorilor toate
informaŃiile menŃionate.
- Obligativitatea de reglementare a utilizării nămolurilor în aşa fel încât acumularea de metale
grele în soluri să nu conducă la o depăşirea valorilor limită. Astfel se vor stabili: cantităŃile maxime
de nămoluri exprimate în tone materie uscată care poate fi aplicată pe sol pe unitatea de suprafaŃă şi
pe an, în acelaşi timp cu respectarea valorilor limită pentru concentraŃia de metale grele în nămoluri.
Este necesar să se respecte valorile limită pentru cantităŃile de metale introduse în soluri pe unitatea
de suprafaŃă şi pe unitatea de timp.
- Obligativitatea ca nămolurile să fie tratate înainte de a fi utilizate în agricultură.
- Interzicerea utilizării de nămoluri sau livrarea de nămoluri în vederea utilizării lor:
o pe păşuni sau pe culturi furajere în anumite condiŃii
o pe culturile de legume şi fructe în timpul perioadei de vegetaŃie
o pe solurile destinate culturilor de legume şi fructe care sunt în contact direct cu solul.
- Obligativitatea utilizatorilor de nămoluri de a Ńine cont de necesităŃile nutriŃionale ale plantelor
astfel încât să nu fie compromisă calitatea solurilor, apelor de suprafaŃă şi subterane.
- Înregistrarea cantităŃilor de nămoluri produse, compoziŃia şi caracteristicile nămolurilor, tipul de
tratament efectuat, precum şi numele şi adresele destinatarilor de nămoluri şi locurile de utilizare a
nămolurilor. Aceste registre sunt la dispoziŃia autorităŃilor competente.
195
Producătorul de nămol are obligaŃia să Ńină la zi registrele cu:

a) cantităŃile de nămoluri produse şi cantităŃile de nămoluri furnizate pentru agricultură;
b) compoziŃia şi caracteristicile nămolurilor, conform indicatorilor de caracterizare a
nămolurilor din prezentul ordin;
c) tipul de tratament efectuat;
d) numele şi adresele destinatarilor de nămoluri şi locurile de utilizare a nămolurilor şi “să
comunice, la cererea autorităŃilor competente, informaŃiile care se găsesc în registrele de
evidenŃă”.
Aceste registre se solicită doar când este necesară autorizarea pentru împrăştierea nămolului de la
staŃiile de epurare pe terenuri agricole. Ministerul Mediului realizează anual, pe baza informaŃiilor
din registre transmise de producători la AgenŃiile Locale de ProtecŃia Mediului, rapoarte naŃionale
privind nămolurile provenite de la staŃiile de epurare din România.
Aceste rapoarte sunt disponibile publicului pe site-ul Ministerului Mediului şi la nivel local la
AgenŃiile de ProtecŃia Mediului
(http://www.mmediu.ro/departament_mediu/gestiune_deseuri/industriale/RAPORT-
namoluri2007.doc)
AdministraŃia NaŃională „Apele Române” a colectat informaŃii despre cantităŃie de nămol rezultate
de la staŃiile de epurare şi utilizarea acestora, informaŃii redate mai jos.
Tabelul 9.4 Utilizarea nămolului de la staŃiile de epurare urbane în anul 2007 în bazinul
hidrografic Mureş
Utilizări ale nămolului CantităŃi nămol uscat utilizate
(tone/an)
Utilizate în agricultură 3465
Depozitate pe depozite de deşeuri 2079

Incinerare
Alte forme de eliminare (depozitare temporară 1386
pe platforme proprii, tratarea nămolului prin alte
metode, compostare, etc.)
Total 6930
În prezent nu este disponibilă o strategie naŃională privind utilizarea nămolului provenit din staŃiile
de epurare a apelor uzate. Aceasta este promovată şi se estimează ca va fi finalizată la sfârşitul
anului 2011. În vederea realizării unui scenariu privind tendinŃa producŃiei şi utilizării nămolului, s-
au avut în vedere rezultatele raportului european “Environmental, economic and social impacts of
use of sewage sludge on land”. Raportul a fost realizat de către compania Milieu Ltd şi WRC
(World Resources Company) pentru Comisia europeană, Directoratul general de Mediu. Scopul
proiectului este acela de a furniza Comisiei europene elementele necesare pentru evaluarea
impacturilor economice, sociale şi de mediu, inclusiv impactul asupra sănătăŃii atât în ceea ce
priveşte practicile existente de utilizare a nămolului pe terenuri, cât şi perspectiva oportunităŃilor /
riscurilor, precum şi opŃiunilor de utilizare a nămolului în perspectivă.
Rata de producere a nămoului pe cap de locuitor este considerată ca fiind un bun indicator pentru
estimările realizate. Astfel, în scenariul de bază s-a considerat ca producŃia de nămol va creşte şi se
va stabiliza odată cu implementarea finală a Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate
urbane, în cazul României acest termen fiind anul 2018. ProducŃia de nămol în Ńările care deja s-au
conformat cu cerinŃele Directivei (Austria, Danemarca şi Germania) a fost determinată ca variind
intre 23 şi 29 kg substanŃă uscată (s.u.) /locuitor şi an. De aceea s-a considerat că media de 25 kg
s.u. / locuitor şi an poate fi o rată de producere a nămolului maximă şi acceptabilă. Această valoare
196
se va utiliza şi în cazul României a cărei rată de producere a nămolului este scăzută. Pentru
România a rezultat următoarea prognoză a ratelor de producere a nămolului:
• perioada 2005-2010 - 6 kg s.u/loc/an
• perioada 2011-2015: - 7.2 kg s.u./loc/an
• perioada 2015 – 2018 - 25 kg s.u./loc/an
Pană la termenul de implementare al Directivei (anul 2018) cantitatea de nămol estimată a fi

generată de la staŃiile de epurare urbane va fi aproximativ:
- 29722 tone s.u./an în anul 2010;
- 36545 tone s.u./an în anul 2013;
- 45890 tone s.u./an în anul 2015 şi
- 52308 tone s.u./an în anul 2018.
Din această cantitate estimată, 20% vor fi utilizate în agricultură, 10% incinerate, 30% valorificate
energetic şi 40% prin alte metode (depozitare temporară, utilizare în lucrări de reconstrucŃie
ecologică a zonelor miniere, în silvicultură, depozitare în depozite speciale).
Din analiza Master Planurilor judeŃene care au primit finanŃare pe baza aplicaŃiilor de la Comisia
Europeană se remarcă faptul că soluŃiile recomandate şi acceptate de administraŃiile locale sunt cele
de tratare a nămolului în staŃiile de epurare, cu producerea de energie prin fermentare anaerobă în
metantancuri şi depozitarea ulterioară a acestora pe platforme în incinta staŃiei sau în alte platforme
pentru deşeuri locale sau zonale. Se recomandă şi împrăştierea pe terenuri agricole a nămolurilor,
dar numai în zonele agricole, de câmpie, cu luarea în considerare şi a cerinŃelor Directivei NitraŃi.
FaŃă de cantităŃile de nămol rezultat de la staŃiile de epurare a apelor uzate urbane şi industriale
existente în anul 2007, de circa 6930 tone s.u./an, se estimează că se va ajunge în anul 2018 la
52308 tone s.u./an. Ca atare, procentele privind cantităŃile de nămol produse ce vor fi
valorificate/utilizate sunt următoarele:
- 20% utilizare în agricultură;
- 10% incinerare;
- 30% valorificare energetică
- 40% altele (depozitare temporară, utilizare în lucrări de reconstrucŃie ecologică a zonelor
miniere, în silvicultură, depozitare în depozite speciale).
Procentele propuse, iau în considerare următoarele aspecte:

• tendinŃa de descreştere a numărului populaŃiei în România;
• o dezvoltare moderată a agriculturii în perioada luată în considerare (2010- 2018)
• respectarea prevederilor Directive NitraŃi: extinderea zonelor vulnerabile la 55% din suprafaŃa
agricolă a României;
• problema nutrienŃilor în bazinul fluviului Dunărea;
• existenŃa a 22 aglomerări mari, cu peste 150.000 l.e. care vor avea staŃii de epurare cu treaptă
avansată de îndepărtare a conŃinutului de nutrienŃi şi vor fi responsabile de producerea unor
cantităŃi importante de nămol.
Sunt necesare investiŃii importante pentru construirea unor instalaŃii adecvate de tratare a nămolului
rezultat din staŃiile de epurare pentru ca acesta să poate fi utilizat în agricultură, investiŃii legate de
construirea noilor staŃii de epurare sau de modernizarea celor existente. Se menŃionează ca aceste
investiŃii au fost prevăzute în POS Mediu, la axa prioritară 1 “Extinderea şi modernizarea sistemelor
de apă şi apă uzată”. Astfel, costurile de investiŃie şi operare pentru lucrările de utilizare a
nămolului au fost estimate în cadrul Master Planurilor judeŃene în mod integrat cu lucrările necesare
staŃiilor de epurare (Anexa nr. 9.3).
197
Acestea au fost estimate având în vedere costurile unitare pentru reabilitarea facilitaŃilor de tratare,
depozitare şi utilizare a nămolului secundar / terŃiar (prelucrare, depozitare, utilizare, transport) de
cca. 107 – 355 €/tona nămol s.u.
În ceea ce priveşte utilizarea nămolului în agricultură şi silvicultură, costurile aferente pentru

investiŃii şi operare a lucrărilor sunt considerate a fi:
împrăştiere pe terenuri agricole (suspensie): 110 €/tonă
împrăştiere pe terenuri agricole (nămol solid): 115 €/tonă
utilizare în silvicultură: 210 €/tona.
Disponibilitatea utilizării terenurilor agricole pentru împrăştierea nămolului din staŃiile de epurare
este afectată de prevederile Directivei NitraŃi în sensul că România are declarat în proporŃie de
57,69% teritoriul (suprafaŃa agricolă) ca fiind vulnerabil la nitraŃi. În plus, perspectiva de creştere a
suprafeŃei agricole, corelată cu dezvoltarea agriculturii, pentru care se prevede o dezvoltare
moderată, nu indică o creştere importantă pentru a putea folosi cantităŃi mari de nămol de epurare ca
îngrăşământ. În acelaşi timp, în ceea ce priveşte prevederile DCA, care indică atingerea stării bune a
apelor până în anul 2015, nămolurile de epurare trebuie transportate în condiŃii de siguranŃă, care să
nu afecteze mediul şi totodată la utilizarea în agricultură, prin împrăştiere pe terenurile agricole, să
se ia în considerare compoziŃia nămolurilor provenite de la staŃiile de epurare, bogată în nutrienŃi, în
metale grele, streptococi fecali, etc.
De aceea, utilizarea trebuie să se facă cu prudenŃă, pentru a nu ajunge în emisarii naturali (lucru
interzis în România prin Legea Apelor), utilizarea nămolurilor fiind posibilă numai după tratarea
acestora. În acest sens trebuie elaborat un cod de bune practici în ceea ce priveşte împrăştierea
nămolurilor pe terenurile agricole, astfel încât să respecte prevederile tuturor Directivelor, respectiv
DCA şi Directiva NitraŃi.
Aglomerările cu mai puŃin de 2000 l.e. au obligativitatea de a realiza o epurare corespunzătoare (art.
2 (9) şi art. 3 ale Directivei) ceea ce înseamnă că se pot construi staŃii de epurare de dimensiuni mici
sau sisteme individuale de epurare (nămolul rezultat se poate supune cerinŃelor Directivei
86/278/CEE) sau se pot utiliza bazine vidanjabile, acolo unde nu este posibilă realizarea unor
sisteme de epurare; în acest ultim caz nămolul se transportă prin vidanjare la staŃiile de epurare cele
mai apropiate.
Măsurile necesare asigurării unui management al deşeurilor de tip nămol din staŃii de epurare,
respectiv măsurile de dotare a laboratorului pentru analiza cantitativă şi de utilizare a nămolului în
agricultură, au ca efect nu numai respectarea prevederilor Directivei 86/278/CEE, ci şi minimizarea
contaminării apelor subterane datorită depozitării nămolului la standarde europene, protejarea
sănătăŃii populaŃiei şi mediului prin reducerea riscului de contaminare şi îmbunătăŃirea
monitoringului de calitate pentru nămol.
DIRECTIVA CONSILIULUI 91/676/EEC privind ProtecŃia apelor împotriva poluării cu

nitraŃi din surse agricole
Principalele obiective ale Directivei Consiliului 91/976/EEC privind ProtecŃia apelor împotriva
poluării cu nitraŃi din surse agricole, cuprinse în Planul de acŃiune sunt următoarele:
• reducerea poluării produse sau induse de nitraŃi din surse agricole;
• prevenirea poluării apelor cu nitraŃi;
Principalele cerinŃe ale Planului de acŃiune pentru implementarea acestei directive sunt:
198
• Identificarea apelor afectate de poluarea cu nitraŃi sau susceptibile de a fi expuse unei astfel de
poluări şi stabilirea unor programe corespunzătoare de monitorizare şi control;
• Întocmirea cadastrului acestor ape;
• Desemnarea zonelor vulnerabile.
• Elaborarea unui cod al bunelor practici agricole şi a unor programe privind instruirea şi
informarea fermierilor în scopul promovării codului.
• Elaborarea, implementarea şi punerea în practică a programelor de acŃiune.
• Alte cerinŃe pentru implementare se referă la responsabilităŃi, raportare, revizuiri periodice ale
planului de acŃiune şi elaborarea şi adoptarea reglementărilor naŃionale necesare în vederea
implementării planului de acŃiune.
Directiva 91/676/EEC a fost transpusă în totalitate în legislaŃia românească prin acte legislative
specifice prezentate în Anexa 9.1. Cele mai importante acte în transpunerea acestei directive şi care
au relevanŃă la stabilirea programului de măsuri sunt:
• Hotărârea de Guvern nr. 964/13.10.2000 privind aprobarea Planului de acŃiune pentru protecŃia
apelor împotriva poluării cu nitraŃi proveniŃi din sursele agricole cu modificările şi completările
ulterioare;
• Ordinul comun nr. 1552/743/2008 al Ministrului Mediului şi al Ministrului Agriculturii,
Pădurilor şi Dezvoltării Rurale pentru aprobarea listei localităŃilor pe judeŃe unde există surse de
nitraŃi din activităŃi agricole
• Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 1182/22.11.2005 şi al Ministrului
Mediului şi Gospodăririi Apelor şi al Ministrului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr.
1270/30.11.2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecŃia apelor
împotriva poluării cu nitraŃi din surse agricole;
AutorităŃile responsabile pentru stabilirea programelor de acŃiune şi controlul eficienŃei

acestora sunt:
- AutorităŃile locale de la nivelul comunelor elaborează un Plan de acŃiune care va cuprinde
măsurile din program, termen de îndeplinire şi sursele de finanŃare.
- DirecŃiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală şi Garda NaŃională de Mediu controlează modul
de aplicare a Programului de acŃiune pentru zonele vulnerabile şi raportează semestrial
Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, respectiv Ministerului Mediului, stadiului
implementării acestui program;
- AdministraŃia NaŃională „Apele Române” prin DirecŃiile de Ape şi Institutul NaŃional de
cercetare-dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi ProtecŃia Mediului-ICPA prin Oficiile
pentru Studii Pedologice şi Agrochimice-OSPA, elaborează schemele de monitorizare pentru
nitraŃi din surse agricole în apele de suprafaŃă, subterane respectiv sol, în vederea stabilirii
eficienŃei acestor planuri la nivel de comună.
România nu a obŃinut perioada de tranziŃie pentru această Directivă, programele de acŃiune se

pun în practică în termen de patru ani de la elaborarea lor (art. 5 alin. 4 din Directivă).
Zonele Vulnerabile au fost identificate de Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie

(ICPA) împreună cu AdministraŃia NaŃională “Apele Române” (ANAR) având în vedere
prevederile HG 964/2000 privind aprobarea Planului de acŃiune pentru protecŃia apelor împotriva
poluării cu nitraŃi proveniŃi din surse agricole. Întrucât zonele vulnerabile la poluarea cu nitraŃi sunt
considerate zone protejate, numărul şi suprafeŃele aferente lor sunt prezentate în subcapitolul 5.4
“Zone sensibile la nutrienŃi. Zone vulnerabile la nitraŃi”. Lista localităŃilor pe bazine/spaŃii
hidrografice cu zonele desemnate ca fiind vulnerabile la poluarea cu nitraŃi (zone vulnerabile) s-a
prezentat în Anexa 5.1.
199
Conform articolului 4 din Directiva 91/676/EEC, s-a elaborat Codul de bune practici agricole pentru
protecŃia apelor împotriva poluării cu nitraŃi din surse agricole. Codul de bună practică agricolă
vizează reducerea poluării cu nitraŃi se aplică în zonele vulnerabile şi Ńine cont de condiŃiile
dominante în diferite regiuni ale Ńării, cele mai importante prevederi din acest cod sunt:
- perioadele în timpul cărora împrăştierea fertilizanŃilor este necorespunzătoare;
- condiŃiile de împrăştiere a fertilizanŃilor pe soluri foarte abrupte;
- condiŃiile de împrăştiere a fertilizanŃilor pe solurile moi, inundate, îngheŃate sau acoperite cu
zăpadă;
- condiŃiile de împrăştiere a fertilizanŃilor în apropierea cursurilor de apă;
- capacitatea şi construirea bazinelor/platformelor destinate stocării dejecŃiilor animale, în
special măsurile privind împiedicarea poluării apelor prin scurgerea şi infiltrarea în sol sau
scurgerea în apele de suprafaŃă a lichidelor care conŃin dejecŃii animale şi dejecŃii de materii
vegetale precum furajele însilozate;
- modurile de împrăştiere a ingrăşămintelor chimice şi a dejecŃiilor animale, în special nivelul
şi uniformitatea acestora, pentru a putea menŃine la un nivel acceptabil scurgerea în ape a
elementelor nutritive;
- gestionarea terenurilor, în special utilizarea unui sistem de rotaŃie a culturilor şi
proporŃionarea terenurilor consacrate culturilor permanente în raport cu culturile anuale;
- menŃinerea unei cantităŃi minime de strat vegetal în cursul perioadelor (ploioase) destinate
absorbŃiei azotului din sol care, în lipsa unui astfel de strat vegetal, ar provoca o poluare a
apelor cu nitraŃi;
- elaborarea planurilor de fertilizare în functie de fiecare exploataŃie şi Ńinerea registrelor de
utilizare a fertilizanŃilor;
- prevenirea poluării apelor prin scurgerea şi percolarea apei departe de sistemul radicular al
plantelor în cazul culturilor irigate.
În conformitate cu cerinŃele legislaŃiei în vigoare s-au elaborat Programele de acŃiune pentru

zonele vulnerabile* la nivel de unitatea teritorial – administrative, precum şi particularizările
pentru condiŃiile naturale şi socio-economice ale fiecărei unităŃi teritorial-administrative încadrată în
zone vulnerabile la poluarea cu nitraŃi. În continuarea acestui subcapitol se tratează programele de
măsuri de bază pentru sursele difuze - zonele vulnerabile la poluarea cu nitraŃi. În sub-capitolul 9.5
se prezintă măsurile pentru sursele semnificative punctiforme de poluare, indiferent dacă sunt sau
nu localizate în zone vulnerabile la poluarea cu nitraŃi.
Programele de măsuri de bază aplicate surselor agricole difuze cu nitraŃi s-au stabilit la nivelul
bazinului hidrografic Mureş având în vedere în principal:
• Planul de implementare al Directivei 91/676/EEC;
• Codul de bune practici agricole pentru protecŃia apelor împotriva poluării cu nitraŃi din surse
agricole;
• Programele de acŃiune pentru zonele vulnerabile la poluarea cu nitraŃi;
În vederea reducerii poluării cu nitraŃi din surse agricole, la nivelul întregului bazin hidrografic s-a
prevăzut ca măsură generală de bază, aplicarea programelor de acŃiune şi respectarea codului de
bune practici agricole. În Anexele 9.4a se prezintă măsurile de bază pentru reducerea efectelor
presiunilor cauzate de activităŃile agricole (zone vulnerabile), inclusiv estimarea costurilor
implementării acestor măsuri.
Se specifică că până la recalcularea costurilor de implementare ale acestei Directive, având în

vedere reactualizarea listei de zone vulnerabile şi mărirea suprafeŃei considerată vulnerabilă la
poluarea cu nitraŃi din surse agricole, într-o primă aproximare s-au estimat costuri de circa 1 milion
de Euro (costuri de investiŃii, întreŃinere şi exploatare) pentru fiecare localitate situată în zonele
200
vulnerabile. Astfel, costul implementării măsurilor prevăzute de programele de acŃiune s-au estimat
la circa 148 milioane Euro, în bazinul hidrografic Mureş.
De asemenea, în Anexele 9.4b şi 9.4c se prezintă corpurile de apă de suprafaŃă şi subterane

localizate în zonele vulnerabile sau influenŃate de activităŃile agricole din zonele vulnerabile şi
efectele măsurilor de bază asupra acestora.
Având în vedere că poluarea cu nitraŃi este principalul factor al poluării apelor

subterane din bazinul hidrografic Mureş şi în acord cu obiectivele Planului de Management,
este esenŃială eliminarea sau reducerea cantităŃii de nitraŃi ce intră în apele subterane.
Prevenirea deteriorării calităŃii apelor subterane precum şi prevenirea oricărei tendinŃe
crescătoare şi semnificative a concentraŃiei poluanŃilor în apele subterane trebuie realizată în
primul rând prin implementarea Directivei 91/676/EEC referitoare la nitraŃi şi de asemenea a
Directivei 91/271/EEC privind tratarea apelor urbane reziduale modificată prin Directiva
98/15/CE.
Eliminarea prezenŃei substanŃelor periculoase în apele subterane va fi realizată, de asemenea,
de măsurile cerute de următoarele Directive:
Directiva 91/414/EEC referitoare la produsele fitofarmaceutice
Directiva 92/43/EEC referitoare la habitate
Directiva 96/61/EC privind prevenirea şi controlul integrat al poluării.
DIRECTIVA CONSILIULUI 91/414/CEE privind plasarea pe piaŃa a produselor de protecŃie

a plantelor
Directiva 91/414/CEE reglementează procedura de autorizare a produselor de protecŃie a plantelor

pe teritoriul ComunităŃii.
Principalele obiective: reducerea riscului pentru sănătatea oamenilor, animalelor şi mediului pe care
îl implică utilizarea produselor de protecŃie a plantelor.
AutorităŃile competente pentru implementarea şi controlul acestei Directive sunt: UnităŃiile
fitosanitare, Comisia NaŃională de Omologare a Produselor de ProtecŃie a Plantelor, AgenŃiile
pentru ProtecŃia Mediului, Inspectoratele Teritoriale de Muncă, Inspectoratele JudeŃene de PoliŃie,
DirecŃiile pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, etc.
În vederea alinierii procedurii naŃionale de omologare a produselor de protecŃie a plantelor la cea

comunitară, a fost necesară armonizarea legislaŃiei româneşti cu reglementările Uniunii Europene
cu privire la plasarea pe piaŃă şi utilizarea acestor produse pe teritoriul Ńării. În acest sens, a fost
aprobată Hotărârea Guvernului nr. 1559/2004 privind procedura de omologare a produselor de
protecŃie a plantelor în vederea plasării pe piaŃă şi a utilizării lor pe teritoriul României, cu
modificările şi completările ulterioare, care transpune prevederile Directivei Consiliului nr.
91/414/CEE privind plasarea pe piaŃă a produselor de protecŃie a plantelor.
Comisia Europeană a început în anul 1995 reevaluarea substanŃelor active existente pe piaŃa Uniunii
Europene. SubstanŃele active a căror utilizare a fost aprobată de către Comisia Europeană, adică
cele care prezintă cel puŃin o utilizare sigură, au fost incluse în Anexa I a Directivei 91/414/CEE.
Conform hotărârii Guvernului nr. 1559/2004, în România se omologhează numai produse de
protecŃie a plantelor formulate pe baza substanŃelor active incluse în Anexa I la Directiva
91/414/CEE, anexă care a fost transpusă Hotărârea Guvernului nr. 437/2005 privind aprobarea
Listei cu substanŃele active autorizate pentru utilizare în produse de protecŃie a plantelor pe teritoriul
României. Potrivit prevederilor Art. 3 din hotărârea Guvernului nr. 437/2005, pe măsura evaluării şi
autorizării de noi substanŃe active de către Comisia Europeană, Anexa la HG se va completa
201
corespunzător. Astfel, lista prevazută în Anexă a fost completată prin Anexa la Hotărârea
Guvernului nr. 838/2006 modificată şi completată prin Anexa la hotărârea Guvernului nr. 539/2007,
prin transpunerea prevederilor directivelor de modificare a Anexei I, publicate în Jurnalul Oficial al
Uniunii Europene.
Pentru includerea în programul de măsuri a acestor reglementări în domeniu, AdministraŃia

NaŃională Apele Române (ANAR) a elaborat “Metodologia privind stabilirea programului de
măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor din agricultură”. Această metodologie cuprinde o
secŃiune cu măsuri de reducere a presiunilor generate de utilizarea produselor de protecŃie a
plantelor.
Familiile de măsuri stabilite pentru a fi implementate în vederea controlului produselor de protecŃia

plantelor, precum şi pentru reducerea emisiilor de astfel de produse au Ńinut cont de:
• Aplicarea măsurilor generale din Directiva 91/414/EEC transpusă prin HG 1559/2004,
modificată şi completată cu HG 894/2005, 628/2006, precum şi OM 134/2006 şi a măsurilor din
OrdonanŃa nr. 41/2007, precum şi din alte reglementări în vigoare;
• Reducerea riscului la manipularea şi stocarea produselor fitosanitare.
Măsurile specifice stabilite pentru fiecare unitate care omologhează, comercializează, distribuie,
stochează/deŃin, utilizează şi care nu se conformează în totalitate cerinŃelor specifice, au Ńinut cont,
în special, de prevederile cu privire la: condiŃiile de stocare a produselor fitofarmaceutice, condiŃiile
de organizare şi funcŃionare, modalităŃile de manipulare/utilizare, utilaje de împrăştiere a
pesticidelor pe suprafeŃele agricole, etc.
În aceste condiŃii, la nivelul bazinului hidrografic Mureş s-a facut o centralizare a măsurilor propuse
de unităŃile care omologhează, comercializează, distribuie, stochează/deŃin, utilizează pesticide,
având în vedere conformarea cu legislaŃia specifică. Această centralizare se regăseşte în Anexa 9.5.
Această Anexă prezintă, pe lângă măsurile propuse, termenele de conformare şi costurile măsurilor,
şi informaŃii/date la nivelul anului 2006, cu privire la:
• domeniul de activitate al unităŃii (Omologare/Comercializare/DistribuŃie/Transport/
Stocare/Utilizare/DeŃinere);
• clasificarea produselor fitosanitare folosite;
• stocuri pesticide interzise prin lege, în vederea neutralizării sau stocuri pesticide omologate;
• cantitatea de pesticide utilizată;
• suprafaŃa agricolă tratată cu produse fitosanitare;
• sistem şi capacitate stocare pentru produse fitosanitare
Se precizează că la nivelul bazinului hidrografic Mureş există unităŃi care nu au stabilit măsuri,
întrucât se conformează legislaŃiei în vigoare. Analizând Anexa 9.5, s-a constatat că în bazinul
hidrografic Mureş funcŃionează unităŃi autorizate care omologhează, comercializează, distribuie,
stochează/deŃin, utilizează pesticide, fără programe/măsuri de conformare, acestea respectând
legislaŃia în vigoare. Numărul de unităŃi pentru care s-au stabilit astfel de măsuri este de 12.
DIRECTIVA 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice

(Directiva Păsări)
DIRECTIVA 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva Păsări)
DIRECTIVA 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice
(Directiva Habitate)
În acest subcapitol se prezintă în comun măsurile referioare la Directiva 79/409/CEE privind

conservarea păsărilor sălbatice (Directiva Păsări) şi Directiva 92/43/CEE privind conservarea
habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice (Directiva Habitate) având în vedere faptul că la
202
nivel naŃional prevederile sunt transpuse prin acte normative comune, autorităŃile competente sunt
aceleaşi, multe proiecte care se desfăşoară prevăd acŃiuni comune pentru îndeplinirea obligaŃiilor
celor două directive, dar şi pentru ca o serie de măsuri trebuie luate concomitent.
Potrivit angajamentelor asumate de România prin documentul de poziŃie complementar – Capitolul
22 „Mediu”, pentru domeniul „protecŃia naturii” nu există perioade de tranziŃie, transpunerea şi
implementarea prevederilor comunitare trebuiau să fie depline la data aderării.
Principalele obiectivele ale Directivei 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice
(Directiva Păsări) sunt:
Conservarea tuturor speciilor de păsări care se găsesc în stare sălbatică pe teritoriul european
al statelor membre pentru care se aplică Tratatul.
Reglementează protejarea, managementul şi controlul asupra acestor specii şi stabileşte
regulile pentru exploatarea acestora.
Se aplică pentru păsări, precum şi pentru ouăle, cuiburile şi habitatele acestora.
Principalele obiectivele ale Directivei 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a

florei şi faunei sălbatice (Directiva Habitate) sunt:
Contribuie la menŃinerea biodiversităŃii prin conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de
floră şi faună sălbatică de pe teritoriul statelor membre în care se aplică Tratatul.
Realizarea unei reŃele ecologice europene coerente, care să reunească ariile speciale de
conservare, care permite menŃinerea sau, dacă este cazul, readucerea la un stadiu
corespunzător de conservare în aria lor de extindere naturală a tipurilor de habitate naturale
şi a habitatelor speciilor respective.
OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a
florei şi faunei sălbatice cu modificările şi completările ulterioare prevede o serie de măsuri de
bază pentru implementarea directivelor:
- Identificarea şi apoi stabilirea în acord cu Comisia Europeană a listei SCI-urilor/SAC-urilor şi a
SPA-urilor
- Interzicerea scoaterii (definitive sau temporare) din circuit agricol sau silvic a terenurilor de pe
raza ariilor naturale protejate;
- Stabilirea unui sistem de monitorizare a stării de conservare a speciilor şi habitatelor comunitare
(în special a celor prioritare);
- Stabilirea modalităŃilor de administrare / preluare în custodie a ariilor naturale protejate;
- Constituirea Consiliilor Consultative şi a Consiliilor ŞtiinŃifice;
- Necesitatea avizului administratorilor/custozilor pentru planuri şi proiecte,
- Realizarea planurilor de management şi regulamentelor
- Măsuri speciale pentru conservarea sau utilizarea durabilă a resurselor naturale,
- Măsuri speciale în vederea conservării unor habitate naturale şi/sau specii sălbatice de interes
comunitar,
- Zonarea internă.
- Obligativitatea stabilirii şi implementării măsurilor compensatorii precum şi necesitatea
informării Comisiei Europene de către autoritatea publică centrală pentru protecŃia mediului,
- Interzicerea activităŃilor din siturile Natura 2000 şi cele din afara ariilor naturale protejate care
au efect semnificativ asupra habitatelor şi speciilor pentru protecŃia şi conservarea păsărilor
sălbatice;
- Realizarea unor studii de evaluare adecvată pentru planuri şi proiecte şi competenŃele privind
emiterea avizul Natura 2000;
- Realizarea regulamentului cadru de urbanism pentru ARBDD (AdministraŃia RezervaŃiei
Biosferei Delta Dunării) şi evidenŃierea obligatorie a ariilor naturale protejate şi a coridoarelor
ecologice în planurile naŃionale, zonale şi locale de amenajare a teritoriului şi de urbanism, în
planurile cadastrale şi în cărŃile funciare.
203
În tabelul de mai jos sunt prezentate autorităŃile responsabile pentru implementarea prevederilor
legale la nivel naŃional:
Ministerul Mediului Responsabil pentru transpunerea Directivelor

(MM)
Scopul activităŃilor Promovarea măsurilor legislative având ca scop garantarea
conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural, obiectiv
de interes public major şi componentă fundamentală a strategiei
naŃionale pentru dezvoltare durabilă,
Conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună
sălbatică de pe teritoriul naŃional inlusiv a tuturor speciilor de
păsări care se găsesc în stare sălbatică pe teritoriul naŃional,
Organizarea şi participarea la seminariile biogeografice,
Desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecŃie
specială avifaunistică,
Transmiterea către Comisia Europeană a informaŃiilor privind
ariilor speciale de conservare şi ariile de protecŃie specială
avifaunistică,
Adoptarea de măsuri de conservare specifice,
Raportări către Comisia Europeană,
Educarea şi informarea publicului.
InstituŃii colaboratoare AgenŃia NaŃională pentru ProtecŃia Mediului (ANPM)
AgenŃiile regionale şi locale pentru ProtecŃia Mediului
(ARPM-uri şi APM-uri)
Garda NaŃională de Mediu (GNM) şi inspectoratele teritoriale
AgenŃia NaŃională pentru Arii Naturale Protejate (ANAP).
Custozii şi administratorii ariilor naturale protejate.
Institutul NaŃional de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării
(INCDD).
Implementare AgenŃia NaŃională pentru ProtecŃia Mediului colaborează cu
Ministerul Mediului în activitatea de monitorizare a ariilor de
protecŃie specială avifaunistică şi a siturilor de importanŃă
comunitară, în scopul realizării ReŃelei Ecologice Europene
Natura 2000 şi asigură educarea şi informarea publicului privind
obligaŃiile ce le revin pentru protecŃia şi conservarea capitalului
natural la nivel naŃional, regional şi local.
AgenŃiile regionale şi locale pentru ProtecŃia Mediului
identifică şi propun arii naturale pentru includerea acestora în
reŃeaua europeană de situri Natura 2000, organizează campanii
de informare şi consultare a publicului cu privire la dezvoltarea
reŃelei Natura 2000 şi monitorizează şi elaborează rapoarte cu
privire la starea de conservare a ariilor naturale protejate.
Garda NaŃională de Mediu şi inspectoratele teritoriale sunt
responsabile privind controlul modului de respectare a legislaŃiei
în domeniul ariilor naturale protejate şi a măsurilor de
conservare, precum şi controlul lucrărilor cu impact asupra
speciilor şi habitatelor naturale.
AgenŃia NaŃională pentru Arii Naturale Protejate este
responsabilă cu asigurarea cadrului necesar pentru realizarea
administrării unitare şi eficiente a ariilor naturale protejate.
Custozii şi administratorii ariilor naturale protejate au
obligaŃia de a elabora şi de a aplica regulamentele şi planurile de
204
management ale ariilor naturale protejate.

Institutul NaŃional de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării
este coordonatorul tehnic în cadrul procesului de validare a
siturilor Natura 2000.
Scopul activităŃilor IniŃierea şi aplicarea măsurilor privind conservarea habitatelor
naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatică, inclusiv a
tuturor speciilor de păsări care se găsesc în stare sălbatică pe
teritoriul naŃional.
Perioada de tranziŃie Nu există perioadă de tranziŃie.
solicitată
Statele Membre pun în aplicare dispoziŃiile legale, de reglementare şi administrative necesare

aducerii la îndeplinire a directivei în termen de doi ani de la notificarea acesteia. România a
transpus prevederile Directivelor 79/409/CEE şi 92/43/CEE prin OrdonanŃa de urgenŃă a
Guvernului nr. 154/2008 pentru modificarea şi completarea OrdonanŃei de UrgenŃă a Guvernului nr.
57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei
sălbatice şi a Legii vânătorii şi a protecŃiei fondului cinegetic nr. 407/2006 şi în 2007 a transmis
Comisiei Europene informaŃii privind ariile de protecŃie specială avifaunistică, inclusiv actul
normativ de desemnarea a acestora (HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecŃie specială
avifaunistică ca parte integrantă a reŃelei Natura 2000 în România) şi ariilor speciale de conservare
(OM 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanŃă
comunitară, ca parte integrantă a reŃelei ecologice europene Natura 2000 în România).
La intervale de trei ani, începând cu sfârşitul celor 2 ani de la notificarea Directivei Păsări
(79/409/CEE), statele membre transmit Comisiei Europene un raport asupra punerii în aplicare a
prevederilor legislative naŃionale. România va trebui să raporteze la Comisia Europeană în anul
2010. La fiecare şase ani începând cu data expirării termenului de doi ani de la notificarea
Directivei Habitate (92/43/CEE), statele membre întocmesc un raport asupra punerii în aplicare a
măsurilor adoptate în temeiul directivei. România va trebui să raporteze la Comisia Europeană în
anul 2013.
Măsuri pentru implementarea cerinŃelor:

În procesul de implementare a reŃelei Natura 2000 trebuie implicaŃi toŃi factorii interesaŃi, respectiv
instituŃii publice, autorităŃi ale administraŃiei publice locale, proprietari de terenuri, organizaŃii
neguvernamentale, astfel la nivel judeŃean s-au desfăşurat campanii de informare susŃinute de
AgenŃiile locale şi regionale pentru ProtecŃia Mediului, în colaborare cu Inspectoratele teritoriale ale
Gărzii de Mediu, AgenŃiile Locale de PlăŃi şi IntervenŃii în Agricultură şi AgenŃiile de PlăŃi,
Dezvoltare Rurală şi Pescuit, administraŃii de arii naturale protejate. Aceste activităŃi de
conştientizare şi participare publică au fost susŃinute şi de proiecte PHARE şi Life Natura şi ale
AFM.
Pentru implementarea reŃelei Natura 2000 Ministerul Mediului a contractat pentru completarea
fişelor standard de date pentru siturile Natura 2000 Institutului NaŃional de Cercetare Dezvoltare
Delta Dunării, care, la rândul lui, a subcontractat o serie de instituŃii, universităŃi, muzee, organizaŃii
neguvernamentale, institute de cercetare (Institutul NaŃional de Cercetări Marine „Grigore Antipa”,
Institutul de Cercetări Biologice Bucureşti, AsociaŃia Grădinilor Botanice din România, Institutul de
Speologie Emil RacoviŃă, Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice Bucureşti, Muzeul NaŃional de
Istorie Naturală „Grigore Antipa”, WWF România, Societatea Ornitologică Română, Grupul
Milvus etc).
205
În acelaşi timp a fost creat un sistem informaŃional care oferă informaŃiile necesare pentru
caracterizarea şi evaluarea reŃelei Natura 2000 şi pentru a permite selectarea siturilor, schimbul de
opinii, analizarea datelor, verificarea, validarea şi consultarea publicului.
În urma derulării acestor proiecte s-a obŃinut lista naŃională de arii de protecŃie specială
avifaunistică şi propuneri de situri de importanŃă comunitară. Lista cuprinde 273 de propuneri de
situri de importanŃă comunitară O.M. nr. 1964/2007 (13% din suprafaŃa Ńării) şi 109 arii de protecŃie
specială avifaunistică desemnate prin H.G. 1284/2007 (12% din suprafaŃa Ńării). ReŃeaua ecologică
Natura 2000 se întinde pe aprox 17% din suprafaŃa Ńării. În 2008 s-au desfăşurat seminariile
biogeografice pentru negocierile Comisiei Europene cu Guvernele României şi Bulgariei.
După finalizarea procesului de constituire a reŃelei Natura 2000 va trebui să se asigure un

management eficient al siturilor. Acest lucru presupune elaborarea de planuri de management sau,
cel puŃin, a unor măsuri minime de conservare a habitatelor şi speciilor. În cazul suprapunerii mai
multor categorii de protecŃie pentru arii protejate în aceeaşi zona, managementul acestora va
presupune respectarea celei mai restrictive funcŃii de protecŃie. De asemenea, în cadrul planului de
management trebuie realizată o corelare corespunzătoare între atributele avute în vedere la
desemnarea sitului Natura 2000 şi cele pentru alte desemnări naŃionale sau internaŃionale (perioada
de raportare, accentul pe anumite capitole, hărŃi etc.). Această atribuŃie revine custozilor sau
administratorilor de arii naturale protejate. în Anexa 9.21 sunt prezentate măsurile suplimentare
necesare pentru buna conservare a habitatelor şi speciilor dependente de apă.
Costurile pentru îndeplinirea măsurilor necesare implementării cerinŃelor directivelor

79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice (Directiva Păsări) şi 92/43/CEE privind
conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice (Directiva Habitate) sunt reprezentate
până în prezent de cheltuielile realizate în cadrul proiectelor Phare şi LIFE Natura ale
AdministraŃiei Fondului de Mediu derulate sau aflate în derulare, cheltuielile de la bugetul de stat,
bugetele administraŃiilor de parcuri naturale şi naŃionale. Acestea se vor realiza pentru întocmirea:
- regulamentelor şi planurilor de management ale ariilor naturale protejate,
- inventarierea, cartarea şi monitorizarea speciilor şi habitatelor naturale,
- implementarea diferitelor acŃiuni de reconstrucŃie ecologică,
- achiziŃionarea de echipamente necesare cercetării ştiinŃifice.
- realizarea de panouri informative, materiale şi broşuri pentru conşientizarea publicului.
Anexa 9.6 prezintă proiecte privind Directiva Habitate 92/43/CEE şi Directiva Pasări 79/409/CEE,
inclusiv perioadele de desfăşurare şi sumele alocate. Sumele pentru această prioritate conform POS
Mediu vor fi finanŃate din Fondul European pentru Dezvoltare Regională şi sunt prevăzuŃi din
aprox. 150 mil. Euro. Aceste sume sunt destinate în mod deosebit conformării cu Directivele Păsări
şi Habitate, pentru întărirea sistemului instituŃional în scopul asigurării controlului, aplicării
legislaŃiei şi asigurării unei capacităŃi instituŃionale suficiente pentru pregătirea şi implementarea
planurilor de management pentru ariile protejate. Obiectivul este acela de a asigura managementul
corespunzător al ariilor protejate pentru a stopa degradarea biodiversitătii şi resurselor naturale şi a
riscului asociat mediului şi dezvoltării durabile.
Axa prioritară 4 din POS Mediu „Implementarea sistemelor adecvate de management pentru
protecŃia naturii”, care urmăreşte managementul ariilor protejate, este strâns legată de măsurile de
compensare pentru proprietarii terenurilor din cadrul ariilor protejate. AcŃiunile vor fi coordonate
între POS Mediu şi PNDR şi Programul OperaŃional pentru Pescuit în legătură cu reŃeaua Natura
2000, în vederea asigurării plăŃilor compensatorii pentru proprietari/ administratori.
206
DIRECTIVA 96/61/CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (Directiva IPPC)

amendată prin Directiva 2003/35/EC şi Directiva 2008/1/CE.
Scopul sistemului integrat este implementarea de măsuri de prevenire sau de reducere a emisiilor în
atmosferă, apă şi sol, inclusiv a măsurilor privind managementul deşeurilor, pentru activităŃile
menŃionate în Anexa I a directivei în vederea atingerii unui înalt nivel de protecŃie a mediului ca un
întreg.
CerinŃele specifice privind abordarea integrată, în conformitate cu prevederile Directivei 96/61/CE,

sunt transpuse în totalitate prin OUG nr. 152 din 10 noiembrie 2005 privind prevenirea şi controlul
integrat al poluării, (M.Of. 1078/30.11.2005), aprobată prin Legea nr. 84 / 2006 (M.Of.
327/11.04.2006).
CerinŃe pentru implementarea prevederilor Directivei 96/61/CE se referă la:

- Măsuri pentru prevenirea poluării, utilizarea eficientă a energiei şi minimizarea cantităŃii de
deşeuri produse în vederea respectării prevederilor art. 3 al Directivei 96/61/CE;
- Stabilirea de valori limită de emisie şi parametrii tehnici pe baza BAT (art. 9, 18, Anexa I, II
şi III din Directiva 96/61/CE)
- Măsuri speciale referitoare la protecŃia calităŃii aerului, apei şi solului (art. 8 al Directivei
96/61/CE);
- Monitorizarea şi raportarea de date în conformitate cu Registrul Emisiilor de PoluanŃi (art. 9 al
Directivei 96/61/CE);
- Măsuri pentru reducerea poluării în context transfrontier (art. 9, 17 ale Directivei 96/61/CE);
- Măsuri suplimentare pentru a acoperi cerinŃele speciale referitoare la atingerea standardelor de
calitate a mediului (art. 10 al Directivei 96/61/CE);
- Elaborarea procedurilor pentru emiterea acordurilor/autorizaŃiilor integrate de mediu în
conformitate cu prevederile Directivei 96/61/CE:
- Elaborarea de programe de control şi inspecŃie, comune cu operatorul în vederea verificării
conformării cu condiŃiile impuse prin autorizaŃia integrată de mediu (art. 14 al Directivei
96/61/CE);
- Introducerea sistemului de schimb de informaŃii privind dezvoltarea celor mai bune tehnici
disponibile (art. 11 al Directivei 96/61/CE);
- Publicarea informaŃiilor în concordanŃă cu cerinŃele Directivei 96/61/CE;
- Realizarea sistemului de cooperare transfrontieră în situaŃia în care activităŃile pot avea impact
major negativ asupra calităŃii mediului dintr-o Ńară membră a Uniunii Europene (art. 17 al
Directivei 96/61/CE);
- Asigurarea conformării cu prevederile Directivelor listate în Anexa II a Directivei 96/61/CE;
- Asigurarea accesului la informaŃiile privind datele de monitorizare şi emisie, precum şi
participarea publicului la decizia de mediu (art. 15 al Directivei 96/61/CE);
- Inventarierea instalaŃiilor/activităŃilor aflate sub incidenŃa prevederilor Directivei şi a emisiilor
provenite de la acestea.
- Întocmirea rapoartelor privind implementarea, nivelul conformării precum şi a rapoartelor
pentru Registrul poluanŃilor emişi, în conformitate cu Decizia 2000/479/CE –EPER.
Alte instrumente legislative relevante pentru implementarea prevederilor directive IPPC,

corelate cu calitatea apei:
• Directiva Consiliului nr.76/464/CEE şi Directivele “fiice”
• Directiva Cadru în domeniul Apei 2000/60/CE;
• Directiva 75/440/CEE privind calitatea apei de suprafaŃă destinate preparării apei potabile în
Statele Membre, modificată de Directiva 91/692/CEE;
• Directiva 2006/44/CE privind calitatea apelor dulci care necesită protecŃie sau îmbunătăŃiri în
vederea susŃinerii vieŃii piscicole.
207
Perioade de tranziŃie obŃinute pentru Directiva 96/61/CE privind prevenirea şi controlul integrat al
poluării se întinde de la 31 decembrie 2008 până la 31 decembrie 2015. în OUG 152/2005 se
nominalizează unităŃile industriale. InstalaŃiile cu perioada de tranziŃie sunt acelea pentru care s-a
obŃinut o anumită perioadă de timp, după 30 octombrie 2007, necesară pentru conformarea cu
prevederile Directivei IPPC, în acord, deci, cu cerinŃele UE. Cele fără perioadă de tranziŃie, sunt
acele instalaŃii pentru care s-a considerat că până la data de 30 octombrie 2007 există suficient timp
pentru conformare.
În procesul de negociere cu Uniunea Europeană privind Directiva IPPC, au existat în b.h. Mureş un
număr de 14 instalaŃii industriale cu perioadă de tranziŃie. Din punct de vedere al gospodăririi
apelor, la sfârşitul anului 2008 au fost inventariate 70 de folosinŃe de apă care intră sub incidenŃa
Directivei IPPC, din care 16 folosinŃe de apă au perioadă de tranziŃie (Anexa 9.7), 53 folosinŃe deŃin
autorizaŃii de gospodărire a apelor şi o folosinŃă de apă este în procedura de autorizare.
Măsurile necesare implementării Directivei IPPC în vederea reducerii poluării se referă la

introducerea tehnologiilor curate şi a celor mai bune tehnologii disponibile în domeniu (BAT) în
procesul de producŃie, în vederea încadrării efluentului evacuat în valorile limită de emisie stabilite
în autorizaŃia de gospodărirea apelor şi în autorizaŃia integrată de mediu respectiv:
• Reducerea pierderilor de substanŃe periculoase în apă, modernizarea tehnologiilor, recircularea /
recuperarea solvenŃilor
• Reabilitarea/modernizarea instalaŃiilor de răcire şi mărirea gradului de recirculare internă al apei
tehnologice (recuperarea condensului pur, modificarea circuitului de de alimentare cu apă la
staŃiile de spălare);
• Introducerea de instalaŃii noi de răcire şi de mărire a gradului de recirculare internă al apei
tehnologice
• Utilizarea aburului secundar.
De asemenea, sunt incluse şi măsurile care se referă la diminuarea impactului deşeurilor asupra
solului şi apelor subterane:
• Introducerea manipulării şi depozitării în siguranŃă a materiilor prime, produselor finite şi
intermediarilor
• Introducerea manipulării şi depozitării în siguranŃă a substanŃelor chimice cu risc de inflamare,
explozie, toxic, etc.
• Ecologizarea depozitelor de combustibili (ulei, motorină, etc.)
• Închiderea depozitelor de reziduuri la bataluri
• Realizarea de depozite de deşeuri nepericuloase
• ÎmbunătăŃirea funcŃionării în siguranŃă a batalurilor
• Reactivarea / construirea forajelor de observaŃie din vecinătatea batalurilor şi a haldelor de
depozitare
• Instruirea personalului privind introducerea tehnologiilor BAT.
• ObligaŃiile generale ale operatorului privind exploatarea instalaŃiei, cum ar fi luarea tuturor
măsurilor de prevenire eficientă a poluării, în special prin aplicarea recomandărilor celor mai
bune tehnici disponibile, evitarea producerii de deşeuri, iar în cazul în care aceasta nu poate fi
evitată, valorificarea sau neutralizarea şi depozitarea lor, luarea măsurilor necesare pentru
prevenirea accidentelor şi limitarea consecinŃelor acestora, luarea măsurilor necesare, în cazul
încetării definitive a activităŃilor, pentru evitarea oricărui risc de poluare şi pentru aducerea
amplasamentului şi a zonelor afectate, etc. Pentru a se asigura de aplicarea cerinŃelor legale
autoritatea competentă pentru protecŃia mediului emite autorizaŃiile integrate de mediu,
conform dispoziŃiilor legale în vigoare, numai dacă sunt îndeplinite condiŃiile prevăzute OUG nr.
152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată prin Legea nr. 84/2006.
208
Măsurile menŃionate sunt incluse în programele de etapizare şi programe de conformare care sunt
Anexe la autorizaŃia integrată de mediu.
Pentru unităŃile care fac parte din Registrul European al PoluanŃilor Emişi (E-PRTR) din anul 2007
(Anexa 9.8), pe care România l-a transmis la Comisia Europeană, unităŃile industriale trebuie să
aplice măsuri în conformitate cu cerinŃele Directivei IPPC pentru factorul de mediu apă, respectiv
pentru un număr de 7 unităŃi. Costurile preliminare estimate care sunt asociate acestor măsuri sunt
de circa 17 mil. Euro.
DIRECTIVA CONSILIULUI 96/82/CE din 9 decembrie 1996 privind controlul asupra

riscului de accidente majore care implică substanŃe periculoase (SEVESO II) şi DIRECTIVA
PARLAMENTULUI EUROPEAN şi A CONSILIULUI 2003/105/CE din 16 decembrie 2003
de modificare a Directivei Consiliului 96/82/CE
Directiva Consiliului Europei nr. 96/82/EC privind controlul asupra riscului de accidente majore
care implică substanŃe periculoase („Seveso II”) se aplică amplasamentelor în care sunt prezente
substanŃe periculoase în cantităŃi suficiente ca să existe
pericolul producerii unui accident major.
Scopul acestei Directive este de a preveni accidentele

majore în care sunt implicate substanŃe periculoase şi de a
limita consecinŃele acestora pentru populaŃie şi mediu.
Directiva Consiliului Europei nr. 2003/105/EC din 16

decembrie 2003 privind amendarea Directivei
Consiliului Europei nr. 96/82/EC („Seveso II”)
urmăreşte extinderea ariei de aplicare a Directivei, având în
vedere accidentele industriale recente şi studiile efectuate
asupra substanŃelor cancerigene şi periculoase pentru
mediu, precum şi clarificarea unor prevederi ale acesteia.
Directiva SEVESO II este transpusă total în legislaŃia

românească prin HG nr. 804/2007 privind controlul
asupra pericolelor de accident major în care sunt
implicate substanŃe periculoase. Implementarea legislaŃiei europene s-a realizat pe baza
următoarelor procedurilor şi normativelor specifice menŃionate în Anexa 9.1:
Conform HG nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt
implicate substanŃe periculoase, art. 5(1), autorităŃile publice investite şi responsabile pentru
aplicarea acestei hotărâri sunt următoarele:
a) la nivel central
• Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, prin:
- Secretariatul de risc;
- AgenŃia NaŃională pentru ProtecŃia Mediului, prin secretariatul de risc;
- Garda NaŃională de Mediu;
• Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, prin Inspectoratul General pentru SituaŃii de
UrgenŃă.
b) la nivel regional
• AgenŃiile regionale pentru protecŃia mediului, prin secretariatul de risc;
• Comisariatele regionale din cadrul Gărzii NaŃionale de Mediu;
c) la nivel judeŃean:
• AgenŃiile judeŃene pentru protecŃia mediului, prin secretariatul de risc;
209
• Comisariatele judeŃene din cadrul Gărzii NaŃionale de Mediu;

• Inspectoratele judeŃene pentru situaŃii de urgenŃă, denumite în continuare ISU.
AutorităŃile publice investite la nivel regional şi judeŃean, prevăzute la art. 5, utilizând informaŃiile
primite de la operator, conform art. 7 şi 10, identifică amplasamentele sau grupurile de
amplasamente unde există posibilitatea producerii unui accident major, precum şi pericolul
amplificării acestuia prin efectul "Domino", din cauza amplasării şi a proximităŃii unor astfel de
locaŃii, precum şi a inventarului de substanŃe periculoase de pe aceste amplasamente.
Pentru Directiva SEVESO II nu s-a obŃinut perioadă de tranziŃie în urma negocierilor de aderare la
Uniunea Europenă. UnităŃile economice care intră sub incidenŃa Directivei SEVESO trebuie să
implementeze măsuri pentru prevenirea accidentelor majore în care sunt implicate substanŃe
periculoase şi de a limita consecinŃele acestora pentru populaŃie şi mediu.
Operatorii aplasamentelor care intră sub incidenta Directivei Seveso au obligaŃia de a lua
toate măsurile necesare pentru a preveni accidentele majore şi de a limita consecinŃele
acestora. Titularul activităŃii are obligaŃia de a furniza personalului propriu şi persoanelor care pot
fi afectate de un accident major generat de obiectivul respectiv informaŃii asupra măsurilor de
securitate în exploatare şi asupra acŃiunilor necesare în cazul în care survine un astfel de accident.
InformaŃiile vor cuprinde cel puŃin elementele prevăzute în HG 804/2007. Aceste informaŃii se
evaluează de către titularul activităŃii, cu avizul autorităŃilor teritoriale pentru protecŃia mediului şi
protecŃia civilă, la intervale de 3 ani.
Titularul activităŃii are obligaŃia de a pune la dispoziŃia publicului un raport de securitate, în scopul
de a demonstra:
- implementarea politicii de prevenire a accidentelor majore, precum şi planul de management al
securităŃii pentru aplicarea acestei politici;
- identificarea pericolelor potenŃiale de accidente majore şi luarea măsurilor necesare pentru
prevenirea unor astfel de accidente şi limitarea consecinŃelor acestora asupra sănătăŃii populaŃiei
şi mediului;
- faptul că au fost incluse măsuri adecvate de siguranŃă în proiectarea, construcŃia, exploatarea şi
întreŃinerea instalaŃiilor, unităŃilor de stocare, echipamentului şi infrastructurii din interiorul
amplasamentului, care prezintă riscuri de accidente majore;
- faptul că planul de urgenŃă internă a fost elaborat, iar informaŃiile necesare pentru elaborarea
planului de urgenŃă externă au fost furnizate Inspectoratelor pentru SituaŃii de UrgenŃă, în
vederea luării măsurilor necesare în cazul producerii unui accident major;
- asigurarea informaŃiilor necesare autorităŃilor publice competente la nivel regional şi judeŃean şi
autorităŃilor publice locale responsabile cu planificarea amenajării teritoriului, pentru a permite
luarea deciziilor cu privire la amplasarea de noi activităŃi sau dezvoltarea ulterioară în jurul
amplasamentelor existente.
Operatorii amplasamentelor identificate conform alin. (1) din HG 804/2007 care intră sub incidenŃa
Art. 9 au obligaŃia să ia următoarele măsuri:
- să demonstreze că au realizat un schimb reciproc adecvat de informaŃii, astfel încât în elaborarea
politicilor de prevenire a accidentelor majore, a sistemelor de management al securităŃii, a
rapoartelor de securitate şi a planurilor de urgenă internă pentru aceste amplasamente să fie
avute în vedere natura şi amploarea pericolului global de accident major;
- să furnizeze informaŃiile necesare Inspectoratul SituaŃiilor de UrgenŃă în vederea întocmirii
planului de urgenŃă externă;
- operatorii trebuie să elaboreze un plan de urgenŃă internă care să cuprindă măsurile ce trebuie
aplicate în interiorul amplasamentului în cazul producerii unui accident major, pentru a limita
210
consecinŃele acestuia şi să notifice autorităŃile competente în urma producerii unui accident

major.
- să asigure cooperarea pentru informarea publicului asupra acestor categorii de amplasamente;
Directiva Seveso acordă drepturi publicului atât în domeniul accesului la informaŃii, cât şi cel al
consultării; atât autorităŃile publice cât şi operatorii au obligaŃii privind informarea publicului. Este
vorba atât de informarea pasivă, care constă în accesul continuu la informaŃii (internet, mass-
media, direct la operatori), dar şi de cea activă; pentru operatorii şi autorităŃile competente este
necesar să participe activ prin distribuirea de pliante şi broşuri, de exemplu, care să informeze
publicul cu privire la comportamentul în caz de accident. Totodată, autorităŃile competente
(Minsietrul Mediului, AgenŃiile de ProtecŃia Mediului, etc.) sunt obligate să organizeze un sistem
de inspecŃie, care să asigure evaluarea sistematică a operatorilor /stabilimentelor sau, cel puŃin o
inspecŃie pe an la nivelul fiecăruia. DocumentaŃiile întocmite de către operatori sunt puse la
dispoziŃia publicului interesat şi în cadrul procedurii de emitere a autorizaŃiilor de mediu. Operatorii
amplasamentelor Seveso care intră sub incidenŃa prevederilor art.10, HG 804/2007 furnizează
informaŃii privind măsurile de securitate în exploatare şi comportamentul în caz de accident,
tuturor persoanelor precum şi factorilor de decizie din cadrul unităŃilor care deservesc publicul, care
ar putea fi afectate de un accident major produs pe amplasament.
Tipul de informaŃii disponibile publicului sunt stipulate la Art. 14, HG 804/2007 acestea putând fi
incluse în planurile de management ale bazinelor hidrografice. Categoriile şi grupurile de substanŃe
periculoase se regăsesc în Anexa nr.1 la HG 804/2007. Din motive de confidenŃialitate industrială,
comercială, personală, de securitate publică sau de apărare naŃională, operatorul poate solicita
autorităŃilor publice competente la nivel regional şi judeŃean ca anumite date din raport să nu fie
făcute publice. În acest caz, cu aprobarea autorităŃilor publice competente la nivel regional şi
judeŃean, operatorul are obligaŃia de a pune la dispoziŃia publicului un raport modificat din care sunt
excluse informaŃiile confidenŃiale.
AutorităŃile publice locale responsabile cu planificarea amenajării teritoriului, în colaborare cu

autorităŃile publice competente la nivel regional şi judeŃean, trebuie să ia măsurile necesare ca în
politica de dezvoltare a teritoriului sau în alte politici relevante să fie luate în considerare
obiectivele de prevenire a accidentelor majore şi de limitare a consecinŃelor acestora.
De asemenea, se vor lua măsurile necesare pentru ca politicile de dezvoltare şi amenajare a

teritoriului sau alte politici relevante şi procedurile de punere în aplicare a acestora să Ńină cont, pe
de o parte, de necesitatea menŃinerii unor distanŃe adecvate, stabilite în funcŃie de nivelul de pericol,
între amplasamente şi zone rezidenŃiale, clădiri şi zone de utilitate publică, căi principale rutiere,
zone de recreere şi zone protejate de interes şi sensibilitate deosebite şi, pe de altă parte, în cazul
amplasamentelor existente, de necesitatea unor măsuri tehnice suplimentare conform prevederilor
art. 6, astfel încât să se reducă riscurile pentru populaŃie.
Inspectoratele pentru SituaŃii de UrgenŃă şi Comisariatelel JudeŃene ale Gărzii NaŃionale de Mediu
organizează sistemul de inspecŃie şi control adaptat tipului de amplasament în cauză, indiferent de
primirea raportului de securitate sau a oricărei alte documentaŃii elaborate de operator.
În bazinul hidrografic Mureş, unităŃile care intră sub incidenŃa Directivei SEVESO II şi care pot
afecta calitatea apelor de suprafaŃă şi subterane, au fost inventariate împreună cu unităŃile IPPC, iar
costurile nu au putut fi defalcate. În Anexa 9.12 unde se prezintă măsurile pentru reducerea
presiunilor de la activităŃile industriale s-au menŃionat şi directivele sub care pot fi încadrate
măsurile de implementat. La nivelul anului 2008 au fost inventariate un număr de 32 unităŃi
industriale care intră sub incidenŃa Directivei SEVESO II. Anexa 9.9.
211
DIRECTIVA 85/337/EEC privind evaluarea impactului asupra mediului (Directiva EIA)
Procedura EIA este o cerinŃă cerută de Directiva Consiliului 85/337/EEC privind evaluarea
efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului, amendată de Directiva Consiliului
97/11/EC şi de Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 2003/35/CE de instituire a
participării publicului la elaborarea anumitor planuri şi programe privind mediul şi de modificare
a Directivelor Consiliului 85/337/CEE şi 96/61/CE în ceea ce priveşte participarea publicului şi
accesul la justiŃie, aşa-numita Directiva EIA.
Directiva EIA este transpusă în legislaŃia românească prin HG 445/2009 privind evaluarea
impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului şi implementată prin următoarele
acte normative:
- OM 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de
evaluare a impactului asupra mediului;
- OM 864/2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului în context
transfrontieră şi de participare a publicului la luarea deciziei în cazul proiectelor cu impact
transfrontieră;
- OM 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra
mediului pentru proiecte publice ți private.
Solicitarea şi obŃinerea acordului de mediu sunt obligatorii pentru proiecte publice sau private sau
pentru modificarea ori extinderea activităŃilor existente, inclusiv pentru proiecte de dezafectare, care
pot avea impact semnificativ asupra mediului. Acordul de mediu este valabil pe toată perioada
punerii în aplicare a proiectului.
Pentru obŃinerea acordului de mediu, proiectele publice sau private care pot avea impact
semnificativ asupra mediului, datorită printre altele, naturii, dimensiunii sau localizării lor, sunt
supuse procedurii de evaluare a impactului asupra mediului care constă în:
- evaluarea iniŃială a proiectului realizată de către autorităŃile publice pentru protecŃia mediului în
care este identificată localizarea proiectului în raport cu ariile naturale protejate de interes
comunitar;
- încadrarea proiectului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului;
- definirea domeniului evaluării şi de realizare a raportului privind impactul asupra mediului;
- analiza calităŃii raportului privind impactul asupra mediului.
Lista proiectelor supuse evaluării impactului asupra mediului, precum şi lista proiectelor
pentru care trebuie stabilită necesitatea efectuării evaluării impactului asupra mediului sunt
menŃionate în Anexele 1 şi 2 ale HG 445/2009.
Câteva proiecte importante supuse Procedurii EIA în perioada 2005 – 2009 sunt prezentate în
Anexa 9.10, în special proiectele care au relevanŃă pentru apă. Dintr-un total de 62 proiecte supuse
procedurii EIA, au obŃinut acordul de mediu un număr de 20 (32,3%), iar pentru restul procedura
este în curs de desfăşurare.
Măsuri pentru dezvoltarea sectorului de piscicultură şi acvacultura şi reducerea efectelor

asupra resurselor de apă
LegislaŃia comunitară în domeniul pescuitului, precum şi legislaŃia naŃională care implementează
prevederile documentelor europene, asigură cadrul legal pentru implementarea măsurilor de bază în
domeniul pisciulturii şi acvaculturii, conform prevederilor art. 4 (i) al Directivei Cadru a Apei.
Principalele documente din legislaŃia comunitară sunt cele promovate de DG Pescuit şi care au în
centru Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1198/2006 din 27 iulie 2006 privind Fondul European
pentru Pescuit, precum şi alte documente europene relevante. În România s-a implementat
legislaŃia naŃională corespunzătoare domeniului de piscultură şi acvacultură, elaborându-se
212
documentele strategice Planul NaŃional Strategic de Pescuit pentru perioada 2007-2013,

Programului OperaŃional pentru Pescuit pentru perioada 2007-2013 şi legislaŃia aferentă
(Anexa 9.1). Planul NaŃional Strategic de Pescuit este în conformitate cu Politica Comună de
Pescuit şi politica de guvernare a României pentru dezvoltarea acesteia şi prezintă priorităŃile,
obiectivele şi resursele financiare publice necesare implementării Politicii Comune de Pescuit în
România. Planul NaŃional Strategic reprezintă strategia de dezvoltare a sectorului ale cărei obiective
vor fi atinse prin implementarea Programului OperaŃional pentru Pescuit.
AgenŃia NaŃională pentru Pescuit şi Acvacultură (ANPA) a lansat la 11 iulie 2009 Programul
OperaŃional pentru Pescuit (POP), care urmăreşte implementarea în România a unui pescuit durabil
şi diversificarea activităŃilor economice în zonele de pescuit. Pescarii, organizaŃiile şi autorităŃile
publice locale pot obŃine finanŃare din fondurile structurale acordate de Uniunea Europeană (UE)
pentru pescuit şi acvacultură.
Programul OperaŃional pentru Pescuit cuprinde activităŃile prioritare şi stabileşte metodologia prin
care se pot accesa fondurile nerambursabile alocate României de către Uniunea Europeană pentru
perioada 2007 - 2013 în domeniul pescuitului şi acvaculturii. POP a fost elaborat de către AgenŃia
NaŃională pentru Pescuit şi Acvacultură în urma unui proces de consultare a agenŃilor socio-
economici, a autorităŃilor publice centrale şi locale, sindicatelor, ONG-urilor şi organizaŃiilor
profesionale.
POP reprezintă implementarea Planului NaŃional Strategic pentru Pescuit şi

Acvacultură pentru perioada 2007 - 2013, cum a fost denumită strategia de dezvoltare a sectorului
pisciculturii şi acvaculturii.
Programul OperaŃional pentru Pescuit cuprinde patru obiective specifice, acestea fiind:
- Dezvoltarea competivităŃii şi durabilităŃii sectorului pescăresc primar;
- Dezvoltarea pieŃei produselor pescăreşti;
- Sprijinirea dezvoltării durabile a zonelor pescăreşti şi îmbunătăŃirea calităŃii apei în aceste zone
- Sprijinirea elaborării unui POP în concordanŃă cu Politica Comună de Pescuit.
Pe baza obiectivelor specifice au fost dezvoltate cinci axe prioritare de intervenŃie în care se acordă
o atenŃie specială selectării măsurilor adecvate de reducere a impactului asupra mediului şi pentru
compensarea efectelor negative potenŃiale ce pot apărea. Cel mai probabil, efectele pozitive vor
apărea în urma realizării măsurilor planificate în cadrul următoarelor axe prioritare:
- Axa Prioritară 2: Acvacultură, pescuit în apele teritoriale, procesarea şi comercializarea
produselor piscicole şi de acvacultură (140 mil. Euro);
- Axa Prioritară 3: măsuri de interes comun (40 mil. Euro);
- Axa Prioritară 4: Dezvoltarea durabilă a zonelor de pescuit (100 mil. Euro).
Având în vedere obiectivele relevante ale axelor prioritare, s-au propus următoarele măsuri de
bază:
- elaborarea unui Master Plan pentru dezvoltarea durabilă a acvaculturii în România pentru
următorii 20 de ani, care să determină capacitatea de susŃinere a acvaculturii în cadrul bazinelor
hidrografice. În zonele sensibile aceasta va fi o condiŃie obligatorie pentru acordarea finanŃării
pentru proiecte; planurilor de management bazinale, planurile de amenajare a teritoriului
judeŃean, regional şi naŃional vor trebui să fie adaptate potrivit rezultatelor acestui Master Plan;
- elaborarea unui studiu de fezabilitate pentru a se vedea în ce măsură este posibila reconstruirea
rutei de migraŃie a sturionilor de-a lungul Dunării; aceasta se va concentra asupra barajelor de la
PorŃile de Fier;
- măsuri pentru promovarea acvaculturii organice;
- introducerea unor scheme de acvamediu în fermele piscicole pentru protejarea faunei şi florei
naturale;
213
- introducerea de măsuri pentru protecŃia / refacerea unor specii acvatice în pericol (delfinii din
Marea Neagră, reintroducerea lostriŃei în apele interioare etc.);
- elaborarea unui studiu de fezabilitate privind oportunitatea creării unor recife artificiali de-a
lungul coastei Mării Negre.
- se recomandă ca rezultatele Master Planului să fie comunicate autorităŃilor naŃionale şi judeŃene
pentru adaptarea planurilor de management bazinale, planurilor de amenajare a teritoriului
judeŃean, regional şi naŃional. Este necesară, de asemenea, introducerea unor scheme de
acvamediu în fermele piscicole pentru protejarea faunei şi florei naturale.
În cadrul Axei Prioritare 2: Acvacultura, pescuit în apele teritoriale, procesarea şi comercializarea

produselor piscicole şi de acvacultura, se vor aplica măsuri pentru investiŃii productive în
acvacultură, măsuri de acvamediu şi măsuri pentru pescuitul în apele interioare.
Măsurile de acvamediu au în vedere introducerea de noi metode pentru producŃia din acvacultură
care sunt compatibile cu protecŃia şi îmbunătăŃirea condiŃiilor de mediu, peisajului şi resurselor
naturale şi diversitatea genetică şi managementul peisajelor şi caracteristicile tradiŃionale ale
zonelor de acvacultură (Delta Dunării, zonele montane). Măsurile de acvamediu au scopul de a
promova practicile de producŃie prietenoase cu mediul în sectorul de acvacultură românesc,
intenŃionându-se acordarea de prime fermierilor din acvacultură care se angajează să aplice formele
de acvacultură cuprinse în articolul 30 din Regulamentul Comisiei privind Fondul European pentru
Pescuit.
Aceasta măsură poate oferi sprijin sub formă de primă pentru:

- compensaŃii pentru maximum 2 ani pentru fermele care s-au transformat în ferme ecologice
(producŃii organice)
- compensaŃii reprezentând o valoare maximă la hectar în fermele de acvacultură unde sunt
aplicate obligaŃiile de acua-mediu în plus faŃă de cadrul legal.
- compensaŃii pentru maximum 2 ani ulterior datei deciziei privind zonele protejate în
concordanŃă cu NATURA 2000, numai pentru unităŃile de acvacultură care desfăşurau activităŃi
de acvacultură anterior deciziei.
De asemenea se vor aplica măsuri pentru pescuitul în apele interioare astfel încât să se asigure
durabilitatea resurselor din apele interioare, a patrimoniul genetic sălbatic şi a mediului, prin crearea
punctelor de colectare centrale pentru comercializarea capturilor în Delta Dunării şi de-a lungul
fluviului Dunărea, întărirea controlului pentru folosirea acestor locuri de către pescari şi
descurajarea pescuitul ilegal.
În cadrul Axei Prioritare 3 “Măsuri de interes comun” se urmăreşte crearea unei infrastructuri
comune pentru lucrătorii sectorului piscicol, sprijinirea restructurării sectorului prin intermediul
acŃiunilor colective, acŃiuni care urmăresc dezvoltarea pieŃei. Programul va reŃine 5 măsuri din cele
6 propuse de regulamentul Fondului European pentru Pescuit dintre care măsura 3.2 ProtecŃia şi
dezvoltarea faunei şi florei sălbatice are relevanŃă pentru bazinele hidrografice. Astfel se prevede
crearea de zone protejate acolo unde pescuitul este interzis. Refacerea zonelor de reproducere şi alte
acŃiuni similare se pot dovedi de asemenea necesare pentru managementul durabil al pescuitului în
apele interioare.
Această măsură va sprijini acŃiuni pentru:

- construirea sau instalarea facilităŃilor statice sau mobile destinate protecŃiei şi dezvoltării faunei
şi florei acvatice;
- reabilitarea apelor interioare, inclusiv a zonelor de reproducere şi a rutelor de migraŃie pentru
speciile migratoare;
214
- protecŃia şi îmbunătăŃirea mediului în cadrul programului Natura 2000, dacă sunt legate de
activitatea de pescuit.
Sprijinul conform Art. 38(2)(c) din FEP (Fondul European pentru Pescuit) (de ex. măsuri cu privire
la protecŃia şi îmbunătăŃirea mediului ariilor protejate din cadrul reŃelei Natura 2000, unde aceste
zone sunt direct legate de activităŃi piscicole) poate acoperi de asemenea costurile pentru
consultarea actorilor implicaŃi pe durata discuŃiilor planurilor de management, studiilor pentru
monitorizarea şi supravegherea speciilor şi a habitatelor, incluzând cartarea şi a managementului de
risc (sisteme de avertizare), prelucrarea informaŃiilor şi material publicitar.
În ceea ce priveşte finanŃarea aplicării măsurilor prin Programul OperaŃional pentru Pescuit
(POP), Uniunea Europeană alocă fonduri nerambursabile de 230,7 de milioane de Euro până în
2013 (75%), la care se adugă contribuŃia României, de 77 de milioane de Euro (25%), cu
următoarea defalcare financiară:
Beneficiarii sunt operatori, organisme sau firme, autorităŃi publice sau private responsabile pentru
iniŃierea sau pentru implementarea măsurilor. Aceştia primesc ajutor public conform Art. 3 (l) din
Regulamentul Fondului European pentru Pescuit (FEP).
Tabelul 9.5 Alocare financiară a Programului OperaŃional pentru Pescuit pe axele prioritare
Prioritate ContribuŃia ContribuŃie ContribuŃie Rata de
publică FEP naŃională cofinanŃare
totală (Euro) (Euro) FEP
(Euro) (%)
Axa 1 13.300.000 9.975.000 3.325.000 75
Axa 2 140.000.000 105.000.000 35.000.000 75
Axa 3 40.000.000 30.000.000 10.000.000 75
Axa 4 100.000.000 75.000.000 25.000.000 75
Axa 5 14.318.942,7 10.739.207 3.579.735,7 75
Total 307.618.942,7 230.714.207 76.904.735,7 75
În vederea asigurării corelării necesare a măsurilor pentru categoria de presiuni, piscicultură din
planul de management bazinal cu strategiile, proiectele şi acŃiunile prevăzute la nivel naŃional,
regional şi local în acest domeniu, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Durabile,
împreună cu AdministraŃia NaŃională “Apele Române” şi AgenŃia NaŃională pentru Pescuit şi
Acvcultură, au iniŃiat un protocol de colaborare pentru promovarea şi realizarea obiectivelor
comune în vederea asigurării implementării eficiente a Program OperaŃional pentru Pescuit al
României 2007-2013.
În ceea ce priveşte peştii migratori, sturionii sunt preferaŃi de către pescari deoarece ei sunt
producători de icre negre, din care se prepară renumitul caviar de Marea Neagră. Sturionii trăiesc în
apele de coastă ale Mării Negre şi se reproduc pe Dunăre. În vederea protejării acestora a fost iniŃiat
Programul de populare a Dunării cu sturioni de către Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi
Dezvoltării Rurale împreună cu Ministerul Mediului odată cu apariŃia Ordinului comun nr. 239 din
28 aprilie 2009 privind interzicerea pescuitului acestei specii pe o perioadă de 10 ani. Astfel timp de
10 ani se interzice pescuitul comercial al sturionilor în România. Această măsura de populare şi de
susŃinere a Dunării cu puiet de sturioni corespunde realizării obligaŃiilor pe care Ńara noastră şi le-a
asumat atât faŃă de celelalte Ńări din regiune, cât şi faŃă de Secretariatul CITES (ConvenŃia privind
ComerŃul InternaŃional cu Specii sălbatice de Fauna şi Flora) de la Geneva.
Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale a alocat un milion de euro pentru

repopularea Dunării cu pui de sturioni. În total, vor fi adusi în Dunăre peste 100.000 de pui de
215
sturioni, proveniŃi din crescătorii de peşte. Speciile şi numărul de exemplare de sturioni sunt
stabilite de comun acord cu Ministerul Mediului, iar aceştia se monitorizează de către specialiştii în
acvacultură cu ajutorul unor cipuri speciale. Ele emit semnale care vor fi recepŃionate iar apoi
redirecŃionate cu ajutorul sateliŃilor. Programul se derulează prin intermediul AgenŃiei NaŃionale
pentru Pescuit şi Acvacultură.
9.2 Măsurile şi etapele pentru aplicarea principiilor recuperării costurilor

serviciilor de apă
În conformitate cu HG 1176/2005 privind statutul de organizare şi funcŃionare al AdministraŃiei
NaŃionale "Apele Române", aceasta administrează resursele de apă din domeniul public al statului
şi infrastructură Sistemului naŃional de gospodărire a apelor, formată din lacuri de acumulare,
diguri de apărare împotriva inundaŃiilor, canale, derivaŃii, prize de apă şi alte lucrări specifice,
precum şi infrastructura sistemelor naŃionale de veghe hidrologică, hidrogeologică şi de
monitorizare a calităŃii resurselor de apă aflate în patrimoniul său, în scopul cunoaşterii şi al
gestionării unitare pe ansamblul Ńării a resurselor de apă de suprafaŃă şi subteran pentru care
prestează activităŃi specifice de gospodărire a apelor.
Serviciile publice de alimentare cu apă, canalizare şi epurare sunt prestate de operatori
economici la nivelul fiecărui judeŃ. În conformitate cu Art 9 al Directivei Cadru informaŃii aferente
acestor servicii publice sunt incluse în Planul de Management pe bazin Hidrografic.
9.2.1 Preambul
Mecanismul de recuperare al costurilor pentru activităŃile specifice de gospodărire a apelor

are la bază contribuŃiile aferente activităŃilor specifice de gospodărire a apelor pe categorii de
utilizatori şi surse luând în considerare cheltuielile aferente exercitării următoarelor atribuŃii:
- protecŃia, restaurarea şi valorificarea resurselor de apă;
- administrarea, exploatarea şi întreŃinerea reŃelei naŃionale de observaŃii şi măsurători hidrologice,
hidrogeologice;
- administrarea, exploatarea şi întreŃinerea infrastructurii “Sistemului NaŃional de Gospodărire a
Apelor”, întreŃinerii cursurilor de apă, lucrării de apărare împotriva inundaŃiilor – activităŃi cu
caracter social;
- supravegherea calităŃii resurselor de apă, de prevenire şi avertizare în caz de poluări accidentale,
- constituirii şi gestionării fondului naŃional de date hidrologice, hidrogeologice şi de gospodărire a
apelor;
Cheltuielile curente pentru funcŃionarea AdministraŃiei NaŃionale “Apele Române” sunt asigurate
în principal din venituri proprii. Veniturile proprii se asigură prin aplicarea mecanismului economic
specific domeniului gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă, care include sistemul de
contribuŃii, plăŃi, bonificaŃii şi penalităŃi şi care funcŃionează conform următoarelor principii:
poluatorul plăteşte şi utilizatorul plăteşte, în funcŃie de activităŃile prestate şi de cele privind
folosirea raŃională a resurselor de apă.
Mecanismul economic specific domeniului gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă

are deci la bază principiul recuperării costurilor privind gospodărirea apei, gestionarea durabilă a
resurselor de apă, refolosirii şi economisirii resursei de apă prin aplicarea de stimuli economici,
inclusiv pentru cei ce manifestă o preocupare constantă în protejarea calităŃii şi cantităŃii apei;
aplicarea de penalităŃi celor care rispesc sau poluează resursele de apă
CerinŃa de unicitate a nivelului contribuŃiilor în plan naŃional este datorată echipării economice
diferite la nivelul bazinelor/spaŃiilor hidrografice, precum şi condiŃiei de a nu influenŃa semnificativ
costurile de producŃie a apei potabile, de producere a energiei, precum şi din faptul asigurării
216
redistribuirii şi împărŃirii riscurilor, realizând astfel o echitate relativ stabilă în ceea ce priveşte
gradul de înzestrare a diferitelor spaŃii hidrografice, bazine hidrografice. ContribuŃia specifică
pentru utilizarea resursei de apă pe categorii de resurse şi utilizatori este aferentă accesului la sursã
şi depinde în mod direct de cheltuielile de întreŃinere şi exploatare a lucrărilor de gospodărirea
apelor şi de volumul de apă brută prelevat.
Dacă volumul lucrărilor de întreŃinere şi exploatare au un caracter relativ constant, volumul
de apă prelevat variază în funcŃie de cerinŃa utilizatorilor (Fig. 9.3).
La dimensionarea preŃurilor făcută în anul 1990, s-a luat în calcul un volum anual de apă
solicitat de către beneficiari de circa 20 mld. m3 (din sursa utilizabilă), luând ca bază datele din
economie.
Fig. 9.3 Dinamica cerinŃelor de apă
Restrângerea drastică a activităŃii în unele ramuri ale economiei (minerit, siderurgie, agricultură,
irigaŃii) au condus la reducerea continuă a volumului de apă brută prelevat la 9,05 mld. m3 în anul
1998, în anul 2001 la 7,5 mld. m3, în anul 2005 la 7,5 mld. m3 iar în anul 2007 la 7,9 mld. m3 ceea
ce reprezintă o reducere de 4,2 ori faŃă de anul 1990.
Diminuarea cererii de servicii publice de gospodărire a apelor, a condus la reducerea veniturilor

necesare realizării reparaŃiilor şi întreŃinerii lucrărilor de gospodărire a apelor din administrare.
SituaŃia s-a menŃinut astfel în anul 2007, când s-au realizat lucrări în valoare de 305000 mld.lei, faŃă
de necesarul de circa 530700 mld. lei (conform Normativului pentru lucrările de întreŃinere şi
reparaŃii la mijloacele fixe aflate în administrarea AutorităŃii Publice Centrale în Domeniul Apelor -
AdministraŃia NaŃională „Apele Române” - ANAR).
Un alt inconvenient major îl reprezintă faptul ca deşi AdministraŃia NaŃională Apele Române
(ANAR) realizează activităŃi de apărare împotriva inundaŃiilor, în definitiv comenzi sociale în
conformitate cu Legea 310/2004, statul nu realizează şi susŃinerea financiară prin bugetul de stat.
Efectul economic al ajustării contribuŃiilor la cel puŃin nivelul indicilor preŃurilor de consum asupra
utilizatorilor este nesemnificativ. În prezent cheltuielile cu apa brută în sectorul industrial sunt sub
4%, iar la unitãŃile de gospodãrire comunală, costurile cu apa brutã sunt sub 6%, în sectorul
217
energetic 0,96% din producerea de energie electrica la 1000 m3 uzinat şi 0,22% din producerea de
energie electrică din termocentrale la 1000 m3 (Fig. 9.4).
Fig. 9.4 Ponderea cheltuielilor cu apa brută
9.2.2 DeficienŃe ale sistemului actual de recuperare al costurilor activităŃilor specifice de

gospodărire a apelor
1. Indicele de ajustare a contribuŃiilor pentru activităŃile specifice de gospodărire a apelor–

indicele preŃurilor de consum, controlat de stat, a fost întotdeauna sub necesar, având în
vedere că analiza de preŃ s-a făcut pe baza costurilor înregistrate, la care s-au adăugat influenŃele
din alte ramuri şi nu necesarul ce trebuie realizat.
2. Majoritatea preŃurilor de consum au fost liberalizate iar cele pentru activităŃile specifice de
gospodărire a apelor au rămas controlate de stat, dar nu au fost corelate în timp real cu indicele
preŃurilor de consum. Deşi cuantumul contribuŃiilor aferente activităŃilor specifice de
gospodărire a apelor a fost ajustat prin HG 803/2008 în august 2008 cu indicele de inflaŃie
aferent perioadei august 2005-ianuarie 2008, perioada de 3 ani constantă în nivelul contribuŃiilor
a dus la o puternică decapitalizare prin lipsa fondurilor de investiŃii cu circa 50 miliarde lei.
3. Întârzierile de la 6 luni la 2,5 ani a ajustãrii contribuŃiilor specifice de gospodărire a apelor a
condus la decapitalizarea AdminitraŃiei NaŃionale Apele Române cu repercursiuni în
constituirea surselor pentru finanŃarea lucrărilor de gospodărire a apelor necesare menŃinerii în
siguranŃă a Sistemului NaŃional de Gospodărire a Apelor.
4. Principiul recuperării costurilor, aşa cum este menŃionat în DCA se referă la recuperarea atât a
costurilor de operare, administrare cât şi a celor de investiŃii. Veniturile AutorităŃii Publice
Centrale în domeniul Apelor - ANAR contribuie parŃial la recuperarea costurilor de resursă, de
gestiune calitativă a resursei, şi intr-un procent mult mai redus la cele de administrare.
Veniturile înregistrate nu contribuie la recuperarea costurilor de investiŃii şi nici la finanŃarea

lucrărilor majore de infrastructură. Deoarece acest gen de infrastructură este de interes naŃional,
aceste lucrări sunt finanŃate din bugetul de stat şi, conform legislaŃiei române, pentru ele nu se
plătesc cheltuieli de amortisment. ANAR va continua să finanŃeze investiŃii de valoare mică,
necesare în special pentru conformarea cu DCA şi implementarea acesteia. Datorită limitărilor la
finanŃările din bugetul de stat, ANAR va trebui să finanŃeze parŃial, din fonduri proprii, reabilitarea
unor lucrări majore de infrastructură. ANAR va plăti amortismente pentru aceste investiŃii, la
valorile investite din fonduri proprii.
218
Fig. 9.5 EvoluŃia indicilor de preŃuri de consum
9.2.3 Măsuri privind dimensionarea mecanismului economic în domeniul gospodăririi apelor în

vederea asigurării recuperării costurilor pentru activităŃile specifice de gospodărirea apelor
Principii în abordarea politicii aferente activităŃilor specifice de gospodărire a apelor:
- principiul poluatorul plăteşte;
- principiul utilizatorul plăteşte;
- principiul recuperării costurilor incluzând aici costul de mediu şi resursă pentru serviciile de
gospodărire a apelor;
Considerente în abordarea politicii aferente serviciilor specifice de gospodărire a apelor:

- Din punct de vedere al nivelurilor unice în plan naŃional pe surse şi utilizatori, sistemul actual
de contribuŃii specific de gospodărire a apelor prezintã un avantaj faŃă de un sistem de
contribuŃii specific de gospodărire a apelor pe spaŃii/bazine hidrografice, prin asigurarea
redistribuirii şi împărŃirii riscurilor şi asigură o echitate în ceea ce priveşte gradul de înzestrare a
diferitelor spaŃii/bazine hidrografice.
- Din punct de vedere al gradului de acoperire a necesarului de cheltuieli pentru menŃinerea în
siguranŃă a Sistemului NaŃional de Gospodărire a Apelor mecanismul economic este inadecvat
fiind strict necesară îmbunătăŃirea acestuia.
Principii în abordarea politicii aferente activităŃilor specifice de gospodărire a apelor:

- principiul poluatorul plăteşte;
- principiul utilizatorul plăteşte;
-principiul recuperării costurilor incluzând aici costul de mediu şi resursă pentru activităŃile
specifice de gospodărire a apelor;
Considerente în abordarea politicii aferente serviciilor specifice de gospodărire a apelor:

Din punct de vedere al nivelurilor unice în plan naŃional pe surse şi utilizatori, sistemul actual
de contribuŃii specifice de gospodărire a apelor prezintă un avantaj faŃă de un sistem de
contribuŃii specifice de gospodărirea a apelor pe spaŃii/bazine hidrografice, prin asigurarea
redistribuirii şi împărŃirii riscurilor şi asigură o echitate în ceea ce priveşte gradul de înzestrare a
diferitelor spaŃii/bazine hidrografice.
219
Din punct de vedere al gradului de acoperire a necesarului de cheltuieli pentru menŃinerea în

siguranŃa a Sistemului NaŃional de Gospodărire a Apelor mecanismul economic este inadecvat
fiind strict necesară îmbunătăŃirea acestuia.
Articolul 9 din DCA prevede:
Recuperarea cheltuielilor pentru serviciile de apă

