• Componentele proteice ale dintelui

Compoziţia biochimică:

- Componentă organică
1% - smalţ
>20% - dentină
cement
majoritară - pulpă

- Componentă anorganică
95% - smalţ
60-70% - dentină
cement
minoritară - pulpă
- Apă - variabil

• Celule ce produc proteinele specifice structurilor dintelui

• odontoblaste – dentină
• ameloblaste – smalţ

1
 • Tipuri de proteine majoritare din structurile dentare
Componentă proteică Os alveolar Dentină Smalţ Pulpă

1. Proteine tip colagen + + - +

2. Proteine GLA + + - -
3. Proteine necolagene acide + + + -
3. Glicoproteine + + + +

4. Fosfoproteine + + + -

5. Elastină - - - +

6. Proteoglicani + + ND +

• Colagen – dinţi, oase, tendoane, cartilaje, piele

- proteină fibrilară, rezistenţă mecanică mare – rol structural
- unitate – tropocolagen
- stuctură cu periodicitate 67 nm
Gly – X – Pro helix de tip II
Gly –X - HOPro

2
• Etapele biosintezei colagenului – în celule țesut conjunctiv, org. specializate
-Sinteza lanţului polipeptidic
-Hidroxilarea Pro, Lys din lanţ – necesită vitamină C, O2
-Glicozilarea lanţului – glucoză, galactoză
-Formarea triplului helix – procolagen
-Prelucrarea procolagenului – tropocolagen
-Asamblarea tropocolagenului – fibre de colagen solubile
-Formarea de legături încrucişate – lisil oxidaza - colagen matur, nr. creşte cu vârsta
• Degradarea colagenului – enzimatic – colagenaze (matrix metaloproteinaze, MMP)

Clasificarea colagenului - în raport cu structura şi modul de asamblare

- cu distribuţia în diferite ţesuturi
Colagenul fibrilar (tip I, III, V, IX) – fibre vizibile în MO, agregare ordonată în
spaţiu, fibrile cu periodicitate de 67 nm

Colagen tip I - în dentină, cement, os, derm, tendoane, capsulele organelor

- fascicule de fibre puţin flexibile, rezistente la tensiune
- produs de odontoblaste, cementoblaste, fibroblaste, osteoblaste
Colagen tip II - în cartilajul hialin şi în cartilajul elastic, în nucleul pulpos al discurilor
intervertebrale, în corpul vitros al globului ocular
- produs cel mai frecvent de condroblaste
- fibrile subţiri dispersate, negrupate în mănunchiuri, nu formează fibre
Colagen tip III - alcătuirea fibrelor denumite fibre de reticulină
- membrane bazale epiteliale, în jurul fibrelor musculare netede sau
înconjurând acinii unor glande
- sub formă de reţea (reticul) în ţesutul conjunctiv lax
- în stroma unor glande endocrine
- în organe limfoide (splină, limfoganglion, hemomedulă)
- în peretele unor organe cavitare ce suferă modificări de volum: vase,
rinichi, vezica urinară, uter
- produs de fibroblaste, celule musculare netede, hepatocite

3
Colagen tip V - în cantităţi foarte mici în membrane bazale epiteliale, periferia fibrelor
musculare
Colagen tip IX – în ţesutul cartilaginos

Colagen din membr. bazale (tip IV) - nu formează fibre şi nu prezintă periodicitate
- proprietăţi de filtrare şi de adezivitate pentru celule, proteoglicani, colagen I
- sintetizat de celulele epiteliale, celule musculare
Colagen transmembranar (tip XIII, XVII) - proteine transmembranare cu 1 domeniu
extracelular, cu funcţii în adezivitatea celulară

Colagen formator de endostatină (tip XV, XVIII)

Colagen tip XVIII - în componenţa membranelor bazale ale epiteliilor şi endoteliilor
- clivarea domeniului C-terminal dă endostatine – inhibă migrarea
celulelor epiteliale, angiogeneza
Colagen tip XV – proprietăţi similare, distribuţie mai largă şi în chorionul papilar al
dermului şi mucoasei orale

Alte tipuri de colagen (tip XVI, XIX) - structuri cu numeroase zone de întrerupere
în triplul helix
- asociate membranelor bazale vasculare, musculare, unele membrane
bazale epiteliale

• Colagen – aspect în microscopia electronică

4
• Tipuri de colagen în dinte – dentină, pulpă, cement

Colagen tip I - α1(I)2α2(I)1

– sintetizat şi secretat ca procolagen în odontoblaste
- sinteza necesită prezenţa vitaminei C, O2
- maturare extracelulară - proteaze specifice
- agregare, formare matrice de colagen
Colagen tip III - α1(III)3
- crescut în faza de reparare a cariilor, în matricea
anormală – dentinogenesis imperfecta
Colagen tip V, VI – mai puţin, în predentină

• Proteine necolagene:

a. Specifice dentinei:

