Râul Mureș

De:Mîndru David-Sebastian

Clasa :XI-B

Profesor:Tănasă Emanuela

Mureșul (în latină Maris, în maghiară Maros, în germană Mieresch) este un

râ u, care curge în Româ nia și Ungaria, în lungime de 789 km și se varsă în Tisa. Mureșul
izvoră ște din Munții Hă șmașu Mare, stră bate Depresiunea Giurgeu și Defileul Deda -
Toplița, traversează Transilvania separâ nd Podișul Tâ rnavelor de Câ mpia Transilvaniei,
stră bate culoarul Alba-Iulia - Turda, în Carpații Occidentali separă Munții Apuseni de
Munții Poiana Ruscă , stră bate Dealurile de Vest, Câ mpia de Vest trecâ nd prin municipiul
Arad spre Ungaria, unde se varsă în râ ul Tisa. Pentru 22,3 km râ ul marchează frontiera
româ no-ungară .
Încă din perioada antichită ții, râ ul Mureș a fost o cale navigabilă foarte intens
folosită atâ t pentru traficul comercial câ t și în scop strategic, devenind o adevă rată
autostradă a zonei de la Nord de Dună re. Menționat de Herodot încă din anul 484 î.h.
(cu 4 secole înainte de crearea “Drumului Mă tă sii”), sub denumirea de Maris, Mureșul
este, după Dună re, al doilea râ u al Româ niei ca lungime (761 km) și al treilea ca
suprafață hidrografică (27.890 kmp(kilometri pă trați)), după Dună re și Siret). Între
Toplița și Deda, Defileul Mureșului se înscrie ca un veritabil culoar transversal, lung de
aproximativ 34 km, axat pe linia de întâ lnire a revă rsă rilor de lavă și acumulă rile de
piroclastite provenite din Munții Că liman (în nord) și Munții Ghiurghiuliu (în sud).
Alternanțele dintre lave și piroclastite au generat apariția lă rgirilor intramontane
(Stâ nceni, Lunca Bradului, Ră stolița) în cuprinsul că rora se gă sesc 4 nivele de terase, cu
altitudini relative de 1-2 m, 10 m, 20-22 m și 40-50 m (Geografia Româ niei, III, Carpații
Româ nești și Depresiunea Transilvaniei, 1987).
La vest de localitatea Deva, pâ nă la Zam, între Munții Poiana Ruscă i la sud, și
Munții Apuseni (Munții Metaliferi) la nord, Mureșul își sculptează o vale îngustă cu
aspect de defileu (în fapt o succesiune de îngustă ri ale vă ii de 1-3 km în alternanță cu
lă țimi de pâ nă la 5-6 km, adevă rate mici depresiuni închise de îngustă ri; L. Badea, M.
Buza, 1991). În acest sector culoarul resimte atâ t varietatea petrografică , câ t
particularită țile tectonice.
În Subcarpații Transilvaniei, în Depr. Deda-Porcești, V. Gâ rbacea și V.
Belozerov (1963) disting pe valea Mureșului 5 nivele de terasă : 8-10 m, 35-40 m, 50-55
m, 60-65 m și 100-110 m. Față de datele autorilor citați, I. Mac (1972) aduce unele
modifică ri cartâ nd urmă toarele nivele de terasă : 3-4 m (sau lunca), 8-10 m, 20 m, 35-40
m, 60-65 m, 80 m și 100 m. Valea Mureșului în Podișul Transilvaniei este predominant
asimetrică , cauza fiind mișcă rile neotectonice care au determinat o permanentă
deplasare a râ ului spre nord. Ca urmare, pe stâ nga vă ii s-a pă strat aproape completă
seria teraselor sale, iar versantul drept a luat forma unui abrupt de împingere.