Imagistica Medicala

Ionizing radiation
Unde e.m.

Radiaţie corpusculară
 Roentgendiagnostic
Raze X → radiaţii electromagnetice

Raze X:
caracteristice ↔ spectru energetic discret; produse prin tranzitii
electronice

de frânare (“bremsstrahlung”)↔ spectru continuu; produse prin

împraştierea electronilor pe nuclee
atomice
 Interacţii radiaţie X - materie
absorbtia unui foton urmata de ionizare;
Efect fotoelectric electronul aparut are energia cinetica
egala cu diferenta intre energia fotonului
absorbit si energia de ionizare

împrastiere pe un electron liber (slab legat)

energia fotonului initial este folosita pentru
Imprastiere Compton generarea unui foton de energie joasa si
a unui electron
-imprastiere incoerenta*

Obs: Rad X si γ cu energia intre 30KeV si 30 MeV interacţionează cu ţesuturile

moi în special prin efect Compton
energia unui foton este folosita pentru
Formare de perechi a genera o pereche electron-pozitron
(reactia are loc la energii mari si in
apropierea nucleului

*exista si imprastiere coerenta↔imprastierea unui foton pe toti electronii unui atom considerati ca un intreg; este neglijabila in
cazul tesuturilor moi; energia fotonului imprastiat nu se modifica; are efect la energii mici ale fotonilor incidenti
 Interacţii radiaţie X - materie

After W.R. Hendee Medical imaging physics

 Interacţii radiaţie X - materie

hν2

hν1

After W.R. Hendee Medical imaging physics

 Interacţii radiaţie X - materie

After W.R. Hendee Medical imaging physics

 Interacţii radiatie X - materie

Interacţia razelor X (sau γ) cu materia depinde de:

• energia razelor X legea de atenuare
•numarul atomic (efectiv) al substantei
•densitatea de electroni

− µ ⋅x
I = I 0e
exista 4 categorii mari:
•grasime
•tesut moale µ- coeficient liniar de atenuare(combinatie
•tesut osos coef. liniari pentru fiecare proces)
•cavitati cu aer µ/ρ- coeficient masic de atenuare
unde ρ=densitatea
Producerea razelor X

coeficientul de atenuare în funcţie

de energia razelor X pt Al
 Producerea razelor X
Tubul de raze X

1. Catod ↔filament strabatut de un curent electric↔ produce termoelectroni

2. Diferenta de potential intre anod si catod ↔ accelereaza electronii produsi de catod

3. Anod ↔ se produc razele X datorita interactiei electronilor accelerati cu materialul

din care este construit anodul
 Producerea razelor X
Tubul de raze X

crt din filament – controleaza

pata focala fascicolul de electroni

diferenta de tensiune intre anod si

catod – controleaza energia
fereastra de beriliu electronilor si deci energia razelor X
produse

energia razelor X produse

1 2 minima – controlata de filtrarea tubului
(inerenta sau adaugata)
electroni maxima – controlata de energia maxima
Raze X de accelerare a electronilor
 Raze X
fara filtrare

Numar de
fotoni
cu filtrare

Energia fotonilor
 Radiografie
Radiografie

inregistrarea pe film ↔ particulele de halogenura (bromura )de argint

interactioneaza cu radiatia emergenta→se elibereaza
electroni care neutralizeaza ionii de Ag+ din film→ionii de Ag
metalic se depun pe granulele de bromura de Ag; la developare
ioni aditionali de Ag se depun pe centrele sensibilizate iar
centrele neafectate sunt spalate la fixare

Înnegrirea depinde de cantitatea de Ag liber depusă şi deci de

cantitatea de radiaţie X absorbită

T=Transmitanta= cantitatea de radiatie transmisa de film/cantitatea de radiatie

ajunsa pe film
 Radiografie

Gradul de înnegrire este dat de densitatea optica OD

supraexpunere

1
OD = log10
T

trebuie lucrat în zona liniară

subexpunere
 Radiografie

tub de raze X
pacient

grila film

Grila – are rolul de a opri radiatia imprastiata (nu contine informaţie folositoare)
-fixa
-mobila
 CT

sursa de raze X

rotire
pacient

detectori
 CT

rotire
pacient

sursa de raze X
detectori
 CT

se realizeaza scanari multiple iar semnalul este prelucrat matematic astfel incat
se obtine o valoare numerica pentru fiecare voxel.
valoarea numerica este in legatura directa cu coef. de atenuare masica