1. Statele Membre trebuie să Ńină seama de principiul recuperării cheltuielilor serviciilor de apă
inclusiv cheltuielile din punct de vedere al mediului şi de resurse, având în vedere analizele
economice conform Anexei III şi în particular, în concordanŃă, cu principiul poluatorul plăteşte.
Statele Membre trebuie să asigure până în 2010:
☯ politicile de preŃuri ale apei - asigură motivele adecvate pentru folosirea eficientă a resurselor
de apă de către utilizatori şi de aceea contribuie la obiectivele Directivei din punct de vedere al
mediului;
☯ contribuŃie corespunzătoare pe diferite folosinŃe de apă clasificate în: industrie, gospodării
individuale şi agricultură, pentru recuperarea cheltuielilor din serviciile de apă, bazată pe o
analiză economică efectuată în conformitate cu Anexa III şi luând în considerare principiul
poluatorul plăteşte.
Statele Membre pot, în timpul acestui proces, să aibă în vedere efectele sociale, de mediu şi
economice ale recuperării cât şi condiŃiile geografice şi climatice ale regiunii sau regiunilor afectate.
2. Statele Membre nu trebuie să încalce această Directivă dacă se hotăraşte în conformitate cu
practicile stabilite să nu aplice prevederile paragrafului 1 fraza a doua, şi în acest scop prevederile
importante ale paragrafului 2, pentru o activitate dată folositoare de apă, unde acest lucru nu
compromite scopurile şi realizarea obiectivelor acestei Directive. Statele Membre trebuie să raporteze
motivele pentru neaplicarea deplină a paragrafului 1, fraza a doua, în Planurile de gospodărire la nivel
de bazin.
Măsuri şi etape
Politica în domeniul mecanismului economico-financiar va Ńine cont de îmbunătăŃirea actualului
mecanism economico – financiar în domeniul gospodăririi apelor respectând principiul evitării
sistemelor concurenŃiale, ANAR gestionând o resursă cu caracter de monopol de stat.
Redimensionarea cuantumului contribuŃiilor pentru activităŃile specifice de gospodărire a apelor va

fi realizată în 2 etape. Se va reanaliza totodată sistemul de bonificaŃii acordat utilizatorilor care
contribuie la protecŃia calităŃii ca instrument stimulativ în stabilirea cuantumului contribuŃiilor
Etapa 1
Redimensionarea cuantumului contribuŃiilor pentru asigurarea resursei de apă pe surse şi utilizatori.
220
Etapa 2
Redimensionarea cuantumului contribuŃiilor activităŃilor de primire în apele de suprafaŃă a
substanŃelor poluante din apele uzate evacuate în limita reglementărilor legale precum şi a
contribuŃiilor pentru cunoaşterea resurselor de apă din punct de vedere cantitativ şi calitativ,
activităŃi de hidrologie operativă şi prognoze hidrologice, contribuŃiilor pentru cunoaşterea
resurselor de apă din punct de vedere cantitativ şi calitativ, activităŃi de hidrologie operativă şi
prognoze hidrologice;
Etapa 1 Redimensionarea cuantumului contribuŃiilor pentru asigurarea resursei de apă pe surse şi

utilizatori
Ipoteze
Stabilirea unor contribuŃii specifice de gospodărirea apelor de tip binom pe baza unui element fix,
proporŃional cu cheltuielile necesare pentru menŃinerea exploatării şi a funcŃionării sistemului
naŃional de gospodărirea apelor
Subetape
definirea tipurilor de costuri pentru care se va realiza redimensionarea cuantumului
contribuŃiilor în vederea realizării analizei de recuperare a costurilor;
realizarea structurii cheltuielilor pe centre generatoare de cost;
dimensionarea lucrărilor de întreŃinere şi reparaŃii la nivelul necesarului
Normativului de ÎntreŃinere şi ReparaŃii;
defalcarea cheltuielilor pe centre generatoare de cost;
alocarea costurilor pe categorii de surse şi utilizatori;
dimensionarea costurilor de resursă;
centralizarea costurilor la nivelul AdministraŃiei NaŃionale “Apele Române”
Analiza privind influenŃa noului cuantum al contribuŃiilor asupra preŃurilor apei
potabile şi energiei;
stabilirea noului cuantum al contribuŃiilor.
Etapa 2 - Redimensionarea cuantumului contribuŃiilor activităŃilor de primire în apele de suprafaŃă

a substanŃelor poluante din apele uzate evacuate în limita reglementărilor legale precum şi a
contribuŃiilor pentru cunoaşterea resurselor de apă din punct de vedere cantitativ şi calitativ,
activităŃi de hidrologie operativă şi prognoze hidrologice
Ipoteze
determinarea/aplicarea unei contribuŃii specifice pentru protecŃia calităŃii apelor în
baza activităŃii de monitoring pentru toate categoriile de apă de suprafaŃă şi
subterană având în vedere: realizarea programelor de monitoring stabilite în
concordanŃă cu cerinŃele DCA, dar şi cu celelalte Directive din domeniul calităŃii
apelor; elementele de monitorizare (cantitative şi chimice – ape subterane;
biologice, fizico-chimice şi hidromorfologice – ape de suprafaŃă), precum şi mediile
de investigare (apă, sedimente biotă).
Subetape
definirea tipurilor de costuri pentru care se va realiza redimensionarea cuantumului
contribuŃiilor în vederea realizării analizei de recuperare a costurilor;
realizarea structurii cheltuielilor pe centre generatoare de cost aferente;
defalcarea cheltuielilor pe centre generatoare de cost aferente activităŃilor de primire
în apele de suprafaŃă a substanŃelor poluante din apele uzate precum şi a
contribuŃiilor pentru cunoaşterea resurselor de apă din punct de vedere cantitativ şi
calitativ, activităŃi de hidrologie operativă şi prognoze hidrologice;
alocarea costurilor aferente primirii de substanŃe uzate pe tip de poluant;
centralizarea costurilor la nivelul AdministraŃiei NaŃionale “Apele Române” şi
stabilirea noului cuantum al contribuŃiilor.
221
9.2.4 Măsuri recuperarea costurilor pentru serviciile publice de alimentare cu apă, canalizare şi
epurare
Cadru general
Primul şi cel mai important domeniu de intervenŃie, din cadrul POS Mediu, îl reprezintă sectorul
care vizează "Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată", cu investiŃii axate pe
extinderea şi modernizarea reŃelelor de apă şi canalizare, construirea de staŃii de epurare, precum şi
eficientizarea serviciilor publice de apă şi canalizare.
Obiectivele majore ale acestei axe urmăresc să asigure servicii de apă şi canalizare, la tarife
accesibile, calitatea apei potabile în toate aglomerările umane, îmbunătăŃirea calităŃii cursurilor de
apă şi a gradului de gospodărire a nămolurilor (provenite de la staŃiile de epurare a apelor uzate),
precum şi crearea de structuri eficiente de management al apei.
Beneficiarii eligibili care pot accesa fondurile europene alocate prin acest program sunt
AutorităŃile Locale (Consilii JudeŃene şi Locale) în colaborare cu Operatorii regionali (societăŃi
comerciale deŃinute de UnităŃile Administrativ Teritoriale asociate în AsociaŃii de Dezvoltare
Intercomunitară). Operatorii regionali sunt consideraŃi eligibili în baza unui set de criterii privind
mărimea, capacitatea profesională şi managerială, performanŃele tehnice şi financiare, precum şi în
funcŃie de tarifele şi serviciile furnizate de acesta.
Totodată, pentru gestionarea implementării măsurilor de investiŃii, se stabileşte la nivelul fiecărui

Operator cate o Unitate de Implementare a Proiectului (UIP). Acordarea finanŃării în sectorul de
apă este condiŃionată de înfiinŃarea Operatorilor Regionali şi a AsociaŃiei de Dezvoltare
Intercomunitară. În acest fel, operatorii sunt încurajaŃi să se asocieze în vederea înfiinŃării unei
companii regionale de apă, pentru a depăşi eventualele probleme administrative.
Master Planul are scopul de a stabili şi prioritiza nevoile şi investiŃiile în realizarea lucrării cu
costuri cât mai mici, criteriu pe baza căruia se atribuie eligibilitate unui proiect. De asemenea,
Master Planul trebuie să redea soluŃiile tehnice viabile şi de dezvoltare, în cazul acesta, a serviciilor
de alimentare cu apă şi apă uzată.
Măsuri în sectorul serviciilor publice de alimentare cu apă, canalizare şi epurare

• Promovarea sistemelor integrate de apă şi apă uzată într-o abordare regională, urmărind
astfel maximalizarea eficienŃei costurilor prin realizarea de economii la scară, optimizarea
costurilor de investiŃii globale şi cele de operare induse de asemenea investiŃii.
Pentru a realiza acest lucru, comunităŃile din ariile geografice clar definite (de ex. dintr-un bazin
hidrografic) sunt încurajate să se grupeze şi să dezvolte un program de investiŃii comun, pe termen
lung, pentru dezvoltarea sectorului de apă (Master Planuri pentru apă/apă uzată).
InvestiŃiile prioritare la nivel regional urmăresc să ofere populaŃiei utilităŃi corespunzătoare
de apă şi apă uzată, la calitatea cerută şi la tarife acceptabile.
• Proiectele regionale se vor adresa iniŃial nevoilor din sectorul de apă din aglomerările
urbane, acolo unde impactul asupra mediului este de obicei mai mare şi unde populaŃia
beneficiară este mai numeroasă. Unele dintre zonele rurale pot fi de asemenea integrate în
proiectul regional dacă un impact semnificativ asupra mediului poate fi justificat şi/sau dacă
componente eficiente din punct de vedere al costului pot îmbunătăŃi sustenabilitatea
investiŃiei în ansamblu.
• Prioritizarea investiŃiilor în aria proiectului va Ńine de asemenea cont de angajamentele
asumate de România în negocierile pentru Capitolul 22 Mediu.
• Infrastructura sistemelor de alimentare cu apă, canalizare şi epurare va trebui să genereze
costuri de investiŃie minime şi, de asemenea, să genereze costuri de operare minime, pentru
222
ca orice cost de operare va fi acoperit prin tariful pe care operatorul îl va percepe

utilizatorilor
Un obiectiv esenŃial al acestor operaŃiuni (proiecte regionale) este de a promova o mai mare
eficienŃă şi calitate în oferirea de servicii publice locale, prin investiŃii şi promovarea de operaŃiuni
independente, bine coordonate şi sustenabile din punct de vedere financiar.
Regionalizarea este un element-cheie în îmbunătăŃirea calităŃii şi eficienŃei din punct de vedere al

costului infrastructurii locale de apă şi a serviciilor în scopul îndeplinirii obiectivelor de mediu, dar
şi pentru asigurarea durabilităŃii investiŃiilor, a operaŃiunilor, a unei strategii de dezvoltare pe
termen lung în sectorul de apă şi a unei dezvoltări regionale echilibrate.
Analiza economico - financiară în contextul Master Planului realizează un calcul al costurilor şi

costurile de operare şi întreŃinere asociate cu proiectele identificate în programul de investiŃii pe 30
de ani.
Anexa 9.10.1 sintetizează Analiza economico - financiară pentru serviciile publice de alimentare cu
apă, canalizare şi epurare, la nivelul fiecărui Master Plan aprobat de Ministerul Mediului
Master Planurile sunt aprobate de Autoritatea de management pentru Programele OperaŃionale

Sectoriale de Mediu din cadrul Ministerului Mediului şi pot fi consultate la Consiliile JudeŃene
sau la Ministerul Mediului – DirecŃia Generală pentru Managementul Instrumentelor
Structurale
9.3 Măsuri pentru protejarea corpurilor de apă utilizate sau care vor fi utilizate
pentru captarea apei destinate consumului uman
În jurul lucrărilor de captare, construcŃiilor şi instalaŃiilor destinate alimentării cu apă potabilă în
conformitate cu art. 5 alin. (1) din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările
ulterioare, se instituie zone de protecŃie sanitară şi perimetre de protecŃie hidrogeologică, în scopul
prevenirii pericolului de alterare a calităŃii surselor de apă.
Realizarea zonelor de protecŃie se face în conformitate cu prevederile Legii apelor 107/1996 cu

modificările şi completările ulterioare şi a HG 930/11.08.2005 - pentru aprobarea Normelor speciale
privind caracterul şi mărimea zonelor de protecŃie sanitară şi hidrogeologică pentru sursele de ape
subterane sau de suprafaŃă, precum şi captările aferente acestora.
În cadrul celor 40 zone de protecŃie pentru captări de apă din surse de suprafaŃă pentru
potabilizare şi 58 zone de protecŃie pentru captări de apă subterane pentru potabilizare,
identificate în capitolul 5.1. ”Zone de protecŃie pentru captările de apă destinate potabilizării”, se
impun măsuri de interdicŃie a unor activităŃi şi de utilizare cu restricŃii a terenului, pentru
prevenirea riscului de contaminare sau de impurificare a apei, ca urmare a activităŃii umane,
economice şi sociale. De asemenea, întrucât nu pentru toate captările de apă din sursele de
suprafaŃă şi sursele subterane se asigură zone de protecŃie, se impune asigurarea acestor zone
având în vedere legislaŃia în vigoare.
În cele 13 zone de protecŃie sanitară cu regim sever (6 pentru captările din ape de suprafaŃă şi 7
pentru captările din ape subterane) sunt interzise:
• utilizarea îngrăşămintelor animale sau chimice şi a substanŃelor fitofarmaceutice;
• irigarea cu ape care nu au caracter de potabilitate;
• culturile care necesită lucrări de îngrijire frecventă sau folosirea tracŃiunii animale;
• păşunatul;
223
• amplasarea de construcŃii sau amenajări care nu sunt legate direct de exploatarea sursei;
• excavaŃii de orice fel;
• depozitarea de materiale, cu excepŃia celor strict necesare exploatării sursei şi a instalaŃiei. În
aceste cazuri se vor lua măsuri pentru a preântâmpina pătrunderea în sol a oricăror substanŃe
impurificătoare;
• pescuitul şi scăldatul;
• recoltarea gheŃii, precum şi adăparea animalelor;
• activităŃile menŃionate pentru perimetrele de protecŃie hidrogeologică şi pentru zona de protecŃie
sanitară cu regim de restricŃie, etc.
Terenurile cuprinse în zona de protecŃie sanitară cu regim sever vor putea fi folosite numai pentru
asigurarea exploatării şi întreŃinerii sursei, construcŃiei şi instalaŃiei de alimentare cu apă; se vor lua
următoarele măsuri de protecŃie constructive şi de exploatare:
• cel care exploatează lucrările de captare pentru ape subterane trebuie să aibă în proprietate cel
puŃin suprafaŃa de teren aferentă zonei de protecŃie sanitară cu regim sever;
• nu sunt permise nici un fel de intervenŃii asupra stratului de sol activ şi depozitelor acoperitoare
ale acviferului;
• terenul va fi protejat împotriva eroziunii şi inundaŃiilor;
• lucrările vechi de excavaŃii deschise vor fi asigurate pentru prevenirea infiltrării apelor cu
potenŃial poluant.
Zona de protecŃie sanitară cu regim de restricŃie cuprinde teritoriul din jurul zonei de protecŃie
sanitară cu regim sever, astfel delimitat încât, prin aplicarea de măsuri de protecŃie, în funcŃie de
condiŃiile locale, să se elimine pericolul de alterare a calităŃii apei.
În cele 7 zone de protecŃie sanitară cu regim de restricŃie (1 pentru captările din ape de suprafaŃă
şi 6 pentru captările din ape subterane) terenurile pot fi exploatate agricol de către deŃinătorii
acestora, pentru orice fel de culturi, dar cu interzicerea:
• utilizării îngrăşămintelor naturale;
• utilizării substanŃelor fitofarmaceutice care nu se degradează într-un timp mai scurt de 10 zile;
• irigării cu ape uzate, chiar epurate complet;
• crescătoriilor de animale şi depozitării de gunoaie animale.
În afara măsurilor restrictive cu privire la exploatarea agricolă, pe aceste terenuri sunt interzise:
• toate activităŃile menŃionate pentru perimetrele de protecŃie hidrogeologică;
• executarea de construcŃii pentru activităŃi industriale şi agricole: grajduri, silozuri de cereale,
depozite de îngrăşăminte şi de substanŃe fitosanitare;
• amplasarea de campinguri;
• spălarea maşinilor şi efectuarea schimburilor de ulei;
• amplasarea de sere;
• depozitarea de carburanŃi, lubrefianŃi, combustibili solizi, etc.
Perimetrul de protecŃie hidrogeologică cuprinde arealul dintre domeniile de alimentare şi de

descărcare la suprafaŃă şi/sau în subteran a apelor subterane prin emergenŃe naturale (izvoare),
drenuri şi foraje, iar măsurile de protecŃie au drept scop păstrarea regimului de alimentare a
acviferelor cât mai aproape de cel natural, precum şi evitarea poluării apelor subterane şi a lacurilor
faŃă de substanŃe poluante greu degradabile sau nedegradabile, respectiv regenerarea debitului
prelevat prin lucrările de captare.
În perimetrele de protecŃie hidrogeologică se interzic:

• evacuarea de ape pluviale din zone urbane sau din zone de trafic rutier;
• amplasarea de unităŃi care evacuează ape reziduale cu risc mare de poluare;
224
• depozitarea, staŃionarea sau introducerea în subteran a substanŃelor poluante;

• efectuarea de irigaŃii cu ape uzate, neepurate sau insuficient epurate;
• amplasarea de unităŃi zootehnice;
• amplasarea de platforme de gunoi, containere cu deşeuri;
• executarea de descopertări prin care stratul acoperitor, protector al acviferului este îndepărtat;
• executarea de foraje pentru prospecŃiuni, explorări şi exploatări de petrol, gaze, etc.
DirecŃia Apelor Mureş întocmeşte şi Ńine la zi evidenŃa a zonelor de protecŃie sanitară din Bazinul
Hidrografic Mureş.
DirecŃia Apelor Mureş acordă avizul, respectiv autorizaŃia de gospodărire a apelor, pentru captările
de ape destinate alimentării cu apă potabilă. În cazul în care în aceste zone nu poate fi asigurată
protecŃia sanitară, în conformitate cu normele din HG 930/2005, având în vedere situaŃia
preexistentă în zona de amplasament, avizul/autorizaŃia de gospodărire a apelor se vor acorda numai
dacă documentaŃia de fundamentare a acestora demonstrează că nu este fezabilă nici o altă soluŃie
de alimentare cu apă. DocumentaŃia trebuie să prevadă lucrări suplimentare pentru supravegherea
calităŃii apei în amonte de captare, precum şi programul de monitoring pe care deŃinătorul captării
urmează să îl efectueze în lucrările respective, în vederea avertizării în timp util a consumatorilor
asupra oricărei eventuale poluări a apei.
Supravegherea modificărilor regimului cantitativ şi calitativ al apelor subterane în perimetrele de

protecŃie hidrogeologică a lucrărilor de captare se face prin reŃeaua hidrogeologică naŃională, parte
componentă a ReŃelei NaŃionale de ObservaŃii şi Măsurători pentru Gospodărirea Apelor a
AdministraŃiei NaŃionale “Apele Române” – Sistemul de monitoring integrat al apelor.
Constatarea contravenŃiilor şi aplicarea sancŃiunilor se realizează de către autorităŃi desemnate prin

lege, respectiv:
• inspectorii InspecŃiei de stat a apelor din cadrul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile şi
inspectorii din cadrul DirecŃiei Apelor Mureş;
• comisarii Gărzii NaŃionale de Mediu judeŃene;
• inspectorii compartimentelor de inspecŃie teritorială pentru resurse minerale ale AgenŃiei
NaŃionale pentru Resurse Minerale;
• alte persoane împuternicite de conducătorul autorităŃii publice centrale din domeniul apelor sau
al autorităŃii administraŃiei publice locale.
9.4 Măsuri pentru controlul prelevărilor din sursele de apă pentru folosinŃe
Măsurile pentru controlul prelevărilor din sursele de apă pentru folosinŃe - populaŃie, industrie şi
agricultură (prezentate în cap. 8.1 “Analiza economică asupra utilizării apei”) se concretizează în
următoarele tipuri de activităŃi şi măsuri:
• Controlul respectării cerinŃelor din avizele şi autorizaŃiile de gospodărirea apelor,

respectiv pentru stabilirea condiŃiilor de cantitate pentru prelevarea din sursele de apă pentru
folosinŃe
În conformitate cu Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare, precum şi
în baza Ordinului 662/2006 privind aprobarea Procedurii şi a competenŃelor de emitere a avizelor şi
autorizaŃiilor de gospodărire a apelor, controlul activităŃii de emitere a avizelor şi autorizaŃiilor de
gospodărirea apelor se realizează de către personalul împuternicit al autorităŃii centrale pentru
gospodărirea apelor.
225
Ministerul Mediului elaborează strategia şi politica naŃională în domeniul gospodăririi apelor,

stabileşte regimul de folosire a resurselor de apă de către folosinŃe, organizează şi desfăşoară pe
bazine hidrografice activitatea de gospodărire unitară, raŃională şi complexă a apelor şi asigură
coordonarea şi controlul aplicării reglementărilor legale în acest domeniu. Autoritatea publică
centrală poate institui un regim de supraveghere specială, în caz de nerespectare a măsurilor
stabilite pentru asigurarea condiŃiilor înscrise în autorizaŃia de gospodărire a apelor.
Conform prevederilor art. 4 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările
ulterioare, stabilirea regimului de folosire a resurselor de apă, indiferent de forma de proprietate,
este un drept exclusiv al Guvernului, exercitat prin autoritatea publică centrală în domeniul apelor
(Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile), cu excepŃia apelor geotermale. Apele din domeniul
public se dau în administrarea AdministraŃiei NaŃionale "Apele Române" de către Ministerul
Apelor, Pădurilor şi ProtecŃiei Mediului, în condiŃiile legii. Reglementarea navigaŃiei şi a
activităŃilor conexe acesteia pe căile navigabile se face de către Ministerul Transporturilor, prin
unităŃi de profil.
AdministraŃia NaŃională “Apele Române” avizează/autorizează folosinŃele construite pe ape sau în

legătură cu apele în scopul gospodăririi raŃionale a resurselor de apă şi al protecŃiei acestora
împotriva epuizării şi poluării, în interdependenŃă cu principiile gospodăririi apelor şi asigurării
dezvoltării durabile.
Coordonarea şi monitorizarea activităŃii de emitere a avizelor şi a autorizaŃiilor de gospodărire a

apelor se organizează şi se exercită de către direcŃia de specialitate din cadrul Ministerului Mediului
şi Dezvoltării Durabile prin personalul propriu, precum şi prin personalul de specialitate al
AdministraŃiei NaŃionale "Apele Române" de la nivelul celor 11 DirecŃii de Apă şi Sistemelor de
Gospodărirea Apelor (SGA).
ANAR, în calitatea pe care o are de administrator al domeniului public al apelor, emite avizul şi
autorizaŃia de gospodărire a apelor, acte care reglementează legătura cu resursa de apă, respectiv,
indicatorii de capăt privind prelevarea apei (cantitate apă prelevată) şi evacuarea apelor uzate
(volume, indicatori de calitate).
Avizele şi autorizaŃiile de gospodărire a apelor se emit în baza Ordinului nr. 662 din 28 iunie 2006
privind aprobarea “Procedurii şi a competenŃelor de emitere a avizelor şi autorizaŃiilor de
gospodărire a apelor” publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 661 din 1 august 2006.
Avizul de gospodărire a apelor se emite, potrivit art.52 din Legea Apelor nr. 107/1996 cu
modificările şi completările ulterioare, în baza documentaŃiilor de fundamentare a solicitării
întocmite în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 661 din 28 iunie 2006 al Ministrului
Mediului şi Gospodăririi Apelor publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 658 din 31 iulie 2006 şi
trebuie să se bazeze pe studii hidrologice, de gospodărire a apelor şi de impact al lucrărilor
respective asupra resurselor de apă.
DocumentaŃiile de fundamentare trebuie să demonstreze că solicitantul avizului de gospodărire a

apelor se poate conforma cerinŃelor legale în ceea ce priveşte valorile parametrilor de capăt.
FuncŃionarea folosinŃei de apă este reglementată prin autorizaŃia de gospodărire a apelor, iar pe
parcursul funcŃionării acesteia, în cazul în care se constată nerespectarea (depăşirea) valorilor
indicatorilor de calitate reglementaŃi prin autorizaŃie, autoritatea din domeniul apelor aplică
penalităŃi pentru depăşirea valorilor reglementate, care se suportă de către titular, conform
mecanismului economic aprobat prin OrdonanŃa de UrgenŃă 73/2005 aprobată cu modificări şi
226
completări prin Legea 400/2005 privind înfiinŃarea şi funcŃionarea AdministraŃiei NaŃionale “Apele
Române”.
Pentru implementarea prevederilor Directivelor Europene în domeniul apelor şi conformarea la

termenele stabilite a folosinŃelor de apă, în temeiul Art.107 din Legea Apelor 107/1996 cu
modificările şi completările ulterioare, acestea întocmesc programe de etapizare care cuprind
lucrările şi măsurile necesar a fi executate în vederea protecŃiei calităŃii apelor, care se negociază în
vederea aprobării cu DirecŃiile de Apă şi/sau ANAR. Programele de etapizare cuprind lucrări şi
măsuri, termene de conformare, surse de finanŃare, responsabilii de realizare a măsurilor şi efectul
măsurii aplicate. Nerealizarea lucrărilor la termenele scadente conduce la aplicarea de sancŃiuni
precum şi retragerea actului de reglementare.
Analiza de fond şi realizarea lucrărilor şi măsurilor din programul de etapizare includ din partea
unităŃilor de gospodărire a apelor următoarele aspecte:
- inspecŃia - destinată verificării încadrării în prevederile actelor de reglementare şi a legislaŃiei în
domeniul gospodăririi apelor a folosinŃelor de apă şi aplicării amenzilor, penalităŃilor şi
sancŃiunilor cuvenite pentru încălcarea dispoziŃiilor legale;
- negocierea – stabilită între folosinŃa de apă ce urmează a fi reglementată şi emitentul autorizaŃiei
de gospodărire a apelor, în vederea conformării acestora la termenele stabilite;
Lista lucrărilor şi categoriilor de activităŃi desfăşurate pe ape sau care au legătura cu apele, pentru
care este necesară emiterea avizului şi autorizaŃiei de gospodărirea apelor este menŃionată în
Ordinul 662/2006, Anexa 1a, respectiv cele care au legătură cu prelevări din surse de apă pentru
folosinŃe:
- lucrări de folosire a apelor, cu construcŃiile şi categoriile instalaŃiilor aferente: alimentări
cu apă potabilă inclusiv cele din mediul rural, unde trebuie asigurate condiŃii de realizare treptată a
canalizării şi epurării apelor uzate, alimentări cu apă industrială şi pentru irigaŃii, amenajări
piscicole, centrale hidroelectrice, folosinŃe hidromecanice, amenajări pentru navigaŃie, plutărit şi
flotaj, poduri plutitoare, amenajări balneare, turistice sau pentru agrement, alte lucrări de acest fel;
- lucrări, construcŃii şi instalaŃii pentru protecŃia calităŃii apelor sau care influenŃează
calitatea apelor: lucrări de canalizare şi evacuare de ape uzate, staŃii şi instalaŃii de prelucrare a
calităŃii apelor, injecŃii de ape în subteran, alte asemenea lucrări;
- lucrări şi instalaŃii pentru urmărirea parametrilor hidrologici sau urmărirea automată
a calităŃii apei
În Ordinul 662/2006, Anexele 1b1 şi 1b2 sunt menŃionate lucrările şi categoriile de activităŃi pentru
care nu este necesară solicitarea şi obŃinerea avizului de gospodărirea apelor, respectiv cele care au
legătură cu prelevarea din surse de apă pentru folosinŃe, pentru alimentarea cu apă pentru folosinŃe
destinate satisfacerii nevoilor gospodăriei proprii, în condiŃiile în care, pentru aceasta, nu se folosesc
instalaŃii sau se folosesc instalaŃii cu capacitate de până la 0,2 l/s. De asemenea, tot în Anexa 1b1,
pct. III, sunt prevăzute lucrări pentru care este necesară notificarea către unităŃile din subordinea
AdministraŃiei NaŃionale "Apele Române", conform art. 54, alin. 1 din Legea apelor nr. 107/1996
cu modificările şi completările ulterioare, pentru începerea execuŃiei şi anume, lucrări de captare a
apei, dacă debitul prelevat nu depăşeste 2 l/s, iar apele evacuate rezultate după folosire nu
influenŃează calitatea resurselor de apă.
În Anexele 1c2 şi 1d2 ale aceluiaşi ordin sunt menŃionate competenŃele de emitere a avizului de
gospodărire a apelor, referitor la FOLOSIREA APELOR:
- alimentări cu apă potabilă, industrială şi pentru irigaŃii - competenŃa în funcŃie de cerinŃa debit
zilnic maxim;
- Centrale hidroelectrice inclusiv microhidrocentrale - competenŃa în funcŃie de puterea instalată;
- Amenajări piscicole, iazuri agropiscicole - competenŃa în funcŃie de suprafaŃa totală amenajată;
227
- Alimentări cu apă din subteran prin foraje - competenŃa în funcŃie debit;

- Lucrări de explorare/exploatare prin foraj – competenŃa de autorizare doar pentru DirecŃiile de
Apă.
• Controale planificate, tematice şi comune pentru activităŃile de prelevarea din sursele

de apă pentru folosinŃe
În conformitate cu Legea Apelor 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare, OG nr.

21/2002 privind gospodărirea localităŃilor urbane si rurale, OUG nr.21/2004 privind sistemul
NaŃional de Management al SituaŃiilor de UrgenŃă, activităŃile de monitoring al utilizatorilor de apă,
a lucrărilor construite pe ape sau care au legătură cu apele se realizează de către SGA-uri. Scopul
este realizarea unei gospodăriri operative a resurselor de apă şi asigurării cu apă a folosinŃelor.
ActivităŃile constau în analiza cerinŃelor de apă ale beneficiarilor în funcŃie de realizările anilor
anteriori şi de solicitările de resurse de apă.
Conform art. 12 din Legea Apelor 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare, utilizatorii de
apă sunt obligaŃi să respecte normele de consum de apă pe unitatea de produs sau pe activitate şi
să economisească apa prin folosire judicioasă, recirculare şi folosire repetată. De asemenea, au
obligaŃia să asigure întreŃinerea şi repararea instalaŃiilor proprii şi a celor din sistemele de
alimentare cu apă şi canalizare-epurare, după caz. Normele de consum de apă pe unitatea de produs
sau pe activitate se determină şi se reactualizează periodic. Procedural, normele de consum se
propun de utilizatorii de apă, la nivelul celor mai bune performanŃe ale tehnologiilor folosite, se
avizează de ministerele interesate şi se aprobă de MMDD. SoluŃionarea eventualelor divergenŃe este
de competenŃa Guvernului.
Conform art. 13 şi 14 din Legea apelor 107/1996, MMDD şi ANAR sunt în drept să ia măsuri de
limitare sau de suspendare provizorie a folosirii apei, pentru a face faŃă unui pericol sau
consecinŃelor unor accidente, secetei, inundaŃiilor sau unui risc de lipsă de apă datorat supra
exploatării resursei, precum şi condiŃiile de aplicare a restricŃiilor temporare de folosire a resurselor
de apă. La nivelul SGA-urilor şi DirecŃiilor de Ape se elaborează Planuri de restricŃii în folosirea
apei în perioade deficitare (secetă).
Verificarea activităŃii folosinŃelor de apă se realizează prin acŃiuni de control periodice efectuate
de către ANAR, DirecŃii de Apă şi SGA-uri, prin compartimente de specialitate. Modul în care se
desfăşoară controlul activităŃii de gospodărire a apelor este inspecŃia realizată prin controale
planificate, controale tematice şi controale comune.
În cadrul Birourilor de InspecŃie Teritorială a Apelor de la nivelul ANAR, DirecŃii de Apă şi SGA,
se efectuează controalele planificate.
În baza dispoziŃiilor transmise de MMDD şi ANAR se desfăşoară controalele tematice şi comune.

Controalele comune se desfăşoară împreuna cu reprezentanŃi ai MMDD, ANAR, Garda de Mediu şi
AgenŃiile Regionale de ProtecŃia Mediului. Controalele tematice se desfăşoară în baza dispoziŃiilor
primite din partea MMDD şi ANAR şi se concretizează prin întocmirea unui raport de activitate.
Activitatea de control presupune deplasare în teren la utilizatorii de apă. Deplasările se încheie prin
întocmirea de procese verbale de constatare, în care se evidenŃiază:
- realizarea măsurilor impuse prin procesele verbale anterioare;
- constatările din teren;
- măsuri de îmbunătăŃire şi termene precise, atunci când este cazul.
228
Dacă se constată încălcări ale legislaŃiei în domeniul apelor, se întocmesc Procese Verbale de
Constatare şi SancŃionare a ContravenŃiei.
La deplasarea în teren a inspectorilor din cadrul DirecŃiilor de ape, de obicei,se deplasează şi un

reprezentant al SGA-ului pe raza căruia se desfăşoară controlul.
9.5 Măsuri pentru diminuarea poluării din surse punctiforme şi pentru alte
activităŃi cu impact asupra stării apelor
Stabilirea măsurilor pentru diminuarea poluării din surse punctiforme şi pentru alte activităŃi cu
impact asupra stării apelor se face având în vedere informaŃiile din documentele strategice şi
legislative, documentele de autorizare şi pe baza informaŃiilor colectate de la nivelul DirecŃiilor de
Ape, Sistemelor de Gospodărirea Apelor, operatorilor de servicii publice pentru apă, agenŃi
economici, AgenŃiilor Regionale şi JudeŃene de ProtecŃia Mediului.
Măsurile au fost grupate în funcŃie de tipul activităŃilor şi presiunilor create de acestea cu impact
asupra stării apelor, respectiv:
- Măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenŃii de la aglomerări umane –
aglomerări cu mai mult de 2000 locuitori echivalenŃi şi aglomerări cu mai puŃin de 2000
locuitori echivalenŃi;
- Măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenŃii din activităŃile industriale;
- Măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenŃii din activităŃile agricole.
Măsurile ce trebuie luate pentru diminuarea acestor presiuni punctiforme trebuie să ia în
considerare următoarele:
- Strategii naŃionale, regionale şi locale, programe cu referire la măsurile aplicate pentru
implementarea Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane şi a altor
directive europene asociate. Pentru aglomerări se vor avea în vedere, acolo unde există,
Master Planurile elaborate la nivel judeŃean şi măsurile recomandate de acestea; precum şi
sursele de finanŃare;
- Strategii naŃionale, regionale şi locale, cu referire la măsurile aplicate activităŃilor
industriale, pentru fiecare directiva europeană şi ramură industrială, surse de finanŃare;
- Strategii naŃionale, regionale şi locale, cu referire la măsurile aplicate activităŃilor agricole.
Pentru presiunile punctiforme (fermele zootehnice) stabilirea măsurilor trebuie să Ńină cont
de categoriile de ferme existente, iar aceste măsuri trebuie să conducă la respectarea
legislaŃiei de mediu în vigoare.
Măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenŃii de la glomerări umane –

aglomerări cu mai mult de 2000 locuitori echivalenŃi şi aglomerări cu mai puŃin de 2000 locuitori
echivalenŃi
Măsurile pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenŃii de la aglomerările umane au

fost stabilite având în vedere reducerea poluării provenite de la sursele de poluare punctiforme şi
difuze pentru respectarea legislaŃiei în vigoare.
Măsurile sunt asociate cu implementarea cerinŃelor directivelor europene în domeniu, respectiv cele
care se referă la:
• Directivele nr. 75/440/CEE, nr. 98/83/CE, nr. 79/869/EEC, nr. 76/160/CEE şi nr. 78/659/CEE
pentru măsura alimentarea cu apă potabilă;
• Directivele nr. 91/271/CEE pentru colectarea şi epurarea apelor uzate
• Directivele nr. 86/278/CEE, nr. 99/31/CE şi nr. 91/676/CEE pentru managementul nămolului şi
deşeurilor;
• Directiva nr. 76/464/CEE şi cele 7 directive fiice.
229
Măsurile de bază trebuie să fie fundamentate pe baza strategiei naŃionale, regionale şi locale care
indică:
• Măsuri implementate în trecut;
• Măsuri impuse de legislaŃia naŃională care implementează Directivele Europene;
• PriorităŃi indicate de politicile naŃionale, regionale şi locale;
• Disponibilitatea resurselor financiare, etc.
Măsurile implementate în trecut se referă la lucrările de canalizare-epurare realizate deja sau în curs
de finalizare, prin intermediul proiectelor promovate la nivel naŃional, respectiv proiecte finalizate
şi în derulare privind serviciile de apă (ISPA, SAMTID, SAPARD), programe ale Băncii Mondiale
sau parteneriate public-private, etc.

general asigurarea conformării cu cerinŃele UE în domeniul apei, respectiv îndeplinirea obligaŃiilor
asumate prin “PoziŃia Comuna a Uniunii Europene (CONF-RO 52/04), Bruxelles, 24 Noiembrie
2004, Capitolul 22: Mediu – Calitatea apei”. Documentele naŃionale de aplicare cuprind atât
planurile de implementarea ale directivelor europene în domeniul apei, cât şi documentele strategice
care asigură cadrul de realizare a acestora:
- Planul NaŃional de Dezvoltare pentru ProtecŃia Mediului;
- Planul de implementare pentru Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate
orăşeneşti modificată prin Directiva 98/15/CE;
- Planul de implementare pentru Directiva 96/61/CE privind prevenirea şi controlul integrat al
poluării;
- Planul de implementare pentru Directiva 76/464/CEE şi “directivele fiice” referitoare la
poluarea cauzată de anumite substanŃe periculoase evacuate în mediul acvatic al Comunitătii;
- Planul de implementare pentru Directiva nr. 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor
PriorităŃi indicate de politicile naŃionale, regionale şi locale se referă la strategia şi politica naŃională
în domeniul gospodăririi apelor au ca obiective:
- aplicarea Programului de Guvernare;
- respectarea angajamentelor asumate în cadrul procesului de negociere a Capitolului 22 -
ProtecŃia mediului aplicat
- aplicarea Cadrul Strategic NaŃional de ReferinŃă 2007-2013;
- implementarea Programul OperaŃional Sectorial de MEDIU 2007 – 2013; Programul
OperaŃional Sectorial de MEDIU 2007 – 2013, prin Axa prioritară “Extinderea şi modernizarea
sistemelor de apă / apă uzată”, Anexa 2 (lista indicativă a proiectelor majore pentru POS
mediu) menŃionează Master Planurile judeŃene pentru sectorul apă:
o finanŃate prin ISPA 2002/RO/16/P/PA/013-04 şi 2002/RO/16/P/PA/013-05;
o finanŃate prin MF ISPA (proiecte de investiŃii);
o cu asistenŃa tehnică finanŃată prin ISPA AT 2005/RO/16/P/PA/01;
o în pregătire pentru finanŃare din credite externe.
- aplicarea Strategiei şi politica naŃională în domeniul gospodăririi apelor;
- aplicarea Strategiei NaŃionale pentru dezvoltarea durabilă a serviciilor publice pentru
alimentare şi canalizare.
Lucrările necesare pentru colectarea şi epurarea apelor uzate de la aglomerările umane

constau în reabilitarea, modernizarea şi extinderea reŃelelor de canalizare a apelor uzate, precum şi a
staŃiilor şi instalaŃiilor de epurare a apelor uzate, pentru realizarea conformării din punct de vedere
tehnic cu prevederile Directivei 91/271/CEE. Efluentul realizat prin aplicarea acestor măsuri trebuie
să respecte standardul de calitate a apelor uzate prevăzut în NTPA 001 (Anexa 3 la HG 352/2005,
Tabelul 1).
230
Pentru colectarea şi epurarea apelor uzate sunt prevăzute următoarele tipuri de lucrări / măsuri:
• construirea (extinderea) şi modernizarea sistemelor de canalizare;
• construirea (extinderea) şi modernizarea sistemelor de canalizare mixte;
• construirea (extinderea) şi modernizarea sistemului de canalizare pentru ape pluviale;
• reabilitarea sistemelor de canalizare;
• construirea de staŃii de epurare pentru aglomerări umane mici, medii şi mari cu mai mult de
2000 locuitori echivalenŃi;
• extinderea, reabilitarea şi modernizarea staŃiilor de epurare existente;
• modernizarea tehnologiilor de epurare în staŃiile de epurare existente;
• construirea de sisteme de epurare individuale pentru aglomerări cu mai puŃin de 2000 locuitori
echivalenŃi;
• construirea de rezervoare tampon şi platforme de depozitare controlată a nămolului din staŃiile
de epurare, etc.
Măsurile pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenŃii de la aglomerări umane cu mai
mult de 2000 locuitori echivalenŃi şi aglomerări umane cu mai puŃin de 2000 locuitori echivalenŃi
sunt centralizate în Anexa 9.3., în baza informaŃiilor furnizate de:
• operatorii de servicii publice de apă de la nivel local şi regional;
• proiectele ISPA “AsistenŃa tehnică pentru pregătirea proiectelor în sectorul de apă / apă uzată”
(Anexa 2 la POS Mediu) – elaborarea Master Planurilor pentru judeŃe;
• documentul de PoziŃie – Cap. 22 “Mediu”, Calitatea Apei, Anexa 3 la Planul de implementare al
Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane;
• programele de etapizare Anexate la autorizaŃiile de gospodărirea apelor;
• programele de conformare Anexate la autorizaŃia de mediu;
• metodologia elaborată de ANAR “Aplicarea metodologiei de recuperare a costurilor în
domeniul apelor la nivel de bazin / spaŃiu hidrografic ” cu referire la evoluŃia locuitorilor,
evaluarea apelor uzate şi a încărcării cu poluanŃi a acestora, evaluarea cheltuielilor în domeniul
producerii şi distribuŃiei apei potabile, evaluarea cheltuielilor în domeniul canalizării şi epurării
apelor uzate.
Termenul de conformare este stipulat în Anexa A4 (pentru aglomerările din Master Planuri) şi,
respectiv în Planul de implementare al Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane,
Anexa 3 (pentru aglomerările din judeŃe fără Master Planuri).
Pentru aglomerările care au prevăzute în autorizaŃia de gospodărirea apelor limite pentru substanŃe
din Lista I şi Lista II ale HG 351/2005 şi în a căror reŃea de canalizare se evacuează ape uzate de la
unităŃi industriale care intră sub incidenŃa Directivei nr. 76/464/CEE şi cele 7 directive fiice, se iau
în considerare şi măsurile prevăzute în programele de eliminare a substanŃelor prioritar-periculoase,
reducere treptată a evacuărilor de substanŃe prioritare.
Cheltuielile de investiŃii necesare implementării măsurilor pentru reducerea efectelor presiunilor

punctiforme semnificative cauzate de efluenŃii de la aglomerări umane (presiuni punctiforme
stabilite la cap. 3.4.1 şi prezentate detaliat pentru fiecare aglomerare în Anexa 9.3) au fost estimate
în bazinul hidrografic Mureş la circa 843 mil. Euro, repartizate astfel: cheltuielile de investiŃii au
fost obŃinute prin însumarea pe tipuri de măsuri aplicate numai surselor de poluare punctiforme
(aglomerări umane mai mari de 2000 l.e. şi, dacă e cazul, aglomerări umane mai mici de 2000 l.e.
care au sistem de canalizare centralizat / staŃii de epurare) cu termen de conformare 2015.
231
Tabelul 9.6 Cheltuielile de investiŃii necesare implementării măsurilor de bază pentru reducerea
efectelor presiunilor punctiforme semnificative - de efluenŃii de la aglomerări umane din bazinul
hidrografic Mureş
Nr. Măsura Cheltuieli de

crt. investiŃie
mil. Euro (%)
1 Reabilitarea/modernizarea şi extinderea reŃelelor de 277560628 33
canalizare
2 Extinderea/modernizarea şi construirea de noi staŃii 565027041 67
de epurare
Total 842587669 100
Referitor la reducerea poluării după implementarea măsurilor, în anul 2015 situaŃia se prezintă
centralizat în Tabelul 9.7.
33.00%
67.00%
Reabilitarea, modernizarea şi extinderea reŃelelor de canalizare

Extinderea, modernizarea şi construirea de noi staŃii de epurare
Fig. 9.6 Repartizarea cheltuielilor de investiŃii pentru implementarea măsurilor de bază pentru
reducerea efectelor presiunilor punctiforme - eflueŃii de la aglomerări umane din bazinul
hidrografic Mureş
Tabelul 9.7 Reducerea incărcării de poluanŃi (tone poluant) de la presiunile punctiforme

semnificative - efluenŃii de la aglomerări umane din bazinul hidrografic Mureş
Dimensiunea Reducerea încărcării (tone) în perioada 2006-2015

aglomerării MTS CBO5 CCO NT PT
Reducere totală
< 2000 l.e.
2000-10000 l.e 14320 14946 29420 2851 458
10000-150000 l.e. 2662 2456 3368 919 147
>150000 l.e. -152 -142 -391 566 93
Total 16830 17260 32396 4336 699
232
Valorile din tabel s-au obŃinut prin însumarea concentraŃiilor de poluanŃi reduse, estimate conform
“Metodologiei de evaluare a măsurilor pentru reducerea efectelor presiunilor punctiforme
semnificative cauzate de efluenŃii de la aglomerări umane”, respectiv Anexa 9.11 referitoare la
eficienŃa măsurilor de bază pentru diminuarea efectelor presiunilor de la aglomerările umane în
vederea îmbunătăŃirii stării apelor.
Prin realizarea sistemelor de colectare pentru toate aglomerările umane cu evacuare în amonte de
corpul de apă de suprfaŃă, concentraŃiile pentru unii poluanŃi (substanŃe organice şi nutrienŃi) ar
putea creşte deoarece poluarea de tip difuz de la aglomerările fără sisteme de colectare existente în
anul 2006 se transformă în poluare punctiformă de la sistemele de colectare ce se vor realiza până în
anul 2015.
45000 2006
40000 2015
35000
Cantitate poluant (tone/an)
30000
25000
20000
15000
10000
5000
0
MT S C B O5 C C O-C r Nt Pt
Fig. 9.7 EvoluŃia încărcării de poluanŃi rezultate prin implementarea măsurilor de bază pentru
reducerea efectelor presiunilor punctiforme semnificative - efluenŃii de la aglomerări umane din
Măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenŃii din activităŃile industrial
Măsurile pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenŃii de la activităŃile industriale au
fost stabilite având în vedere reducerea poluării provenite de la sursele de poluare punctiforme şi
difuze pentru respectarea legislaŃiei în vigoare.
Măsurile sunt asociate cu implementarea cerinŃelor directivelor europene în domeniu, respectiv cele
care se referă la:
• Directiva 76/464/CEE şi cele 7 directive fiice privind poluarea cauzată de anumite substanŃe
periculoase descărcate în mediul acvatic al ComunităŃii modificată şi completată prin Directiva
2006/11/CE privind poluarea cauzată de anumite substanŃe periculoase deversate în mediul
acvatic al ComunităŃii;
• Directiva privind controlul şi prevenirea integrată a poluării 96/61/EC (IPPC);
• Directiva 96/82/EC privind accidentele majore (Seveso II);
• Directiva 80/68/CEE privind privind protecŃia apelor subterane împotriva poluării cauzate de
anumite substanŃe periculoase;
• Directiva 2006/118/CE privind protecŃia apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării;
233
• Directiva 91/271/EEC privind epurarea apelor uzate urbane, modificată prin Directiva
98/15/CE;
• Directiva 75/442 /CEE – Directiva cadru a deşeurilor;
• Directiva 91/689/CEE privind deşeurile periculoase;
• Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor;
• Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deşeurilor;
• Directiva 85/337/CEE modificată prin Directivele 97/11/CE şi 2003/35/CE privind evaluarea
efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului.
AdministraŃia NaŃională “Apele Române” a elaborat o “Metodologie de evaluare a măsurilor pentru
reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenŃii din activităŃile industriale”, pe baza măsurilor
necesare respectării legislaŃiei europene în domeniul protecŃiei mediului, a legislaŃiei naŃionale de
implementare, strategiilor aplicate pe termen mediu, precum şi informaŃiilor furnizate de agenŃii
economici şi previziunilor statistice elaborate pentru sectorul industrial.

