Efectul

Compton
Realizator:
prof. Ioana-Mihaela Popescu
Colegiul Naţional Unirea
Focşani
2013
 CUPRINS

Scurt istoric
Aplicațiile efectului
Definiția efectului Compton
Compton
Test interactiv
Studiul experimental al
Bibliografia
efectului Compton
Link-uri pt. site-uri
Explicarea efectului
interactive și video
Compton
 Scurt istoric
În 1922, fizicianul american A. H. Arthur Holly Compton (1892-1962)

Compton a descoperit că frecvența

radiațiilor X scade în urma împrăștierii
acestora de către un cristal. Scăderea
frecvenței este cu atât mai mare cu cât
unghiul de împrăștiere este mai mare.
În 1923, Compton a publicat
descoperirea sa în lucrarea „Radiații
secundare produse de către radiațiile
X”.
În 1927, Compton a primit premiul
Nobel pentru fizică pentru descoperirea
efectului Compton.

CUPRINS
 Definiția efectului Compton
Efectul Compton reprezintă fenomenul de variație a
lungimii de undă a radiațiilor electromagnetice împrăștiate pe
electronii slab legați de atom sau pe electronii liberi.

CUPRINS
 Studiul experimental al
efectului Compton
beamstop
Detector de electroni
cristal
Spectrometru Roentgen

Raze X împrăștia
te

Raze X incidente

CUPRINS
 θ

Compton a folosit un tub de raze X monocromatice care sunt

colimate cu ajutorul unor fante înguste practicate în paravane de
plumb.
Fasciculul de raze X cade pe un bloc de grafit, care împrăștie razele
X sunt împrăștiate în toate direcțiile.
Lungimile de undă a radiațiilor împrăștiate sub diferite unghiuri
sunt măsurate cu ajutorul unui spectrometru Roentgen, iar electronii
de recul pot fi puși în evidență cu ajutorul unui detector de electroni.

CUPRINS Studiul experimental

 Spectrometru Roentgen

CUPRINS Studiul experimental

 Concluziile studiului experimental

1) Comton a constatat că radiația împrăștiată are lungimea de undă

λ mai mare decât lungimea de undă λ0 a radiației incidente.

CUPRINS Studiul experimental

 2) Variația lungimii de undă Δλ = λ - λ0 depinde de unghiul de
împrăștiere θ. Atunci când θ = 0 se constată că Δλ = 0 , iar atunci când
θ = π se observă că Δλ este maxim.

CUPRINS Studiul experimental

 3) Variația lungimii de undă Δλ nu depinde de natura materialului.

carbon (Z = 6) siliciu (Z = 14) cupru (Z = 29)

θ = 1350 θ = 1350 θ = 1350
λ0

λ λ0 λ
λ0
λ

3) Intensitățile fasciculelor emergente depind de natura materialului

(de numărul atomic Z).
4) Intensitatea radiației neîmprăștiate scade, iar intensitatea radiației
împrăștiate crește odată cu creșterea unghiului de difuziune.  
5) În zona de dincolo de substanţa care produce împrăştierea apar
electroni relativişti.

CUPRINS Studiul experimental

 Explicarea efectului Compton
Efectul fotoelectric extern este un proces de ciocnire dintre un
foton şi un electron slab legat de atom sau un electron liber.
Fotonul transferă electronului o parte din energia sa sub formă de
energie cinetică.