µ − µ apa
CT numbers= 1000
µ apa

unde µ este coef. de atenuare masica al subst. respective iar

µapa este coef. de atenuare masica al apei
 Magnetic RezonanceImaging
• Rezonanta Magnetica Nucleara (metoda fizica)
• Magnetic Rezonance Imaging (MRI) (procedura)

Rezonanta = procesul prin care un sistem absorbe mai multa (sau mai bine) de
la o perturbatie, proces caracterizat de faptul ca frecventele proprii
de oscilatie se potrivesc cu frecventele de oscilatie ale
perturbatiei (camp, radiatie, alt sistem etc)

Magnetica = este vorba de interactii magnetice

•Nucleara = foloseste proprietatiile magnetice ale

nucleonilor (constituientilor nucleului)
 Notiuni introductive
Radiatie→camp (oscilatie) electromagnetic Inductia campului magnetic
B [T]
E Ex: camp magnetic terestru
B =0.3-0.6 Gauss
camp folosit in instalatii
MRI = 1-3T =10000-30000
Gauss

radiofrecventa
 Notiuni introductive
• Structura si proprietatile
magnetice ale atomului

Proprietatiile magnetice ale nucleului:

µn-magnetonul nuclear
Protoni→sarcina, μ=2.79un
e
µn =
Neutroni→neutru, μ=1.91un 2m p

numar impar de nucleoni→ moment magnetic

1 mm3 H2O contine ≈ 7*1019 nuclei H

organismul uman~70% apa
 Principiile fizice ale RMN
• Descrierea fenomenului RMN

Sisteme magnetice in stare naturala In prezenta unui camp extern

B0
 Principiile fizice ale RMN

Precesia= rotatie de ordinul II = “rotatia” unui obiect care deja se roteste

in jurul axei sale

Miscare de precesie →miscarea de rotatie in jurul axei campului B0

 Principiile fizice ale RMN
• Frecventa miscarii de
precesie se numeste
ω =γ ⋅B
frecventa Larmour
MHz
In cazul protonilor γ − factor giromagnetic = 42.6
T

MHz
Ex: In cazul magnetului de 1T ω = (42.6 ) ⋅ 1T = 42.6 MHz
T
 Principiile fizice ale RMN
• Generarea unui semnal ↔ interactia protonilor deja orientati cu un
camp magnetic suplimentar, perturbator
(ex: interactia busola ↔ magnet perturbator)

• Nutatie = schimbarea
unghiului de precesie
ca urmare a interactiei
cu o forta
 Principiile fizice ale RMN

Forta care se exercita din exterior este campul de radiofrecventa (RF)

proton

Camp de radiofrecventa= camp in

domeniul MHz =
Corespunde frecventei Larmour =
Camp radiofrecventa originea cuvantului “rezonanta”
 Principiile fizice ale RMN
T1 T2

Relaxarea longitudinala= intoarcerea spinilor la alinierea cu B0 in urma

Incetarii pulsului RF; T1 arata cat de repede revin protonii la pozitia initiala

Relaxarea transversala = datorita interactiei intre protoni precesia

nu mai este “in faza” timpul de relaxare T2 arata cat de repede pierd
Protonii proprietatea de a oscila in faza
 Principiile fizice ale RMN
• Procese de relaxare, T1, T2

In urma incetarii pulsului de radiofrecvenţă protonii aflaţi în starea

de energie inalta se dezexcita si revin in starea fundamentala ↔
procese de relaxare

1. Relaxare longitudinala T1≈ sute de milisecunde (T1=αfβ)

2. Relaxare transversala T2 ≈ zeci de milisecunde

Semnalul obtinut in urma acestor dezexcitari este semnalul folosit in RMN

 Principiile fizice ale RMN

T1 mai lung pentru lichide decat pentru solide; mai scurt in tesuturile cu grasime,
creste cu intens B0
T2 variaza cu structura moleculara, cu starea de agregare, este mai lung pentru
lichide decat pentru solide
creste cu intens B0
T2*-datorat neomogenitatiilor camp externe
Principiile fizice ale RMN

Voxel=volum+pixel→o valoare in spatiul tridimensional

Semnalul cules trebuie sa fie caracteristic fiecarui voxel

Fiecare element (voxel) din corp trebuie “marcat”

 Principiile fizice ale RMN

Marcajul se face cu ajutorul campului magnetic B0 si cu ajutorul

Pulsurilor de radiofrecventa
 Principiile fizice ale RMN
• Culegerea semnalului, antene