general asigurarea conformării cu cerinŃele UE în domeniul apei, respectiv îndeplinirea obligaŃiilor
asumate prin “PoziŃia Comună a Uniunii Europene (CONF-RO 52/04), Bruxelles, 24 Noiembrie
2004, Capitolul 22: Mediu” (Planurile de implementare pentru Directivele Europene 76/464/CEE,
96/61/CE, 91/271/CEE, 1999/31/CE, 2000/76/CE).
Disponibilitatea resurselor financiare se referă la alte măsuri cu finanŃare certă:

- Fonduri Structurale Europene (Fonduri de Coeziune, Fonduri Europene pentru Dezvoltare
Regională, Programul Sectorial “Creşterea competitivităŃii economice” pentru perioada 2007-
2013) cu cofinanŃare privată şi naŃională;
- FinanŃare din surse publice conform strategiei guvernamentale pentru sectoare industriale (Planul
NaŃional de Dezvoltare 2007-2013);
- Împrumuturi interne şi externe (ex. BEI, BERD, Banca Mondială, etc.).
La stabilirea măsurilor s-au analizat informaŃiile cuprinse în diverse documentaŃii şi acte de

reglementare, cum sunt:
• PoziŃia Comună a Uniunii Europene pentru Capitolul 22 - Mediu: CONF – RO 52/04:
- Anexa III - Perioade de tranziŃie sub Directiva 1999/31/EC privind depozitarea deşeurilor;
- Anexa VI (Lista unităŃilor industriale care fac obiectul perioadei de tranziŃie pentru Directiva
76/464/CEE şi “ directivele fiice” 82/176/CEE, 83/513/CEE, 84/156/CEE, 84/491/CEE şi
86/280/CEE, modificate prin 88/374/CEE şi 90/415/CEE referitoare la descărcările de
substanŃe periculoase în apele de suprafaŃă);
- Anexa VIII (Perioade de tranziŃie sub Directiva 96/61/CE privind prevenirea şi controlul
integrat al poluării).
• Programul de etapizare anexat la autorizaŃia de gospodărirea apelor;
• Programul de conformare anexat la autorizaŃia de mediu;
• Programul de conformare anexat la autorizaŃia integrată de mediu;
• Programe de eliminare/reducere a poluării cu substanŃe din Lista I/II pentru evacuare în
receptori naturali şi reŃele de canalizare;
• Inventarul detaliat al substanŃelor periculoase evacuate în corpurile de apă şi în sistemele de
canalizare
• Proiecte noi care se derulează după emiterea autorizaŃiei de gospodărirea apelor.
• Metodologia elaborată de ANAR “Aplicarea metodologiei de recuperare a costurilor în
domeniul apelor la nivel de bazin hidrografic Mureş” - Capitolul 6 - Evaluarea apelor uzate şi a
încărcării cu poluanŃi a acestora;
234
Inventarul măsurilor de bază s-a aplicat unităŃilor industriale după următoarele criterii:
• criteriul evacuării în resursele de apă:
- evacuează direct ape uzate epurate în ape de suprafaŃă;
- evacuează ape uzate preepurate în canalizare (numai cele care deŃin autorizaŃie de
gospodărirea apelor).
• criteriul tipului de poluare:
- surse punctiforme – care evacuează ape uzate prin staŃii de epurare proprii;
- surse difuze – care deŃin activităŃi ce implică manipulare, depozitare de substanŃe
chimice periculoase sau stocare de deşeuri pe platforme, precum şi epurare extensivă în
iazuri, bataluri etc. cu infiltrare în sol;
- ambele surse de tip punctiform şi/sau difuz dacă prezintă riscul de producere a poluării
accidentale.
• criteriul sectoarelor industriale de activitate:
- activităŃi industriale care intră sub incidenŃa unor directive specifice pentru poluare;
- activităŃi industriale care sunt monitorizate şi deŃin autorizaŃii de gospodărirea apelor cu
programe de etapizare şi autorizaŃii de mediu cu programe de conformare.
Inventarul măsurilor de bază pentru activităŃile industriale cele mai importante s-a realizat pentru
activităŃile specifice sectorului industrial din bazinul hidrografic Mureş, respectiv: industria
minieră, industria chimică, tratarea şi prelucrare a lemnului, industria alimentară, industria de
prelucrare a ŃiŃeiului, fabricarea celulozei, hârtiei şi a produselor din hârtie, industria metalurgică de
prelucrarea metale feroase, alte industrii. Măsurile cuantificabile pentru sursele de poluare
punctiforme se referă la efluenŃii de la staŃiile de epurare finale, precum şi la descărcările directe de
ape uzate sau pluviale prin sistemele de colectare urbane.
Costurile de investiŃii au fost preluate din programe de etapizare sau proiecte (pentru acele măsuri
finalizate sau prevăzute). Dacă nu au fost disponibile astfel de informaŃii s-a recurs la estimarea
costurilor utilizând costurile unitare specifice pentru fiecare sector industrial. Rezultatele sunt
prezentate pentru fiecare unitate industrială în Anexa 9.12 şi în mod centralizat în Tabelul 9.8.
Tabelul 9.8 Cheltuielile de investiŃii necesare implementării măsurilor de bază pentru reducerea
efectelor presiunilor punctiforme semnificative – efluenŃii de la activităŃile industriale din bazinul
hidrografic Mureş
Nr. Sector industrial Cheltuieli de investiŃii Interval
crt. mil. Euro % termen de
conformare
1 Industria minieră 31,06 56.57
2 Industria chimic 17,13 31.23 2006-2015
3 Tratare şi prelucrare a lemnului 0.01
4 Industria alimentară 4,09 7.47 2003-2012
5 Industria de prelucrare a ŃiŃeiului
6 Fabricarea celulozei, hârtiei şi a produselor
din hârtie
7 Industria metalurgică de prelucrarea metale 2,58 4.73 2006-2015
feroase
Total 54,87 100
Cuantificarea reducerii încărcării de poluant (tone poluant) ca diferenŃa dintre încărcarea de poluant
realizată în anul 2006 şi încărcarea de poluant prevăzută a fi realizată în anul 2015, a valorilor
concentraŃiilor maxim admise la evacuarea în apele de suprafaŃă din HG nr. 351/2005, HG nr.
352/2005 cu modificările şi completările ulterioare sau valorile autorizate în condiŃiile în care aceste
valori sunt mai mici decât cele prevăzute de legislaŃie, este prezentată pentru fiecare agent
235
economic în Anexa 9.13. Indicatorii de calitate analizaŃi sunt indicatorii generali pentru substanŃe
organice (CCO, CBO5), nutrienŃi (azot total, amoniu, azotiŃi, azotaŃi, fosfor total şi fosfaŃi), precum
şi alŃi indicatori specifici industriali care se regăsesc în autorizaŃia de gospodărirea apelor.
5% 7%
31% 57%
Indus tria miniera indus tria chimica

Indus tria metalurgic a Indus tria alimentara
Fig. 9.8 Repartizarea cheltuielilor de investiŃii pentru implementarea măsurilor de bază reducerea
efectelor presiunilor punctiforme semnificative cauzate de efluenŃii de la activităŃile industriale din
35000 33513 2006

31534
2015
30000
25000
20000
15000
10000
5656
5000 1403 2116
789 268 915
0
MTS Reziduu CBO5 CCO
Fig. 9.9a EvoluŃia încărcării de poluanŃi rezultate prin implementarea măsurilor de bază pentru
reducerea efectelor presiunilor punctiforme cauzate de efluenŃii de la activităŃile industriale din
236
1600 2006

1416 2015
1400
1200
1000
800
600
440 393
400
200
47 15 11 53 37
0
NH4 NO3 NO2 Fosfor total
Fig. 9.9b EvoluŃia încărcării de poluanŃi rezultate prin implementarea măsurilor de bază pentru
reducerea efectelor presiunilor punctiforme cauzate de efluenŃii de la activităŃile industriale din
Măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenŃii din activităŃile agricole
Măsurile pentru reducerea efectelor presiunilor cauzate de efluenŃii de la activităŃile agricole au fost
stabilite având în vedere reducerea poluării provenite de la sursele de poluare punctiforme pentru
respectarea legislaŃiei în vigoare.
Măsurile de bază sunt asociate cu prevederile legislaŃiei care implementează cerinŃele directivelor
europene în domeniu, respectiv:
• HG 964/2000 privind aprobarea planului de acŃiune pentru protecŃia apelor împotriva
poluării cu nitraŃi proveniŃi din surse agricole care transpune în legislaŃia românească
Directiva 91/676/EEC;
• HG 783/2006 care modifică şi completează HG 351/2005 privind aprobarea programului de
eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanŃe prioritar-periculoase
care transpune în legislaŃia românească Directiva 76/464/EEC şi cele 7 directive fiice,
precum şi Directiva 80/68/EEC;
• Legea 84/2006 pentru aprobarea OUG nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat
al poluării care transpune Directiva 96/61/EC (IPPC);
• HG 352/2005 care modifică şi completează HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme
privind condiŃiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate.
În vederea stabilirii măsurilor, AdministraŃia NaŃională Apele Române (ANAR) a elaborat o

“Metodologie privind stabilirea programului de măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor din
agricultură”. În această metodologie se prezintă o strategie globală de stabilire a măsurilor pentru
reducerea efectelor presiunilor din agricultură, în concordanŃă cu cerinŃele Directivei Cadru, ca
parte a programului de măsuri din cadrul primului Plan de Management la nivel de bazin
hidrografic. De asemenea, metodologia are în vedere stabilirea programului de măsuri pentru
presiunile punctiforme şi difuze din agricultură exercitate la nivelul apelor de suprafaŃă, precum şi
la nivelul apelor subterane, având în vedere presiunile existente. Abordarea pentru presiunile
viitoare trebuie să Ńină seama de procedura de evaluare a impactului de mediu (Directiva EIA) şi de
procedura de evaluare strategică de mediu (Directiva SEA).
Scopul metodologiei este de a realiza o listă de măsuri de bază sau combinaŃii de măsuri (de bază +
suplimentare) aplicabile la nivelul corpurilor de apă (cazul surselor punctiforme) sau la nivel de
237
sub-bazin hidrografic (cazul surselor difuze) care să conducă la atingerea obiectivelor de mediu ale
corpurilor de apă.
Programul de măsuri a fost stabilit având în vedere următoarele etape:
- Realizarea/reactualizarea inventarului presiunilor semnificative din agricultură;
- Realizarea inventarului măsurilor de bază la nivel de bazin/spaŃiu hidrografic;
- Realizarea inventarului posibilelor măsuri suplimentare pentru atingerea obiectivelor de mediu.
Referitor la măsurile de bază pentru sursele agricole, în subcapitolul 9.1 s-au prezentat măsurile de
bază pentru surse agricole difuze din zonele vulnerabile stabilite în concordanŃă cu cerinŃele
Directivei 91/676/EEC privind protecŃia apelor împotriva poluării cu nitraŃi din surse agricole,
precum şi măsurile de bază stabilite sub incidenŃa Directivei 91/414/EEC privind produsele pentru
protecŃia plantelor. În această secŃiune se tratează numai măsurile de bază pentru sursele agricole
punctiforme semnificative (fermele zootehnice).
La stabilirea măsurilor de bază pentru sursele agricole punctiforme semnificative, s-au analizat
informaŃiile cuprinse în diverse documentaŃii şi acte de reglementare, cum sunt:
• Documentul de PoziŃie – Cap. 22 “Mediu”;
• Programul de etapizare anexat la autorizaŃia de gospodărirea apelor;
• Programul de conformare anexat la autorizaŃia de mediu;
• Programul de conformare anexat la autorizaŃia integrată de mediu;
Având în vedere, legislaŃia mai sus menŃionată, măsurile de bază pentru fermele zootehnice aparŃin
următoarelor familii de măsuri:
1. ConstrucŃia/reabilitarea sistemelor de colectare a apelor uzate;
2. ConstrucŃia/ modernizarea/extinderea/ reabilitarea staŃiei de epurare (treaptă mecanică, treaptă
biologică, eventual treaptă terŃiară, dezinfecŃie) – în cazul evacuării în apele de suprafaŃă;
3. ConstrucŃia/ impermeabilizarea bazinelor de stocare ape uzate/epurate şi utilizarea lor ca apă
de spălare şi/sau irigare;
4. ConstrucŃia/reabilitarea platformelor de depozitare a nămolului rezultat în urma epurării
apelor uzate;
5. ConstrucŃia platformelor de stocare a gunoiului de grajd (ferme cu pat uscat) pentru
perioadele de interdicŃie a aplicării;
6. Aplicarea BAT - IPPC (cele mai bune tehnologii existente) la nivelul fermelor zootehnice cu
creştere intensivă a porcilor şi păsărilor: cu capacitate de peste 40.000 de păsări, peste 2000 de
porci (cu mai mult de 30 kg) şi peste 750 de scroafe;
Măsurile de bază stabilite pentru fiecare fermă zootehnică identificată ca fiind presiune
semnificativă sunt prezentate în Anexa 9.14. Datele/informaŃiile din Anexa 9.13 sunt prezentate la
nivelul anului 2006. Numărul unităŃilor zootehnice din bazinul hidrografic Mureş pentru care s-au
stabilit măsuri de bază este de 16.
Termenul de conformare (termenul final de realizare) pentru fiecare măsura în parte a fost preluat
din programul de etapizare anexat la autorizaŃiile de gospodărirea apelor sau/şi din programul de
conformare anexat autorizaŃiei de mediu sau/şi din programul de conformare Anexat autorizaŃiei
integrate de mediu, având în vedere eventualele perioade de tranziŃie obŃinute de unităŃiile cu
instalaŃii IPPC. De asemenea, acolo unde au fost disponibile, costurile de investiŃii au fost preluate
din programele de etapizare şi de conformare sau din documentaŃia diverselor proiecte; în situaŃia în
care aceste costuri nu au fost disponibile, acestea au fost estimate utilizând costurile unitare
specifice din metodologia ANAR. În Tabelul 9.9 se prezintă costurile de investiŃie estimate precum
şi perioadele de conformare pentru familiile de măsuri la nivelul bazinului hidrografic Mureş.
238
Tabelul 9.9 Costuri de investiŃii şi termene de conformare pentru măsurile de bază privind
presiunile punctiforme agricole semnificative în bazinul hidrografic Mureş
Termen de
Codul Cost de
implementare/
familiei de Denumirea măsurii specifice investiŃie
conformare
măsuri (EURO)
(interval)
ConstrucŃia/reabilitarea sistemelor de
3.1 colectare a apelor uzate
ConstrucŃia/modernizarea/
extinderea/reabilitarea staŃiei de epurare
(treaptă mecanică, treaptă biologică, eventual
treaptă terŃiară, dezinfecŃie) – în cazul
3.2 evacuării în ape de suprafaŃă 4605000
ConstrucŃia/ impermeabilizarea bazinelor de
stocare ape uzate/epurate şi utilizarea lor ca
3.3 apă de spălare şi/sau irigare
ConstrucŃia/reabilitarea platformelor de
depozitare a nămolului rezultat în urma
3.4 epurării apelor uzate
ConstrucŃia platformelor de stocare a
gunoiului de grajd (ferme cu pat uscat)
3.5 pentru perioadele de interdicŃie a aplicării 169000 2009
3.6 Aplicarea BAT - IPPC 1446000 2008
Se observă, că în bazinul hidrografic Mureş, termenul final de implementare al măsurilor este anul
2010. De asemenea, în Fig. 9.10 se prezintă repartizarea costurilor de investiŃii, pe familii de
măsuri, pentru implementarea măsurilor de reducere a efectelor presiunilor punctiforme
semnificative cauzate de efluenŃii de la fermele zootehnice.
Pentru evidenŃierea reducerii cantităŃilor de poluanŃi din apele de suprfaŃă s-a făcut o analiză
cantitativă, având în vedere compararea cantităŃilor de poluanŃi evacuaŃi în anul 2006 cu cantităŃile
estimate a fi evacuate în anul 2015, având în vedere volumul de ape epurate evacuate în resusele de
apă de suprafaŃă în anul 2015, precum şi valorile limită ale concentraŃiilor de poluanŃi din legislaŃia
în vigoare (HG 352/2005 – NTPA 001) sau valorile din autorizaŃia de gospodărirea apelor dacă în
aceasta sunt prevăzute concentraŃii mai mici faŃă de legislaŃia în vigoare. Volumul de ape tratate
evacuate în apele de suprafaŃă în anul 2015 a fost estimat având în vedere volumul evacuat în anul
2006 la care se adaugă o creştere medie de 10% (Q 2015 = Q 2006 * 1,1).
În Tabelul 9.10 şi Fig. 9.10 se prezintă centralizat la nivelul bazinului hidrografic Mureş costurile
pentru reducerea încărcării de poluanŃi (materii în suspensie – MTS; reziduu fix; substanŃe organice
- CCO-Cr, CBO5; nutrienŃi) de la surse punctiforme semnificative agricole prin implementarea
măsurilor de bază propuse.
239
5000000
4500000
4000000
3500000
3000000
2500000
2000000
1500000
1000000
500000
0
Masura 3.2 Masura 3.5 Masura 3.6
Fig. 9.10 Costuri de investiŃii pentru implementarea măsurilor de bază pentru reducerea efectelor
presiunilor punctiforme agricole semnificative din bazinul hidrografic Mureş
Tabelul 9.10 Reducerea cantităŃilor de poluanŃi evacuate în resursele de apă (2006-2015) prin
implementarea măsurilor de bază pentru presiunile agricole punctiforme semnificative din bazinul
hidrografic Mureş
Reducere
PoluanŃi 2006 (t) 2015 (t) poluanŃi (t)
MTS 324 24 300
Reziduu fix 1867 387 1480
CBO5 3079 10 3069
CCO - Cr 5720 46 5674
Amoniu (NH4+) 51 1 50
Azot total 27 3.5 23.5
Fosfor total 7 0.5 6.5
Se menŃionează că la nivelul bazinului hidrografic Mureş există un număr de 60 unităŃi zootehnice

pentru care nu s-au stabilit măsuri de bază, acestea conformându-se cu legislaŃia în vigoare.
240
6000 5720 2006

2015
5000
4000
3079
3000
2000 1867
1000
324 387
24 10 46 51 1 27 3.5 7 0.5
0
MTS Reziduu CBO5 CCO NH4 N tot Ptot
Fig. 9.11 EvoluŃia încărcării de poluanŃi (2006-2015) rezultată prin implementarea măsurilor de
reducere a efectelor presiunilor agricole punctiforme semnificative din bazinul hidrografic Mureş
9.6 Identificarea cazurilor în care evacuările directe în apele subterane au fost

autorizate
Conform prevederile Legii apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare, nu sunt
permise evacuări directe în apele subterane. Conform art. 48 alin(1), lit. m, este permisă doar
injectarea în structurile din care au provenit sau în formaŃiunile geologice de foarte mare
adâncime care, din motive naturale, sunt permanent improprii pentru alte scopuri a apelor de
zăcământ de la schelele de extracŃie, fără a produce poluarea straturilor de ape subterane
traversate. Evacuările directe în apele subterane a apelor uzate provenite de la sursele de poluare
semnificativă este interzisă şi prin HG nr. 352/2005 privind modificarea şi completarea Hotărârii
Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiŃiile de descărcare în mediul
acvatic a apelor uzate.
Ordinul nr. 662/2006 din 28 iunie 2006 privind aprobarea “Procedurii şi a competenŃelor de emitere
a avizelor şi autorizaŃiilor de gospodărire a apelor”, art. 8, Anexa 1a - “Lista lucrărilor şi
categoriilor de activităŃi desfăşurate pe ape sau care au legătura cu apele, pentru care este necesară
emiterea avizului şi autorizaŃiei de gospodărirea apelor”, menŃionează faptul că
avizarea/autorizarea se acordă pentru lucrări, construcŃii şi instalaŃii pentru protecŃia calităŃii
apelor sau care influenŃează calitatea apelor de tip injecŃii de ape în subteran.
Competentele de emitere a avizului de gospodărirea apelor şi a autorizaŃiei de gospodărirea apelor

pentru pentru injecŃii de ape uzate (de mină, de zăcământ, industriale) în straturi de foarte mare
adâncime, indiferent de mărimea debitului, aparŃine AdministraŃiei NaŃionale “Apele Române”
(nivel central). Avizarea/autorizarea se face numai în baza avizului emis de AgenŃia NaŃională
pentru Resurse Minerale pentru injectarea, în straturi de foarte mare adâncime şi pe baza unor studii
speciale, a apelor uzate industriale, ca şi a apelor de mină sau de zăcământ pentru care nu există
tehnologii sau procedee de epurare eficiente.
Conform Ordinului 661 din 28 iunie 2006 privind aprobarea Normativului de conŃinut al
documentaŃiilor tehnice de fundamentare necesare obŃinerii avizului de gospodărire a apelor şi a
241
autorizaŃiei de gospodărire a apelor, art.18, în cazul injecŃiilor de ape uzate de mină, de zăcământ,
industriale în straturi de foarte mare adâncime, documentaŃia tehnică trebuie să cuprindă:
• analiza tehnologică şi economică din care să rezulte imposibilitatea aplicării unei soluŃii de
epurare;
• studiu hidrogeologic din care să rezulte că substanŃele poluante evacuate nu afectează structurile
geologice, apele subterane şi substanŃele minerale exploatabile;
• precizarea zonei de injectare cu caracteristicile hidrogeologice şi geomorfologice ale acesteia şi
a lucrărilor de injectare cu caracteristicile constructive specifice;
• proprietăŃile fizico-chimice ale substanŃelor ce urmează a fi injectate în subteran;
• descrierea tehnologiei de injectare şi a posibilelor consecinŃe negative asupra calităŃii apei
subterane;
• descrierea şi datele tehnice ale lucrărilor necesare pentru realizarea injecŃiei de ape uzate;
asigurări asupra durabilităŃii lucrărilor.
În acest context, în bazinul hidrografic Mureş nu au fost identificate unităŃi industriale care
evacuează ape uzate direct în apele subterane.
9.7 Măsuri pentru reducerea poluării cu substanŃe prioritare

DCA are scopul de a stabili cadrul legal pentru protecŃia apelor de suprafaŃă şi subterane şi de a
îmbunătăŃi mediul acvatic prin aplicarea măsurilor de reducere progresivă a evacuărilor, emisiilor şi
pierderilor de substanŃe prioritare şi a celor de eliminare a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de
substanŃe prioritar-periculoase.
În decembrie 2008 a intrat în vigoare Directiva 2008/105/EC privind Standardele de Calitate de

Mediu pentru substanŃele prioritare/prioritar-periculoase şi care înlocuieşte Anexa X a DCA.
Întrucât multe din substanŃele prioritare din Directiva 2008/105/EC (Anexa X a directivei DCA) se
regăsesc în listele de substanŃe periculoase (lista I şi II) din legislaŃia Uniunii Europene, măsurile
pentru reducerea poluării cu substanŃe prioritare răspund cerinŃelor de implementare a următoarelor
Directive Europene:
• Directiva Consiliului nr.76/464/CEE înlocuită de Directiva 2006/11/CE privind poluarea cauzată
de anumite substanŃe periculoase evacuate în mediul acvatic al ComunităŃii şi Directivele “fiice”
82/176/CEE, 83/513/CEE, 84/156/CEE, 84/491/CEE şi 86/280/CEE, modificate prin
88/347/CEE şi 90/415/CEE;
• Directiva Consiliului 80/68/CEE privind protecŃia apelor subterane împotriva poluării provocate
de anumite substanŃe periculoase;
• Directiva Consiliului 2006/118/EC privind protecŃia apelor subterane împotriva poluării şi
deteriorării, transpusă în legislaŃia din România prin HG 53/2009.
Obiectivul acestor directive este reducerea poluării cu substanŃe din lista II (lista gri) în toate Statele
Membre, eliminarea poluării cu substanŃe periculoase, respectiv lista I (lista neagră) precum şi
eliminarea/reducerea poluării cu substanŃe prioritar-periculoase /substanŃe prioritare.
În legislaŃia din România care transpune Directiva 76/464/CEE cu directivele fiice şi Directiva
80/68/CEE, respectiv HG 351/2005 completată cu HG 783/2006 şi HG 210/2007, pe lângă
substanŃele din lista I şi lista II este definit şi termenul „substanŃe prioritare” termen definit de
DCA şi Directiva 2008/105/EC privind Standardele de Calitate de Mediu.
Astfel, HG 351 defineşte următorii termeni: „substanŃe periculoase” - substanŃele sau grupurile de
substanŃe care sunt toxice, persistente şi care tind să se bioacumuleze şi alte substanŃe sau grupuri
de substanŃe care conduc la un nivel echivalent ridicat de preocupare; „substanŃe prioritare” -
242
substanŃe care reprezintă un risc semnificativ de poluare asupra mediului acvatic şi prin
intermediul acestuia asupra omului şi folosinŃelor de apă; „substanŃe prioritar periculoase” sunt
substanŃele sau grupurile de substanŃe care sunt toxice, persistente şi care tind să se bioacumuleze
şi alte substanŃe sau grupe de substanŃe care creează un nivel similar de risc;
HG 351/2005 aprobă Programul de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de

substanŃe prioritar periculoase în cadrul căruia:
- se stabileşte cadrul legal unitar şi instituŃional necesar prevenirii poluării resurselor de ape
interioare de suprafaŃă, ape maritime teritoriale, ape litorale şi ape subterane cu familiile şi
grupele de substanŃe periculoase din listele I şi II şi cu substanŃe prioritare/prioritar-
periculoase;
- se prevăd măsurile corespunzătoare pentru a elimina poluarea apelor prevăzute în
subpunctul anterior, cu substanŃe periculoase din familiile şi grupele de substanŃe incluse în
lista I, pentru a reduce poluarea cauzată de substanŃele periculoase din familiile şi grupele de
substanŃe incluse în lista II şi de substanŃele prioritare/prioritar periculoase, în vederea
limitării consecinŃelor de natură să pună în pericol resursele de apă şi ecosistemele acvatice,
să degradeze zonele de frumuseŃe sau să interfereze cu utilizarea durabilă a resurselor de ape
pe tot cuprinsul Ńării.
Perioada de tranziŃie asumată în Documentul de PoziŃie CONF-RO 37/01 pentru Directiva

76/464/EEC este de 3 ani (până la 31 decembrie 2009) pentru următoarele substanŃe periculoase din
lista I:
• Hexaclorbenzen, Hexaclorbutadiena, 1, 2–diclor-etan, Tricloretilena, Triclorbenzen – se
solicită perioada de tranziŃie pentru 21 de unităŃi industriale din industria chimică (anorganică,
organică, cauciuc, petrochimie, celuloză şi hârtie);
• Cadmiu şi Mercur - se solicită o perioadă de tranziŃie pentru 27 de unităŃi industriale;
• Lindan - România solicită o perioadă de tranziŃie pentru 3 unităŃi industriale.
SubstanŃele din Lista II sunt inventariate şi monitorizate în conformitate cu cerinŃele Directivei, iar
programele de reducere a poluării vor include de asemenea obiective de calitate, standarde de
emisie pentru substanŃe din lista II, alte măsuri de reducere necesare precum şi prevederi pentru
monitoring. Aceste programe vor fi introduse în autorizaŃia de gospodărire a apelor, prin programe
de etapizare.
Domeniul de aplicare al programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de

substanŃe prioritar-periculoase, vizează apele uzate industriale epurate sau neepurate, apele uzate
evacuate din staŃiile de epurare urbane care primesc ape uzate industriale epurate sau neepurate,
precum şi apele de suprafaŃă şi apele subterane. De asemenea, programul se aplică tuturor
utilizărilor industriale de apă, surselor punctiforme sau difuze care evacuează una sau mai multe din
substanŃele periculoase (lista I şi II) şi din substanŃele prioritare/prioritar-periculoase) în apele de
suprafaŃă şi subterane şi în canalizare.
Programul nu se aplică evacuărilor de efluenŃi menajeri proveniŃi de la locuinŃe izolate neracordate

la un sistem de canalizare şi situate în afara zonelor de protecŃie sanitară, evacuărilor de materiale
conŃinând substanŃe radioactive şi evacuărilor de apă uzată în apele maritime prin conducte,
evacuări care trebuie reglementate prin dispoziŃii speciale care să nu fie mai puŃin stricte decât cele
prevăzute în prezentul program de acŃiune.
Potrivit HG 351/2005, orice evacuare directă sau indirectă în resursele de apă, care ar putea conŃine
una sau mai multe substanŃe periculoase (lista I şi II) şi substanŃe prioritare/prioritar periculoase,
trebuie să fie autorizată din punct de vedere al gospodăririi apelor, potrivit dispoziŃiilor Legii
Apelor 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare. AutorizaŃia de gospodărire a apelor
243
specifică valorile limită maxime ale standardelor de evacuare pentru familiile şi grupele de
substanŃe periculoase şi de substanŃe prioritare/prioritar periculoase, în concordanŃă cu prevederile
HG 351/2005.
Programele de reducere sau de eliminare a poluării cu astfel de substanŃe sunt incluse în programele
de etapizare anexate autorizaŃiei de gospodărire a apelor (conform OM nr. 662/2006 şi 661/2006).
Aceste programe includ măsuri aplicabile atât pentru epurarea apelor uzate, cât şi pentru
schimbările tehnologice în procesul de producŃie în vederea reducerii/eliminării evacuărilor,
emisiilor, pierderilor de substanŃe prioritare/prioritar periculoase.
Întrucât, în cele mai multe cazuri, unităŃile care evacuează astfel de substanŃe se află şi sub incidenŃa
altor directive privind poluarea industrială (Directiva IPPC, Directiva SEVESO II), măsurile care se
aplică se referă, în special, la implementarea celor mai bune tehnologii disponibile (BAT). Astfel,
programele de reducere/eliminare a poluării cu substanŃe periculoase şi substanŃe
prioritare/prioritar-periculoase sunt incluse în măsurile prezentate detaliat în subcapitolele 9.1, 9.5 şi
Anexa 9.12. O altă măsură importantă este obligativitatea realizării automonitoringului apelor uzate
epurate evacuate de către unităŃile care evacuează astfel de substanŃe, având în vedere substanŃele
specifice tipului de activitate.
În bazinul hidrografic Mureş la nivelul anului 2007 au fost inventariate un număr de 70 unităŃi
industriale care intră sub incidenŃa Directivei Consiliului nr.76/464/CEE înlocuită de Directiva
2006/11/CE privind poluarea cauzată de anumite substanŃe periculoase evacuate în mediul acvatic
al ComunităŃii şi Directivele “fiice” 82/176/CEE, 83/513/CEE, 84/156/CEE, 84/491/CEE şi
86/280/CEE, modificate prin 88/347/CEE şi 90/415/CEE şi care pot afecta calitatea apelor de
suprafaŃă şi subterane.
Măsurile aplicate în vederea reducerii substanŃelor prioritare/prioritar-periculoase au fost luate

pentru un număr de 6 surse punctuale/unităŃi industriale, iar substanŃele pentru care s-au luat aceste
măsuri se regăsesc în Anexa 9.15. Aceeaşi abordare este prevăzută şi pentru sursele difuze de
poluare.
Anexa 9.15 cuprinde totodată, măsurile pentru reducerea concentraŃiilor de substanŃe

prioritare/prioritar periculoase din sursele punctiforme şi difuze de poluare în vederea atingerii
standardelor de calitate pentru mediu (si implicit atingerii stării chimice bune pentru toate
categoriile de corpuri de apă), în conformitate cu cerinŃele Directivei 2008/105/CE.
InvestiŃiile în sectorul industrial vor fi finanŃate în special din sursele proprii ale agenŃilor
economici, însă se iau în considerare şi următoarele surse de finanŃare:
- Fondurile Structurale Europene (Fonduri de Coeziune, Fonduri Europene pentru Dezvoltare
Regională) cu cofinanŃare privată şi naŃională;
- finanŃarea din surse publice conform strategiei guvernamentale pentru sectoare industriale din
Planul NaŃional de Dezvoltare 2007-2013;
- împrumuturi interne şi externe (ex.: BEI, BERD, Banca Mondială, etc).
La nivelul bazinului hidrografic Mureş, pentru aplicarea măsurilor de bază necesare

reducerii/eliminării de substanŃe prioritare/prioritar-periculoase sunt prevăzute costuri în valoare de
29.419.865 Euro, din care suma de 29.419.865 Euro reprezintă costuri de investiŃii.
În cadrul politicii comunitare în domeniul mediului, se derulează o serie de activităŃi care vor
conduce la o cunoaştere mai bună a stării corpurilor de apă din punct de vedere chimic, dar şi la
cunoaşterea emisiilor din diverse surse de poluare.
244
Având în vedere că poluarea chimică a apelor de suprafaŃă reprezintă o ameninŃare atât pentru
mediul acvatic cât şi pentru sănătatea umană, ca o măsura prioritară, vor trebui identificate cauzele
poluării, iar emisiile trebuie tratate la sursă, într-un mod cât mai eficient din punct de vedere
economic şi al mediului.
Astfel, a fost adoptată, urmând a fi implementată Directiva 2008/105/EC (EQS) privind Standardele
de Calitate a Mediului în domeniul apei, a cărui obiectiv principal este obŃinerea unei stări chimice
bune a apelor de suprafaŃă prin stabilirea de standarde de calitate a mediului pentru substanŃele
prioritare şi pentru o serie de alŃi poluanŃi.
La nivel european este în curs de finalizare Ghidul tehnic privind identificarea zonelor de amestec
în conformitate cu Art.4 a Directivei EQS cu ajutorul căruia Statele Membre vor desemna zone de
amestec adiacente punctelor de evacuare.
Este încă în proces de elaborare Ghidul privind stabilirea standardelor de calitate privind mediul şi
Ghidul privind monitorizarea sedimentelor şi biotei.
La acelaşi nivel, se lucrează la elaborarea unei Metodologii generale pentru revizuirea listei de
substanŃe prioritare, care presupune adăugarea de noi substanŃe prioritare, stabilirea de standarde de
calitate pentru noile substanŃe în apă, sedimente şi/sau biotă şi revizuirea celor existente, precum şi
stabilirea măsurilor de control pentru substanŃele prioritare.
În 2009 a intrat în vigoare Directiva 2009/90/EC a Comisiei Europene, directivă care stabileşte
specificaŃiile tehnice pentru analiza chimică şi monitorizarea stării apelor şi care trebuie transpusă şi
implementată de toate Statele Membre.
Tot în cadrul politicii comunitare în domeniul mediului se va elabora Ghidul pentru evaluarea
riscului apelor subterane şi care va sta la baza actualizării caracterizării în conformitate cu Art.5 al
DCA şi a Directivei 2006/118/EC privind protecŃia apelor subterane împotriva poluării şi
deteriorării.
Pe lângă avantajul cunoaşterii mai exacte a stării corpurilor de apă, rezultatele obŃinute în urma
derulării acestor activităŃi au scopul de a sprijini activitatea de stabilire a măsurilor de reducere a
concentraŃiilor de substanŃe prioritare/prioritar-periculoase din mediul acvatic. Acest lucru se va
oglindi în următorul Plan de Management Bazinal.
9.8 Măsuri pentru prevenirea şi reducerea impactului poluărilor accidentale

Măsurile pentru prevenirea şi reducerea impactului poluărilor accidentale se referă în special la
implementarea planurilor proprii de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale ale unităŃilor
potenŃial poluatoare şi la implementarea sistemului de avertizare în cazul poluărilor accidentale.
• Implementarea planurilor proprii de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale

ale unităŃilor potenŃial poluatoare
Organizarea activităŃii de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale la folosinŃele de apă

potenŃial poluatoare este realizată în conformitate cu prevederile Legii Dezastrelor 124/1995 (Legii
nr. 124/2005 privind unele ordonanŃe ale Guvernului), a Legii Apelor 107/1996, cu modificările şi
completările ulterioare. Această activitate are la bază Planurile elaborate la nivelul fiecărui bazin
hidrografic, cât şi planurile proprii ale unităŃilor potenŃial poluatoare şi ale folosinŃelor de
245
apă. Cadrul metodologic de elaborare a „Planului de prevenire şi combatere a poluărilor

accidentale” este precizat în Ordinul MAPPM nr. 278/1997.
Scopul Planului de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale este de a preveni poluările

accidentale şi de a asigura managementul optim al situaŃiilor de criză ce se ivesc în cazul producerii
acestora.
Planul de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale are ca obiectiv global prevenirea şi

intervenŃia rapidă pentru combaterea poluărilor accidentale, respectiv:
• Asigurarea unui cadru de prevenire a poluărilor accidentale şi a pagubelor cauzate folosinŃelor
de apă;
• Asigurarea unui sistem operativ de avertizare a autorităŃilor şi a folosinŃelor din aval asupra
producerii poluării accidentale şi asupra evoluŃiei propagării undei poluante;
• Asigurarea unor măsuri operative de intervenŃie « în situ» la sursa de poluare, pe cursul de apă
şi la folosinŃele de apă în caz de poluare accidentală pentru localizarea şi limitarea ariei de
răspândire a efectelor.
Planul de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale a resurselor de apă din bazinul hidrografic
Mureş este avizat de Comitetului de Bazin Mureş.
Planul de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale se elaborează de către orice folosinŃă

potenŃial poluatoare sau la care se pot produce evenimente ce pot conduce la poluarea accidentală a
resurselor de apă. Filialele bazinale ale AdministraŃiei NaŃionale "Apele Române" acordă asistenŃă
tehnică folosinŃelor de apă, pentru elaborarea planurilor proprii de prevenire şi combatere a
poluărilor accidentale.
La nivelul bazinului hidrografic Mureş au fost stabilite planuri proprii de prevenire şi combatere a
poluărilor accidentale pentru 5 utilizatori de apă ce pot produce poluări accidentale.
• Implementarea sistemului de avertizare în cazul poluărilor accidentale

În România funcŃionează în baza Ordinului ministrului nr. 223/2006, Sistemul de Alarmare
în Caz de Poluări Accidentale (SAPA - ROM), cu subsistemul Centrul InternaŃional pentru
Alarmare (PIAC) pentru cazurile de poluări accidentale majore transfrontaliere.
Obiectivul principal al Sistemul de alarmare în caz de poluare accidentală este transmiterea datelor
necesare pentru avertizarea populaŃiei prin factorii de răspundere, atât în caz de poluare a apelor pe
cursurile interioare, cât şi în caz de poluări accidentale majore cu efect transfrontalier, conform
regulamentelor cu statele vecine.
246
În situaŃia poluărilor accidentale, Sistemul are capacitatea de alertare a serviciilor responsabile în

vederea definirii pericolului, stabilirii cauzelor, determinării factorilor răspunzători, stabilirii
măsurilor de prevenire şi pregătire pentru intervenŃii. De asemenea, Sistemul coordonează şi/sau
realizează acŃiuni operative de monitorizare a undei poluante, limitarea răspândirii, colectarea,
neutralizarea şi distrugerea poluantului, luării unor măsuri pentru restabilirea situaŃiei normale şi
refacerea echilibrului ecologic, precum şi de prevenire a altor consecinŃe.
Structura sistemului de alarmare este de tip piramidal cu trei nivele: de bază, cuprinzând Sisteme de
Gospodărire a Apelor, intermediare - respectiv DirecŃiile de Apă ale AdministraŃiei NaŃionale
« Apele Române » şi nivelul superior, format din AdministraŃia NaŃională « Apele Române » şi
Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile care asigură şi rolul de Centru InternaŃional de
Alarmare în caz de Poluări Accidentale - CIPA-ROM (PIAC).
Comunicările se concentrează în principal pe colectarea de date suficiente asupra tipului şi

conŃinutului în poluanŃi şi de transmitere a informaŃiilor, respectiv de alarmare la nivel naŃional şi
internaŃional, autorităŃi regionale şi alte organisme. Cea de-a doua funcŃiune a PIAC o constituie
aprecierea impactului posibil al poluării raportate, asupra sănătăŃii umane şi/sau mediului. O dată ce
impactul poluării este bine cunoscut, cea de-a treia funcŃiune o reprezintă nominalizarea instituŃiei
care trebuie să fie informată sau alertată şi ce acŃiuni sunt necesar a fi luate. La nivelul PIAC trebuie
să se confirme dacă poluarea raportată are un impact transfrontier şi în consecinŃă dacă alarmarea
internaŃională este necesară.
La nivelul bazinului Dunării, funcŃionează Sistemul de Avertizare în caz de Accidente (Accident

Emergency Warning System - AEWS), care are ca obiectiv general creşterea siguranŃei şi
protecŃia mediului în cazul unei poluări accidentale prin furnizarea rapidă de informaŃii Ńărilor
riverane afectate. Acest sistem a început să opereze în 1997 şi funcŃionează, în prezent, în toate
Ńările dunărene. Acest sistem are următoarele scopuri:
• comunicarea informaŃiilor privind schimbările brusce în caracteristicile apei, cum ar fi de
exemplu cele cauzate de poluări accidentale sau de modificări neprognozabile ale nivelului apei
(nu se includ inundaŃiile);
• asigurarea unui sistem operativ de avertizare, transnaŃional şi naŃional, cuprinzând atât cursul
major al Dunării cât şi afluenŃii.
Sistemul AEWS este format din subsisteme similare organizate la nivelul Ńărilor riverane.
Fiecare din acestea sunt prevăzute cu un Centru Principal InternaŃional de Alarmare (PIAC) care
intră în structura reŃelei transnaŃionale de informare în caz de poluări sau situaŃii de urgenŃă. Fiecare
Centru de Alarmare are 3 unităŃi de bază:
• Unitatea de Comunicare, care primeşte şi trimite mesaje de avertizare (funcŃionează continuu);
• Unitatea de ExperŃi, care evaluează impactul transfrontalier posibil al unui accident;
• Unitatea de Decizie, care decide cu privire la avertizările internaŃionale.
Procedurile de operare ale Sistemului AEWS sunt descrise în Manualul InternaŃional de Operare,
care este tradus în limbile naŃionale ale Ńărilor din bazinul Dunării. Comunicarea se face prin
internet şi mesaje SMS, fiind o parte integrală al sistemului informatic al ICPDR (Danubis).
Unitatea de ExperŃi utilizează baza de date de substanŃe periculoase pentru a evalua posibilul impact
asupra mediului şi Modelul de Alarmare în bazinul Dunării pentru a evalua şi prognoza transferul
de poluanŃi în reŃeaua hidrografică.
Sistemul AEWS pentru Dunăre este activat în eventualitatea unui pericol de poluare transfrontalieră
a apei sau în cazurile în care nivelele concentraŃiilor poluanŃilor au fost depăşite. În prezent,
sistemul se ocupă doar cu poluările accidentale, dar este planificat a se extinde în viitor cu
activităŃile de avertizare în caz de inundaŃii şi cu alte fenomene periculoase (îngheŃ). Modul de
247
operare al sistemului AEWS a fost testat de multe ori pe parcursul diverselor alerte şi a arătat că,
Sistemul AEWS este capabil să transmită mesajele de avertizare în conformitate cu Manualul de
Operare.
În cazul poluărilor accidentale, probele de apă sunt prelevate şi analizate de laboratoarele

AdministraŃiei NaŃionale “Apele Române” de la nivelul DirecŃiilor de Ape şi de la nivelul
Sistemelor de Gospodărire a Apelor pe raza cărora s-a semnalat poluarea, precum şi de alte
laboratoare sub coordonarea sau subordonarea Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile (Ex.:
ICIM Bucureşti). După identificarea poluanŃilor, se monitorizează unda poluantă, analizându-se
indicatorii specifici până la normalizarea concentraŃiilor acestora în apele receptoare. De asemenea,
impactul poluărilor accidentale este măsurat, atât pe parcursul incidentului, cât şi după acesta, având
în vedere parametrii biologici sensibili la tipul de poluant. InformaŃiile privind tipul de poluant,
variaŃia concentraŃiilor în apele de suprafaŃă, impactul poluării asupra florei şi faunei acvatice sunt
transmise factorilor responsabili de la toate nivelele din Sistemul de Alarmare în caz de Poluări
Accidentale, care retransmit aceste informaŃii Ńărilor din aval (în caz de poluare transfrontieră),
folosinŃelor din aval (pentru restricŃionarea utilizării apei) şi pentru luarea celor mai eficiente măsuri
de combatere a poluării.
Un rol important în identificarea eventualelor fenomene de poluări accidentale îl are implementarea