Proteine acide specifice - fosfoproteina dentinei (fosfoforina)

- sialoproteina dentinei
- secretate de odontoblaste
- codificate de aceeaşi genă – defect - dentinogenesis
imperfecta
- hidrofile, hidratate intens
- facilitează mineralizarea dintelui
(formare cristale de hidroxiapatită - HA)

5
Proteine GLA – conţin resturi de acid γ-carboxiglutamic (GLA)
Osteocalcina – proteină acidă, monomer, Mr 5,8 kDa
- 2 resturi de GLA
- sintetizată în odontoblaste, osteoblaste
– necesită prezența calcitriolului
- rol în mineralizare
- poate stimula şi resorbţia osoasă – demineralizare
- sechestrare şi distrugere cristale iniţiale HA
- acţionează ca hormon – stim. insulina, adiponectina

Proteine necolagene acide

Osteonectina – glicoproteină necolagenă acidă, Mr 29-32,7 kDa
- sintetizată de odontoblaste, osteoblaste
- iniţiază mineralizarea şi formarea cristalelor HA
- are şi afinitate pentru colagen (rol în aderare)

Osteopontina - glicoproteină necolagenă acidă, Mr 44 kDa

- sintetizată de odontoblaste, osteoblaste
- necesită prezența calcitriolului
- rol în calcifiere, remodelarea tisulară

6
Alte proteine

Factori de creştere şi citokine:

– rol în dentinogeneză
- mediază răspunsul celular în procese de reparare celulară

- TGFβ1– reglează formarea dentinei terţiare

- stimulează proliferarea şi diferenţierea celulelor pulpei

Proteine morfogenetice osoase (osteogenine)

- pot induce şi formarea dentinei
- rol în repararea dintelui matur

Interleukine – IL1, IL6, IL8 – rol în procesul inflamator

b. Specifice smalţului
Amelogenine – masa moleculara mică, 90% din proteinele din smalţ
- din familia proteinelor de matrice extracelulară
- rol în organizarea prismelor din smalţ
- reglează iniţierea, creşterea cristalelor în mineralizare
- posibil rol în dezvoltarea cementului

- gena pentru AMELO - rol în stabilirea sexului

- AMELX – intron 1 cu 106 pb
- AMELY 112 pb
- defect - amelogenesis imperfecta

Male Female

7
 Ameloblastine – ameline
- 5-10% din proteinele din smalt
- controlează elongarea cristalelor, direcţionarea
mineralizării

Enameline – în smalţul dintelui în dezvoltare

- sub 1% din proteine
- formează legături puternice cu HA
Tufteline – glicoproteină fosforilată acidă
- se formează pentru scurt timp în amelogeneză
- probabil iniţiere mineralizare smalţ
b. Specifice pulpei
Proteine de adeziune
– fibronectină, laminină, tenascină
- rol în interacţia celulă – matrice extracelulară
Factori de creştere
Elastina, oxitalan

• Elastina – fibre de dimensiuni reduse (10-14nm)

- conţine Gly, Ala, Val, Pro, Mr 6400-6600 Da
- poate conţine puține glucide
- conţine legături încrucişate
- degradată în prezenţa elastazei

Desmozina

lizilaldehida

8
• Noţiuni de proteomică a salivei

Genom – totalitatea genelor (30000 gene) – genomica

- ELUCIDAT
Proteom – totalitatea proteinelor din organism – proteomica
- IN STUDIU
Proteomica – se adresează multor domenii de studiu al
proteinelor la scara inalta
Proteomica structurala – implica determinarea structurii
tridimensionale a proteinelor
Proteomica functionala – explicarea rolurilor proteinelor pe
grupe sau cai functionale implicate intr-un mecanism
celular particular, descoperirea de biomarkeri

Metabolom – totalitatea metaboliţilor – metabolomica

- IN STUDIU

• Proteomică structurală şi funcţională

9
Studiul proteomic tipic are 5 etape majore:
1. Izolare proteine din lizat celular sau ţesut
2. Degradare enzimatică a proteinelor cu tripsină - peptide
3. Separare peptide prin HPLC
Separare prin electroforeză bidimensională
4. Analiza peptide prin spectrometrie de masă (MS)
5. Continuare analiză prin MS, identificare peptide și proteine
inițiale

• Etapele studiului proteomic

10
• Relația pattern proteine salivare - sănătate orală – de rezolvat
– Variaţii individuale
– Greu de corelat cu variaţia florei şi diferite afecţiuni
– Multifuncţională, amfifuncţională, redundantă
• Strategie:
– Măsurarea variaţiilor individuale ale funcţiei salivare
• Efect bactericid, agregare, aderenţă
– Definirea subiecţilor de la extremele funcţiei normale
– Reanaliza subiecţilor de la “extreme”
• Comparare între prevalenţa afecţiunilor orale
• Comparare floră orală
• Comparare pattern proteomic

11