Un camp magnetic variabil genereaza intr-un conductor

un curent electric

Conductor ↔ antena, bobina

 Principiile fizice ale RMN
Producerea semnalului

Mxy

dupa un puls de 90 magnetizarea

se gaseste in planul XY
scaderea vectorului magnetizare
(revenirea la paralelismul cu B0)
genereaza semnalul masurat
 Pulsuri
Probleme: datorita neomogenitatilor campului B0 apare un defazaj suplimentar
al protonilor→scurtarea lui T2→corectia se face aplicand un puls de 1800

Puls RF de 90o → Puls RF de 180o

→
Secventa:

Puls 90o → pierdera coerentei → puls 180o → colectare ecoului (semnalului)

pulsul de 180 se aplica la TE/2

TE→”distanta” temporala între

pulsul 90o şi ecou (time to
echo)

TR→”distanţa” până la
repetarea procesului ; apariţia
urmatorului puls de 900
(repetition time)
Attentie: TR>TE; de obicei TR≈10TE

se pot culege ecouri multiple:

900→1800→ecou→1800→ecou (etc)
 Exista 3 parametrii care diferentiaza intre ele obiectele studiate:

densitatea de protoni

T1 (cat de repede revine (creste) magnetizarea longitudinala)

T2 (cat de repede scade magnetizarea transversala)

Semnalul:
unde ρ -densitatea de protoni
−TR / T1 TR −TE / T2
ρ (1 − e ) e f (υ ) f(ν)- functie legata de flux
T1
 Imagine in ponderatie T1 Imagine in ponderatie T2

imagini neurologice - in T1- materia alba↔alb(semnal puternic, T1 scurt)

- materia gri↔gri (semnal slab, T1 lung)
- in T2 - invers – substanta alba↔inchisa T2 scurt

fenomenele patologice↔cresc timpii de relaxare (in general)↔

hiposemnal in T1 si hipersemnale in T2
 contrast in T1→TE scurt; TR scurt

contrast in T2→TE lung; TR lung

contrast in densitatea de protoni→TE scurt; TR lung

 Principiile fizice ale RMN
• Aparatura
Radiaţie ionizantă

După R. Glaser Biophysics Springer Verlag 2001

Radiaţie ionizantă

R. Glaser Biophysics Springer Verlag 2001

Radiaţie nucleară
 Radiaţie nucleară
• Nucleu ⇒ neutroni;protoni

neutroni masa 1,6749·10-27 kg(1,00866a.m.u.)

sarcina 0

protoni masa 1,6726·10-27 kg(1,00727a.m.u.)

sarcina 1,6·10-19 C

Stabilitatea nucleului ⇒ legata de echilibrul intre fortele de

respingere (electrostatica) si cele de atractie (strong;short-range)

modele nuclere ⇒ stari energetice ale nucleului

Raza nucleului unde r0 = 1.07 x 10-15 m

 Radiaţie nucleară

A
Z X
A – numar de masa (neutroni+ protoni)

Z – numar atomic (protoni/electroni)

acelasi nr. protoni; nr de neutroni diferit ⇒izotopi

Radiaţie nucleară

Stabilitate
After W.R. Hendee Medical imaging physics
 Radiaţie nucleară
Dezintegrare nucleara

Radiatie corpusculara → β, α, neutroni, Radiatie γ (electromagnetica)

radiaţii α (nuclee de 24 He )
radiaţie β - (electroni), β + (pozitroni)
neutroni
Radiaţie nucleară

radiaţie β -(electroni)

A
Z X → A
Z +1 Y + e− + ν

radiatie β + (pozitroni)

A
Z X → A
Z −1 Y + e+ + ν
 Radiaţie nucleară
Se defineşte activitatea, Λ, a unei surse ca
numărul de dezintegrări pe secundă.

Λ = λN

unde
λ se numeşte constantă de dezintegrare

unitatea de măsură în sistemul internaţional (SI) este becquerelul, Bq;

Curie Ci – unitate folosita ; 1Ci = 3,7×1010 Bq.
 Radiaţie nucleară
Numarul de nuclee ramase nedezintegrate dupa timpul t

N (t ) = N 0 e − λ t

Timpul de înjumătăţire al unui material radioactiv = timpul după care numarul de nuclee
radioactive a fost redus la jumatate:

N0
= N 0 e −λ T1 / 2
2

T1/2 = 0,693/λ