Programului NaŃional DESWAT în bazinul hidrografic Mureş. Unul dintre obiectivele acestui
program este modernizarea sistemului de monitoring cantitativ şi calitativ al resurselor de apă din
România. Astfel, în cadrul acestui proiect se vor moderniza şi automatiza 109 staŃii pentru
măsurarea nivelului apei, precipitaŃiilor, temperatura apei şi aerului, 7 staŃii pentru calitatea apei
(pentru măsurarea pH, oxigenul dizolvat, potenŃial REDOX, conductivitate, turbiditate), 25
telepluviometre şi 84 de staŃii pentru măsurarea debitelor.
În relaŃiile bilaterale cu Ńările vecine sunt în vigoare Acorduri în domeniul gospodăririi apelor în
context transfrontalier prin care este reglementat metodologic cadrul de acŃiuni şi activităŃi specifice
ce se derulează pentru prevenirea, limitarea poluărilor accidentale şi eliminarea efectelor poluărilor
accidentale deja produse, precum şi pentru sistarea lor.
Astfel, în relaŃia cu Ungaria, cadrul comun este constituit de prevederile cuprinse în:
- “Acordul dintre Guvernul Republicii Ungare şi Guvernul României privind colaborarea
pentru protecŃia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră” semnat la Budapesta la 15 septembrie
2003;
- “Regulamentul privind procedura de urmat în cazul poluărilor accidentale periculoase care
nu se mai pot evita”.
Actualmente, regulamentul din relaŃiile bilaterale cu Ungaria este în proces de negociere în vederea
actualizării şi armonizării acestora cu prevederile apărute la nivel european. Aceste activităŃi se
desfăşoara cu ocazia întâlnirilor periodice ale Subcomisiei de calitatea apelor în relaŃia cu Ungaria
şi a Grupei de lucru pentru problemele râului Tisa, în relaŃia cu Ucraina.
În cadrul subcomisiei de calitate Româno – Ungare, se stabilesc, printr-un regulament specific

principiile şi modul de acŃiune detaliat pentru cazurile în care au loc poluări accidentale, cu efecte
transfrontaliere. Se stabileşte modul în care se acŃionează pentru schimbul de informaŃii legat de
calitatea apelor transfrontaliere.
Schimbul de informaŃii se face prin completarea, după caz, a formularelor folosite în cadrul
Centrelor InternaŃionale de Alarmare în caz de Poluări Accidentale la Dunăre.
248
9.9 Măsuri pentru corpurile de apă care riscă să nu atingă obiectivele de mediu.
Măsuri suplimentare pentru atingerea obiectivelor de mediu
O cerinŃă esenŃială a DCA este stabilirea obiectivelor de calitate pentru toate corpurile de apă (Art.
4) şi implicit dezvoltarea de programe de măsuri pentru atingerea acestor obiective (Art. 11).
măsurile de bază şi măsurile suplimentare, componente ale programului de măsuri, au fost
prezentate detaliat la începutul capitolului 9.
Pentru atingerea obiectivelor de mediu prevăzute de DCA s-au luat în considerare două scenarii şi
anume:
Scenariul de bază ce presupune luarea de măsuri pentru implementarea Directivelor
europene din domeniul calităŃii apei în conformitate cu prevederile acestora;
Scenariul optim ce presupune măsuri suplimentare faŃă de scenariul de bază pentru
atingerea în 2015 a stării bune/a potenŃialului ecologic bun al apelor în conformitate cu prevederile
DCA.
Fig. 9.12 Scenarii pentru atingerea obiectivelor de mediu
În capitolul 3.4 s-au analizat presiunile semnificative din bazinul hidrografic Mureş iar în capitolul
3.5 s-a evaluat impactul antropic asupra corpurilor de apă şi riscul neatingerii obiectivelor de mediu
datorită:
• poluării cu substanŃe organice;
• poluării cu nutrienti;
• poluării cu substanŃe periculoase;
• presiunilor hidromorfologice.
Măsurile de bază pentru reducerea poluării cu substanŃe organice, a poluării cu nutrienŃi şi a poluării
cu substanŃe periculoase au fost prezentate în subcapitolele 9.1, 9.5 şi 9.7.
O etapă importantă este corelarea rezultatelor analizei presiune – impact cu rezultatele analizei
economice a utilizării apei pe baza scenariilor de dezvoltare până în anul 2015, în vederea stabilirii
unui program de măsuri coerent şi integrat, pentru corpurile de apă care riscă să nu îndeplinească
obiectivele de mediu.
În această etapă s-au elaborat scenarii de prognoză a calităŃii apelor pentru anul 2015 în vederea
stabilirii impactului cantitativ al măsurilor de baza ce se vor implementa, utilizând modelarea
matematică pentru azot şi fosfor şi substanŃe organice. Scenariul optim ce presupune aplicarea
măsurilor suplimentare faŃă de scenariul de bază a fost abordat din punctul de vedere al atingerii
249
limitelor cl0aselor de calitate aferente stării bune a corpurilor de apă pentru nutrienŃi şi substanŃe
organice.
• Măsuri necesare pentru reducerea efectului presiunilor hidromorfologice
În vederea reducerii efectelor presiunilor hidromorfologice asupra corpurilor de apă şi asupra

mediului în general, legislaŃia românescă în domeniu prevede o serie de măsuri ce se regăsesc în
reglementări specifice; dintre aceste măsuri menŃionăm următoarele:
- Aplicarea prevederilor din Normativul Tehnic al Lucrărilor Hidrotehnice 1215/2008 al OM
1163/2007;
- Aplicarea prevederilor din HG 1854/2005 pentru aprobarea Strategiei naŃionale de management
al riscului la inundaŃii;
- Respectarea prevederilor din autorizaŃia de gospodărire a apelor pentru toate tipurile de lucrări
(inclusiv balastiere);
- Respectarea prevederilor actelor de reglementare emise de autorităŃile competente din domeniul
protecŃiei mediului.
- Respectarea prevederilor din regulamentul de exploatare a lacului de acumulare, pentru
asigurarea debitului ecologic aval de lucrările hidrotehnice, debit necesar pentru menŃinerea
condiŃiilor de viaŃă pentru ecosistemele acvatice în aval de lacurile de acumulare.
În conformitate cu prevederile art. 64 alin (1), din Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările şi
completările ulterioare–deŃinătorii de lucrări hidrotehnice (prize, baraje şi lacurile de acumulare)
sunt obligaŃi să asigure în aval debitele necesare folosinŃelor, precum şi debitul necesar protecŃiei
ecosistemului acvatic (debit ecologic).
În etapa actuală, în elaborarea Planului de Management, pe baza studiilor disponibile realizate de

institutele de cercetare abilitate, s-a considerat debitul ecologic ca fiind minimul dintre Q95% (unde
Q95% este debitul mediu lunar minim anual cu asigurarea de 95%) şi 10%*Q (debitul mediu
multianual). În etapele următoare se vor realiza studii de aprofundare a acestei problematici pentru
o mai bună corelare între aspectele cantitative şi elementele biologice în funcŃie de răspunsul biotei
se va trece gradual la stabilirea valorilor optime de debit ecologic pentru fiecare situaŃie specifică.
În acest sens, pentru următoarea etapă este necesară realizarea unui normativ care să reglementeze
valorile debitului ecologic.
MenŃionăm că în prezent, debitul care trebuie asigurat în avalul lucrărilor hidrotehnice transversale
trebuie să respecte condiŃiile din actele de reglementare privind gospodărirea apelor, având în
vedere asigurarea funcŃionării ecosistemelor acvatice în aval de lucrarea hidrotehnică (debit
ecologic/salubru), precum şi asigurarea debitelor pentru celelalte folosinŃe de apă (debit de
servitute). Dacă în actele de reglementare din domeniul gospodăririi apelor este prevăzută
asigurarea unui debit mai mare decât valoarea minimă mai sus menŃionată a debitului ecologic, este
necesară menŃinerea valorilor autorizate.
În situaŃia în care autoritatea de gospodărire a apelor are în vedere o posibilă dezvoltare a

folosinŃelor în aval, implicit a conservării şi dezvoltării ecosistemelor acvatice, rezultată din
aplicarea Schemelor Directoare de Amenajare şi Management a Bazinelor Hidrografice, se poate
lua în considerare o creştere a acestui debit, Ńinând cont şi de aportul de bazin, pe baza unor studii
bine fundamentate şi de a căror rezultate se va Ńine cont în autorizaŃiile emise.
Asigurarea debitului minim necesar pentru menŃinerea condiŃiilor de viaŃă pe corpurile de apă din
avalul construcŃiilor hidrotehnice trebuie să aibă în vedere o strânsă corelare între măsurile de
reducere a presiunilor hidromorfologice aplicate în amonte de bararea transversală şi starea
250
ecologică determinată pe corpul de apă din aval. Asigurarea şi menŃinerea debitului ecologic va
trebui să Ńină cont totodată şi de fezabilitatea tehnică a măsurii aplicate.
DCA prevede măsuri pentru reducerea efectelor presiunilor hidromorfologice pentru corpurile de
apă care riscă să nu atingă obiectivele de mediu. În subcapitolul 6.3 s-a prezentat abordarea privind
desemnarea finală a corpurilor de apă puternic modificate pentru corpurile de apă care nu sunt în
stare ecologică bună datorită presiunilor hidromorfologice (testul de desemnare), cu un grad de
încredere de 100%, pentru corpurile de apă delimitate în subbazinele cu suprafaŃa mai mare de 1000
km2. În cadrul testului de desemnare s-au prezentat familii de măsuri (Tabelul 6.2) în vederea
atingerii stării bune/potenŃialului ecologic bun.
Analiza corpurilor de apă în vederea elaborării programului de măsuri pentru reducerea efectelor
presiunilor hidromorfologice se poate sintetiza funcŃie de două categorii - corpuri naturale şi corpuri
puternic modificate/artificiale după cum urmează:
1. Selectarea măsurilor de restaurare şi planificarea obiectivelor pentru corpurile de apă
naturale la risc să nu atingă starea ecologică bună (SEB) în 2015 sau un obiectiv mai puŃin
sever în 2021 sau 2027 (Fig. 9.13);
2. Selectarea măsurilor de atenuare a efectelor presiunilor hidromorfologice şi planificarea
obiectivelor pentru corpurile de apă puternic modificate şi artificiale pentru a atinge
potenŃialul ecologic bun - PEB sau un obiectiv mai puŃin sever decât PEB (Fig. 9.14).
Prin măsuri de restaurare se înŃeleg măsurile ce conduc la atingerea stării ecologice bune a
apei (SEB). Măsurile de atenuare a efectelor presiunilor hidromorfologice sunt măsurile ce nu
conduc corpul la atingerea stării ecologice bune (SEB) ci doar la atingerea potenŃialului ecologic
bun (PEB).
În continuare se va folosi noŃiunea de măsuri de renaturare prin care se înŃeleg atât măsurile de
restaurare cât şi cele de atenuare a efectelor presiunilor hidromorfologice.
Măsurile de renaturare a râurilor sunt în general reprezentate de următoarele tipuri/categorii:

• restaurarea habitatelor/elementelor peisajului natural;
• restaurarea proceselor naturale;
• măsuri specifice diverselor specii pentru creşterea biodiversităŃii.
251
Identificarea efectelor negative din punct de

vedere ecologic al alterărilor hidromorfologice
asupra SEB
Identificarea măsurilor pentru a restaura condiŃiile

necesare pentru atingerea SEB
Identificarea îmbunătăŃirilor ce pot

Aceste măsuri sunt tehnic fezabile şi nu au
NU fi făcute cu costuri
costuri disproporŃionate pentru a fi operaŃionale în
nedisproporŃionate şi anul când
2012?
pot fi operaŃionale
DA
Atingerea SEB în 2015 Atingerea SEB sau un obiectiv mai

puŃin sever în 2021 sau 2027
Fig. 9.13 Selectarea măsurilor de restaurare şi planificarea obiectivelor pentru corpurile de apă
naturale la risc să nu atingă starea ecologică bună (SEB) în 2015 datorită alterărilor
hidromorfologice
Identificarea efectelor negative din punct de

vedere ecologic al alterărilor
hidromorfologice
Selectarea măsurilor care conduc la

atingerea PEB, care nu au efecte semnificativ
negative asupra folosinŃelor de apă şi asupra
Identificarea îmbunătăŃirilor ce
Este fezabil din punct de vedere tehnic să se NU pot fi făcute cu costuri
implementeze aceste măsuri până în 2012 nedisproporŃionate şi anul
implicând costuri nedisproporŃionate
DA
Atingerea PEB sau un obiectiv
Atingerea PEB în 2015 mai putin sever decat PEB în
2021 sau 2027.
Fig. 9.14 Selectarea măsurilor de atenuare a efectelor presiunilor hidromorfologice şi planificarea

obiectivelor pentru corpurile de apă puternic modificate şi artificiale pentru a atinge potenŃialul
ecologic bun - PEB sau un obiectiv mai puŃin sever decât PEB
252
Măsurile de renaturare a elementelor naturale în cazul refacerii conectivităŃii longitudinale sunt

următoarele:
• îndepărtarea tuturor obstacolelor care barează cursurile de apă şi care nu sunt utilizate pentru un
anumit scop sau funcŃia pentru care au fost create a dispărut;
• realizarea unor pasaje de trecere a ihtiofaunei pentru lucrările de barare transversale a cursului
de apă.
Pasajele de trecere a ihtiofaunei se propun a fi realizate numai pe sectoarele cursurilor de apă în
care trăiesc specii migratoare.
Măsurile de renaturare a elementelor naturale pentru îmbunătăŃirea conectivităŃii laterale sunt

următoarele:
• restaurarea zonelor umede: foste bălŃi;
• restaurarea albiei: vaduri, bălŃi, nisip, pietriş, bolovăniş, meandre/braŃe secundare, renaturare
maluri;
• restaurarea reliefului din lunca inundabilă.
Pentru creşterea biodiversităŃii mediului acvatic este necesară pe lângă renaturarea elementelor
peisajului natural şi restaurarea proceselor naturale respectiv a unui regim hidrologic
corespunzător folosinŃelor şi speciilor acvatice şi a unei legături funcŃionale între râu şi lunca
inundabilă prin modificarea regimului de exploatare a sistemelor de gospodărire a apelor.
De asemenea, trebuie luate măsuri specifice funcŃie de tipul de specie. De exemplu:

• măsuri de realizare a unui pescuit raŃional;
• măsuri de repopulare în cazul unor specii în declin, etc.
Prin realizarea măsurilor de renaturare a râurilor, prezentate anterior, ecosistemele acvatice

antropizate evoluează de la starea actuală la o altă stare reprezentată de potenŃialul ecologic bun sau
la starea ecologică bună funcŃie de tipul corpului de apă.
În cazul în care nu se poate aprecia efectul măsurii asupra stării ecologice a apei sau este dificil de
găsit o soluŃie tehnică pentru o situaŃie concretă se pot propune studii de specialitate.
Corpurile de apă care nu vor atinge obiectivele de mediu până în 2015 vor fi subiectul unei
proceduri de justificare a excepŃiilor (amânarea termenului pentru atingerea obiectivelor peste 6 sau
12 ani sau adoptarea unor obiective mai puŃin severe – prevederile articolului 4.5 prezentate în
capitolul 10). Directiva Cadru Apă prevede revizuirea listei cu corpurile de apă puternic modificate
şi artificiale la fiecare 6 ani, la reactualizarea planului de management. Testul de desemnare al
corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale trebuie refăcut la fiecare 6 ani, acesta
depinzând de modificările sociale, economice şi de mediu. Aceste modificări depind la rândul
lor de dezvoltarea noilor tehnologii.
În acest plan de management s-a realizat o prima selecŃie a măsurilor (Tabelul 6.7), din cadrul
desemnării finale a corpurilor de apă puternic modificate (capitolul 6.3), în special pentru corpurile
de apă situate pe cursurile de apă cu specii de peşti migratori de medie şi lungă distanŃă (Anexa
9.17).
Pe râurile interioare se consideră că nu există soluŃie tehnic fezabilă privind amenajările

pentru migraŃia peştilor pentru barări transversale ale cursului de apă cu înălŃimea mai mare
de 15 m. MenŃionăm, că pe plan european în general au fost realizate amenajări pentru migraŃia
peştilor pentru barări cu înălŃimea de până la 15 m. În al doilea ciclu de planificare este posibil ca
acest prag să fie revizuit pentru barajele cu înălŃimi mai mari de 15 m, pe baza rezultatelor unor
studii de cercetare, studii de fezabilitate şi proiecte pilot; de altfel acestea constituie în prezent
propuneri de măsuri pentru acele baraje cu o înălŃime cuprinsă între 15 – 50 m.
253
În această etapă de elaborare a Planului de Management s-a avut în vedere, în general, o prioritizare
a măsurilor care să asigure în primul rând conectivitatea longitudinală în cazul barărilor transversale
mai mici de 15 m (considerate fezabile tehnic) pe cursurile de apă cu specii de peşti migratori. În
cazul în care rezultatele activităŃilor de monitoring au evidenŃiat prezenŃa unor specii de peşti
migratori, atât în amonte, cât şi în aval de barierele transversale (datorită existenŃei speciilor
migratoare şi pe afluenŃi), s-a considerat ca nu mai este necesară refacerea conectivităŃii
longitudinale.
łinând cont de aceste aspecte, în al doilea ciclu de planificare, odată cu creşterea confidenŃei în
evaluarea stării/potenŃialului ecologic, precum şi odată cu finalizarea studiilor de cercetare,
fezabilitate şi a studiilor pilot, se va reanaliza eficienŃa măsurilor implementate şi eventual se vor
propune alte măsuri care să asigure atingerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă afectate
de presiunile hidromorfologice.
O sinteză a testului de desemnare şi implicit a măsurilor de renaturare pentru corpurile care

riscă să nu atingă obiectivele de mediu datorită presiunilor hidromorfologice se prezintă în
Anexa 9.17 a, b, c). În Fig. 9.15 se prezintă locaŃia unde se vor realiza măsuri de asigurare a
conectivităŃii longitudinale din bazinul hidrografic Mureş.Astfel în bazinul hidrografic Mureş se
preconizează realizarea unui număr de 75 de măsuri al căror cost de investiŃie estimativ este de 27
mil. Euro. Responsabilitatea realizării măsurilor revine în mare parte DirecŃiei Apelor Mureş, dar şi
altor instituŃii ca Apa Prod Deva, Mechel Câmpia Turzii.
• Măsuri suplimentare pentru reducerea efectelor presiunilor în vederea îmbunătăŃirii stării

apelor
În situaŃia în care măsurile de bază implementate nu sunt suficiente pentru atingerea stării bune a
apelor, trebuie avută în vedere introducerea de măsuri suplimentare. Măsurile suplimentare sunt
acele măsuri desemnate şi implementate pe lângă măsurile de bază, în scopul realizării obiectivelor
stabilite. Se pot adopta de asemenea măsuri suplimentare ulterioare pentru creşterea gradului de
protecŃie sau îmbunătăŃirea apelor aflate sub incidenŃa DCA, inclusiv în implementarea acordurilor
internaŃionale importante la care se face referire în art. 1.
Pentru corpurile de apă care riscă să nu atingă obiectivele de mediu, respectiv corpurile de apă
stabilite la subcapitolul 3.5 şi obiectivele de mediu prezentate la Capitolul 7, se propun măsuri
suplimentare pentru presiunile punctiforme şi difuze aparŃinând activităŃilor industriale şi agricole,
dar şi aglomerărilor umane.
254
255
CombinaŃia optimă de măsuri de bază şi măsuri suplimentare selectată pe baza aplicării analizelor
cost-eficienŃă şi cost-beneficiu, conduce la stabilirea unui program de măsuri care să asigure
atingerea obiectivele de mediu, respectiv la care pot fi aplicate excepŃiile de la obiectivele de mediu
conform Art. 4.4 – Art. 4.7 ale DCA. Aceste excepŃii se prezintă detaliat în Capitolul 10.
Starea corpului de apă
Măsuri suplimentare
Măsuri de bază
Corpuri / Grup corpuri de apă

Fig. 9.16 CombinaŃia măsurilor de bază şi suplimentare din cadrul programului de măsuri
Există o delimitare între măsuri şi instrumente. Termenul de “măsură” se referă la o aplicaŃie

tehnică concretă care tinde să aibă un efect local, cum ar fi o aplicaŃie structurală, pe când
instrumentele sunt de natură administrativă, economică sau consultativă. Instrumentele servesc la
susŃinerea implementării măsurilor (care tind să aibă un caracter mai tehnic) prin stimularea
schimbării comportamentului principalilor factori implicaŃi. O consecinŃă a acestui fapt este că
instrumentele sunt aplicabile pe termen lung, au un efect mai larg comparativ cu măsurile şi
necesită o coordonare la un înalt nivel administrativ. Totuşi, atât măsurile cât şi instrumentele
trebuie văzute ca ‘’măsuri’’ în concepŃia Articolului 11 din DCA. Instrumentele pot fi înglobate în
grupul de măsuri suplimentare.
Pentru a realiza o prognoză a calităŃii apelor la nivel de bazin/spaŃiu hidrografic pentru anul 2015, s-
a utilizat modelarea matematică cu ajutorul a două modele de calitate a apei (modelele WaQ şi
QUAL 2K). Modelul WaQ s-a aplicat pentru toate corpurile de apă la nivel de subbazine, iar
modelul QUAL2K numai pe corpurile la risc din punct de vedere al substanŃelor organice.
Modelul WaQ (Water Quality) prognozează calitatea apei din punct de vedere al nutrienŃilor (azot
total şi fosfor total). Se aplică ecuaŃia de bilanŃ de încărcări (emisii şi imisii) luând în considerare
sursele de poluare punctuale, difuze cât şi fondul natural. Rezultatele aplicării modelării calităŃii în
anul 2015 constituie instrumente de evaluare a impactului măsurilor de bază, precum şi instrumente
de selectare a priorităŃilor în luarea măsurilor suplimentare de reducere a poluării.
Modelul QUAL 2K (A Modelling Framework for Simulating River and Stream Water Quality) se
aplică pentru prognoza calităŃii apelor din punct de vedere al poluării cu substanŃe organice, precum
şi al poluării cu alŃi poluanŃi.
Categoriile de măsuri suplimentare propuse de AdministraŃia NaŃională “Apele Române” pentru

diminuarea efectelor presiunilor din activităŃile umane în vederea îmbunătăŃirii stării apelor,
respectiv a reducerii poluării cu substanŃe organice, nutrienŃi şi substanŃe periculoase şi aplicabile
activităŃilor economice (industriale şi agricole) şi aglomerărilor umane, sunt prezentate pe familii de
măsuri în Anexa 9.18 şi Anexa 9.20. De asemenea, sunt prezentate şi estimări de costuri unitare
specifice pentru evaluarea cheltuielilor de investiŃii şi operare a măsurilor suplimentare propuse.
256
În categoria instrumentelor de aplicare / sprijinire a programelor de măsuri se regăsesc:

• Taxe/subvenŃii.
- taxa pe pescuit;
- subvenŃii acordate pentru dezvoltare agriculturii ecologice/organice;
- subvenŃii/plăŃi pentru aplicarea Programului NaŃional de Dezvoltare Rural, în special pentru
implementarea Axei prioritare 2 şi pentru implementarea DCA şi Natura 2000 (Art. 38 al
Regulamentului 1698/2005).
Implementarea măsurilor necesare a fi luate de către fermieri pentru atingerea obiectivelor
DCA pot fi finanŃate prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) în
conformitate cu Regulamentul nr. 1698/2005 al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare
rurală. Acest sprijin are la bază Programul NaŃional de Dezvoltare Rurală care acoperă o perioadă
de 7 ani (1 ianuarie 2007 – 31 decembrie 2013) şi care conŃine axele şi măsurile propuse pentru
fiecare axă, precum şi un plan de finanŃare.
Măsurile din cadrul Axei 2 vizează menŃinerea şi îmbunătăŃirea calităŃii mediului rural din spaŃiul
rural prin promovarea unui management durabil atât al suprafeŃelor agricole cât şi al celor
forestiere. Unul dintre scopurile sprijinului prevăzut pentru Axa 2 şi care are relevanŃă în acest
context este de a acorda sprijin financiar agricultorilor şi proprietarilor de pădure pentru prestarea
de servicii de protecŃie a mediului pentru conservarea şi protejarea florei şi faunei sălbatice, apei şi
solului - conform priorităŃilor de mediu ale UE referitoare la agricultura şi silvicultură – şi de a
menŃine sistemele agricole de tip HNV (high natural value - cu valoare naturală înaltă), susŃine
Natura 2000, îndeplini obligaŃiile prevăzute de DCA şi Directiva NitraŃi şi de a atenua efectele
schimbărilor climatice.
În Axa 2 sunt incluse o serie de măsuri care pot contribui la reducerea riscului poluării apelor (de
ex. cerinŃele de agro-mediu referitoare la eliminarea completă a utilizării îngrăşămintelor chimice,
aplicarea practicilor de agricultură ecologică precum şi a practicilor de prevenire a infiltrării
nitraŃilor în sol prin promovarea culturilor verzi) şi la atingerea obiectivelor DCA. Pe lângă aceste
acŃiuni din Axa 2 mai există şi alte intervenŃii, sprijinite atât prin Axa 1, cat şi prin Axa 3, care vor
aduce un aport important protecŃiei resurselor apelor (de ex. sprijinul acordat prin Axa 1 pentru
respectarea normelor Directivei NitraŃi şi sprijinul din Axa 3, privind sistemele de canalizare.
Axa 2 a PNDR are o valoare totală de aproximativ 2,3 miliarde Euro, din care 82% reprezintă
aportul FEADR.
În continuare se prezintă câteva măsuri de dezvoltare rurală legate de managementul apei: investiŃii
(sisteme de stocare a gunoiului de grajd), instruiri pentru fermieri, realizarea şi menŃinerea zonelor
tampon de-alungul apelor, realizarea şi menŃinerea zonelor de protecŃie pentru captările de apă,
menŃinerea terenurilor necultivate, conversia terenurilor arabile în păşuni, restaurarea şi întreŃinetrea
zonelor umede, conservarea solului (reducerea arăturilor, acoperirea terenurilor, etc), reducerea
utilizării fertilizanŃilor şi a pesticidelor, aplicarea agriculturii organice care pot fi susŃinute prin
FEADR.
Articolul 38 al Regulamentului 1698/2005 prevede suport ce se acorda utilizatorilor, anual şi pe

hectar de suprafaŃă agricolă utilizată, pentru a compensa în zonele în cauză costurile suportate şi
pierderea de venituri generate de dezavantajele rezultate în urma punerii în aplicare a Directivelor
79/409/CEE, 92/43/CEE (Directivele pentru reŃeaua Natura 2000) şi 2000/60/CE (DCA).
Regulile de implementare ale articolului 38 al Regulamentului nr. 1698/2005 elaborate la nivel

european vor fi adoptate până la sfârşitul anului 2009. Se specifică faptul că utilizarea acestui articol
257
în programul de dezvoltare rurală cere ca programul de măsuri al Planului de Management să fie

stabilit. De asemenea, propunerea de suport este de 500 Euro/ha pentru primii 5 ani şi 200 de
Euro/ha pentru următorii ani. Se precizează că odată cu prevederea sprijinului măsurile devin
obligatorii.
Întrucât în PNDR nu este prevăzută o alocaŃie financiară pentru aplicarea acestui Articol este puŃin
probabil ca acest sprijin să se acorde până în 2013. În cazul în care acest sprijin se va acorda până în
2013, se vor identifica zonele/subbazinele pentru care este necesar a se implementa măsurile
specifice, putându-se chiar realiza un addendum la programul de măsuri, dacă este necesar.
Aplicarea măsurilor Art. 38 trebuie să aibă în vedere, de asemenea o negociere între autorităŃile de
gospodărirea apelor şi fermieri şi autorităŃile pentru agricultura şi dezvoltare rurală, având în vedere
acceptanta acestor măsuri.
La nivelul bazinului hidrografic Mureş nu sunt necesare măsuri suplimentare pentru activităŃile
agricole pentru atingerea obiectivelor corpurilor de apă.
Aranjamente de cooperare
- ex.: Crearea unor structuri eficiente de cooperare între fermieri şi companiile de apă
- Instrumentul reprezintă o posibilitate multiplă de posibile cooperări între diferiŃi actori la
diferite nivele (ex. SubvenŃii locale – producător agricol, caz de secetă)
- ConsultanŃă, studii
- ex: ConsultanŃa pentru fermieri, studii de cercetare ştiinŃifică şi studii de proiectare tehnică
Un exemplu pentru reducerea presiunilor de la aglomerările umane în ceea ce priveşte poluarea cu
nutrienti este măsura suplimentară care poate fi promovată, fie prin legislaŃie, fie prin acorduri
voluntare, de introducere şi comercializare pe piaŃa de profil a detergenŃilor fără conŃinut de fosfaŃi.
Această măsură privind utilizarea detergenŃilor fără fosfaŃi este amplu dezbătută la nivelul Uniunii
Europene, şi în special la nivelul Districtului InternaŃional al Dunării, unde câteva Ńări au
implementat-o cu succes printr-o abordare legislativă la nivel naŃional. De asemenea, la nivel
european există preocupări privind promovarea unei Directive Europene pentru reglementarea
utilizării detergenŃilor fără fosfaŃi.
În România nu au existat angajamente voluntare care să se refere la reducerea conŃinutului de

fosfaŃi din detergenŃi. În anul 2008, Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile a iniŃiat câteva
întâlniri cu AsociaŃia Producătorilor de DetergenŃi şi Cosmetice (RUCODEM), precum şi cu
principalii producători de detergenŃi din România, în vederea realizării unui acord voluntar pentru
producerea şi comercializarea detergenŃilor fără fosfaŃi. DiscuŃiile vor continua până la realizarea
unui acord pe baze voluntare, având în vedere şi faptul că la nivelul Districtului InternaŃional al
Dunării, Comisia InternaŃională pentru ProtecŃia Fluviului Dunărea a agreat împreună cu statele
semnatare reducerea conŃinutului de fosfaŃi din detergenŃii de spălare comercializaŃi cu 90% până în
anul 2013 (Resolution of the 10th ICPDR Ordinary Meeting, December 2008).
În vederea realizării efective a unui acord voluntar cu producătorii şi importatorii de detergenŃi sunt
necesare eforturi pentru intensificarea conştientizării producătorilor de detergenŃi privind beneficiile
asupra mediului, pentru îmbunătăŃirea comunicării dintre factorii de decizie şi sectorul privat,
precum şi acŃiuni pentru acordarea unor facilitaŃi de promovare pentru companiile producătoare.
Pentru buna implementare a prevederilor Directivelor 79/409/CEE şi 92/43/CEE sunt necesare

măsuri suplimentare în domeniile:
• conservarea habitatelor dependente de apă;
• conservarea speciilor dependente de apă;
• utilizarea durabilă a resurselor;
258
• management şi administraŃie.
Aceste măsuri sunt necesare pentru reducerea presiunilor hidromorfologice, a efectelor schimbărilor
climatice, a fenomenului de eutrofizare în corpurile de apă precum şi protecŃia corpurilor de apă
subterane. În acelaşi timp este necesară o cunoaştere mai bună a situaŃiei pe teren privind distribuŃia
spaŃială a habitatelor şi speciilor. O altă categorie de măsuri sunt cele care contribuie la scăderea
riscului de diminuare a suprafeŃei habitatelor protejate şi riscului de diminuare a speciilor protejate
(de exemplu prin identificarea şi creşterea suprafeŃelor zonelor de reproducere). La nivel
administrativ este necesară coordonarea activităŃii instituŃiilor interesate şi diminuarea situaŃiilor
conflictuale între acestea.
În Anexa 9.21 sunt prezentate măsurile suplimentare necesare pentru buna conservare a habitatelor
şi speciilor dependente de apă. Aceste măsuri suplimentare au fost extrase din planurile de
management elaborate şi aprobate până în prezent pentru ariile naturale protejate, fiind introduse
doar acele măsuri care au legătură cu habitatele şi speciile direct dependente de apă.
Stabilirea combinaŃiei de măsuri de bază şi măsuri suplimentare se va realiza în cursul anului 2009,
după definitivarea sistemului de clasificare a stării apelor, a evaluării stării corpurilor de apă şi a
impactului combinaŃiei de măsuri asupra stării apelor.
Potrivit cerinŃelor Art. 14 al DCA, la stabilirea programului de măsuri trebuie asigurată informarea,
consultarea şi implicarea activă a factorilor interesaŃi în luarea deciziilor şi a factorilor interesaŃi în
domeniul gospodăririi apelor. În acest context, stabilirea finală a programului de măsuri, respectiv
adoptarea măsurilor suplimentare, se va realiza numai pe baza consultării şi implicării active a
acestora. Procesul se va desfăşura începând cu 1 ianuarie 2009 şi va dura 6 luni.
• Analiza cost-eficienŃă a măsurilor suplimentare grupate la scara subbazinală

Analiza cost-eficienŃă reprezintă o tehnică de evaluare care furnizează o prioritizare,
graduare a măsurilor suplimentare pe baza costului şi eficienŃei, ecologice unde celei mai
“cost-eficiente” măsuri i se atribuie gradul cel mai înalt (costul cel mai redus raportat la
efectul cel mai bun în plan ecologic).
Cadru general
Pe baza presiunilor de la nivelul corpurilor de apă, identificate în cadrul analizei de reevaluare a
riscului au fost selectate cele mai relevante măsuri suplimentare care în combinaŃie cu măsurile de
bază duc la atingerea stării bune a corpului de apă aflat la risc.
Analiza cost-eficienŃă realizată la scara subbazinului hidrografic exclusiv pentru măsurile
suplimentare are drept scop prioritizarea măsurilor suplimentare având gradul cel mai înalt de
eficienŃă în planul elementelor biologice de calitate.
În contextul abordării analizei cost-eficienŃă există o delimitare între măsuri şi instrumente.

Termenul de “măsură” se referă la o aplicaŃie tehnică concretă care tinde să aibă un efect local, cum
ar fi o aplicaŃie structurală, pe când instrumentele sunt de natură administrativă, economică sau
consultativă. Instrumentele servesc la susŃinerea implementării măsurilor (care tind să aibă un
caracter mai tehnic) prin stimularea schimbării comportamentului principalilor factori implicaŃi. O
consecinŃă a acestui fapt este că instrumentele sunt aplicabile pe termen lung, au un efect mai larg
comparativ cu măsurile şi necesită o coordonare la un înalt nivel administrativ. Totuşi, atât măsurile
cât şi instrumentele trebuie văzute ca ‘’măsuri’’ în concepŃia Articolului 11 din DCA.
Instrumentele pot fi înglobate în grupul de măsuri suplimentare.
259
Prioritizarea celor mai “cost-eficiente” măsuri în scopul atingerii stării bune este realizată pentru
corpurile de apă de suprafaŃă. Problematicile apelor subterane sunt parŃial acoperite de o serie de
măsuri şi instrumente care pot fi aplicate atât pentru apele de suprafaŃă cât şi pentru cele subterane,
spre exemplu cele localizate în zone cu poluare difuză.
Abordare
Analiza cost-eficienŃă este realizată într-o succesiune de 5 etape, astfel:
Etapa 1: Selectarea sistemului de măsuri suplimentare pe baza presiunilor identificate

Analiza cost-eficienŃă realizată la scara subbazinului hidrografic are în vedere măsurile
suplimentare la nivelul corpurilor de apă din cadrul subbazinului care riscă să nu atingă obiectivele
până în 2015, datorită presiunilor semnificative. În ipoteza analizată măsurile suplimentare propuse
conduc în totalitate la atingerea stării/potenŃialului bun prin realizarea reducerii poluanŃilor
(conform modelărilor WAQ, QUAL 2K, balanŃa masică)
Etapa 2: Clasificarea efectului măsurilor suplimentare în planul elementelor biologice de

calitate
Pentru evaluarea eficienŃei în plan ecologic a măsurilor suplimentare au fost luaŃi în calcul
principalele grupuri de indicatori definite în Anexa V a DCA (FP–fitoplancton, FB/MF -
fitobentos/macrofite, MZB – macronevertebrate, P- peşti ihtiofauna).
Etapa 3: Evaluarea efectulului măsurilor suplimentare aferente presiunilor de poluare cu

nutrienŃi, substanŃe organice şi substanŃe prioritar-periculoase din surse punctiforme şi
difuze, precum şi a măsurilor aferente alterărilor hidromorfologice.
Efectele au fost evaluate în conformitate cu Anexa 1 “Efectul măsurilor suplimentare aferente
presiunilor de poluare cu nutrienŃi, substanŃe organice şi substanŃe prioritar-periculoase din surse
punctiforme şi difuze” clasificate în funcŃie de sursa de presiune/presiune/măsură şi Anexa 2
“Evaluarea efectelor măsurilor propuse pentru CAPM în cazul elementelor biologice
reprezentative” la “Elementele metodologice privind evaluarea analizei cost-eficienŃă”.
Etapa 4: Prioritizarea măsurilor în baza raportului "cost-eficienŃă"

łinând cont de valoarea de capital (valoarea investiŃiei), de costurile de operare şi întreŃinere, de
efectul măsurilor suplimentare în planul elementelor biologice de calitate, măsurile suplimentare au
fost prioritizate.
Evaluarea costurilor aferentă măsurilor suplimentare a Ńinut cont de evaluarea costurilor directe (la
modul cantitativ) precum şi de evaluarea costurilor indirecte (estimate calitativ)
Etapa 5: Analiza măsurilor suplimentare la nivelul subbazinului hidrografic din punct de

vedere al atingerii obiectivelor
Scopul acestei etape a fost:
- de a veni cu un raport logic care să arate cu care investiŃie şi pe ce perioadă obiectivele de
mediu pot fi atinse;
- de a descrie un criteriu de prioritizare şi analiză a posibilităŃii de implementare a măsurilor.
Identificarea unei singure şi optime soluŃii s-a dovedit dificilă, pentru că unele costuri şi
probabilitatea atingerii Ńintei pot fi doar evaluate calitativ.
A fost realizată o analiză a măsurilor suplimentare prioritizate în baza criteriului “cost – eficienŃă
din punct de vedere al probabilităŃii de implementare a măsurilor în 2012 şi al impactului acestora
în plan indirect, tradus prin evaluarea calitativă a costurilor indirecte.
260
Astfel la nivelul DirecŃiei de Ape Mureş măsurile suplimentare necesare atingerii obiectivelor de
mediu au fost grupate la scara a 4 subbazine hidrografice (Mureşul Superior, Arieş, Certej,
Târnave).
Analiza la scara fiecărui bazin hidrografic este prezentată în Anexa 9.22 “Analiza cost-eficienŃă a
măsurilor suplimentare grupate la scara subbazinală”.
În Anexa 9.23 se prezintă măsurile suplimentare şi instrumentele aplicate la nivelul corpurilor de

apă, pentru diminuarea efectelor poluanŃilor în vederea îmbunătăŃirii stării apelor din subbazinele
hidrografice Mureş
La nivelul bazinului hidrografic Mureş au fost identificate un număr total de 10 măsuri suplimentare
şi 70 instrumente suport, în scopul atingerii stării bune / potenŃialului ecologic bun ale corpurilor de
apă. Costul total necesar realizării măsurilor suplimentare şi aplicării instrumentelor suport de
realizare a acestora se ridică la 27,7 mil. Euro.
261
Tabelul 9.11 Planificarea costurilor totale pentru implementarea programului de măsuri în bazinul hidrografic MUREŞ
Costul măsurilor de bază (mil. Costul total al măsurilor (mil.

