Sunteți pe pagina 1din 12

1.

Notiuni generale
Emisia acustica este generata de o descarcare spontana de energie, partial, sub forma de vibratii de natura mecanica produsa intr-un material, o piesa sau o structura atunci cand este supusa unei solicitari. In anul 1960 s-au facut primele observatii privind posibilitatile de a se detecta fisurile din vasele si recipientii sub presiune prin captarea si analiza semnalelor acustice generate de propagarea fisurilor. Primele aplicatii ale emisiei acustice in controlul nedistructiv au fost semnalate incepand cu anul 1964, dar studiul sistematic al fenomenului denumit emisie acustica a inceput dupa anul 1980. S-a conturat astfel o noua metoda de control nedistructiv bazata pe analiza emisiei acustice care poarta informatii despre structura materialului, continuitatea acestuia, evolutia unor discontinuitati etc. Investigarea unui produs principal, din urmatoarele: metalic prin aceasta metoda consta, in

- solicitarea produsului cu o forta crescatoare prin: indoire, presare, lovire etc. - solicitarea produce deformatii, ruperi, modificari de structura etc. insotite de emisie acustica; - detectarea, inregistrarea si analiza emisiei acustice pentru punerea in evidenta a informatiilor ce caracterizeaza materialul si comportamentul in timpul solicitarii. Fenomenul de emisie acustica poate fi generat de: aparitia si cresterea fisurilor; scurgerea fluidelor prin interstitii; lichefierea si solidificarea materialelor; transformarile de faza in stare solida (de exemplu, formarea martensitei); microfrecarile intre suprafetele fisurilor sau intre alte suprafete, fara deplasari macroscopice; degajarile de gaze in timpul coroziunii; miscarile structurale de dislocare, in domeniul deformatiilor elastice; realinierea domeniilor magnetice si cresterea acestora (zgomotul Barkhausen); defectari in instalatiile electrice (strapungerea izolatiilor, descarcari de condensatoare); spargerea peliculelor de oxizi, acoperiri de protectie, zgura; desprinderea aschiilor la prelucrarea prin aschiere; fenomenul de cavitatie etc.

Spre exemplu, o fisura existenta in interiorul produsului este o sursa de emisie acustica, fie datorita microfrecarilor care se produc intre suprafetele acesteia, fie datorita cresterii, propagarii fisurii. Semnalul acustic produs ca urmare a eliberarii rapide de energie se propaga prin materialul controlat sub forma de unde elastice ce pot fi detectate la suprafata produsului cu ajutorul unor senzori denumiti captori. Un captor contine, in principal, un traductor care transforma oscilatia mecanica in oscilatie electrica. Semnalul electric este transmis defectoscopului, unde este amplificat si prelucrat in diverse moduri astfel incat informatiile sa poata fi analizate si interpretate.

2. Notiuni si terminologie
Emisia acustica (EA) = fenomen constand in eliberarea rapida a energiei, sub forma de unde elastice, care se propaga intr-un material si pot fi detectate la suprafata acestuia; Examinare prin emisie acustica (AET Acoustic Emission Testing) = metoda de examinare de unde elastice, care se propaga intr-un material si pot fi detectate la suprafata acestuia; Sursa de EA = zona materialului in care se genereaza evenimente de EA; Surse parazite = surse de emisie acustica datorate actiunii altor fenomene decat cel studiat (ex: zgomotul produs de instalatiile mecanice, angrenaje, etc);

Impuls de EA = semnal de EA inregistrat, a carui valoare creste pana la o valoare maxima, urmata de o revenire imediata la nivelul de referinta; Salva = semnal de forma oscilatorie, caracterizat de o crestere rapida a amplitudinii oscilatiilor, urmata de o descrestere, in general mai lenta, pana la o valoare apropiata nivelului initial; Emisie acustica discreta = EA pentru care intervalul de timp intre impulsuri este mai mare sau egal cu durata de cresteere sau descrestere a lor. Este specifica aparitiei si cresterii fisurilor; Emisie acustica continua = EA pentru care intervalul de timp intre impulsuri estee mai mic decat durata de crestere sau de atenuare a lor. Este specifica producerii deformatiilor;

Tipuri de semnale de EA: a emisie discreta; b emisie continua. Traductor = dispozitiv care converteste parametrii fizici ai undelor, in semnale electrice; Cuplant = substanta interpusa intre mediul de propagare a undelor si traductor cu scopul imbunatatirii transferului de energie acustica; Eveniment de EA = aparitia unei microdeplasari, angajand unde elastice tranzitorii; Suma impulsurilor = numarul total al impulsurilor de EA care depasesc un anumit nivel de referinta pe durata observarii; Rata impulsurilor = numarul de impulsuri de EA, raportat la un anumit interval de timp; Energia emisiei acustice = energia totala primita de un captor, de la inceputul testului; Valoare eficace = radacina medie patrata, RMS (Root Mean Square) a amplitudinii semnalului, masurata intr-un interval de timp dat (T); Atenuare = pierderea de energie a undelor ultrasonore pe masura patrunderii in materialul examinat determinata de: absorbtie si imprastiere (dB/m).