Electronul de recul
(pe)
Fotonul incident
(λ0, p0)

Fotonul împrăștiat
(λ, p)

CUPRINS Explicarea efectului Compton

 După interacțiune, fotonul este deviat (împrăștiat sau difuzat) cu
unghiul θ de la direcția sa inițială.
Inițial
v0
Fotonul incident Electronul liber
(λ0, p0)
sau slab legat

Final
ve Electronul
de recul
(pe)
Direcția fotonului incident φ

Fotonul
v împrăștiat
(λ, p)

CUPRINS Explicarea efectului Compton

 La ciocnirea dintre foton și electron se poate aplica legea de
conservare a impulsului mecanic:
p0 = p + p e

pe
φ p0

p θ

p0 = impulsul fotonului incident

p = impulsul fotonului împrăștiat

pe = impulsul electronului de recul θ – unghiul de împrăștiere

http://www.launc.tased.edu.au/online/sciences/physics/compton.html

CUPRINS Explicarea efectului Compton

 Aplicând teorema cosinusului în triunghiul impulsurilor, rezultă
scrierea nevectorială a legii conservării impulsului mecanic:
p0
θ φ
pe
=>

Știind că: , ,

Electronul de recul este o particulă relativistă cu masa de mișcare

m ce depinde de viteza sa ve și de masa sa de repaus m0:

m = m0 =>

CUPRINS
 La ciocnirea dintre foton și electron se poate aplica și legea de
conservare a energiei totale:
hν0 = hν + Ec + L
(h = 6,626‧10-34J‧s = constanta lui Planck, ν0 = frecvența radiației
incidente, ν = frecvența radiației împrăștiate, ε0 = hν0 = energia
fotonului incident, ε = hν = energia fotonului împrăștiat, Ec = energia
electronului de recul, L = lucrul mecanic de extracție a electronului de
materialul împrăștietor).
Pentru că electronul este fie slab legat de atom, fie liber, iar fotonii
au energii foarte mari, rezultă că lucrul mecanic de extracție L poate fi
neglijat:
L = 0 => hν0 = hν + Ec
Energia cinetică a electronului de recul este:
Ec = mc2 – m0c2

CUPRINS Explicarea efectului Compton

 Variația lungimii de undă a radiației împrăștiate este:

Demonstrație

unde Λ = h/m0c se numește lungimea de undă Compton.

În cazul împrăștierii Compton pe electroni, lungimea de undă
Compton este: Λ = 2,426 pm.

θ 0 π/2 π
Δλ 0 Λ 2Λ

Expresia unghiului sub care se deplasează electronul de recul:

Demonstrație

CUPRINS Explicarea efectului Compton

Aplicațiile efectului Compton

Efectul Compton în medicină

Detectoarele cu efect Compton

Telescopul cu efect Compton

Bomba cu puls electromagnetic

CUPRINS
 Efectul Compton în medicină

În cazul radiografiilor, efectul Compton produce împrăștierea

razelor X în tot volumul camerei. Din această cauză, radiologul trebuie
să acționeze din spatele unui perete de protecție, care atenuează
puternic razele X, ca de exemplu perete de plumb.

CUPRINS
 Tot din cauza efectului Compton, radiografia poate avea un aspect
mai încețoșat, ca cea din dreapta.

CUPRINS Efectul Compton în medicină

 cameră Compton

O tehnică nouă de investigare medicală și tratament o reprezintă

imagistica cu raze gamma în care se folosește o cameră Compton
compactă. Proiectul pentru imagini 3-D este un program de 1 milion de
dolari al cărui cercetătorul principal este Lucian Mihăilescu de la
Berkeley Lab.

CUPRINS Efectul Compton în medicină

 Detectoarele cu efect Compton

Detectoarele Compton cu radiații

gamma permit obținerea unor imagini 3D.
Astfel de detectoare pot fi folosite în
medicina nucleară pentru determinarea
tumorilor, în securitatea națională pentru
determinarea substanțelor radioactive și
în dezafectările nucleare.

CUPRINS
CUPRINS Detectoarele cu efect Compton
 Telescopul cu efect Compton

Observatorul de raze gamma Compton (CGRO) conținând

telescopul COMPTEL a fost lansat în aprilie 1991 și a reintrat în
atmosfera Pământului în iunie 2000. CGRO a acoperit aproape un ciclu
solar și a făcut observații ale spectrului electromagnetic de la raze X
de 30 keV până la raze gamma de 30 GeV.