Costul măsurilor suplimentare (mil. Euro)
Euro) Euro)
Categoria
de presiune
2010 2015 2021 2010 2015 2021 2027 2010 2015 2021 2027
Aglomerări 340,5 808,3 220,2 9,6 340,5 808,3 229,8
Industrie 25,4 7,2 14,6 25,4 7,2 14,6
Agricultură 0,6 148,0 0,6 148,0
Hidrologie 18,1 18,1
Morfologie 0,01 0,01
Alte - - - - - - - - - - -
Total 366,5 963,5 234,8 27,7 366,5 963,5 262,5
262
PMBH MUREŞ –
*
* *
În Tabelul 9.11 în care se prezintă planificarea în perioada 2010 - 2027 a costurilor totale ale
măsurilor de bază şi măsurilor suplimentare pentru implementarea programului de măsuri în bazinul
hidrografic Mureş se observă că 94% din alocarea finanaciară revine măsurilor aplicate pentru
aglomerările umane (obs.: categoria de presiune predominantă la costuri), respectiv finanŃării
măsurilor pentru asigurarea serviciilor de apă pentru populaŃie. Acest efort financiar se
concretizează, aşa cum reiese din Fig. 9.17, printr-un cost de 786 euro/locuitor. Perioada în care se
vor realiza cele mai mari investiŃii este 2010-2015 cu o valoare planificată de 1330 mil. Euro.
Cost per capita (Euro/loc)

Total 786 euro/loc
680.2
700.0
Aglomerari
600.0
Industrie
500.0
Agricultura
400.0
Hidrologie
300.0
Morfologie
200.0 73.3
23.3 8.9 0.0
100.0
0.0
Aglomerari Industrie AgriculturaHidrologieMorfologie
Categoria de presiune
Fig. 9.17 Alocarea per capita a costurilor totale pentru implementarea programului de măsuri în
Măsurile de bază şi suplimentare stabilite în acest prim ciclu de planificare vor fi reanalizate în anul
2012, având în vedere identificarea stadiului operaŃional al acestora, îmbunătăŃirea evaluării
efectelor măsurilor asupra stării corpurilor de apă, precum şi pe baza dezvoltării de noi instrumente
tehnice pentru modelarea substanŃelor organice şi substanŃelor prioritar-periculoase. De asemenea,
continuarea şi dezvoltarea activităŃilor de monitoring integrat al calităŃii apelor vor contribui la
clarificarea aportului şi impactului surselor de poluare asupra stării corpurilor de apă.
263
PMBH MUREŞ –
264
PMBH MUREŞ – CAP. 10 EXCEPłII DE LA OBIECTIVELE DE MEDIU
CAP. 10 EXCEPłII DE LA OBIECTIVELE DE MEDIU

10.1 Analiza cost-beneficiu şi analiza de disproporŃionalitate
10.1.1 Analiza cost-beneficiu
Analiza cost beneficiu (ACB) are drept scop determinarea beneficiului net al unui program de
măsuri aplicabil la o anumită scară (corp de apă/subbazin/bazin/naŃional)
Analiza cost-beneficiu (ACB) are ca rezultat final justificarea aplicării excepŃilor de la

obiectivele de mediu (respectiv aplicarea Art.4.4 şi Art. 4.5 ale DCA).
În cadrul analizei cost-beneficiu se vor investiga costurile şi beneficiile programului de măsuri, din
perspectiva beneficiului adus mediului. SemnificaŃia acestui lucru este că nu sunt avute în vedere
doar costurile şi beneficiile măsurilor în directă corelaŃie cu mediul ci şi toate efectele indirecte
posibile care se pot manifesta asupra altor sectoare sau asupra mediului.
Abordare
Analiza cost-beneficiu (ACB) a fost luată în considerare când toate măsurile de bază şi suplimentare
necesare pentru atingerea stării ecologice au fost identificate şi cuantificate.
ACB a fost aplicată numai măsurilor suplimentare în procesul de justificare al excepŃiilor.
Analiza cost-beneficiu este realizată într-o succesiune de 4 etape, astfel:

Etapa 1. Definirea scării de evaluare:
Scara de analiză: subbazinul hidrografic
Etapa 2. Prescreening-ul măsurilor suplimentare

Se bazează pe rezultatele Analizei cost-eficienŃă care a realizat o prioritizare a măsurilor
suplimentare în baza criteriului „cost – eficienŃă”
Etapa 3. Evaluarea Costurilor şi Beneficiilor

Evaluarea costurilor directe, financiare (de investiŃie, operare şi întreŃinere) – la modul cantitativ,
precum şi costurilor indirecte – la modul calitativ), a fost realizată în cadrul Analizei cost-eficienŃă.
Evaluarea beneficiului are ca punct de plecare măsurile suplimentare aferente presiunilor poluare
cu nutrienŃi, substanŃe organice şi substanŃe prioritar-periculoase din surse punctiforme şi difuze,
precum şi măsurile aferente presiunilor hidromorfologice care au fost grupate şi prioritizate la
scară subbazinală în analiza cost-eficienŃă şi pentru care au fost identificate de asemeni costurile.
Aceste măsuri au fost transpuse într-o fişă de evaluare a beneficiului de mediu în scopul evaluării,
în prezent, la modul calitativ a beneficiului în subbazinul respectiv pentru o serie de indicatori
selectaŃi ca fiind cei mai relevanŃi. InformaŃii detaliate privind evaluarea beneficiului sunt
prezentate în Anexa 10.1 Fişe de evaluare beneficii de mediu.
Etapa 4 Compararea costurilor şi beneficiilor

Include:
- comparaŃia costurilor şi beneficiilor pentru toate măsurile suplimentare identificate în cadrul
analizei cost-eficienŃă
- evaluarea globală a raportului cost-beneficiu Ńinând cont şi de beneficiul monetar estimat
InformaŃii privind compararea costurilor şi beneficiului sunt prezentate în Anexa 10.2 Analiza
comparativă cost beneficiu.
265
10.1.2 Analiza de disproporŃionalitate

Analiza de disproporŃionalitate, respectiv în ce proporŃie costul total (de capital şi indirect) va fi
considerat disproporŃionat a fost realizată din punct de vedere al beneficiului (raport cost-beneficiu)
şi al susŃinerii financiare.
Abordarea analizei de disproporŃionalitate este bazată pe rapoarte de cercetare, prezentări şi

schimburi informaŃionale şi Ńine cont de 2 aspecte:
- beneficiul (de mediu şi monetar) adus de măsurile suplimentare
- susŃinerea financiară a măsurii
Astfel:
Costurile disproporŃionate sunt acele costuri care depăşesc beneficiile de mediu şi monetare
realizate prin atingerea “stării bune” a corpurilor de apă (sau posibil, dacă costurile depăşesc
beneficiile printr-o marjă de siguranŃă- prag) şi/sau dacă costurile nu sunt suportabile financiar.
Analiza de disproporŃionalitate a fost abordată în 2 etape, astfel:

- ProporŃionalitatea costurilor a fost evaluată prin compararea costurilor şi beneficiilor plecând de la
rezultatele Analizei cost-beneficiu;
- ProporŃionalitatea costurilor a fost evaluată proporŃional cu nivelul curent al cheltuielilor folosind
criteriul excedentului de la bugetul statului.
Scara de analiză este cea a subbazinului hidrografic similar analizei cost eficienŃă
Astfel:
Măsurile suplimentare aferente alterărilor hidromorfologice şi surselor agricole vor fi analizate la
scară naŃională prin prisma excedentului bugetar de la bugetul de stat.
- costul măsurilor suplimentare aferente alterărilor hidromorfologice va fi raportat la cota bugetară
alocată lucrărilor de investiŃii în domeniul lucrărilor gospodăririi apelor incluzând aici şi lucrările de
reconstrucŃie ecologică;
- costul măsurilor suplimentare aferente surselor agricole va fi raportat la principalul indicator
macroeconomic aferent agriculturii (Valoarea Adăugată Brută)
Analiza de disproporŃionalitate a măsurilor suplimentare este prezentată în Anexa 10.3 Analiza de

disproporŃionalitate a măsurilor suplimentare.
10.2 Stabilirea excepŃiilor de la obiectivele de mediu

10.2.1 Principii generale privind exceŃiile de la obiectivele de mediu
În situaŃiile în care nu este posibilă atingerea obiectivelor de mediu prevăzute în Cap. 7, se pot
aplica excepŃii de la obiectivele de mediu în condiŃiile prevăzute de Art. 4(4),(5), (6) şi (7) ale
DCA.
ExcepŃiile* de la obiectivele de mediu sunt parte integrantă a obiectivelor de mediu şi a

procesului de planificare în domeniul gospodăririi calitative a apelor.
Procesul de stabilire al excepŃiilor şi implicit al obiectivelor de mediu este un proces dinamic şi

iterativ ce va fi dezvoltat şi îmbunătăŃit în următoarele cicluri de planificare, pe baza rezultatelor din
actualul Plan de Management Bazinal.
Procesul de stabilire al obiectivelor de mediu şi al excepŃiilor s-a realizat la nivel de corp de apă,
fiind mecanismul de prioritizare al acŃiunilor şi al programelor de măsuri, deoarece nu toate
266
”problemele” referitoare la corpurile de apă pot fi abordate şi toate obiectivele de mediu să fie
atinse în cadrul actualului plan de management.
ExcepŃiile de la obiectivele de mediu aplicabile corpurilor de apă din Planul de Management se

clasifică în următoarele categorii (tipuri):
• 1. prelungirea termenului de atingere al “stării bune”, care poate fi maximum de 2 ori
x 6 ani, adică starea bună trebuie atinsă cel mai târziu până în 2027 (Art. 4(4);
• 2. atingerea unor “obiective de mediu mai puŃin severe” în anumite condiŃii (Art. 4 (5);
• 3. deteriorarea temporară a stării corpurilor de apă în cazul existenŃei unor cauze
naturale sau “forŃă majoră” (Art. 4 (6);
• 4. noi modificări ale caracteristicilor fizice ale unui corp de apă de suprafaŃă,
modificări ale nivelului apei corpurilor de apă subterană, sau deteriorarea stării unui
corp de apă de suprafaŃă (inclusiv de la starea foarte bună la starea bună) ca rezultat
al noilor activităŃi durabile umane de dezvoltare (Art. 4 (7).
InformaŃii detaliate privind excepŃiile de la obiectivele de mediu şi condiŃiile de aplicare ale
excepŃiilor sunt prezentate în Anexa 10.4.
Tuturor categoriilor de excepŃii identificate în Planurile Bazinale le sunt aplicabile două principii
(Art. 4. (8), (9)):
• excepŃiile care se aplică unui corp de apă nu trebuie să excludă sau să afecteze/compromită
permanent atingerea obiectivelor de mediu în alte corpuri de apă din cadrul aceluiaşi district
de bazin;
• aplicarea excepŃiilor să fie corelată cu implementarea altor reglementări legislative la nivel
comunitar; cel putin acelaşi grad de protecŃie trebuie atins prin aplicarea excepŃiilor ca şi cel
asigurat de către legislaŃia comunitară existentă.
10.2.2 Aplicarea excepŃiilor la nivelul corpurilor de apă

Din analiza reactualizată a presiunilor şi a stării/impactului, coroborată cu datele furnizate de
analiza de risc reactualizată şi de modelare, analiza cost-eficienŃă şi cost-beneficiu a rezultat că 114
corpuri de apă nu pot atinge starea bună până în 2015, fiind necesară stabilirea corpurilor de apă şi a
măsurilor care au prioritatea cea mai mare pentru atingerea obiectivelor de mediu până în 2015 şi a
corpurilor pentru care pot fi utilizate excepŃiile.
La nivelul b.h. Mureş, dintr-un număr total de 561 corpuri de apă, 448 corpuri de apă ating
obiectivele de mediu în 2015, pentru 114 corpuri de apă aplicându-se 117 excepŃii de la obiectivele
de mediu (Fig.10.1 şi Fig. 10.3).
Aplicarea excepŃiilor de la obiectivele de mediu s-a realizat pentru 45 corpuri de apă naturale şi
pentru 69 corpuri puternic modificate şi artificiale, în acest caz făcându-se referire la “potenŃialul
ecologic bun”.
Pentru fiecare corp de apă căruia i s-au stabilit excepŃii de la obiectivele de mediu, se prezintă
obiectivul alternativ preconizat (Anexa 10.5), precum şi justificările de aplicare ale excepŃiilor
(Anexa 10.6). În cazul corpurilor de apă care nu ating obiectivele de mediu în anul 2015 datorită
faptului că implementarea măsurilor de bază pentru aglomerări umane (prezentate în Anexele 9.2,
9.3, 9.11), activităŃile industriale (Anexele 9.7, 9.12, 9.13 şi 9.15) şi agricultură (Anexele 9.4, 9.5,
9.14) nu se realizează până la 22 decembrie 2012 (2013 în cazul Directivei 91/271), se stabilesc
excepŃii de tipul Art. 4.4 (prelungirea termenelor).
267
ExcepŃiile de tipul Art. 4.6 nu se regăsesc în actualul PMB, urmând a fi aplicate în următoarele
cicluri de planificare după ce evenimentele au avut loc, pentru a justifica de ce un obiectiv din
Planul de Management nu a fost atins.
Din analiza efectuată au rezultat următoarele:

• predomină excepŃii de tipul Art. 4.4 (prelungirea termenelor) care sunt aplicate la:
43 corpuri de apă ce nu ating obiectivele de mediu datorită faptului că implementarea
măsurilor de bază nu se realizează până la 22 decembrie 2012 (2013 în cazul
Directivei 91/271), atingerea obiectivelor de mediu urmând a se realiza după 2015;
8 corpuri de apă ce nu ating obiectivele de mediu datorită faptului că implementarea
măsurilor de bază şi a măsurilor suplimentare, nu se realizează până la 22
decembrie 2012 (2013 în cazul Directivei 91/271), atingerea obiectivelor de mediu
urmând a se realiza după 2015;
• excepŃii de tipul Art. 4.7 (în relaŃie cu proiectele viitoare de infrastructură) se aplică unui
singur corp de apă;
Dintre excepŃiile de tipul Art. 4.4 aplicate corpurilor de apă, 92,9% corpuri de apă nu ating
obiectivele de mediu în 2015 datorită fezabilităŃii tehnice şi 7,01% corpuri de apă nu ating
obiectivele de mediu în 2015 datorită costurilor disproporŃionate.
La nivelul b.h Mureş, numărul corpurilor de apă pentru care se aplică excepŃii va scădea în
următoarele cicluri de planificare astfel: în cel de al 2-lea ciclu de planificare numărul corpurilor cu
excepŃii va rămâne neschimbat şi anume 114 urmând ca în cadrul celui de al 3-lea ciclu de
planificare numărul corpurilor pe care se aplică excepŃii să ajungă la 5, aplicarea excepŃiilor urmând
a fi adaptată de fiecare dată (Fig. 10.2. – Fig. 10.5).
0.4%
0.5%
20.1%
79.0%
Stare foarte buna Stare buna Stare moderata Stare proasta
Fig. 10.2 Starea corpurilor de apă de suprafaŃă din bazinul hidrografic Mureş în anul 2007
268
269
0.5%
20.3%
79.2%
Stare foarte buna Stare buna Exceptii
Fig. 10.3 Obiectivele de mediu atinse şi excepŃii de la obiectivele de mediu aplicate corpurilor de
apă de suprafaŃă din bazinul hidrografic Mureş în anul 2015
1.1% 0.5%
98.4%
Stare foarte buna Stare buna Exceptii de la obiectivele de mediu
Fig. 10.4 Obiectivele de mediu atinse şi excepŃii de la obiectivele de mediu aplicate corpurilor de
apă de suprafaŃă din bazinul hidrografic Mureş în anul 2021
1%
99%
Stare foarte buna Stare buna
Fig. 10.5 Obiectivele de mediu atinse şi excŃii de la obiectivele de mediu aplicate corpurilor de apă
de suprafaŃă din bazinul hidrografic Mureş în anul 2027
270
Se menŃionează că starea corpurilor de apă din actualul plan de management reprezintă starea de la
care se va evalua aplicarea principiului “nedeteriorării stării” corpurilor de apă. Deteriorarea stării
corpurilor de apă se va permite numai cu respectarea cerinŃelor şi prevederilor Art. 4.7 al Directivei
Cadru Apă, pentru cazuri specifice.
În anumite cazuri se poate constata deteriorarea stării corpului de apă ca urmare a construirii unor
staŃii de epurare care transferă poluarea difuză de la aglomerările fără sisteme de canalizare în
poluare punctiformă cu evacuare direct în resursa de apă. În aceste condiŃii cantitatea de nutrienŃi şi
substanŃe organice se constituie ca un aport suplimentar de poluare care va produce în anul 2015
deteriorarea stării corpului de apă de la starea foarte bună la starea bună sau de la starea bună la
starea moderată.
271
272
PMBH MUREŞ – CAP. 11 ASPECTE CANTITATIVE ŞI SCHIMBĂRI CLIMATICE
CAP. 11 ASPECTE CANTITATIVE ŞI SCHIMBĂRI CLIMATICE

11.1 Aspecte cantitative
Schema Directoare de Amenajare şi Management a Bazinului Hidrografic reprezintă
instrumentul de planificare în domeniul apelor. Prin Ordinul Ministrului Mediului şi
Gospodăririi Apelor nr. 1258 din 20 noiembrie 2006 s-au stabilit metodologia şi instrucŃiunile
tehnice necesare elaborării schemelor directoare.
Schema directoare integrează cele două componente ale planificării şi managementului, respectiv
Planul de Management a Bazinului Hidrografic, care constituie componenta de gestionare
calitativă a resurselor de apă şi Planul de Amenajare a Bazinului Hidrografic, care constituie
componenta de gestionare cantitativă a resurselor de apă.
Planul de Amenajare al Bazinului Hidrografic are ca scop fundamentarea măsurilor, acŃiunilor,

soluŃiilor şi lucrărilor pentru:
realizarea şi menŃinerea echilibrului dintre cerinŃele de apă ale folosinŃelor şi disponibilul de
apă la surse;
diminuarea efectelor negative ale fenomenelor naturale asupra vieŃii, bunurilor şi
activităŃilor umane (inundaŃii, exces de umiditate, secetă, eroziunea solului);
utilizarea potenŃialului apelor (producerea de energie hidromecanică şi hidroelectrică,
navigaŃie, extragerea de materiale de construcŃii, acvacultură, turism, agrement, peisagistică,
etc.);
determinarea cerinŃelor de mediu privind resursele de apă.
Planul de Amenajare a Bazinului Hidrografic are următoarele obiective principale:
inventarierea resurselor hidrologice (naturale) de apă de suprafaŃă şi subterană;
determinarea situaŃiei actuale a utilizării pe folosinŃe a resurselor de apă;
determinarea cerinŃelor viitoare socio-economice şi de mediu privind resursele de apă;
evaluarea preliminară a riscului potenŃial la inundaŃii pe bazinul hidrografic;
identificarea acŃiunilor, măsurilor, soluŃiilor şi lucrărilor necesare pentru atingerea gradului
acceptat de protecŃie la:
o inundarea aşezărilor umane şi a bunurilor;
o diminuarea efectelor secetelor, tendinŃelor de aridizare, excesului de umiditate şi a
eroziunii solurilor;
o utilizarea potenŃialului apelor.
Seceta. Fenomene de aridizare/deşertificare – în ceea ce priveşte acest fenomen este necesară

prezentarea zonelor expuse la secetă în România (zona de sud a Ńării, zona Dobrogei, parte din
Podişul Central Moldovenesc, etc.), şi cuantificarea caracteristicilor acesteia:
frecvenŃa, durata, extinderea şi intensitatea secetelor;
indicatori de secetă;
zonarea teritoriului bazinului hidrografic din punct de vedere al riscului la secetă;
variaŃia în timp şi spaŃiu a secetei;
caracterizarea resurselor de apă în condiŃii de secetă;
populaŃia afectată de fenomenele de secetă, pe judeŃe, având la bază indicatorii de
vulnerabilitate la acest fenomen.
În cadrul Strategiei naŃionale privind reducerea efectelor secetei, prevenirea şi combaterea

degradării terenurilor şi deşertificării, pe termen scurt, mediu şi lung sunt menŃionate măsuri
care să permită gestionarea situaŃiilor de urgenŃă generate de seceta hidrologică.
Fiecare bazin hidrografic dispune de Planuri de restricŃii şi folosire a apei în perioade deficitare,
care au fost reactualizate,completate şi aprobate în anul 2009 şi care conŃin, în principal:
273
sistemul informaŃional-decizional şi de avertizare a populaŃiei şi obiectivelor social-

economice;
toate folosinŃele de apă, cu menŃionarea debitelor utilizate şi a debitelor minime necesare
secŃiunile de control pe cursurile de apă pe care au fost stabilite faze caracteristice pentru
situaŃii deosebite: faza normală, faza de atenŃie-avertizare, faza de restricŃii.
La nivelul DirecŃiilor de Apă sunt elaborate Planuri bazinale de restricŃii care să aplice restricŃii în
alimentarea cu apă, precum şi a măsurilor de raŃionalizare în folosirea apei, corespunzătoare
condiŃiilor locale concrete.
InundaŃii - se are în vedere o prezentare sintetică, la nivel de bazin hidrografic, a situaŃiei actuale a
suprafeŃelor afectate de exces de umiditate. SuprafeŃele vor fi identificate şi prezentate pe hărŃile
GIS, pe surse de producere a fenomenului:
nivel ridicat al apelor freatice (în condiŃii naturale sau datorate unor acumulări);
ape provenite din precipitaŃiile căzute în incinte;
ape provenite din scurgerile de pe terenurile învecinate, pe terenuri cu posibilităŃi foarte
reduse de scurgere sau lipsite de scurgere (crovuri);
exces de apă datorită funcŃionării sistemelor de irigaŃii.
În cadrul acestei prezentări vor fi incluse şi suprafeŃele predispuse la înmlăştinire sau sărăturare şi
separat a celor care prezintă interes pentru asanare.
Toate acŃiunile, măsurile, soluŃiile şi lucrările prevăzute în planul de amenajare trebuie astfel
concepute, realizate, administrate şi utilizate în exploatare încât beneficiile obŃinute să fie maxime
în condiŃiile prezervării şi protecŃiei florei, faunei, a habitatelor şi a condiŃiilor de mediu.
Programele de măsuri se stabilesc cel mai târziu până la data de 22 decembrie 2009 şi vor fi
operaŃionale cel târziu la data de 22 decembrie 2012.
Elaboratorul schemelor directoare şi a programelor de măsuri prevăzute în lege este nominalizat în

Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare: “schemele directoare şi
programele de măsuri prevăzute [...] se elaborează şi se actualizează de către AdministraŃia
NaŃională “Apele Române”, se avizează de către Comitetul de Bazin la propunerea autorităŃii
publice centrale din domeniul apelor şi se aprobă prin hotărâre a guvernului”. AdministraŃia
NaŃională “Apele Române” şi Institutul NaŃional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor au realizat
eşalonarea elaborării componentelor planurilor de amenajare astfel încât elaborarea să se desfăşoare
simultan pentru toate bazinele hidrografice.
CerinŃele Directivei 60/2007/CE privind evaluarea şi gestionarea riscurilor la inundaŃii trebuie

integrate în schemele Directoare şi constă în următoarele etape de transpunere şi implementare:
Transpunere în Legea Apelor până cel târziu la 26.11.2009;
Primul raport asupra zonelor de risc la inundaŃii vor fi incluse în raportul asupra schemelor
directoare – luna septembrie 2009
Evaluare preliminară a riscului la inundaŃii 22.12.2011
HărŃi de hazard şi risc la inundaŃii 22.12.2013
Planuri de gestiune a riscului la inundaŃii 22.12.2015
Revizuire / reactualizare la fiecare 6 ani.
În vederea stabilirii acŃiunilor concrete pentru implementarea acestei directive s-a elaborat Strategia
naŃională de management al riscului la inundaŃii, prevenirea, protecŃia şi diminuarea efectelor
inundaŃiilor. ActivităŃile de management al inundaŃiilor se constituie într-o problemă de politică, de
planuri şi programe de termen scurt, mediu şi lung, având ca scop protecŃia vieŃii, a bunurilor şi a
mediului împotriva fenomenului de inundaŃii. Aceste planuri se elaborează în conformitate cu
274
prevederile Strategiei naŃionale de management al riscului la inundaŃii şi cu prevederile

Directivei 60/2007 privind evaluarea şi managementul riscului la inundaŃii. Acestea sunt:
Planul de Management al Riscului la InundaŃii, ce se elaborează la nivel de bazin sau spaŃiu
hidrografic;
Programul NaŃional de Prevenire, ProtecŃie şi Diminuarea Efectelor InundaŃiilor. Acest
program se elaborează la nivelul teritoriului naŃional şi are la bază planurile de management
al riscurilor la inundaŃii întocmite la nivelul celor 11 bazine/spaŃii hidrografice; acest plan va
fi finalizat în cadrul schemelor directoare de amenajare şi management a bazinelor
hidrografice, în decembrie 2009
planuri bazinale, judeŃene, municipale, orăşeneşti şi comunale de apărare împotriva
inudaŃiilor elaborate în conformitate cu prevederile legislaŃiei existente în domeniul
managementului situaŃiilor de urgenŃă şi care se vor integra în prezenta strategie sub numele
de planuri operative de intervenŃie.
Planul de management al zonelor inundabile
Planul naŃional pentru prevenirea şi combaterea inundaŃiilor, va fi finalizat în cadrul schemelor

directoare de amenajare şi management a bazinelor hidrografice, în decembrie 2009.
Continuarea implementării Strategiei de management al riscului la inundaŃii în perioada 2009-2012

necesită investiŃii în infrastructura de apărare împotriva inundaŃiilor, pentru lucrări noi în zonele
afectate frecvent de inundaŃii, mărirea gradului de siguranŃă a lucrărilor existente şi finalizarea
lucrărilor aflate în derulare.
Se va acorda atenŃie pentru:

Amenajarea râurilor interioare
Amenajarea bazinelor hidrografice cu scurgere torenŃială, care constituie surse de risc asupra
populaŃiei, mediului şi infrastructurii
Reamenajarea fluviului Dunărea (Proiectul de Reabilitarea ecologică şi economică a luncii
Dunării, aprobat prin HG nr. 1208/2006)
ÎntreŃinerea şi exploatarea în condiŃii de siguranŃă a infrastructurii de apărare împotriva
inundaŃiilor
11.2 Schimbări climatice

Schimbările rapide din mediul înconjurător sunt cauzate de creşterea populaŃiei globului, de
creşterea ratei de consum a resurselor de către societatea umană şi de schimbări ale tehnologiilor şi
ale organizării politico-sociale.
Cea mai importantă componentă a schimbărilor globale o reprezintă modificarea climei datorită
efectului de seră, care va avea un impact important asupra mediului şi activităŃilor economico –
sociale. In zilele noastre, schimbările climatice au devenit o realitate oficial recunoscută.
Semnale ale schimbărilor climatice în România

Schimbările climatice reprezintă una dintre provocările majore ale secolului nostru – un domeniu
complex în care trebuie sa ne îmbunătăŃim cunoaşterea şi înŃelegerea, pentru a lua măsuri imediate
şi corecte în vederea adaptării la condiŃiile climatice viitoare.
ObservaŃiile şi măsurătorile efectuate pe mapamond şi pe teritoriul României asupra unor parametri

climatici şi efectelor climei asupra resurselor de apă indică anumite semnale care susŃin ipoteza
schimbărilor climatice. Dintre semnalele produse pe teritoriul României, demne de luat în
considerare, menŃionam următoarele:
275
• În ultimii 100 de ani a fost pusă în evidenŃă tendinŃa globală de încălzire pe teritoriul
României, cu creşterile cele mai mari de până la 0.4° C în zonele industriale;
• ApariŃia fenomenului de aridizare a climatului şi creşterea frecvenŃei de producere a unor
valori extreme de temperatură şi precipitaŃii:
o Producerea unor temperaturi extreme pe teritoriul României, de când există măsurători
meteorologice (1884): pe data de 5 iulie 2000 la staŃia Giurgiu s-au înregistrat 43,5°C şi la
Bucuresti 42,4°C;
o Ploi foarte intense căzute pe suprafeŃe mici care produc efecte catastrofale; de exemplu
ploaia de 120 mm căzută în 40 de minute la Cuculeasa lângă Buzău pe data de 22 iunie
1999 şi ploaia de 285 mm căzută în 30 de ore în Bucuresti în perioada 21-22 septembrie
2005, care reprezintă 60% din cantitatea anuală de precipitatii etc.;
• ApariŃia unor fenomene meteorologice nespecifice climatului din România

o în data de 12.08.2002 s-a produs la Făcăieni o tornadă care a distrus 420 de locuinŃe şi a
retezat arborii din pădurea din zonă. După această tornadă frecvenŃa producerii acestora pe
teritoriul Romaniei a crescut.
• Creşterea frecvenŃei producerii inundaŃiilor catastrofale
o Cronicarii au consemnat cu regularitate, în decursul timpului, viituri catastrofale: 10 în
secolul al XVI-lea, 19 în secolul al XVII-lea, 26 în secolul al XVIII-lea, 28 în secolul al
XIX-lea şi 42 în secolul al XX-lea.
o FrecvenŃa de producere a inundaŃiilor şi amploarea acestora au crescut, datorită, în
principal, schimbărilor climatice şi reducerii capacităŃii de transport a albiilor, prin
dezvoltarea în general a localităŃiilor în albia majoră a cursurilor de apă.
Şase inundaŃii catastrofale s-au produs pe teritoriul României în anul 2005 cu o probabilitate de
producere între 1% şi 0,5%: aprilie - bazinele Timiş şi Bega; iunie - bazinele Argeş, Vedea şi Olt;
iulie - bazinele Trotuş şi Siret inferior; august - bazinul Siret superior; septembrie - bazinele
IalomiŃa, DâmboviŃa şi Litoral; decembrie - bazinele din spaŃiul hidrografic Banat.
• Creşterea debitului maxim anual pe Dunăre cu circa 1200 m3/s

În ultimii 166 ani se remarcă o tendinŃă de creştere a debitelor maxime pe Dunăre la Baziaş cu 1200
m3/s datorită, în principal, schimbărilor de ordin climatic şi indiguirii în amonte a Dunării şi a
afluenŃilor. Acest debit suplimentar conduce la supraînălŃări ale nivelului apei cu 40-50 cm pe tot
sectorul românesc al Dunării ceea ce implică costuri suplimentare pentru a asigura acelaşi grad de
protecŃie împotriva viiturilor, a cetăŃenilor şi bunurilor acestora.
• Creşterea nivelului Mării Negre cu 34 cm în perioada 1860-2004.
AcŃiuni pentru adaptarea managementului apelor la schimbările climatice:
1. Dezvoltarea cercetării ştiinŃifice pentru studiul vulnerabilităŃii sistemelor de gospodărirea

apelor la schimbările climatice probabile, atât a componentelor structurale cât şi cele nestructurale
şi pentru adaptarea graficelor dispecer şi a programelor de exploatare a lacurilor de acumulare la
regimul hidrologic modificat şi la noile cerinŃe de apă, care Ńin seama de schimbările de ordin
climatic.
În districtul internaŃional al Dunării în general, precum şi în România, au fost dezvoltate o serie de

proiecte ştiinŃifice menite să clarifice anumite aspecte privind prognozarea efectului schimbărilor
climatice asupra diferitelor componente de mediu, sociale şi economice. În continuare sunt
prezentate câteva proiecte relevante.
276
CECILIA: Impactul schimbărilor climatice în Europa Centrală şi de Est şi evaluarea

vulnerabilităŃii
Obiectivul principal al proiectului CECILIA este de a stabili impactul schimbărilor climatice şi de a
evalua vulnerabilitatea zonelor vizate în Europa Centrala şi de Est. Accentul a fost pus pe realizarea
de aplicaŃii de modelare pe clima şi studii de impact în sectoare cheie din regiune. Proiectul conŃine
studii de hidrologie, de calitatea apei şi de management al resurselor de apă (în principal pe râuri de
lungime medie şi în zona costieră a Mării Negre). În proiect a fost analizat şi impactul schimbărilor
climatice asupra marilor aglomerări urbane şi industriale. Astfel proiectul a fost dezvoltat şi în
România iar raportul tehnic efectuat către UE şi Ministerul EducaŃiei şi Cercetării a cuprins
următoarele etape:
Selectarea datelor de intrare meteorologice şi hidrologice necesare pentru calibrarea
modelului.
Crearea bazei de date şi validarea ei.
Calibrarea parametrilor modelului de simulare a scurgerii medii lunare.
Inventarierea consumatorilor de apă existenŃi. Evaluarea cerinŃelor viitoare de apă din
bazinele hidrografice analizate.
Evaluarea resurselor şi a posibilităŃilor de asigurare a cerinŃelor de apă
CICLE: proiect de cercetare a impactului climei pentru Europa

Diverse regiuni cu diferite/diverse probleme: în zonele costiere atenŃia este îndreptată spre efectele
creşterii nivelului mării în timp ce în zonele montane înalte atrage atenŃia topirea gheŃarilor care
conduc la mişcări ample ale masei de apă. O activitate importantă a proiectului implică schimbul de
cunoştinŃe în domeniu şi experienŃa dobândită din alte proiecte naŃionale pe tema practicilor de
management.
CLAVIER: Schimbările climatice şi variabilitatea: impact asupra Europei Centrale şi de Est

Statele din Europa Centrală şi de Est se confruntă cu o triplă provocare: tranziŃia economică şi
politica în curs de desfăşurare; hazardul şi vulnerabilitatea de mediu continuă; impactul pe termen
lung al schimbărilor climatice globale. Obiectivul general al proiectului este de a avea o contribuŃie
pozitivă şi de a face faŃă acestor provocări, prin studierea în detaliu a trei Ńări din Europa Centrală şi
de Est: Ungaria, România şi Bulgaria.
În România s-au finalizat următoarele activităŃi:
descrierea modelului hidrologic conceptual HIDROZ selectat pentru cuplarea cu modelele
meteorologice regionale;
descrierea regimului hidrologic actual al bazinelor hidrografice Mureş şi Argeş selectate în
vederea analizei de impact a schimbărilor climatice - serii de date ale rezultatelor simulărilor
hidrologice, râuri şi lacuri, care rezultă din diferite scenarii climatice viitoare;
realizarea interfeŃelor software de preprocesare şi prelucrare a datelor meteorologice de
intrare, obŃinute de către parteneri prin utilizarea modelelor meteorologice regionale, în
formatul specific modelului hidrologic de simulare;
realizarea simulărilor hidrologice în bazinele hidrografice Mureş şi Argeş pentru perioada de
referinŃă 1950 – 2000 şi respectiv pentru perioada de analiză de impact 2001 – 2050,
utilizând diverse scenarii de evoluŃie climatică
ENSEMBLES: Proiect ce furnizează un ansamblu de predicŃii climatice şi impactul lor

Acest proiect implică folosirea de programe de schimbări climatice ce prelucrează semnale după
modelul Regional Climate Change condus de Comitetul Interguvernamental pentru Schimbări
Climatice.
Proiectul are ca scop:

dezvoltarea unui sistem de predicŃie pentru schimbările climatice prin modele de bună
rezoluŃie, globale şi regionale la scări diferite de timp de scurtă şi lungă durată;
277
cuantificarea şi reducerea incertitudinii în ceea ce priveşte răspunsurile Sistemului Pământ la

presiunile fizice, chimice, biologice şi umane (incluzând resursele de apă, utilizarea
terenurilor şi calitatea aerului şi ciclul carbon);
maximizarea folosirii rezultatelor prin corelarea cu ieşirile din sistemul de predicŃie printr-o
gamă de aplicaŃii privind: agricultură, sănătate, securitate alimentară, energie, resurse de
apă, asigurări şi managementul riscurilor;
Un alt proiect care se află în curs de desfăşurare în România este CCWaters – Schimbările
climatice şi impactul acestora asupra alimentării cu apă (Climate Change and Impacts on Water
Supply) (INTERREG SEE).
ActivităŃile de cercetare la nivel naŃional şi european privind impactul schimbărilor climatice pot fi
utilizate în procesul de elaborarea a planurilor de management bazinale. În vederea asigurării unei
consistenŃe între evaluarea schimbărilor climatice şi planul de management, sunt necesare acordul
adecvat la nivel decizional, elaborarea de scenarii şi aplicarea de modele. În luna martie 2009,
Comisia Europeană a lansat un studiu privind implementarea Art. 9 al DCA în care se va aborda
rolul preŃului apei în contextul implementării DCA, al politicii privind deficitul de apă şi secetă şi al
adaptării la schimbările climatice. Termenul de finalizare al proiectului este sfârşitul anului 2010.
În perioada 2009 – 2015, implementarea Planului de Management Bazinal va avea nevoie de o bază
ştiinŃifică riguroasă pentru a răspunde provocărilor legate de schimbările climatice. În acest sens vor
fi necesare promovarea de parteneriate eficiente între organizaŃiile de cercetare, organismele
factorilor decizionali şi factorii interesaŃi (Policy paper, SSG Water and climate change, 2008)
2. Planificarea în domeniul gospodăririi apelor trebuie realizată la nivel de bazin hidrografic

Resursele de apă se formează şi se gospodăresc pe bazine hidrografice. Apa dulce este o resursă
vulnerabilă şi limitată, indispensabilă vieŃii, mediului şi dezvoltării societăŃii. Gospodărirea
raŃională a resurselor de apă, cere o abordare globală care să îmbine problemele sociale şi
dezvoltarea economică, cu protecŃia ecosistemelor naturale. O gospodărire durabilă a resurselor de
apă va integra utilizatorii de apă dintr-un bazin hidrografic;
UE a legiferat în anul 2000 prin DCA 2000/60, acest principiu potrivit căruia bazinul hidrografic
este unitatea pe care se face planificarea şi managementul apelor. Din acest punct de verdere,
România deŃine o experienŃă importantă având în vedere că managementul apelor pe bazine
hidrografice se face încă din anul 1959.
Ca urmare a conştientizării riscului la inundaŃii într-un bazin, este necesar să se coreleze aspectele
de management calitativ (plan de management) şi cantitativ (plan de amenajare). De asemenea,
ICPDR a dezvoltat o politică de protecŃie împotriva inundaŃiilor, oficializată prin adoptarea
programului: Action Programme on Sustainable Flood Protection în the DRP în 2004.
În acest cadru a fost elaborat „Conceptul de apărare împotriva inundaŃiilor în bazinul Tisei”, ce
reprezintă de fapt o metodologie de lucru ce stabileşte principiile şi direcŃiile colaborării părŃilor, în
scopul armonizării şi coordonării cooperării în domeniul apărării împotriva inundaŃiilor în bazinul
Tisei. Partea română este responsabilă cu elaborarea Planului de apărare împotriva inundaŃiilor la
nivelul Bazinului hidrografic al Tisei (respectiv ANAR). Acest plan este în deplină concordanŃă cu
cel realizat la nivelul Comisiei InternaŃionale pentru ProtecŃia Fluviului Dunărea (ICPDR).
În ceea ce priveşte rezervele de apă actuale în bazinul Tisei, acestea sunt suficiente, dar există şi
preocuparea ca în viitor, prin creşterea cererilor pentru irigaŃii agricole, împreună cu un climat
fluctuant, să fie nevoie de eforturi suplimentare pentru a gestiona resursele în mod echitabil pentru
toŃi utilizatorii din bazin. Integrarea privind calitatea şi cantitatea apei şi planificarea resursei de apă
278
este o problemă esenŃială pentru a fi luată în considerare în Planul de Management Integrat al

bazinului hidrografic Tisa.
Deficitul de apă (seceta) şi inundaŃiile reprezintă o provocare majoră în Bazinul Tisei, amplificată
de schimbările climatice. InundaŃiile şi seceta au efecte negative asupra biodiversităŃii şi a calităŃii
apei. Pe de altă parte, producerea acestor fenomene extreme, pot la rândul lor, prin calitatea apei, să
creeze probleme asupra cantităŃii de apă.
Obiectivul principal al programului de acŃiune a fost realizarea pe termen lung a unei abordări de
gestionare a riscului de inundaŃii în vederea protejării vieŃii oamenilor şi a bunurilor materiale. Prin
acest program se încurajează atât conservarea şi îmbunătăŃirea calităŃii apei cât şi a ecosistemelor
aferente.
Sinergia între Planul de Management Bazinal (PMB) şi managementul riscului de inundatii într-un
subbazin este specificată în Programul de acŃiune. În România, în corelare cu prevederile schemelor
directoare se elaborează programe de măsuri care trebuie realizate pentru atingerea obiectivelor
privind asigurarea protecŃiei cantitative şi calitative a apelor, apărarea împotriva acŃiunilor
distructive a apelor, precum şi valorificarea potenŃialului apelor în raport cu cerinŃele dezvoltării
durabile a societăŃii şi în acord cu strategia şi politicile de mediu incluzând dezvoltarea lucrărilor,
instalaŃiilor şi amenajărilor de gospodărire a apelor.
Programul de acŃiune încurajează promovarea şi armonizarea schimbărilor de mediu în politicile de

mediu, precum şi protecŃia mediului şi conservarea naturii cu scopul de a îmbunătăŃi managementul
inundaŃiilor. Programul de acŃiune işi propune să îndeplinească obiectivele şi măsurile prevăzute în
Planul de Management Integrat.
Rezultatele planului de acŃiune la inundaŃii constau în evaluarea zonelor inundabile şi întocmirea

hărŃilor de risc de inundaŃii care trebuiesc integrate în PMB Aceste hărŃi de risc la inundaŃii vor
furniza informaŃii despre zonele de risc în scopul conştientizării/informării populaŃiei, protejării
populaŃiei şi a bunurilor materiale şi în vederea amenajării teritoriului.
Mai exact, legatura dintre PMB şi riscul la inundaŃii se va realiza prin următoarele acŃiuni
concertate:
asigurarea unei bune coordonări în amenjarea teritoriului;
realizarea zonelor umede şi a celor de inundare pentru a realiza reŃinerea apelor mari în
scopul menŃinerii stării bune a apelor de suprafaŃă. ActivităŃile de început constau în
colectarea datelor pentru: realizarea unui inventar a zonelor inundabile şi a luncilor care au
fost sau nu redate râurilor de care aparŃin; identificarea de noi posibile zone inundabile;
proiecte de infrastructură pentru inundaŃii;
Prevenirea poluărilor accidentale în timpul inundaŃiilor prin afectarea instalaŃiilor de
depozitare a substanŃelor periculoase;
punerea în aplicare a măsurilor de mediu stabilite în DCA care să asigure în acelaşi timp şi
protecŃia împotriva inundaŃiilor.
Carta Verde “Adaptarea la schimbările climatice în Europa – posibilităŃile de acŃiune al UE” (iunie
2007) a recunoscut ca DCA oferă un cadru coerent pentru managementul integrat al resurselor de
apă, dar nu face referire direct la schimbările climatice. Cu toate acestea, Carta Verde a recunoscut
ca o provocare pentru statele membre UE va fi să ia în considerare problemele legate de schimbările
climatice în primul ciclu al PMB, planificat până în 2009.
Comisia Europeană în Carta Albă cu privire la schimbările climatice, propune să fie dezvoltată
problema schimbărilor climatice în întregime, în următorul plan de management (2015), Ńinând cont
279
şi de implementarea Directivei de InundaŃii al EU (Directiva 2007/60/EC evaluarea şi

managementul riscului la inundaŃii).
Proiectele viitoare trebuie sa Ńină cont de schimbările climatice:
acestea trebuie sa fie coerente şi globale (să reunească toate sectoarele relevante);
trebuie să furnizeze instrumente şi măsuri flexibile, care să conducă la un management
eficient/responsabil.
În Bazinul Dunării, schimbările climatice sunt o ameninŃare considerabilă pentru mediu astfel
acŃiunile/măsurile viitoare trebuie luate în consecinŃă. Prioritatea în această etapă/stadiu/ciclu este
de a identifica eventuale presiuni asupra mediului acvatic, precum şi pentru a se asigura că măsurile
care vor fi aplicate în viitor în Bazinul Dunării nu au un impact negativ asupra stării apei.
Noua strategie de amenajare a râurilor porneşte de la ideea că râurile şi coridoarele acestora

formează ecosisteme complexe care includ terenurile adiacente, flora şi fauna şi cursurile de apă.
Aceste ecosisteme depind de regimul cursurilor de apă în care debitele, transportul sedimentelor,
temperatura apei şi alte variabile au un rol bine definit. În cazul producerii unor modificări ale
acestor variabile faŃă de valorile existente în mod natural echilibrul este dereglat. Este motivul
pentru care amenajarea râurilor prin lucrări inginereşti trebuie să aibă ca obiectiv menŃinerea în timp
şi spaŃiu a echilibrului dinamic global al cursurilor de apă.
În locul încorsetării râurilor între diguri, soluŃie adoptată de regula până în prezent, noul concept
“Mai mult spaŃiu pentru râuri” ilustrează ideea politică prin care se susŃine necesitatea redării
râurilor a ceea ce “le-am luat” – luncile inundabile – pentru ca acestea să dreneze corespunzător
viiturile.
Noul concept, “Mai mult spaŃiu pentru râuri” oferă:
noi spaŃii pentru atenuarea viiturilor prin realizarea: unor zone umede; realocării digurilor,
unor zone de retenŃie cu inundare controlată; unor braŃe secundare etc.;
noi spaŃii pentru natură reprezentate de lunca inundabilă, unde se vor dezvolta noi
ecosisteme care oferă condiŃii pentru flora şi fauna specifică precum şi pentru recreere şi
turism.
În România a fost elaborată Strategia de Management al Riscului la InundaŃii şi Planurile şi
Programele necesare implementării strategiei având la bază noul concept european “mai mult spaŃiu
pentru râuri”,
ÎmbunătăŃirea sistemului de monitoring pentru datele meteorologice şi hidrologice se va

realiza prin implementarea proiectului DESWAT pentru automatizarea sistemului de monitoring al
apelor şi dezvoltarea unor centre de prognoză hidrologică la nivelul bazinelor hidrografice. De
asemenea, proiectul WATMAN, în curs de implementare, vizează crearea unui Centru Regional
pentru SituaŃii de UrgenŃă în vederea diminuării efectelor negative ale inundaŃiilor, iar proiectul
SIMIN - Sistemul NaŃional Integrat Meteorologic a fost finalizat şi este format din staŃii
meteorologice şi sinoptice amplasate în Ńară astfel încât asigură reprezentativitatea informaŃiilor
meteorologice pe întreg teritoriul Ńării.Tot acest flux de date ce vor fi obŃinute prin implementarea
proiectelor vor contribui la implementarea Strategiei NaŃionale pentru Managementul Dezastrelor,
ce va fi conectat până în anul 2010 la sistemele Ńărilor vecine, în special ale Ungariei, Bulgariei şi
Serbiei.
CerinŃele de planificare în domeniul gospodăririi apelor trebuie să Ńină seama de prevederile

conŃinute în politicile şi strategiile internaŃionale în domeniul schimbărilor climatice, în
ghidurile europene tematice, precum şi de direcŃiile şi acŃiunile stabilite în cadrul Grupurilor
de lucru „InundaŃii” şi „Schimbări Climatice şi Apă” de la nivelul Comisiei Europene. În plus,
după definitivarea în anul 2010 a documentelor ghid, se vor identifica necesităŃile specifice, fiind
280
necesară o coordonare a activităŃilor de la nivelul bazinelor hidrografice cu cele de la nivel

european în ceea ce priveşte adaptarea la schimbările climatice.
3. Dezvoltarea şi regionalizarea serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare şi epurare

În România, din punct de vedere al asigurării populaŃiei cu servicii de apă, gradul de racordare a
populaŃiei la sistemele centralizate de alimentare cu apă potabilă este în prezent (iunie 2009) de
65,4% iar gradul de racordare la sistemele de canalizare şi staŃiile de epurare este de 51,4% şi
respectiv 42,6%. Este încă un procent relativ redus, însă, România şi-a propus un program ambiŃios
care prevede că până în anul 2018 localităŃile cu mai mult de 2000 de locuitori să fie racordate la
sisteme regionale de alimentare cu apă, canalizare şi epurare. FinanŃarea acestui program în valoare
de 19,1 miliarde Euro se va asigura din surse bugetare şi fonduri europene care sunt prevăzute în
Programul OperaŃional Sectorial de Mediu.
Totodată sunt necesare măsuri pentru asigurarea alimentării cu apă a populaŃiei şi agenŃilor
economici pe timp de secetă şi inundaŃii. În cadrul studiilor elaborate de INHGA în anul 2008
privind scenarii de evoluŃie a cerinŃelor de apă ale folosinŃelor în vederea fundamentării
acŃiunilor şi măsurilor necesare atingerii obiectivelor gestionării durabile a resurselor de apă
ale bazinelor hidrografice, sunt prezentate următoarele aspecte:
stabilirea pe fiecare bazin / spaŃiu hidrografic a scenariilor privind evoluŃia viitoare a
cerinŃelor de apă ale folosinŃelor în perioada de prognoză 2010-2020;
compararea disponibilului de apă la surse cu cerinŃele folosinŃelor de apă, în scopul
determinării deficitelor sau excedentelor de apă.
4. Creşterea colaborării internaŃionale în domeniul apelor în vederea realizării de acŃiuni
comune pentru reducerea efectelor negative ale apelor - inundaŃii, secete, poluări accidentale, etc. -
efecte ce sunt accentuate de schimbările de ordin climatic şi de impactul activităŃilor umane asupra
resurselor de apă.
OrganizaŃia NaŃiunilor Unite şi agenŃiile sale specializate în domeniul apelor precum şi alte
organizaŃii internaŃionale reprezentative trebuie să joace un rol central în acest proces.
DCA a Uniunii Europene 2000/60 şi a Directivei privind evaluarea şi managementul riscului la
inundaŃii (2007/60/EC) vor asigura cadrul necesar pentru acŃiuni şi măsuri pentru protecŃia
resurselor de apă şi pentru diminuarea efectelor negative ale apelor, la nivel de bazine hidrografice.
Totodată, aceste Directive europene deschid posibilitatea împărŃirii responsabilităŃilor între

statele din acelaşi bazin hidrografic, pentru managementul apelor, în vederea diminuării efectelor
transfrontaliere. România, alături de alte state dunărene, se află în proces de elaborare a Planului de
management al Districtului Hidrografic al Dunării sub coordonarea Comisiei InternaŃionale de
ProtecŃie a Fluviului Dunărea în vederea atingerii stării bune a apelor.
5. Informarea şi conştientizarea publicului în ceea ce priveste efectele negative ale schimbărilor

climatice asupra apelor şi a altor activităŃi economico-sociale şi implicarea factorilor interesaŃi în
stabilirea măsurilor de reducere a efectelor negative ale apelor - inundaŃii şi secete reprezintă una
dintre preocupările prioritare în acest moment în România.
Campania de dezbateri şi de consultare a publicului în legătură cu elaborarea Schemelor directoare

de amenajare şi management a bazinelor hidrografice, la care au fost invitaŃi membrii Comitetelor de
Bazin, principalii consumatori de apă, principalii deŃinători de lucrări hidrotehnice, principalii
furnizori de date şi informaŃii necesare fundamentării schemelor directoare a început în perioda iulie-
decembrie 2007, fiind un proces continuu.
În continuare sunt rezumate problemele ce ar putea apărea în viitor, pentru a fi abordate în

următoarele cicluri ale PMB (2015, 2021):
281
să se asigure că sistemele de monitorizare utilizate au capacitatea de a detecta impactul

schimbărilor climatice asupra stării ecologice şi chimice a apei, precum şi adaptarea
efectelor măsurilor la schimbările climatice;
să se investigheze efectele/impactul schimbărilor climatice asupra ecoregiunilor, tipologiilor
şi secŃiunilor de referinŃă precum şi soluŃiile propuse;
să se investigheze efectele schimbărilor climatice asupra diferitelor sectoare active şi
evaluarea creşterii (indirecte) impactului asupra stării apelor;
evaluarea vulnerabilităŃii ecosistemelor din bazin;
proiectele de infrastructură să fie integrate în procedurile EIA şi SEA;
să fie integrate în Schema Directoare toate cunoştintele, rezultatele şi concluziile în legătură
cu pericolul/ameninŃările schimbărilor climatice.
282
PMBH MUREŞ – CAP.12 INFORMAREA, CONSULTAREA ŞI PARTICIPAREA PUBLICULUI
CAP.12 INFORMAREA, CONSULTAREA ŞI PARTICIPAREA