3. Sisteme de captare, culegere si prelucrare a semnalelor acustice


Pentru a putea fi interpretate semnalele de emisie acustica necesita un lant de subsisteme, aparate sau dispozitive care au rolul principal de a separa partea utila a semnalului provenita de la surse interesante din punctul de vedere al controlului nedistructiv de zgomotul de fond, produs de mediul inconjurator sau de fenomene care nu fac obiectul examinarii. In acest scop semnalele sunt filtrate intr-o banda de frecventa convenabila, amplificate, digitizate, numarate etc. Sistemele de culegere si prelucrare a datelor, folosite in controlul prin emisie acustica sunt grupate dupa numarul de captori utilizati in doua categorii: - sisteme unicanal cu un singur captor; - sisteme multicanal cu mai multi captori (patru pana la peste o suta). 3.1. Sisteme unicanal

Obiectul examinat este supus unei solicitari care determina aparitia emisiei acustice. Undele ultrasonore, produse de sursa se propaga prin material. Preluate de catre captor aceste semnale acustice sunt transformate de catre traductorul din interiorul captorului intr-un semnal electric care este transmis unui preamplificator. Acesta din urma amplifica semnalul inaintea transmiterii lui mai departe, pentru a obtine cel mai bun raport semnal/zgomot (amplificare de 20...60dB). Filtrul de frecventa elimina zgomotele provenite din mediul inconjurator (de la motoare, angrenaje, pompe, curgeri de fluide, vibratii de produse de campuri electromagnetice etc.). Semnalul filtrat este din nou amplificat si transmis mai

departe unui discriminator care prelucreaza convenabil semnalele amplificate astfel incat sa poata fi numarate sau transmise unui osciloscop. Semnalele pot fi masurate cu un voltmetru amplasat direct dupa amplificatorul principal sau pot fi inregistrate sau vizualizate prin intermediul unei imprimante. Sistemul unicanal (cu un singur senzor) permite detectarea, inregistrarea si masurarea emisiei acustice fara sa poata fi localizata sursa care a produs-o. Sistemul cu un singur captor este folosit in acele situatii practice in care nu este necesara localizarea sursei fie datorita faptului ca locatia sursei este cunoscuta (de exemplu, deschiderea unui contact sau deschiderea unei supape de siguranta ca urmare a depasirii unui nivel de presiune prestabilit) fie datorita faptului ca examinarea este exclusiv calitativa si localizarea nu este necesara (momentul in care se realizeaza transformarea martensitica). 3.2. Sisteme multicanal Pentru localizarea surselor de emisie acustica sunt necesari mai multi captori.

Sistemele multicanal se utilizeaza in urmatoarele situatii: - Pentru localizarea surselor de emisie acustica, pe baza diferentei dintre timpul de sosire a undelor la fiecare traductor in parte, deoarece sursele nu sunt pozitionate la distante egale fata de traductori. - Pentru tratarea in mod diferit a aceluiasi semnal, in scopul de a obtine noi informatii despre sursa care l-a produs.

4. Caracteristicile echipamentului de emisie acustica


Echipamentul de analiza al semnalelor de emisie acustica realizeaza doua functii principale: Analiza intensitatii fenomenelor de emisie acustica realizata prin masurarea numarului de evenimente de emisie acustica si prin masurarea unor parametrii caracteristici acestor evenimente, cum ar fi numarul de oscilatii, aria de sub curba de emisie acustica, amplitudinea maxima a oscilatiilor. Marimile masurate, cu exceptia tensiunii de varf, date in volti pot fi date atat sub forma de rata de aparitie pe interval de timp bine determinate, selectabile de la panoul frontal, cat si sub forma cumulata. Localizarea in plan a surselor de emisie acustica prin masurarea timpilor relativi de propagare prin excitarea a 4 traductoare dispuse intr-o geometrie cunoscuta pe corpul metalic testat. 4.1. Traductorul de emisie acustica Traductoarele acustice sunt dispozitive folosite pentru captarea semnalelor de emisie acustica si poarta denumirea de traductoare, captori sau senzori. Ele convertesc undele elastice receptate, in semnale electrice care se pot prelucra si inregistra. Cele mai folosite traductoare acustice sunt cele piezoelectrice, care, constructiv, sunt foarte asemanatoare palpatorilor normali folositi in examinarea cu ultrasunete. Traductoarele de emisie acustica sunt piezoelectrice si au urmatoarele caracteristici tehnice: Caracteristica Diametru Inaltime Greutate Frecventa de rezonanta Tensiunea de iesire Rezistenta de izolatie Temperatura de lucru UM mm mm g KHz mV ohm
0C