CUPRINS
CUPRINS Telescopul cu efect Compton
 Bomba cu puls electromagnetic

http://www.youtube.com/watch?v=vn6OVLK0MBI
http://www.youtube.com/watch?v=GqZmac2Bg5M

CUPRINS
 Test interactiv
Se acordă 1 punct din oficiu
Timpul de lucru este 50 minute.

Testul conține itemi preluați din

manualele școlare.

1. Fotonul incident are λ0 = Λ și suferă o împrăștiere Compton sub un

unghi θ = 300. Energia fotonului împrăștiat este:
(1 punct)
a. hc/3Λ b. 2hc/3Λ c. hc/Λ d. 3hc/2Λ

CUPRINS TEST INTERACTIV

 2. Lungimea de undă Compton: (1 punct)

a. Este egală cu variația lungimii de undă a fotonilor în cazul unei

împrăștieri cu π/2 a acestora;
b. Este egală cu variația lungimii de undă a fotonilor în cazul unei
retroîmprăștieri a acestora;
c. Este egală cu semivariația lungimii de undă a fotonilor în cazul
unei retroîmprăștieri a acestora;
d. Este egală cu semivariația lungimii de undă a fotonilor în cazul
unei împrăștieri cu π/2 a acestora.

3. Un foton de raze X cu energia de 50 keV suferă o ciocnire directă

cu un electron în repaus și este împrăștiat sub un unghi de 180 0. Energia
pierdută de foton este: (2 puncte)
a. 2 Kev b. 4 Kev c. 5 keV d. 8 keV

CUPRINS TEST INTERACTIV

 4. Variația lungimii de undă prin împrăștierea Compton depinde de:
a. natura țintei; (1 punct)

b. unghiul de împrăștiere al fotonilor;

c. direcția de mișcare a electronilor de recul;

d. este nulă

5. Care din următoarele afirmații nu reprezintă o particularitate a

efectului Compton : (1 punct)
a. valoarea deplasării Δλ este independentă de natura substanței
difuzante;
b. intensitatea luminii difuzate crește cu creșterea numărului
atomic al substanței difuzante;
c. valoarea deplasării Δλ depinde de valoarea lungimii de undă a
radiației incidente;
d. radiația difuzată conține și o componentă nedeplasată.

CUPRINS TEST INTERACTIV

 6. Un foton cu frecvența ν0 = 1020 Hz interacționează Compton cu un
electron aflat în repaus, modificându-și frecvența la ν0 = 1019 Hz și fiind
deviat cu θ = 300. Energia primită de electronul de recul este : (1 punct)
a. 0,373 Mev b. 0,373 kev c. 0,433 Mev d. 0,433 kev

7. Un foton cu frecvența ν0 = 1020 Hz interacționează Compton cu un

electron aflat în repaus, modificându-și frecvența la ν0 = 1019 Hz și fiind
deviat cu θ = 300. unghiul sub care se deplasează electronul față de de
direcția inițială a fotonului este: (1 punct)
a. tgφ = 1,00 b. tgφ = 0,50 c. tgφ = 0,10 d. tgφ = 0,05

8. Fotonul incident are λ0 = Λ. Lungimea de undă a fotonului

împrăștiat sub unghiul θ = 300 este: (1 punct)
a. 0 b. Λ/2 c. Λ d. 2 Λ

CUPRINS TEST INTERACTIV

 Bibliografia
• http://astrobites.org/2012/04/24/polarization-in-stacked-x-ray-imaging-detectors/
• http://astrophysics.sr.unh.edu/research.shtml
• http://beforeitsnews.com/israel/2013/03/israeli-media-north-korea-has-super-
emp-weapon-that-can-knockout-the-entire-us-2441606.html
• http://chasiba.blogspot.ro/
• http://en.wikipedia.org/wiki/Compton_scattering
• http://heasarc.gsfc.nasa.gov/docs/cgro/cgro/comptel.html
• http://heasarc.gsfc.nasa.gov/docs/cgro/cgro/compton.html
• http://hyperphysics.phy-astr.gsu.edu/Hbase/quantum/compdat.html#c1
• http://hyperphysics.phy-astr.gsu.edu/Hbase/quantum/comptint.html
• http://hyperphysics.phy-astr.gsu.edu/hbase/quantum/compton.html
• http://imagine.gsfc.nasa.gov/docs/science/how_l2/compton_scatter.html