PUBLICULUI
12.1 Cadrul operaŃional de informare şi consultare a publicului
Statele Membre încurajează implicarea activă a tuturor părŃilor interesate în implementarea
Directivei Cadru în domeniul Apei şi în elaborarea planurilor de management pe bazin hidrografic.
Principalele prevederi referitoare la participarea şi consultarea publicului sunt stipulate în articolul

14 al DCA prin care se stabilesc trei forme principale ale participării şi consultării publicului:
• Accesul la informaŃia de bază;
• Implicarea activă în toate aspectele implementării Directivei;
• Consultarea în trei etape în cadrul procesului de planificare.
Întreaga activitate privind Participarea şi Consultarea Publicului a avut la bază elaborarea de

InstrucŃiuni metodologice prin adaptarea Ghidului privind “Participarea Publicului” elaborat de
Uniunea Europeană şi a Strategiei privind participarea publicului pentru Districtul Hidrografic al
Dunării, strategie aprobată de Grupul de lucru permanent al ICPDR în iunie 2003.
Strategia se bazează pe calendarul implementării DCA, iar activităŃile ei se bazează pe cerinŃele de

îndeplinire a obligaŃiilor Directivei Cadru şi elaborează un cadru coerent cu legături la nivel
naŃional, prin oferirea unui model de strategie în organizarea activităŃilor.
Bazat pe Strategia ICPDR, s-a elaborat un PLAN OPERATIV pentru activităŃi la nivelul
Districtului Hidrografic al Dunării, al cărui conŃinut este propus pentru includere în Planul de
Management pe Bazin Hidrografic.
În conformitate cu documentele de lucru ale ICPDR, Participarea Publicului este cerută la mai
multe niveluri geografice pentru a asigura informaŃii semnificative care se vor reflecta în planul de
management pe bazin hidrografic.
În situaŃia districtului hidrografic al Dunării, aceste niveluri sunt:
- Nivel NaŃional (nivelul cheie de “implementare” şi management)
- Nivel de subbazin (regional)
- Nivel local (acolo unde DCA se implementează efectiv).
În România, cadrul legal privind procesul de participare şi consultare a publicului în conformitate

cu Art.14 al DCA, este asigurat prin Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările
ulterioare; Hotărârea de Guvern 1212/2000 privind organizarea şi funcŃionarea Comitetelor de
Bazin; Ordinul Ministrului 1012/2005 privind proceduri pentru accesul publicului la informaŃii în
domeniul managementului apelor; Ordinul Ministrului 1044/2005 privind proceduri privind
consultarea utilizatorilor de apă, riveranilor şi publicului la luarea deciziilor în domeniul
gospodăririi apelor.
Obiectivul principal al activităŃii de participare şi consultare a publicului este de a îmbunătăŃi

procesul de luare a deciziilor, prin aplicarea unei proceduri eficiente de cooperare la toate nivelurile
administraŃiei publice. Acesta are scopul de a asigura participarea utilizatorilor de apă, a
comunităŃilor locale reprezentative şi a populaŃiei, prin contribuŃia la procesul de armonizare a
legislaŃiei în domeniul apei în vederea implementării legislaŃiei Uniunii Europene şi prin
recomandarea finanŃării şi conformării priorităŃilor în scopul dezvoltării programelor de
management al apei.
283
Participarea publicului poate fi definită în general ca admiterea publicului în influenŃarea

rezultatului planurilor de management şi proceselor de stabilire a programelor de măsuri, în vederea
atingerii “stării bune “ a apelor în 2015, în care informarea are un rol esenŃial.
Consultarea publicului constituie o formă mai susŃinută de asociere a publicului fiind vorba de un
schimb interactiv de informaŃii, prin organizarea unor grupuri consultative, interviuri şi dezbateri
publice cu participarea mass-media.
Participarea activă a părŃilor interesate este o formă de implicare mult mai intensă şi nu se referă
la public, ci la persoane organizate în diferite grupuri Ńintă care participă activ la realizarea
documentelor DCA pe tot parcursul implementării acesteia (Comitet de Bazin, ONG-uri, instituŃii
publice, autorităŃi locale administrative, asociaŃii profesionale, unităŃi economice, etc.).
Principala unitate pentru consultarea şi informarea publicului la nivel bazinal şi local este
reprezentată prin Comitetul de Bazin creat pe baza HG 1212/2000. Comitetul de Bazin, organizat
la nivelul fiecărei DirecŃii de Apă, asigură participarea publicului la luarea deciziilor din domeniul
apelor şi a fost creat din necesitatea constituirii unor mecanisme de consultare la toate nivelurile:
• ColectivităŃile locale;
• Utilizatorii din bazinul hidrografic;
• Beneficiarii serviciilor de gospodărirea apelor.
Obiectivele fundamentale care au stat la baza creării acestor structuri au fost: colaborarea eficientă a
organismelor teritoriale de gospodărirea apelor cu organele administraŃiei publice locale şi
menŃinerea echilibrului între conservarea şi dezvoltarea durabilă a resurselor de apă.
AtribuŃiile Comitetelor de Bazin sunt:
• colaborează cu DirecŃiile de Apă în implementarea strategiilor şi politicilor naŃionale de
management al apelor;
• avizează schemele directoare precum şi programele de măsuri pentru atingerea obiectivelor;
• aprobă lista ariilor protejate şi stabilesc măsuri de reconstrucŃie ecologică;
• aprobă încadrarea în categorii de calitate a cursurilor de apă din bazinele/spaŃiile
hidrografice;
• recomandă priorităŃi privind finanŃarea programelor de dezvoltare;
• propune revizuirea standardelor şi normativelor de calitate a apelor şi dacă este necesar,
propune elaborarea normelor de calitate a apei specifice bazinului hidrografic;
• asigură informarea publicului privind acŃiunile organizate
• asigură accesul publicului la şedinŃe şi la documentele lor oficiale.
Fiecare DirecŃie de Apă din cadrul AdministraŃiei NaŃionale „Apele Române”, deŃine un birou de
relaŃii cu publicul care se ocupă cu pregătirea interviurilor şi a conferinŃelor de presă privind
problemele ridicate de implementarea Directivelor Europene şi de elaborarea capitolelor din Planul
de Management al Bazinului Hidrografic.
În cadrul şedinŃelor Comitetelor de Bazin au fost prezentate:
• calendarul şi programul de lucru pentru elaborarea Planurilor de management pe
bazine/spaŃii hidrografice şi rolul consultării publicului;
• rapoartele 2004 ale Planurilor de management pe bazinele / spaŃiile hidrografice.
• imaginea de ansamblu a problemelor semnificative în managementul apei;
Ciclul de planificare al DCA reprezintă un factor definitoriu în organizarea în timp a procesului

privind participarea publicului:
• identificarea bazinului hidrografic, desemnarea bazinelor de către autorităŃile competente,
transpunerea Directivei în legislaŃia naŃională – sfârşitul anului 2003;
284
• caracterizarea bazinului hidrografic, revizuirea impactului activităŃii umane şi analiza

economică a folosinŃelor de apă – sfârşitul anului 2004;
• planuri pentru stabilirea programelor de măsuri şi schiŃarea planurilor de management pe
bazin hidrografic – sfârşitul anului 2006;
• cele mai importante probleme de management al apei din cadrul bazinului hidrografic –
2007;
• informarea şi consultarea publicului în legatură cu programele de măsuri şi planurile de
management pe bazin hidrografic - se vor oferi spre consultare şi comentare drafturile
acestora, pentru o perioadă de cel putin 6 luni – sfârşitul anului 2008 şi 2009;
• reactualizarea Planului de Management pe baza observaŃiilor şi comentariilor publicului -
2009;
• publicarea planului de management pe bazin hidrografic - forma finală şi stabilirea
programelor de măsuri – sfârşitul anului 2009;
• implementarea programelor de măsuri – 2012;
• evaluarea şi aducerea la zi, derogări – 2015;
• termenul final pentru indeplinirea obiectivelor DCA – 2027.
Participarea şi consultarea publicului vizează în principal protecŃia mediului şi a sănătăŃii umane,

anticiparea situaŃiilor de criză cum ar fi inundaŃiile sau seceta, impunerea şi îmbunătăŃirea unui
sistem echilibrat de plăŃi pentru toŃi utilizatorii de apă, intărirea, dezvoltarea şi susŃinerea politicilor
de management local.
12.2 Prezentarea rezultatelor şi evidenŃierea propunerilor de îmbunătăŃire a

Planului de Management al Bazinului Hidrografic Mureş
Elaborarea Draftului Planului de Management pe bazinul hidrografic Mureş şi publicarea acestuia s-
a facut la 22 decembrie 2008.
Pe site-ul DirecŃiei Apelor Mureş www.rowater.ro/damures s-au postat etapele de realizare şi

raportare ale planului de management al bazinului hidrografic şi conŃinutul cadru al acestuia.
Pentru “Informarea şi consultarea publicului” se au în vedere:
1. Publicarea calendarului şi a programului de lucru (cu 3 ani înainte de realizarea Planului de
Management revizuit) – decembrie 2006;
2. Publicarea celor mai importante probleme de gospodărirea apelor la nivel naŃional, sinteza
problemelor importante de gospodărire a apelor la nivel bazinal (cu 2 ani înainte de
realizarea Planului de Management revizuit) – decembrie 2007;
3. Publicarea proiectului Planului de Management (cu 1 an înainte de realizarea Planului de
Management (cu 1 an înainte de realizarea Planului de Management revizuit) – decembrie
2008; Consultarea în cursul anului 2008 a grupurilor Ńintă de stakeholderi privind
elaborarea programelor de măsuri pentru industrie, agricultură, aglomerări umane şi alterări
hidromorfologice, etape importante în realizarea proiectului Planului de Management
bazinal;
4. Consultarea publicului privind proiectul Planului de Management pe o perioadă de cel puŃin
6 luni de la data publicării acestuia - noiembrie 2009.
În ceea ce priveşte activitatea de conştientizare a publicului în domeniul protecŃiei mediului, s-au
desfăşurat numeroase întâlniri şi seminarii cu reprezentanŃi ai operatorilor economici, autorităŃi
administrative locale şi ONG-uri, s-au organizat şedinŃe lărgite ale Comitetelor de Bazin, interviuri
şi articole în mass-media.
285
AdministraŃia NaŃională „Apele Române” prin intermediul celor 11 DirecŃii de Apă a demarat
procedurile pentru realizarea unei campanii de informare şi consultare a unităŃilor economice şi a
autorităŃilor publice locale privind implementarea DCA.
Consultarea Publicului
Astfel, în cursul anului 2007 la nivelul DirecŃiei Apelor Mureş, s-au realizat campanii de informare
şi de consultare privind Schemele directoare de amenajare şi management a bazinului hidrografic
Mureş, unde ca punct focal au fost prezentate şi dezbătute „Principalele probleme de gospodărire a
apelor” din bazinul hidrografic Mureş. La aceste dezbateri publice au participat: conducerea
D.A.Mureş, personalul biroului Plan de Management Bazinal, specialişti din cadrul DirecŃiei Apelor
Mureş, membrii Comitetului de Bazin Mureş, reprezentanŃi ai Consiliilor JudeŃene, Prefecturilor,
ONG-uri, APM-uri, operatori de apă. De asemenea a fost invitată şi prezentă şi mass-media.
Scopul acestei acŃiuni a fost mai buna cunoaştere a problemelor specifice domeniului gospodăririi
apelor în bazinul hidrografic Mureş, identificarea necesităŃilor privind lucrările de investiŃii pentru
apărarea împotriva inundaŃiilor, asigurarea resursei de apă şi protecŃia calităŃii apelor printr-un
dialog cu toŃi factorii implicaŃi în utilizarea resurselor de apă.
Cele mai importante probleme în domeniul gospodăririi apelor identificate în bazinul hidrografic
Mureş au fost:
• Poluarea apelor cu substanŃe periculoase - impactul major asupra resurselor de apă cauzate
de activităŃile industriale în special de cele miniere;
• Poluarea apelor cu nitraŃi din surse agricole;
• Poluarea apelor cu substanŃe organice provenite din evacuările aglomerărilor umane;
• DisfuncŃii ecologice generate de lucrările hidrotehnice.
286
Directiva Cadru a Apei

2000/60/CE
Directiva apelor
Directiva calităŃii apei
uzate urbane Directiva privind
Directiva apei pentru îmbăiere
poluarea cu subst.
potabile
periculoase
Directiva nitraŃilor din

agricultură
Directiva apelor de
Ape subterane poluate Calitatea apei pentru
suprafaŃă destinate
susŃinerea vieŃii
potabilizării
peştilor
Sesiunile de dezbateri publice s-au încheiat prin comunicate de presă şi articole apărute în presa
locală.
Au fost elaborate chestionare privind implicarea stakeholderilor reprezentativi în diferitele stadii ale
elaborării Planului de Management al Bazinului Hidrografic Mureş.
În lunile mai – iunie 2008 s-au organizat acŃiuni în cadrul DirecŃiei Apelor Mureş în care au fost
prezentate cerinŃele Directivei Cadru a Apei, metode şi instrumente pentru dezvoltarea proceselor
de participare şi consultare a publicului şi de luare a deciziilor. Cu această ocazie s-au realizat
pliante şi broşuri cu tematica „Campania naŃională de informare privind prevederile Directivei
Cadru Apă”, care s-au distribuit grupurilor reprezentative ale cetăŃenilor, agenŃilor economici şi
autorităŃilor locale.
Prin intermediul compartimentului de RelaŃii cu publicul din cadrul DirecŃiei Apelor Mureş s-au dat
interviuri şi s-au elaborat articole pentru mass-media locală.
De asemenea, Manualul pentru autorităŃi (privind accesul la informaŃia de gospodărire a apelor şi

participarea publicului la luarea deciziilor privind gospodărirea apelor), care s-a elaborat de REC
cu sprijinul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile şi a AdministraŃiei NaŃionale „Apele
Române”, în cadrul proiectului UNDP-GEF “Întărirea accesului la informaŃie şi participării
publicului la luarea deciziilor privind mediul”, a fost distribuit tuturor DirecŃiilor de Apă din Ńară.
287
DirecŃia Apelor Mureş a distribuit manualul autorităŃilor locale, agenŃilor economici, mass-media şi
membrilor comitetelor de bazin.
Programul de măsuri reprezintă un capitol important al Planului de Management al Bazinului

Hidrografic, care cuprinde toate măsurile ce trebuie luate în perioada 2010-2027, astfel încât
obiectivele de mediu să fie atinse. Aceste măsuri răspund principalelor probleme din Bazinul
Hidrografic Mureş. Reuşita programelor de măsuri este condiŃionată totodată şi de aplicarea cu
stricteŃe a legislaŃiei naŃionale şi europene în domeniu.
Programul de măsuri se adresează atât autorităŃilor locale şi regionale, agenŃiilor din domeniul
mediului, tuturor factorilor importanŃi din domeniul apei şi utilizatorilor de apă.
Actorii locali implicaŃi în aplicarea programele de măsuri, prin abordarea lor teritorială, fixează
cadrul de acŃiune în domeniul apei precum şi modalităŃile de finanŃare. Acest program de lucru
trebuie implementat până la sfârşitul anului 2012, termen stipulat de Directiva Cadru Apă, când
aceste programe de măsuri trebuie să devină operaŃionale.
Privind dezvoltarea Programului de Măsuri, procesul de consultare a publicului la nivelul bazinului
hidrografic Mureş a început în luna septembrie 2008.
Presiune (poluator)
poluator)
Programe Masuri
Stare Buna Risc
Obiectiv de Mediu
cl.
cl. II calitate
Impact (efect)
efect)
Pe site-ul DirecŃiei Apelor Mureş a fost postat calendarul privind informarea şi consultarea
publicului privind Programele de Măsuri (POM), direcŃionat pe grupuri Ńintă de stakeholderi în
acord cu măsurile pentru reducerea poluării privind următoarele tipuri de presiuni: aglomerări
umane, activităŃi industriale, activităŃi agricole şi alterări hidromorfologice.
Nr. DirecŃia Apelor Data programărilor întâlnirilor

crt. de consultare – informare cu stakeholderii
POM POM POM POM
domeniul domeniul domeniul domeniul
aglomerări activităŃi activităŃi alterări
umane industriale agricole hidromorfologice
1 Mureş 01.10.2008 21.10.2008 24.09.2008 10.10.2008
288
În cadrul acestor întâlniri au fost elaborate chestionare (Anexa 12.1 Chestionarul cu privire la apele
uzate) pentru colectarea opiniilor şi comentariilor principalilor stakeholderi şi s-au distribuit broşuri
şi pliante. Întâlnirile s-au încheiat prin conferinŃe şi articole de presă. Mass-media care a oglindit
aceste evenimente la nivel local: Zi de zi – redactor Alin Zaharie, Cuvântul Liber - redactor LetiŃia
Bota, Népujság (lb. maghiară) – redactor Vajda György, 24 de ore Mureşene – redactor Carmen
Frandeş, Punctul – redactor Răzvan Cirezaru, Kronika (lb. maghiară) – redactor Máthé Éva, Radio
Tg.-Mureş, Antena 1 Tg. Mureş, Realitatea Tg. Mureş.
În data de 28 noiembrie 2008 a avut loc un seminar la nivel naŃional cu participarea DirecŃiilor de
Apă riverane fluviului Dunărea şi a principalilor stakeholderi privind Implementarea DCA –
Evaluarea presiunilor hidromorfologice, a impactului acestora şi identificarea unor posibile măsuri
pentru fluviul Dunărea, în vederea atingerii obiectivelor de mediu cerute de DCA. Acest seminar a
fost util pentru elaborarea unui set preliminar de măsuri privind reducerea impactului presiunilor
hidromorfologice – măsuri ce vor face parte din primul Plan de Management pentru fluviul
Dunărea.
Categoriile de stakeholderi invitaŃi la aceste dezbateri de informare şi consultare reflectă importanŃa

şi impactul semnificativ asupra problemelor de gospodărire a apelor din cadrul bazinului hidrografic
Mureş.
ReacŃiile factorilor interesaŃi în stabilirea şi implementarea programelor de măsuri în domeniile

aglomerări umane, activităŃi industriale, activităŃi agricole şi din domeniul alterărilor
hidromorfologice, sunt luate în considerare la elaborarea proiectului Planului de Management
bazinal.
Scopul acestor întâlniri a fost de a discuta şi explica responsabilităŃile stakeholderilor, de a le aduce

la cunoştinŃă termenul final al implementării programelor de măsuri, de a discuta posibilităŃile de
realizare şi finanŃare a măsurilor.
In 22 decembrie 2008 s-a postat pe site-ul DirecŃiei Apelor Mureş şi al AdministraŃiei NaŃionale
„Apele Române” proiectul Planului de Management al bazinului hidrografic Mureş, acesta fiind
disponibil pentru publicul interesat cel puŃin 6 luni în 2009, mai exact până în data de 10 noiembrie
2009.
S-au organizat mai multe întâlniri în decursul anului cu principalii utilizatori şi factori interesaŃi,
spre a le aduce la cunoştinŃă conŃinutul Planului de Management al Bazinului Hidrografic Mureş.
Scopul acestor întâlniri a fost cel de responsabilizare şi conştientizare a stakeholderilor, de a realiza
importanŃa acestui proiect, de asumare a măsurilor propuse şi de a găsi resursele financiare necesare
punerii în practică a cerinŃelor DCA.
Instrumentele de aducere la cunoştinŃa a publicului despre realizarea Planului de Management al

Bazinului Hidrografic Mureş au fost multiple. Au fost elaborate chestionare privind conŃinutul
Planului de Management (Anexa 12.2). Aceste chestionare au fost postate pe site-ul DirecŃiei
Apelor Mureş.
De asemenea, au fost trimise prin poştă către principalii factori interesaŃi, scrisori prin care se
aducea la cunoştinŃa acestora postarea pe site-ul DirecŃie de Apă a proiectului Planului de
Management şi prin care erau invitaŃi să se informeze despre conŃinutul acestui proiect în vederea
participării la întâlnirile organizate de către DirecŃia Apelor. În cadrul acestor întâlniri de dezbateri
publice, fiecare stakeholder a avut posibilitatea să-şi exprime punctul de vedere, să contribuie cu
propuneri de îmbunătăŃire a Planului de Management, să-şi exprime în mod justificat acordul sau
dezacordul cu privire la propunerile de măsuri stipulate.
289
Datele la care s-au realizat toate aceste întâlniri publice, comentariile şi observaŃiile făcute de
principalii factori interesaŃi precum şi modul în care DirecŃia Apelor a luat sau nu în considerare
propunerile făcute atât în timpul dezbaterilor cât şi prin alte instrumente avute la îndemână, au fost
materializate în Anexa 12.3 şi Anexa 12.4.
Astfel, dintr-un număr de 102 chestionare distribuite, au fost completate şi retransmise 62

chestionare (61%).
A fost creat un forum pe site-ul DirecŃiei Apelor Mureş prin care toŃi vizitatorii site-ului în care se
află postat Proiectul Planul de Management al Bazinului Hidrografic Mureş să-şi poată exprima
opinia privind conŃinutul acestui Proiect.
Pe baza observaŃiilor, comentariilor şi propunerilor venite din partea principalilor factori interesaŃi
şi publicului, a fost reactualizat Planul de Management al Bazinului Hidrografic Mureş.
În data de 25 noiembrie 2009, în cadrul Comitetului de Bazin va avea loc dezbaterea finală privind
Planul de Management al Bazinului Hidrografic Mureş, urmată de avizarea acestuia de către
membrii Comitetului de Bazin.
290
PMBH MUREŞ – CAP. 13 PROBLEME ŞI INCERTITUDINI
CAP. 13 PROBLEME ŞI INCERTITUDINI

• Ape de suprafaŃă
Evaluarea stării ecologice şi a stării chimice a corpurilor de apă în conformitate cu cerinŃele
Directivei Cadru din domeniul Apei reprezintă o provocare majoră, deoarece pentru prima dată a
fost necesară aplicarea la nivel european şi naŃional a unor metode de analiză şi evaluare conforme
principiilor acestei Directive. Pe plan naŃional, au fost şi sunt depuse eforturi continue pentru
asigurarea datelor de monitoring şi introducerea, aplicarea şi testarea unor noi metode de analiză şi
de evaluare a stării apelor. De asemenea, ANAR participă încă din anul 2004 alături de celelalte Ńări
europene la ExercitŃul European de Intercalibrare care are ca scop armonizarea sistemelor naŃionale
de clasificare necesare conformării cu cerinŃele DCA. Faza a doua a ExerciŃiului, planificat a se
încheia în anul 2011, va aduce clarificări mai ales în privinŃa unor elemente de calitate biologice
rămase încă neevaluate.
Au fost înregistrate progrese importante, dar cu toate acestea, în actualul Plan de Management este
evident că există încă probleme şi incertitudini, de care trebuie Ńinut cont atunci când se
interpretează rezultatele unor evaluări. În actualul ciclu de planificare, starea ecologică şi potenŃialul
ecologic au fost evaluate având în vedere o parte dintre elementele biologice, hidromorfologice şi
fizico-chimice. Datorită faptului că metodele conforme cu cerinŃele DCA au fost dezvoltate ulterior
primei etape a exerciŃiului de intercalibrare europeană şi nu au fost incluse în acest proces,
confidenŃa în evaluarea stării ecologice şi a potenŃialului ecologic a fost medie şi scăzută. La
stabilirea condiŃiilor de referinŃă, o problemă întâmpinată a fost insuficienŃa datelor de monitoring
pe o perioadă mai lungă de timp (“datele istorice”), întrucât sistemul de monitoring în conformitate
cu cerinŃele DCA a fost implementat începând cu anul 2007.
Ca o componentă particulară a implementării DCA, desemnarea şi ulterior evaluarea potenŃialului

corpurilor de apă puternic modificate necesită o validare bazată pe metode de evaluare intercalibrate
şi cu un grad de confidenŃă ridicat. În actualul ciclu de planificare evaluarea potenŃialului ecologic
al corpurilor de apă puternic modificate, este realizată cu o confidenŃă scăzută, având în vedere
pentru râuri un singur element biologic de calitate (macronevertebrate bentice) şi în unele cazuri
ihtiofauna, precum şi fitoplanctonul pentru lacurile de acumulare. Creşterea confidenŃei în evaluarea
CAPM este deci corelată cu evaluarea ulterioară şi a altor elemente de calitate.
Astfel, se poate evidenŃia că realizarea următoarelor activităŃi vor conduce la creşterea confidenŃei
în evaluare:
- Dezvoltarea sistemelor de clasificare având în vedere toate elementele de calitate, toate
categoriile şi tipurile de corpuri de apă în conformitate cu cerinŃele DCA prin continuarea şi
aprofundarea studiilor de cercetare; sistemul de clasificare trebuie să asigure corelarea între
elementele de calitate biologice, cele fizico-chimice şi elementele hidromorfologice suport;
astfel, pentru elementele biologice este necesară dezvoltarea metodelor de evaluare pentru
fitobentos, macrofite şi faună piscicolă, iar pentru elementele hidromorfologice se consideră
necesar a se dezvolta un indice multimetric în care fiecare parametru hidromorfologic să aibă
o anumită pondere;
- Testarea sistemelor de clasificare precum şi reglementarea acestora;
- Participarea la procesul de intercalibrare europeană în scopul asigurării unui grad de
confidenŃă ridicat şi a asigurării comparabilităŃii limitelor dintre clasele de calitate;
- Dezvoltarea şi aplicarea metodologiilor pentru evaluarea fondului natural pentru corpurile de
apă cu tipologia specifică;
- Continuarea procesului de dezvoltare a sistemului de monitorizare pentru a acoperi toate
elementele de calitate (biologice, hidromorfologice şi fizico-chimice) şi toate mediile de
investigare (apă, sedimente şi biota), având în vedere o frecvenŃă care să asigure nivele de
confidenŃă şi precizie ridicate în evaluarea stării corpurilor de apă; de asemenea, o atenŃie
291
deosebită trebuie acordată monitorizării poluanŃilor specifici şi substanŃelor prioritare (în

special micropoluanŃilor organici), având în vedere asigurarea unor limite de
detecŃie/cuantificare care să permită conformarea cu valorile standardelor de calitate în
domeniul mediului pentru îmbunătăŃirea evaluării stării chimice şi ecologice a corpurilor de
apă;
- Utilizarea metodelor de analiză conforme cu cerinŃele DCA şi o mai bună cunoaştere a
taxonomiei unor grupe sistematice pentru elementele biologice;
- ÎmbunătăŃirea sistemelor de asigurare şi control a calităŃii în laboratoarele analitice;
- Crearea, menŃinerea şi dezvoltarea unui baze de date, precum şi utilizarea unui instrument
(program unitar de evaluare) pentru toate elementele (biologice, fizico-chimice,
hidromorfologice), care să fie integrat cu sistemele informatice existente;
Rezolvarea acestor situaŃii necesită alocarea unor resurse suplimentare financiare pentru dezvoltarea
sistemului de monitoring şi pentru asigurarea elaborării unor studii de cercetare specifice.
O categorie aparte de corpuri o reprezintă corpurile de apă nepermanente, pentru care tot procesul
de identificare şi caracterizare a fost îngreunat având în vedere specificitatea acestora. În abordarea
acestor corpuri s-a utilizat Atlasul Secării Râurilor din România (Bucureşti 1974 - elaborat de
Institutul de Meteorologie şi Hidrologie şi de Institutul de Geodezie, Fotogrametrie, Cartografie şi
Organizarea Teritoriului). Analizele efectuate pe baza acestui Atlas au arătat necesitatea actualizării
acestuia, având în vedere schimbările suferite în timp de aceste corpuri de apă, mai ales în contextul
schimbărilor climatice actuale.
Pentru corpurile de apă nepermanente există incertitudini în determinarea condiŃiilor de referinŃă

pentru cursuri de apă cu regim hidrologic nepermanent, precum şi în caracterizarea şi evaluarea
acestora, datorate lipsei unei baze de date istorice privind monitoringul calitativ/cantitativ.
• Ape subterane
În ceea ce priveşte problemele întâmpinate în caracterizarea apelor subterane se consemnează:

- Caracterizarea chimică a apelor subterane nu s-a realizat pentru toŃi poluanŃii prevăzuŃi de
Directiva privind apele subterane 2006/118/EC în special micropoluanŃii sintetici, datorită
disponibilităŃii reduse a datelor;
- InsuficienŃa cunoaştere a emisiilor posibil poluatoare (in special sursele difuze) pentru unele
corpuri de apă subterane;
- Nu se cunosc efectele tuturor tipurilor de presiuni, funcŃie de caracteristicile stratului acoperitor;
- Insuficientă cunoaştere a evoluŃiei nivelurilor apelor subterane în cazul unor captări de apă
neprevăzute cu sistem de monitorizare.
- Lipsa instrumentelor de modelare matematică, atât pentru calculul cantităŃilor de poluanŃi care
ajung în apa subterană, cât şi pentru comportarea poluanŃilor în timp (transport, transformare,
retenŃie).
Referitor la incertitudini, acestea au fost generate de distribuŃia neuniformă a punctelor de

monitorizare a calităŃii în cazul anumitor corpuri de apă subterană, numărul redus al analizelor
fizico-chimice, în baza cărora s-a evaluat riscul calitativ, precum şi ne-asigurarea zonelor de
protecŃie la captările de apă instituite conform normelor legale.
• Zone protejate
Principala problemă identificată în ceea ce priveste problematica speciilor de peşti importanŃi din
punct de vedere economic este coordonarea activităŃii instituŃiilor interesate, în special cu
reprezentanŃii ANPA şi a celorlalte autorităŃi competenŃe pentru managementul resursele piscicole
din râurile interioare şi lacurile naturale (alocarea cotelor de pescuit, introducerea de specii alohtone
etc). Totodată sunt necesare informaŃii suplimentare privind proiectele / strategiile de repopulare a
292
apelor cu specii de peşti migratori şi specii de peşti importanŃi din punct de vedere economic, atât
pentru cele aflate în desfăşurare, cât şi pentru cele propuse a se desfăşura pe termen scurt şi mediu.
În elaborarea planului de măsuri pentru speciile şi habitatele direct dependente de apă atât pentru
măsurile de bază cât şi pentru cele suplimentare au fost identificate o serie de incertitudini şi/sau
probleme. Pentru rezolvarea acestora s-a constatat, în primul rând, necesitatea realizării unui ghid
cu măsuri de gospodărire a habitatelor şi speciilor direct dependente de apă, care să identifice
măsurile necesare pentru atingerea obiectivelor de conservare a speciilor şi habitatelor naturale din
siturile Natura 2000 şi să estimeze costurile aferente.
În acelaşi timp s-a constatat necesitatea elaborării hărŃilor pentru localizarea habitatelor protejate
direct dependente de apă, precum şi realizarea şi aprobarea planurilor de management pentru fiecare
arie naturală protejată. În prezent sunt aprobate de autoritatea competentă planurile de management
şi regulamentele doar pentru trei zone protejate. Acoperirea acestor lipsuri depinde foarte mult de
existenŃa administratorilor / custozilor pentru zone protejate unde există specii şi habitate direct
dependente de apă, precum şi existenŃa unei autorităŃi naŃionale responsabilă cu managementul
unitar al ariilor naturale protejate, inclusiv siturile din reŃeaua Natura 2000, în coordonarea
autorităŃii publice centrale pentru protecŃia mediului.
• Analiza economică a utilizării apei

Datorită faptului că infrastructura Sistemului NaŃional de Gospodărire a Apelor face parte din
patrimoniul public al statului, costurile de capital aferente investiŃiilor nu sunt integrate în
rezultatele financiare ale DirecŃiilor de Ape, ci numai costurile de operare şi întreŃinere aferente
lucrărilor odată finalizate.
Estimarea cerinŃei de apă în cele 3 scenarii a plecat de la prognozele aferente anului 2008 –
prognoze aferente unei creşteri economice. Noile estimări privind evoluŃia indicatorilor
macroeconomici în condiŃiile financiare actuale, respectiv creşterea economică foarte redusă, pot
influenŃa evaluarea cerinŃei de apă.
Analiza de recuperare a costurilor serviciilor specifice de gospodărire a apelor a fost realizată

exclusiv pentru costurile financiare. Estimarea costurilor de resursă va fi realizată în cadrul
implementării Art. 9 în anul 2010. Estimarea costurilor de mediu va Ńine cont de rezultatele
Proiectului AQUAMONEY „Evaluarea economică a costurilor de resursă şi mediu şi beneficiile în
contextul implementării DCA. Ghid Practic de utilizare”.
Evaluarea economică a serviciilor conform DCA necesită mai mult decât analiza financiară a
costurilor asociate serviciilor de alimentare cu apă şi de colectare şi epurare a apelor uzate, fapt care
conduce la extinderea acesteia asupra bunurilor/”resurselor regenerabile” cu valoare de piaŃă (ex.
apa potabilă, pescuit comercial, biomasa vegetală, apa consumată în procesele de producŃie) şi a
bunurilor şi serviciilor fără valoare de piaŃă (reducerea impactului fenomenelor extreme, a fluxurilor
hidrologice, biodiversitate, recreere, calitatea apei etc.) furnizate de către corpurile sau ecosistemele
acvatice.
Având în vedere ca serviciile publice de alimentare cu apă, canalizare şi epurare aparŃin operatorilor
economici, datele privind structura cheltuielilor, rezultatele financiare, nu au putut fi obŃinute
datorită statutului acestor companii.
• Programul de măsuri
Măsurile de bază necesare implementării legislaŃiei europene pentru protecŃia apelor sunt prevăzute
într-o serie de strategii, politici, planuri, programe şi acte de reglementare la nivel naŃional, regional
şi local. Realizarea lor presupune un anumit grad de incertitudine datorat următorilor factori:
293
- disponibilitatea autorităŃilor locale, operatorilor de servicii publice de apă, unităŃilor industriale şi

agricole în ceea ce priveste pregătirea proiectelor finanŃate din fonduri europene (Fonduri de
Coeziune şi Structurale, Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul European Agricol
pentru Dezvoltare Rurală, etc.) în perioada 2007-2013;
- capacitatea instituŃională şi administrativă a autorităŃilor naŃionale şi regionale cu referire la
managementul fondurilor europene şi implementarea la nivel central, regional şi local a
Programelor OperaŃionale;
- gradul de coordonare la nivel naŃional şi regional a strategiilor şi politicilor, inclusiv corelarea
fondurilor europene cu strategiile şi programele naŃionale.
În ceea ce priveşte măsurile de bază pentru aglomerările umane, care deŃine principala pondere din
totalul cheltuielilor de investiŃii necesar implementării programului de măsuri, acestea au fost
stabilite pe baza Master Planurilor judeŃene elaborate şi aprobate până în acest moment. Pentru
celelalte Master Planuri judetene aflate în diferite faze de realizare sau aprobare s-a luat în
considerare implementarea obligatorie a legislaŃiei pentru apă şi apă uzată doar pentru acele
aglomerări pentru care s-a agreat oficial realizarea măsurilor cu operatorii de servicii publice locale
de apă sau administraŃiile publice locale. De asemenea, au fost luate în considerare şi proiectele în
promovare sau derulare finanŃate şi din alte fonduri. Pentru aglomerările cu mai puŃin de 2000 l.e.,
în acest moment nu este disponibilă o strategie naŃională care să planifice tipul măsurilor necesare
pentru epurarea apelor uzate. Acestea au fost totuşi estimate în cadrul Planului de Management pe
baza rezultatelor din Master Planurile Judetene aprobate şi instrucŃiunilor metodologice elaborate de
ANAR “InstrucŃiuni metodologice pentru evaluarea cheltuielilor în domeniul producerii şi
distribuŃiei apei potabile” şi “InstrucŃiuni metodologice pentru evaluarea cheltuielilor în domeniul
canalizării şi epurării apelor uzate”.
Analiza economico-financiară efectuată în vederea recuperării costurilor în infrastructură aferentă

alimentării cu apă, canalizare şi epurare este realizată la nivelul Master Planurilor aprobate, astfel
încât nu există date economice – financiare pentru toate judeŃele. Master Planurile aprobate nu pot fi
publicate, ele se pot consulta numai la nivelul Consiliilor JudeŃene şi Ministerul Mediului.
Evaluarea efectului măsurilor de bază şi suplimentare asupra stării corpurilor de apă s-a realizat pe
baza aplicării modelelor WAQ (pentru nutrienŃi) şi QUAL2K (pentru substanŃe organice). Modelul
WaQ s-a aplicat pentru toate corpurile de apă la nivel de sub-bazine, iar modelul QUAL2K numai
pentru corpurile la risc din punct de vedere al substanŃelor organice. Desigur incertitudinele legate
de rezultatele obŃinute pot fi atribuite limitărilor modelelor matematice, care nu integrează în
totalitate aspectele de poluare difuză a solului şi subsolului, comportarea poluanŃilor în apă
(transport, transformare, retenŃie), ci doar estimează având în vedere criteriile din literatură de
specialitate pentru evaluarea fondului natural. În ceea ce priveşte substanŃele prioritar periculoase
nu a fost disponibil un instrument de modelare a impactului, acesta fiind apreciat pe baza unui
bilanŃ general masic între încărcări (emisii şi imisii) luând în considerare sursele de poluare
punctuale.
De asemenea, au fost întâmpinate dificultăŃi în estimarea aportului surselor de poluare difuze,

precum şi dificultăŃi în corelarea aportului surselor de poluare cu încărcările de substanŃe poluante
din apele de suprafaŃă, având în vedere stabilirea măsurilor suplimentare.
Referitor la măsurile pentru alterările hidromorfologice (măsurile de restaurare şi măsurile de

atenuare) rezultate din parcurgerea testului de desemnare, se precizează că propunerea, analiza şi
stabilirea acestor măsuri a fost o provocare datorită dificultăŃii în estimarea fezabilităŃii tehnice a
acestora şi evaluarea efectelor acestor măsuri asupra biotei.
294
PMBH MUREŞ –
O altă problemă o constituie stabilirea debitului ecologic (debitul pentru protecŃia ecosistemelor
acvatice) care trebuie asigurat în aval de lucrările hidrotehnice, în conformitate cu prevederile art.
64 alin (1) din Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare –Astfel, se
propune ca în etapele următoare să se realizeze studii de aprofundare a aceastei problematici pentru
o mai bună corelare între aspectele cantitative şi elementele biologice. În funcŃie de răspunsul biotei
se va trece gradual la stabilirea valorilor optime de debit ecologic pentru fiecare situaŃie specifică.
În aplicarea măsurilor pentru activităŃile agricole pot apărea dificultăŃi legate de numărul mare de
fermieri (cultivarea pe suprafeŃe mici), având în vedere procesul de instruire a acestora, de asigurare
a consultanŃei agricole şi de control a aplicării acestei măsuri. În acest sens, este necesară o mai
bună colaborare între autorităŃile privind agricultura şi dezvoltarea rurală şi autorităŃile de
gospodărirea apelor, având în vedere aplicarea programelor de acŃiune în zonele vulnerabile la
poluarea cu nitraŃi din surse agricole, cât şi aplicarea măsurilor prevăzute în Programul NaŃional de
Dezvoltare Rurală.
O altă incertitudine determinată este legată de efectul măsurilor asupra calităŃii corpurilor de apă
subterană, în general fiind greu de estimat perioada necesară refacerii calităŃii acestora. Din
discuŃiile şi negocierile avute cu utilizatorii de apă pentru stabilirea măsurilor suplimentare a reieşit
faptul că există un risc în ceea ce priveşte realizarea măsurilor suplimentare la termenele convenite.
Aceasta se datorează în principal evoluŃiei indicatorilor economici în condiŃiile financiare actuale,
respectiv reducerea economică, care pot influenŃa disponibilitatea financiară a unităŃilor economice
pe următorii 2-3 ani.
În ceea ce priveşte realizarea analizei cost-eficienŃă s-a constat lipsa studiilor în vederea evaluării
monetare a costurilor indirecte aferente măsurilor suplimentare grupate la scară subbazinală,
precum şi existenŃa unui grad de incertitudine privind evaluarea costurilor de implementare a unor
măsuri suplimentare pentru activităŃile agricole (aplicarea agriculturii ecologice, a codului bunelor
practici agricole în zonele nevulnerabile, etc.).
• ExcepŃii
Stabilirea excepŃiilor la nivelul corpurilor de apă reprezintă atât o problematică complexă, având în
vedere caracterul integrator al acestora, cât şi o provocare majoră având în vedere problemele şi
incertitudinile aferente elementelor/activităŃilor utilizate în procesul de aplicare al excepŃiilor la
nivelul corpurilor de apă.
Pe măsura ce noi date şi informaŃii vor fi disponibile la nivelul elementelor/activităŃilor utilizate în

stabilirea excepŃiilor (inclusiv creşterea gradului de confidenŃă în evaluarea stării/potenŃialului
corpurilor de apă) acestea vor conduce la dezvoltarea şi îmbunătăŃirea aplicării excepŃiilor la nivelul
corpurilor de apă în următorul ciclu de planificare.
În ceea ce priveşte analiza cost-beneficiu s-a constatat existenŃa la nivel naŃional a unui număr
foarte redus de studii empirice care au vizat evaluarea economică a costurilor/beneficiilor asociate
modificărilor în cantitatea şi calitatea resursei de apă şi a serviciilor cheie asigurate de către
ecosistemele acvatice, după modele conceptuale şi analitice integratoare. De asemenea, nu a fost
disponibilă evaluarea indicatorilor monetari de beneficiu care pot fi transferaŃi la nivelul tuturor
corpurilor de apă aferenŃi bazinului hidrografic.
295
PMBH MUREŞ –
296
PMBH MUREŞ – CAP. 14 CONCLUZII
CAP. 14 CONCLUZII
Se poate aprecia că pe parcursul acestui proces de realizare a primului Plan de Management, au fost
parcurse toate etapele cerute de DCA, în strânsă legătura cu cerinŃele celorlalte Directive Europene
din domeniul mediului, în general, şi în domeniul apelor, în special. Deşi au fost întâmpinate
anumite greutăŃi, acestea au fost depăşite, urmând ca unele dintre aceste problematici să fie
îmbunătăŃite pentru următorul ciclu de planificare, atunci când vor exista o serie de studii de
cercetare, de fezabilitate, tehnico-economice şi studii pilot.
Cele mai importante concluzii care rezultă în urma elaborării Planului de Management al bazinului
hidrografic Mureş sunt următoarele:
Ape de suprafaŃă
Tipologia cursurilor de apă a fost redefinită şi sintetizată, conducând la reducerea numărului de
tipuri. Astfel au fost definite un număr de 13 tipuri de cursuri de apă pentru bazinul hidrografic
Mureş. Sintetizarea, respectiv reducerea numărului de tipuri a fost determinată de existenŃa
aceloraşi caracteristici ale comunităŃilor de macronevertebrate pentru unele tipuri definite distinct în
etapa anterioară. La nivelul bazinului hidrografic Mureş s-a identificat un tip de lac natural şi 4
tipuri pentru lacurile de acumulare.
Prin aplicarea criteriilor de delimitare a corpurilor de apă, s-au identificat un număr total de 561
corpuri de apă de suprafaŃă, dintre care 544 corpuri de apă - râuri (242 corpuri de apă
nepermanente, inclusiv corpurile de apă artificiale), 14 corpuri de apă – lacuri de acumulare şi 3
corpuri de apă - lacuri naturale.
În urma analizării surselor de poluare punctiformă, a rezultat un număr de 90 surse punctiforme

semnificative (42 urbane, 32 industriale şi 16 agricole). Aglomerările umane cu peste 2000 l.e. sunt
cele mai importante surse de poluare semnificativă, la nivelul DirecŃiei Apelor Mureş fiind
identificate un număr de 243 aglomerări umane, dintre care 131 aglomerări nu sunt dotate cu
sisteme de colectare, iar 198 nu sunt dotate cu staŃii de epurare.
Aglomerările umane, cât şi sursele de poluare industriale şi agricole semnificative evacuează

cantităŃi importante de materii organice, nutrienŃi şi metale grele în resursele de apă. Sursele difuze
(în general aglomerările umane şi activităŃile agricole) contribuie la poluarea apelor de suprafaŃă.
Astfel, s-au determinat emisii specifice de azot şi fosfor de 5,91 kg N/ha şi de 0,32 kg P/ha. De
asemenea, alterările hidromorfologice (în special lucrările hidrotehnice de barare transversală şi cele
în lungul albiei râului) afectează semnificativ starea ecologică a corpurilor de apă.
Pentru evaluarea riscului neatingerii obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă s-a Ńinut cont de
presiunile semnificative identificate luând în considerare scenariul de bază, precum şi de evaluarea
impactului acestora. Pentru evaluarea impactului şi a riscului neatingerii obiectivelor de mediu s-au
luat în considerare următoarele categorii de risc: poluarea cu substanŃe organice; poluarea cu
nutrienŃi; poluarea cu substanŃe periculoase; alterări hidromorfologice.
Obiectivele de mediu pentru corpurile de apă de suprafaŃă sunt: nedeteriorarea stării, atingerea stării
ecologice bune şi a stării chimice bune, respectiv a potenŃialului ecologic bun şi a stării chimice
bune pentru corpurile de apă puternic modificate şi artificiale, precum şi atingerea obiectivelor de
mediu prevăzute de legislaŃia specifică pentru zonele protejate.
În conformitate cu cerinŃele Directivei Cadru Apă, prin aplicarea sistemului de clasificare la nivelul
corpurilor de apă delimitate la nivelul bazinului hidrografic Mureş 90% din corpurile de apă
naturale au atins obiectivele de mediu (stare ecologică bună şi foarte bună), 40% din corpurile de
297
apă puternic modificate au atins obiectivele specifice (potenŃialul ecologic maxim şi bun). Din
punct de vedere al stării chimice 99,8% din corpurile de apă de suprafaŃă au atins starea chimică
bună.
Corpurile de apă care nu au atins starea ecologică bună, consecinŃă a alterărilor hidromorfologice
semnificative, au parcurs testul de desemnare finală a corpurilor de apă puternic modificate, ceea ce
a condus la clasificarea corpurilor de apă în bazinul hidrografic Mureş în: corpuri de apă naturale
(80%), corpuri de apă puternic modificate (19%) şi corpuri de apă artificiale (1%).
Ape subterane
În bazinul hidrografic Mureş au fost identificate, delimitate şi descrise un număr de 24 de corpuri de
apă subterană, 2 dintre acestea sunt transfrontaliere. Din total 12 aparŃin tipului poros, dezvoltate în
depozite de vârstă cuaternară, pannoniană şi sarmaŃiană, 4 corpuri aparŃin tipului carstic-fisural,
cantonate în depozite de vârstă paleozoică şi mezozoică, un corp de apă subterană aparŃine tipului
fisural-carstic, acumulat în depozite carbonifer inferioare, 4 corpuri sunt de tip fisural, localizate în
depozite de vârstă jurasic-cretacică şi 3 corpuri sunt de tip mixt, fisural şi poros, dezvoltate în şisturi
cristaline precambriene şi depozite aluviale cuaternare.
În evaluarea stării chimice şi cantitative a corpurilor de apă subterană au fost urmate recomandările
“Îndrumarului asupra stării apelor subterane şi evaluării tendinŃelor” întocmit de Grupul de Lucru C
– Ape Subterane al Comisiei Europene. Aceasta s-a făcut pe baza comparării analizelor chimice
efectuate în anii 2006 şi 2007 cu valorile prag, determinate pentru fiecare corp de apă subterană, în
punctele de monitorizare aferente fiecărui corp de apă subterană.
Punctele de monitorizare au fost reprezentate prin forajele ReŃelei Hidrogeologice NaŃionale, foraje
de exploatare şi izvoare.
Ca urmare a acestei evaluări 22 de corpuri de apă subterană au stare chimică bună, 2 corpuri de apă
subterană au stare calitativă slabă.
În scopul atingerii stării chimice bune pentru corpurile ROMU03 şi ROMU20 se vor aplica
măsurile de bază prevăzute în Directiva 91/676/EEC referitoare la nitraŃi, a Directivei 91/271/EEC
privind tratarea apelor urbane reziduale modificată prin Directiva 98/15/CE, a Directivei
2006/118/CE şi a Directivei Deşeurilor 75/442 /CEE. Având în vedere dinamica apelor subterane
este evidentă necesitatea aplicării măsurilor suplimentare referitoare la realizarea sistemelor de
colectare pentru aglomerări umane (mai mici de 2000 l.e.), aplicarea programelor de acŃiune şi a
codului de bune practici agricole în zonele nevulnerabile şi aplicarea agriculturii organice. De
asemenea, se vor elabora proiecte de cercetare şi modele matematice prin care să se urmărească
evoluŃia în timp şi spaŃiu a concentraŃiei de poluant, estimându-se viteza de degradare naturală a
acestuia în apele subterane.
Din punct de vedere al stării cantitative, toate corpurile de apă subterană se află în stare bună.
În bazinul hidrografic Mureş există un număr de 58 captări, dintre care 13 au asigurată zonă de
protecŃie, stabilite conform HG 930/2005, iar 2 dintre aceste captări, localizate la Arad şi pe Arieş,
prelevă debite mai mari de 1500 mii m3/an.
Reîncărcarea acviferelor se realizează, pentru cele freatice, din precipitaŃii sau prin infiltrare din
reŃeaua hidrografică, iar pentru cele de adâncime, din precipitaŃii pe la capetele de strat sau prin
drenanŃă verticală, din corpurile de ape subterane freatice situate deasupra.
298
În scopul creşterii gradului de cunoaştere şi de protecŃie a resurselor de ape subterane, în aplicarea

Planului de Management al Bazinului Hidrografic Mureş se va lua în considerare pentru viitor,
rezolvarea problemelor semnalate.
Zone protejate
Planul de Management al Bazinului Hidrografic Mureş cuprinde, conform prevederilor art. 6 şi
anexei 4 din Directiva Cadru pentru Apă, un rezumat al Registrului zonelor protejate actualizat în
2008 – 2009, inclusiv hărŃile aferente acestor categorii de protecŃie (Fişe de caracterizare cu un
grad mare de detaliu fiind prezentate în registru).
În bazinul hidrografic Mureş au fost identificate şi cartate următoarele categorii de zone protejate:
zone de protecŃie pentru captările de apă destinate potabilizării; zone pentru protecŃia speciilor
acvatice importante din punct de vedere economic; zone destinate pentru protecŃia habitatelor şi
speciilor unde menŃinerea sau îmbunătăŃirea stării apei este un factor important; zone sensibile la
nutrienti şi zone vulnerabile la nitraŃi.
Pentru protecŃia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic au fost desemnate zone
salmonicole, zone ciprinicole, zone cu acipenseride, cursuri de apă fără faună piscicolă din cauze
antropice, cursuri de apă fără faună piscicole din cauze naturale şi cursuri de apă temporare
(nepermanente). Din categoriile de zone salmonicole 81% se află în arii naturale protejate.
Zonele destinate pentru protecŃia habitatelor şi speciilor, unde menŃinerea sau îmbunătăŃirea stării
apei este un factor important, reprezintă 25% din suprafaŃă bazinului hidrografic Mureş.
Un aspect foarte important în ceea ce priveşte distribuŃia zonelor protejate este acela ca tot teritoriul
României a fost identificat ca fiind zonă sensibilă la poluarea cu nutrienŃi. Totalul terenului aflat
în zonele vulnerabile la poluarea cu nitraŃi din cadrul bazinului hidrografic Mureş este de 10672
km2 reprezentând un număr de 4 zone vulnerabile.
Până în prezent au fost identificate, monitorizate şi evaluate din punct de vedere al calităŃii apei, de
către Autoritatea de Sănătate Publică, zone de îmbăiere doar la Marea Neagră.
Analiza economică a utilizării apei

Dinamica cerinŃelor de apă înregistrează un declin substanŃial, astfel încât restrangerea drastică a
activităŃii în unele ramuri ale economiei (minerit, siderurgie, agricultură, irigaŃii) au condus la
reducerea continuă a volumului de apă brută prelevat la 9,05 mld. m3 în anul 1998, în anul 2001 la
7,5 mld. m3, în anul 2005 la 7,5 mld. m3 iar în anul 2007 la 7,9 mld. m3 ceea ce reprezintă o
reducere de 4,2 ori faŃa de anul 1990.
În bazinul hidrografic Mureş s-a studiat nivelul actual al recuperării costurilor (financiare)
serviciilor specifice de gospodărire a apelor. Analiza a scos în evidenŃă faptul ca valoarea serviciilor
specifice de gospodărire a apelor, calculată pe baza normativelor legale în vigoare, nu este
recuperată prin cuantumul contribuŃiilor actuale ale utilizatorilor de apă.
Ca o caracteristică, trebuie subliniat faptul că serviciul de apărare împotriva inundaŃiilor este o

activitate foarte importantă prin multitudinea şi amploarea lucrărilor, cheltuielile de operare şi
întreŃinere aferente acestei activităŃi fiind suportate prin cuantumul contribuŃiilor aferente serviciilor
specifice de asigurare a apei brute în sursă.
ContribuŃiile specifice de gospodărire a apelor sunt stabilite pentru toŃi utilizatorii resursei de apă,
respectiv de: gospodărie comunală, industrie, agricultură şi sunt aferente serviciilor specifice de
gospodărire a apelor prestate de operatorul unic în domeniul gospodăririi apelor - AdministraŃia
299
NaŃională „Apele Române”, în scopul asigurării accesului acestora la sursă şi al menŃinerii în

siguranŃă a Sistemului NaŃional de Gospodărire a Apelor. Această contribuŃie are la bază cantitatea
şi calitatea sursei de care beneficiază utilizatorul respectiv şi nu Ńine cont de puterea finaciară a unui
sau altui utilizator, astfel încât, în cazul stabilirii cuantumului contribuŃiilor pentru serviciile
specifice de gospodărire a apelor, nu se poate vorbi de o subvenŃie încrucişată.
Redimensionarea cuantumului contribuŃiilor pentru activităŃile specifice de gospodărire a apelor va

fi realizată în 2 etape în anul 2010. Se va reanaliza totodată sistemul de bonificaŃii acordat
utilizatorilor care contribuie la protecŃia calităŃii ca instrument stimulativ în stabilirea cuantumului
contribuŃiilor.
Pentru activitatea de protecŃie a calităŃii apelor pentru toate categoriile de apă de suprafaŃă şi
subterane se va determina cuantumul contribuŃiilor specifice având în vedere realizarea programelor
de monitoring stabilite în concordanŃă cu cerinŃele DCA, dar şi cu celelalte Directive din domeniul
calităŃii apelor; elementele de monitorizare (biologice, fizico-chimice şi hidromorfologice), precum
şi mediile de investigare (apă, sedimente şi biotă).
Politica în domeniul mecanismului economico-financiar va Ńine cont de îmbunătăŃirea actualului

mecanism economico-financiar în domeniul gospodăririi apelor, respectând principiul evitării
sistemelor concurenŃiale, ANAR gestionând o resursă cu caracter de monopol de stat.
FinanŃarea activităŃii curente a serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare, se face prin
încasarea contravalorii acestora de la consumatori, la preŃurile şi tarifele aprobate de către
autorităŃile locale.
Activitatea de operare, exploatare şi întreŃinere a infrastructurii de apă şi apă uzată nu se

subvenŃionează şi nu se practică sisteme de protecŃie socială directă la serviciile publice de
alimentare cu apă şi canalizare, procentul de recuperare a costurilor financiare la nivelul
serviciilor facturate fiind mai mare de 100%, diferenŃa constând în nivelul cotei de dezvoltare şi a
cotei de profit stabilit în conformitate cu legislaŃia în vigoare referitor la serviciile publice de
gospodărire a apelor.
Programe de măsuri
În bazinul hidrografic Mureş a fost stabilit un program de măsuri care cuprinde atât măsuri de bază,
cât şi măsuri suplimentare în scopul atingerii obiectivelor de mediu stabilite pentru toate corpurile
de apă. Măsurile de bază au fost stabilite având în vedere, în special, cerinŃele Directivelor europene
în domeniul mediului, menŃionate în Anexa VI A a DCA, precum şi alte prevederi europene şi
naŃionale. Măsurile suplimentare pentru reducerea poluanŃilor şi măsurile pentru alterările
hidromorfologice au fost prioritizate în baza criteriului cost-eficienŃă, respectiv raportul dintre
costul măsurii şi efectul acesteia în planul elementelor biologice de calitate.
Pentru perioada 2010 - 2027 costurile totale ale măsurilor de bază şi măsurilor suplimentare pentru
implementarea programului de măsuri în bazinul hidrografic Mureş se situează la valoarea de 1593
mil. Euro, din care: 86,55% revine măsurilor aplicate pentru aglomerările umane (respectiv
finanŃării măsurilor pentru asigurarea serviciilor de apă pentru populaŃie), 2,96% pentru măsurile
aplicate activităŃilor industriale, 9,32% pentru măsurile aplicate activităŃilor agricole şi 1,17%
pentru presiunile hidromorfologice. Acest efort financiar se va reflecta la nivelul bazinului
hidrografic Mureş printr-o contribuŃie de 786 Euro/locuitor. Perioda în care se vor realiza cele mai
mari investiŃii este primul ciclu al planului de management (2007-2015), cu o valoare planificată
pentru aceasta perioada de 1330 milioane Euro.
300
PMBH MUREŞ –
Deşi în perioada de preaderare s-a acumulat o experienŃă semnificativă în ceea ce priveşte

elaborarea proiectelor pentru fiananŃarea măsurilor, sunt necesare eforturi viitoare pentru
îmbunătăŃirea eficienŃei administrative şi asigurarea unei absorbŃii bune a Fondurilor de Coeziune şi
Structurale, Fondului European de Dezvoltare Regională, Fondului European Agricol pentru
Dezvoltare Rurală, fonduri bugetare, etc. în perioada 2007-2013, prin:
- Eforturi continue pentru întărirea capacităŃii administrative cu referire la managementul
fondurilor europene şi implementarea la nivel central, regional şi local;
- Întărirea rolului de coordonare la nivel naŃional şi regional, inclusiv corelarea fondurilor
europene cu strategiile şi programele naŃionale;
- Dezvoltarea de proiecte consistente şi de înaltă calitate care să răspundă priorităŃilor;
- Pregătirea atentă a proiectelor majore care necesită decizii importante, studii extinse, analize de
cost-beneficiu şi proceduri complexe;
- Asigurarea continuă a sprijinului pentru potenŃialii beneficiari în pregătirea şi implementarea
proiectelor;
- Aplicarea noii legislaŃii privind achiziŃiile publice în mod corect şi eficient, care necesită
instruirea intensivă a beneficiarilor;
- Punerea în operă a unui management financiar şi a unui sistem de control eficiente pentru
întreaga paletă de instituŃii implicate în implementarea fondurilor europene.
Măsurile de bază şi suplimentare stabilite în acest prim ciclu de planificare vor fi reanalizate în anul
2012, având în vedere identificarea stadiului operaŃional al acestora, îmbunătăŃirea evaluării
efectelor măsurilor asupra stării corpurilor de apă, precum şi pe baza dezvoltării de noi instrumente
tehnice pentru modelarea substanŃelor organice şi substanŃelor periculoase. De asemenea,
continuarea şi dezvoltarea activităŃilor de monitoring integrat al calităŃii apelor vor contribui la
clarificarea aportului şi impactului surselor de poluare asupra stării corpurilor de apă.
ExcepŃii de la obiectivele de mediu

Procesul de stabilire al obiectivelor de mediu şi al excepŃiilor s-a realizat la nivel de corp de apă,
fiind mecanismul de prioritizare al acŃiunilor şi al programelor de măsuri, deoarece nu toate
”problemele” referitoare la corpurile de apă pot fi abordate şi toate „obiectivele de mediu” să fie
atinse în cadrul actualului plan de management bazinal.
În cadrul analizei cost-beneficiu au fost investigate costurile şi beneficiile programului de măsuri,

din perspectiva beneficiului adus mediului. S-au avut în vedere nu doar costurile şi beneficiile
măsurilor în directa corelaŃie cu mediul, ci şi toate efectele indirecte posibile care se pot manifesta
asupra altor sectoare sau asupra mediului. Analiza cost-beneficiu, aplicată măsurilor suplimentare,
are ca rezultat aplicarea excepŃiilor în conformitate cu Art. 4.4 pentru majoritatea măsurilor
suplimentare identificate la scară subbazinală.
Din analiza efectuată a rezultat că 20,14% corpuri de apă de suprafaŃă din bazinul hidrografic Mureş
nu pot atinge starea bună/potenŃialul bun până în anul 2015. Dintre corpurile de apă cărora li s-au
aplicat excepŃii, 45 sunt excepŃii aplicate corpurilor naturale şi 69 de corpuri de apă puternic
modificate şi artificiale, predominând excepŃiile de prelungire a termenelor sub Art. 4.4 (ce au
reprezentat 98,2 % din corpurile de apă). ExcepŃii de tipul Art. 4.7 s-au identificat în cazul unui
singur corp de apă.
Numărul corpurilor de apă pentru care se aplică excepŃii va scădea în următoarele cicluri de
planificare, aplicarea excepŃiilor urmând a fi adaptată de fiecare dată.
Pe măsură ce noi date şi informaŃii vor fi disponibile la nivelul elementelor/activităŃilor utilizate în
stabilirea excepŃiilor, acestea vor conduce la dezvoltarea şi îmbunătăŃirea aplicării excepŃiilor la
nivelul corpurilor de apă în următorul ciclu de planificare.
301
PMBH MUREŞ –
302
PMBH MUREŞ – BIBLIOGRAFIE
BIBLIOGRAFIE
1. *** (2004), Basin-wide Overview (Danube Basin Analysis - WFD Roof Report); International
Commission for the Protection of the Danube River;
2. *** (2008), Significant Water management Issues in the Danube River Basin District,
International Commission for the Protection of the Danube River;
3. *** (2009) Danube River Basin Management Plan (Basin-wide Overview) International
Commission for the Protection of the Danube River;
4. *** (2005), Raportul 2004 - Planurile de Management ale Bazinelor Hidrografice,
AdministraŃia NaŃională “Apele Române”, Bucureşti;
5. *** (2005), Raportul 2004 - Planul de Management al Fluviului Dunărea, Delta Dunării,
SpaŃiului Hidrografic Dobrogea şi apelor costiere, AdministraŃia NaŃională “Apele Române”,
Bucureşti;
6. *** (2007), Cele mai importante probleme de gospodărirea apelor, AdministraŃia NaŃională
“Apele Române”, Bucureşti;
7. ***, (2000), Directiva 2000/60/EC a Parlamentului şi Consiliului European care stabileşte
un cadru de acŃiune pentru Ńările din Uniunea Europeană în domeniul politicii apei, Jurnalul
Oficial al Comunitatii Europene;
8. ***, (2008), Directive 2008/105/EC of the European Parliament and of the Council of 16
December 2008 on environmental quality standards în the field of water policy, amending and
subsequently repealing Council Directives 82/176/EEC, 83/513/EEC, 84/156/EEC,
84/491/EEC, 86/280/EEC and amending Directive 2000/60/EC of the European Parliament
and of the Council, Jurnalul Oficial al ComunităŃii Europene;
9. ***, Common Implementation Strategy for the Water Framework Directive (2000/60/EC) –
Guidance on establishing reference conditions and ecological status class boundaries for
inland surface waters, European Commission;
Horizontal Guidance on the identification of surface water bodies, European Commission;
Guidance for the analysis of pressures and impacts în accordance with the Water Framework
Directive, European Commission;
Guidance document on identification and designation of heavily modified and artificial water
bodies, European Commission;
Guidance on monitoring for the Water Framework Directive, European Commission;
Statistical aspects of the identification of groundwater pollution trends and aggregation of
monitoring results, European Commission;
Transitional and coastal waters – Typology, reference conditions and classification, European
Commission;
Implementing the GIS elements of the Water Framework Directive, European Commission;
Towards a guidance on establishment of the intercalibration network and the process on the
intercalibration exercise, European Commission;
Economics and the environment. The implementation challenge of the Water Framework
Directive, European Commission;
303
Guidance on public participation în relation to the Water FrameworkDirective, European
Commission;
Guidance document on Planning process, European Commission;
Guidance on surface water chemical monitoring for the Water Framework Directive,
European Commission;
Guidance on Reference conditions inland waters, European Commission;
Guidance on Overall Approach to the Classification of Ecological Status and Ecological
Potential, European Commission;
Guidance on Eutrophication Assessment în the context of European Water Policies, European
Commission;
Guidance on Exemptions to the environmental objectives, European Commission;
Guidance on role of wetlands în the Water Framework Directive;
27. ***, Economics and Environment. The implementation Economics and the environment The
implementation challange of the Water Framework Directive. Accompanying documents to
the Guidance – Wateco Guidance;
28. *** „Basic Principles for selecting the most cost-effective combinations of measures for
inclusion în the programme of measures- Hanbook” – Research Report – UMWELTBUNDES
Amt. 2004;
29. *** ICPDR, Joint Danube Survey-Final Scientific Report, 2008;
30. *** Good practice în managing the ecological impacts of hydropower schemes; flood
protection works; and works designed to facilitate navigation under the Water Framework
Directive;
31. *** Guidance on the Classification of Ecological Potential for Heavily Modified Water
Bodies and Artificial Water Bodies UNTAG Final Draft 2008;
32. *** UK Technical Advisory Group on the WFD “Criteria and Guidance Principles for the
Designation of Heavily Modified Water Bodies”;
33. *** WFD and Hydromorphological Pressures, Technical Report – Case Studies, November
2006;
34. *** Guidance on abstraction and flow regulation pressures on surface waters
UK Technical Advisory Group on the WFD;
35. *** Guidance for the assessment of hydromorphological features of rivers within the STAR
Project CNR-IRSA Water Research Institute Italy;
36. *** Guidance on Environmental Flow Releases from Impoundments to Implement the WFD -
WFD82, SNIFFER;
37. *** 2010 Reporting sheets - Final endorsed by Water Directors, 19th June 2007;
38. Management Strategies and Mitigation Measures Required to Deliver the Water Framework
Directive for Impoundments, Volume 1, 2, Project WFD29 EA & SNIFFER;
39. Management Strategies and Mitigation Measures for the Inland Navigation Sector in Relation
to Ecological Potential for Inland Waterways *Appendix A - Pressures and Impact Sheets,
Appendix B - Mitigation Measures and Management Strategies Sheets, Waterways Ireland &
Environment Agency & WFD TAG;
40. Management Strategies and Mitigation Measures Required to Deliver the Water Framework
Directive for Navigation Impoundment - Project WFD76SNIFER;
304
41. *** Guidelines and Recommendations for the Different Steps of the Planning Process toward
the Preparation of the River Basin Management Plan în Line with the WFD Requirements -
“Transboundary River Basin Management of the Körös/Crisuri River, a Tisza/Tisa sub-
basin” Project, 2007;
42. Proiect PHARE „Development of IalomiŃa-Buzău River Basin Management Plan” EuropeAid
/121477/D /SV/RO, PM Project No: 300098, 2007;
43. Establishing priorities for the measures to rehabilitate Heavily Modified Water Bodies,
through cost-efficiency analysis, în order to reach the environmental objectives required by
the EU-Water Framework Directive 2000/60/EC, EVD REF: PPA05/RM/7/4, Matra Pre-
accession Projects Programme (MPAP), consortium Euroconsult Mott MacDonald,
ARCADIS Regio and WL│Delft, 2007;
44. Establishing measure to rehabilitate the polluted groundwater altered duet o landfill, în order
to reach the environmental objectives required by the Water Framework Directive and the
Groundwater Directive, EVD REF: PPA 06/RM/7/5, Matra Pre-accession Projects Programme
(MPAM), consortium Euroconsult Mott MacDonald, ARCADIS Regio and WL│Delft, 2007;
45. Proiect PHARE - Implementarea noii DIRECTIVE CADRU A APEI în bazine pilot
(WAFDIP)EuropeAid/114902/D/SV/RO TR-4, Ghid metodologic pentru identificarea şi
desemnarea corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale, ARCADIS Euroconsult (NL)
în asociere cu: OIEAU (FR), MOTT MACDONALD (UK), ECOTERRA (RO) Batuca D;
46. Proiect PHARE - Implementarea noii DIRECTIVE CADRU A APEI în bazine pilot (WAFDIP)
EuropeAid/114902/D/SV/RO TR-7, Good Status-Environmental Objectives and Methodology
for Developing a Programme of Measures, ARCADIS Euroconsult (NL) în asociere cu:
OIEAU (FR) MOTT MACDONALD (UK) ECOTERRA (RO);
47. *** Institutul NaŃional de Cercetare-Dezvoltare pentru ProtecŃia Mediului – ICIM Bucureşti-
„Studiu privind elaborarea sistemelor de clasificare şi evaluare globală a stării apelor de
suprafaŃă (râuri, lacuri, ape tranzitorii, ape costiere) conform cerinŃelor Directivei Cadru a
Apei 2000/60/CEE pe baza elementelor biologice, chimice şi hidromorfologice”-2008;
48. *** Institutul NaŃional de Cercetare-Dezvoltare pentru ProtecŃia Mediului – ICIM Bucureşti-
„Studiu pentru elaborarea sistemului de clasificare şi evaluare globală a potenŃialului
corpurilor de apă artificiale şi puternic modificate în conformitate cu prevederile DCA” -
2008;
49. *** Institutul NaŃional de Cercetare-Dezvoltare Marina "Grigore Antipa" -ConstanŃa- “Studiu
pentru elaborarea sistemului de clasificare şi evaluare globală a potenŃialului corpurilor de
apă tranzitorii şi costiere puternic modificate în conformitate cu prevederile DCA”;
50. *** Institutul NaŃional de Cercetare-Dezvoltare Marina "Grigore Antipa" –ConstanŃa- “Studiu
privind elaborarea sistemelor de clasificare şi evaluare globală a stării apelor de suprafaŃă
(respectiv ape tranzitorii şi ape costiere) conform cerinŃelor Directivei Cadru a Apei
2000/60/CEE pe baza elementelor biologice, chimice şi hidromorfologice”;
51. *** Institutul NaŃional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor – Studii privind scenarii de
evoluŃie a cerinŃelor de apă ale folosinŃelor în vederea fundamentării acŃiunilor şi măsurilor
necesare atingerii obiectivelor gestionării durabile a resurselor de apă ale bazinelor
hidrografice, Bucureşti, 2008;
52. ***Institutul de Sanatate Publică Bucureşti, Raportul naŃional privind calitatea apelor de
îmbăiere;
53. *** Institutul NaŃional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor, Studiul 1.B.1. Cercetarea
proceselor hidrologice, hidrochimice şi morfodinamice pe râuri, Dunăre, Delta Dunării şi
zona costieră a Mării Negre şi bazinele reprezentative şi experimentale. Anuarul hidrologic al
Dunării – 2005., Contract M.M.D.D.- Decembrie 2007;
54. *** Institutul NaŃional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor, Studiul 2.Tema C2.b Studii
ecohidrologice, suport pentru realizarea obiectivelor de mediu prevăzute pe Directiva Cadru
a Apei. Contract M.M.D.D. – Decembrie 2008;
305
55. *** Institutul NaŃional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD Tulcea), Studiu de
cercetare.Cod CPSA 7420.73, 7420.74 – Redimensionarea ecologică şi economică pe sectorul
românesc al Luncii Dunării, 2008;
56. *** Institutul NaŃional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD Tulcea), Studiu
pentru realizarea Planului de management al Deltei Dunării, Contract M.M.D.D.3842/2007;
57. Behrendt H., Venohr M. - MONERIS model - MOdelling Nutrient Emissions în RIver
Systems;
58. DoniŃa N, Popescu A, Păuca-Comanescu M, Mihailescu S, Biriş I – Habitatele din România,
Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti, 2005;
59. Kampa E., Hansen W., Heavily Modified Water bodies, Synthesis of 34 Sase Studies în
Europe, Editura Springer, 2004;
60. Liteanu E. şi colab., Raionarea hidrogeologică a teritoriului RPR, Probleme de geografie,
6/1958;
61. Platagea Gh., Meteorologie, Hidrologie şi gospodărirea apelor, 1/1958;
62. Priscu R., ConstrucŃii hidrotehnice,vol II, Editura didactică şi Pedagogică, 1974;
63. Stancioiu P., Lazar G., Tudoran Ghe, Bogza Şt., Predoiu Gh., Sofletea N. – Habitate
forestiere de interes comunitar incluse în proiectul LIFE05 NAT/RO/000176: “Habitate
prioritare alpine, subalpine şi forestiere din România. Măsuri de gospodărire”, Ed.
UniversităŃii “Transilvania” din Braşov, 2008;
64. Şerban, P., Gălie A., Managementul apelor. Principii şi reglementări europene, Editura
Tipored, 2006;
65. Steve Chapra, Greg Pelletier, Hua Tao, Simulating River and Stream Water Quality, Version
2.04, March 7, 2006;
66. Vădineanu A., Vădineanu R.S., Cristofor S., Adamescu M. C., Cazacu C., Postoloache C.,
Rîşnoveanu G., Ignat G. - The 6th Symposium for European Freshwater Sciences - SINAIA
2009 – “Scientific arguments for identification of the Lower Danube River System (LDRS) as
“Heavily Modified Water Body” (HMWB);
67. *** Institutul National de Statistică, Anuarul Statistic al României;
68. *** Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie, Codul Bunelor Practici Agricole,
Bucureşti;
69. ***Administratori/custozi, Planuri de management ale ariilor naturale protejate;
70. ***AdministraŃia Natională „Apele Române” - Sinteza CalităŃii Apelor - anii 2005 - 2008;
71. ***AdministraŃia NaŃională „Apele Române” – Anuarul de gospodărirea apelor, 2007;
72. ***AdministraŃia NaŃională „Apele Române” - Registrele zonelor protejate;
73. ***AdministraŃia NaŃională „Apele Române”, InstrucŃiuni metodologice pentru delimitarea
corpurilor de apă de suprafaŃă - râuri şi lacuri;
74. ***AdministraŃia NaŃională „Apele Române”, InstrucŃiuni metodologice de definire a
tipologiei abiotice a corpurilor de apă-râuri;
75. ***AdministraŃia NaŃională „Apele Române”, InstrucŃiuni metodologice de definire a
tipologiei biotice a corpurilor de apă-râuri;
76. ***AdministraŃia NaŃională „Apele Române” InstrucŃiuni metodologice de definire a
tipologiei abiotice a lacurilor din România;
77. ***AdministraŃia NaŃională „Apele Române”, InstrucŃiuni metodologice pentru desemnarea
corpurilor de apă artificiale şi puternic modificate;
78. ***AdministraŃia NaŃională „Apele Române”, InstrucŃiuni metodologice privind stabilirea
secŃiunilor de referinŃă;
79. ***AdministraŃia NaŃională „Apele Române”, InstrucŃiuni metodologice privind
Modernizarea şi Dezvoltarea Sistemului NaŃional de Monitoring Integrat al apelor;
80. ***AdministraŃia NaŃională „Apele Române”, InstrucŃiuni metodologice privind identificarea
surselor punctiforme şi difuze de poluare şi evaluarea impactului acestora asupra apelor de
suprafaŃă;
306
81. ***AdministraŃia NaŃională „Apele Române”, InstrucŃiuni metodologice de stabilire a

valorilor de fond pentru poluanŃi specifici şi substanŃe prioritare nesintetice (metale) pentru
tipurile corpurilor de apă „Cursuri de apă influenŃate calitativ din cauze naturale” având în
vedere mediul de investigare apa;
82. ***AdministraŃia NaŃională „Apele Române”, InstrucŃiuni metodologice privind informarea,
consultarea şi participarea publicului;
evoluŃiei locuitorilor şi a locuitorilor racordaŃi la sistemele centralizate de alimentare cu apă;
evoluŃiei cerintelor de apă (aglomerări, industrie, agricultură, zootehnie, piscicultură,
irigaŃii);
85. ***AdministraŃia NaŃională „Apele Române”, InstrucŃiuni metodologice pentru evaluarea
cheltuielilor în domeniul canalizării şi epurării apelor uzate;
cheltuielilor în domeniul producerii şi distribuŃiei apei potabile;
cheltuielilor în domeniul canalizării şi epurării apelor uzate;
apelor uzate şi a încărcării cu poluanŃi a acestora;
veniturilor din domeniul mediului, în special pentru protecŃia resurselor de apă;
90. ***AdministraŃia NaŃională „Apele Române”, InstrucŃiuni metodologice privind restabilirea
conectivităŃii laterale a cursurilor de apă;
91. ***AdministraŃia NaŃională „Apele Române”, InstrucŃiuni metodologice privind restabilirea
conectivităŃii longitudinale a cursurilor de apă;
92. ***AdministraŃia NaŃională „Apele Române”, InstrucŃiuni metodologice pentru stabilirea
măsurilor privind reducerea efectelor presiunilor cauzate de aglomerările umane;
măsurilor privind reducerea efectelor presiunilor cauzate de activitaŃile industriale;
măsurilor privind reducerea efectelor presiunilor cauzate de activităŃile agricole;
95. ***AdministraŃia NaŃională „Apele Române”, Elemente metodologice privind identificarea
presiunilor semnificative şi evaluarea impactului acestora asupra apelor de suprafaŃă –
Identificarea corpurilor de apă care prezintă riscul de a nu atinge obiectivele Directivei
Cadru Apă;
96. ***AdministraŃia NaŃională „Apele Române”, InstrucŃiuni de aplicare a modelului WaQ
pentru analiza prognozelor de calitatea apelor pentru anul 2015 (realizate la nivelul
DirecŃiilor de Ape) în vederea stabilirii corpurilor de apă la risc;
97. ***AdministraŃia NaŃională „Apele Române”, InstrucŃiuni de aplicare a modelului QUAL2K
pentru analiza prognozelor de calitatea apelor pentru anul 2015 (realizate la nivelul
Directiilor de Ape) în vederea stabilirii corpurilor de apă la risc;
98. ***AdministraŃia NaŃională „Apele Române”, InstrucŃiuni metodologice de evaluare a
recuperarii costurilor pentru serviciile de apă la nivelul bazinului hidrografic - model de
recuperare a costurilor pentru serviciile specifice de gospodărire a apelor;
99. ***AdministraŃia NaŃională „Apele Române”, InstrucŃiuni metodologice privind analiza cost-
eficienŃă pentru programul de măsuri;
100. ***AdministraŃia NaŃională „Apele Române”, InstrucŃiuni metodologice pentru identificarea
corpurilor de apă modificate antropic pe baza testelor de desemnare
101. ***AdministraŃia NaŃională „Apele Române”, Elemente metodologice privind realizarea
analizei cost-beneficiu pentru măsurile suplimentare;
102. ***AdministraŃia NaŃională „Apele Române”, InstrucŃiunilor metodologice privind stabilirea
excepŃiilor de la obiectivele de mediu ale Directivei Cadru în domeniul Apei (2000/60/EC);
307
103. ***AdministraŃia NaŃională „Apele Române”, InstrucŃiuni metodologice referitoare la

stabilirea indicatorilor/variabilelor economice privind identificarea excepŃiilor de la
obiectivele de mediu, a costurilor disproporŃionate;
104. www.ramsar.org
105. http://ec.europa.eu/environment/life/index.htm (Proiecte LIFE pentru protectia naturii)
106. http://www.mmediu.ro/proiecte_europene/axa4.htm (Proiecte prin Programul OperaŃional
Sectorial de Mediu – Axa 4 ProtecŃia Naturii)
107. http://efi-plus.boku.ac.at/software/index.php (Adresa web pentru rularea EFI +)
Ape subterane
108. Bretotean M., MacaleŃ Rodica, łenu A., Munteanu M. T., Radu E., Radu Cătălina, Drăguşin
Doina (2004) - Studii privind corelarea metodologiilor de evaluare a resurselor de apă cu
DCA 60/2000/EC, Arh. I.N.H.G.A., Bucureşti.
109. Bretotean M., MacaleŃ R., łenu A., Tomescu G., Munteanu M. T., Radu E., Radu C.,
Drăguşin D. (2006) - Corpurile de ape subterane la risc din România. Rev. Hidrogeologia,
vol.7, nr.1, p.9-15, Bucureşti
110. Bandrabur Gh., Bandrabur RădiŃa (1996) Studii hidrogeologice pentru evaluarea potenŃialului
de ape subterane a depozitelor carbonatice din MunŃii Poiana Ruscă (perimetrul Govăjdia –
Lelese – Ulm), Arh. S.C. ProspecŃiuni S.A., Bucureşti.
111. Bandrabur Gh., Bandrabur RădiŃa, Şerbănescu Şt., Livanov O., Bejenaru V. (2003)
ProspecŃiuni hidrogeologice pentru evaluarea potenŃialului de ape subterane din formaŃiunile
carbonatice din MunŃii Sebeşului şi Depresiunea HaŃegului. Perimetrul Pui - Petrila, judeŃul
Hunedoara, Arh. S.C. ProspecŃiuni S.A., Bucureşti.
112. Bretotean M., MacaleŃ Rodica, łenu A., Munteanu M. T., Radu E., Radu Cătălina, Drăguşin
Doina (2004) Studii privind corelarea metodologiilor de evaluare a resurselor de apă cu DCA
60/2000/EC, Arh. I.N.H.G.A., Bucureşti.
113. Orăşeanu I., Orăşeanu Nicolle (1990) ProspecŃiuni hidrogeologice pentru determinarea
condiŃiilor hidrogeologice ale zăcămintelor de ape potabile şi industriale din depozitele
carbonatice ale MunŃilor Metaliferi (Platoul Poieni) şi Trascăului, jud. Alba, Arh. S.C.
ProspecŃiuni S.A., Bucureşti.
114. Orăşeanu I., Orăşeanu Nicolle (1996) Studii hidrogeologice pentru evaluarea potenŃialului de
ape subterane din depozitele carbonatice ale cristalinului de Rapolt, Arh. S.C. ProspecŃiuni
S.A., Bucureşti
115. *** Directive 2000/60/EC du Parlement Européen et du Conseil du 23 octobre 2000
établissant un cadre pour une politique communautaire dans le domaine de l’eau, Journal
officiel des Communautes européennes, Bruxelles.
116. *** Legea nr. 458/2002- privind calitatea apei potabile.
117. *** Legea nr. 311/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr.458/2002 privind calitatea
apei potabile.
118. *** HG 930/2005 – Pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea
zonelor de protecŃie sanitară şi hidrogeologică
119. *** Ordinul Ministrului Mediului nr. 137/2009 privind aprobarea valorilor prag pentru
corpurile de ape subterane din România.
120. *** Proiectul MATRA PPA06/RM/7/5 Stabilirea măsurilor de reabilitare a apelor subterane
poluate datorită depozitelor de deşeuri, în vederea atingerii obiectivelor de mediu cerute de
Directiva Cadru a Apei şi Directiva Apelor Subterane
121. Bretotean M., Macalet R., łenu A., Tomescu G., Munteanu M. T., Radu E., Drăguşin D.,
Radu C. (2006) – Delimitarea şi caracterizarea corpurilor de apă subterană din România.
Rev. „Hidrotehnica”, vol. 50, nr. 10, p. 33-39, Bucureşti.
122. *** Legea nr. 311/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr.458/2002 privind
calitatea apei potabile, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 582 din 30.06.2004
123. *** Hotărâre pentru aprobarea Planului naŃional de protecŃie a apelor subterane împotriva
poluării şi deteriorării, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 96 din 18.02.2009
308

Plan Management BH Mures - Vol 1 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Plan Management BH Mures - Vol 1 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PMBH MUREŞ – CAP.

România trebuie să realizeze aceste obiective prin stabilirea şi implementarea programelor de

Implementarea acestei Directive va contribui la o dezvoltare durabilă socio-economică prin

Planul de management al bazinului hidrografic reprezintă instrumentul pentru implementarea

hidromorfologice, pentru care au fost concepute programe de măsuri specifice în vederea

Planul de management bazinal este în strânsă corelaŃie cu dezvoltarea socio-economică şi prezintă

Ca infrastructură de bază a economiei, managementul apelor trebuie să ofere soluŃii pentru

Planul de management al bazinului hidrografic (PMBH) trebuie corelat cu planurile de amenajare

În conformitate cu prevederile Legii Apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare,

Partea A a Planului de Management al Districtului Hidrografic al Dunării – Raport 2004 a fost

Partea B (naŃională) - în conformitate cu prevederile Legii apelor nr. 107/1996 cu modificările şi

Se precizează că nivelul de detaliu creşte de la Partea A (internaŃională) la Partea C (subbazine

Datele şi informaŃiile care au fost utilizate în elaborarea Planului de Management sunt, în

Metodologiile au fost elaborate de AdministraŃia NaŃională „Apele Române”. Datele au fost

ÎmbunătăŃirile/actualizările au vizat unele capitole, acestea fiind integrate în Proiectul Planului de

Planul NaŃional de Management aferent porŃiunii naŃionale a bazinului hidrografic internaŃional al

De asemenea, după elaborarea la 22 decembrie 2009 a Planului NaŃional de Management și a

CAP. 2 PREZENTAREA GENERALĂ A BAZINULUI

Tabelul 2.1 Caracteristicile administrative şi demografice ale teritoriului bazinului hidrografic

Nr. JudeŃul SuprafaŃa* % din suprafaŃa PopulaŃia % din

Ansamblul fizico-geografic se caracterizează prin existenŃa mai multor unităŃi de relief:

I Unitatea Carpatică montană

Depresiunea HaŃeg constituie zonă de convergenŃă a râurilor ce formează bazinul hidrografic al

Bihor - Muntele Mare

III Unitatea Piemontană

2.4 Utilizarea terenului

Cele mai reprezentative forme de relief caracteristice sunt:

Culoarul Sebeş - Lipova

Cheile RâmeŃilor, Galdei, Întregalde

Valea Arieşului Mare - Gârda

2.6 Parametri climatici

Temperatura aerului este un parametru meteorologic deosebit de important cu o mare

2.7 Resursele de apă

CAP. 3 CARACTERIZAREA APELOR DE SUPRAFAłĂ

AfluenŃii principali ai râului Mureş sunt:

Tabelul 3.1 Caracteristicile regimului hidrologic

Q mediu lunar minim

Tabelul 3.2 Caracteristicile lacurilor naturale

Nr.crt. Denumire lac SuprafaŃa Altitudinea Adâncimea

3.2 Ecoregiuni, tipologia şi condiŃiile de referinŃă

3.2.1. Tipologia şi condiŃiile de referinŃă pentru râuri

Tipologia cursurilor de apă

Clasificarea tipologică a cursurilor de apă se realizează în următoarele etape:

Zonarea longitudinală a cursurilor de apă a luat în considerare suprafaŃa bazinului, respectiv:

hidrografic Mureş, a 13 tipuri de cursuri de apă, cu 19 subtipuri diferenŃiate în funcŃie de geologie,

Reactualizarea tipologiei cursurilor de apă

Prezentarea sintetică a tipurilor şi subtipurilor este cuprinsă în Tabelul 3.3.

CondiŃii de referinŃă pentru râuri

Tabelul 3.3 Tipologia cursurilor de apă din bazinul hidrografic Mureş

planificare se vor studia în acest scop şi comunităŃile de fitobentos. Pentru macronevertebratele

Participarea la ExerciŃiul European de Intercalibrare

Tabelul 3.4 Descrierea tipurilor care au participat la intercalibrare

R-E1 CarpaŃii, 10 10 - 500-800

3.2.2. Tipologia şi condiŃiile de referinŃă pentru lacurile naturale

Tipologia abiotică a lacurilor naturale

Definirea tipologiei biotice a lacurilor care se bazează pe investigarea comunităŃilor biologice,

Tabelul 3.5.1 Tipologia lacurilor naturale

CondiŃii de referinŃă pentru lacurile naturale

3.2.3. Tipologia şi condiŃiile de referinŃă pentru lacurile de acumulare

Rezultatele primei faze a exerciŃiului de intercalibrare s-au concretizat în identificarea valorilor

Denumirea şi tipologia lacului de acumulare conform criteriilor agreate în cadrul grupului de

Tabelul 3.5.2 Tipologia lacurilor de acumulare

Tip Simbol Altitudine Adâncime Geologie – Timp