CUPRINS
 Bibliografia
• http://israelstreet.org/?p=7841
• http://mail.rdcrd.ab.ca/~smolesky/Physics35/10)Matter/Day%2019.html
• http://occonline.occ.cccd.edu/online/lsachs/X-Ray_ Interactions.ppt
• http://photon-
science.desy.de/research/research_teams/hard_x_ray_diffr_scatt/former_proje
cts/coincident_compton_scattering/index_eng.html
• http://phys.org/news194720066.html
• http://pubs.rsc.org/en/content/articlelanding/2013/ja/c3ja30185k
• http://science.energy.gov/~/media/np/pdf/NP
%20Benefits/ANST/PresentationsDay2/Mihailescu.pdf
• http://scienceforums.com/topic/26441-gestalt-theory/page__st__15
• http://www.energienucleara.go.ro/cap_01.htm
• http://www.eskesthai.com/2005_02_01_archive.html

CUPRINS
 Bibliografia
• http://www.incursiune-in-lumea-fizicii.accounting-business.eu/efectul-
compton.html
• http://www.itsokaytobesmart.com/post/29282924687/what-shape-is-a-photon
• http://www.just.edu.jo/.../SEMINAR_Sakher.ppt
• http://www.phys.unsw.edu.au/PHYS2040/pdf/PHYS2040%2009%20Quantum
%20Physics%20Lecture%203%20-%20Handouts.pdf
• http://www.physics.pub.ro/Cursuri/Carmen_Liliana_Schiopu_-
_Fizica_Atomica_(Note_de_Curs)/1.3_Efectul_COMPTON.pdf
• http://www.regentsprep.org/Regents/physics/phys05/bcompton/default.htm
http://www.phywe.com/461/pid/26550/title/Compton-effect-with-the-
multichannel-analyser.htm
• http://www.scielo.br/scielo.php?pid=S0100-
69162006000100017&script=sci_arttext - termografie pt. agricultura
• http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0168900210002585

CUPRINS
 Bibliografia
• http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0168900211022777
• http://science.howstuffworks.com/e-bomb2.htm
• http://www.scientia.ro/fizica/50-mecanica-cuantica/292-efectul-compton.html
• http://www.scholarpedia.org/article/Solar_Satellites
• http://www.springerimages.com/Images/Physics/1-10.1007_s10686-009-9143-z-10

• Ciobotaru D., Angelescu T., Munteanu I., Melnic M., Gall M. - FIZICA, manual
pentru clasa a XII-a, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1987
• Popescu M., Tomescu V., Strazzabovschi S., Sandu M. – FIZICĂ F1 – F2, clasa a
XII-a, Editura CREPUSCUL, Colecția Educațional, 2007

CUPRINS
 Linkuri pentru simulări
interactive şi video
• http://www.upscale.utoronto.ca/GeneralInterest/Harrison/Flash/
Nuclear/XRayInteract/XRayInteract.html
• http://phys23p.sl.psu.edu/phys_anim/mod/indexer_mod.html
• http://www.student.nada.kth.se/~f93-jhu/phys_sim/compton/Co
mpton.htm
• http://www.kcvs.ca/site/projects/physics.html
• http://hyperphysics.phy-astr.gsu.edu/Hbase/quantum/compton.
html#c1
• http://www.youtube.com/watch?v=zYZNTzviBxs

CUPRINS
 SFÂRŞIT

HOME EXIT