Tipul traductorului 200 KHz 18 16 15 200 + 15 % min.40 107 -33 18 16 14

TEA 80 KHz

800 + 8 % min.40 107 250

4.2. Captori Captorii piezoelectrici sunt captorii cel mai frecvent utilizati in practica.

Schema de principiu a unui captor piezoelectric Traductorul acestor captori este constituit dintr-o placuta din ceramica piezoelectrica, in general din titanat sau zirconat de plumb, amplasata intr-o carcasa cu partea de jos folosita ca suprafata de cuplare (din metal sau din rasina epoxidica). Captorii piezoelectrici sunt foarte sensibili, foarte fiabili si stabili in timp, in conditii normale. Totusi, functia lor de transfer este putin cunoscuta. De fapt, tinand cont de conceptia si natura preamplificatorului, ei pot raspunde la diferite marimi fizice: presiune, viteza, deplasare. Totusi, caracterul lor rezonant deformeaza mai mult sau mai putin semnalul initial. In figura de mai jos sunt prezentate cateva solutii constructive de captori piezoelectrici.

Captori optici Principiu de functionare: acesti captori functioneaza pe principiul interferometrului lui Michelson modificat pentru a prezenta o diferenta de traiectorie stabilizata dupa un anumit principiu. Avantaje: - e un captor de deplasare cu adevarat etalonabil in metri; - e de banda larga si nu deformeaza semnalul; - masurarea se face fara contact, ceea ce suprima problemele de cuplaj si permite efectuarea masuratorilor la temperatura inalta; - are o sensibilitate satisfacatoare, asemanatoare captorilor piezoelectrici. Dezavantaje: fragilitate si complexitate, gabarit mare, pret ridicat. Captori capacitivi Principiu de functionare: captorul capacitiv este, de fapt, un condensator plan in care unul din electrozi este reprezentat de suprafata piesei. Capacitatea unui astfel de condensator este direct legata de distanta dintre electrozi si, sub o tensiune de polarizare constanta, toate modificarile acestei distante provoaca o deplasare de sarcina pe care amplificatorul o sesizeaza si o mareste. Avantaje: raspunsul in frecventa este foarte extins, ajungand pana la mai multi MHz, la care se adauga o constructie simpla si un cost limitat; Dezavantaje: sensibilitate slaba estimata a fi cu 40 dB mai slaba ca la captorii clasici; dificil de utilizat pentru materiale care nu sunt conductoare (de ex. compozitele). In plus, toata calitatea rezultatului rezida in izolarea electromagnetica a captorului pentru a limita sensibilitatea la paraziti. Microcaptori (captori integrati) Un captor integrat este construit in jurul unei mici piese din siliciu in care tehnica microelectronicii a permis integrarea elementelor de convertire a semnalului, corpul de proba si eventual circuitele electronice de conditionare si tratare a semnalului. Captorul integrat sau microcaptorul este, asadar, un circuit integrat captor de masura. Alti captori de emisie acustica In practica au fost propuse si alte principii pentru realizarea captorilor: electromagnetice, magnetostrictive sau cu film de poliflorura de vinil (PFV). Acesti captori nu au cunoscut, insa, o dezvoltare notabila, in special din cauza slabei lor sensibilitati.

Captoarele piezoelectrice folosite in practica: Captor rezonant: captor tip piezoelectric utilizand efectul de supratensiune datorat unei frecvente de rezonanta (sau a mai multor rezonante apropiate); Captor banda larga: captor la care raspunsul in frecventa nu prezinta rezonanta(e) in banda de frecventa considerata; Captor asimetric: captor la care un pol al elementului sensibil este la acelasi potential ca si cutia, celalalt pol fiind izolat de acesta; Captor diferential: captor in care polii elementului sensibil sunt izolati de cutie si se gasesc la un potential flotant 4.3. Preamplificatoare pentru prelucrarea analogica a semnalelor Preamplificatorul are rolul de a asigura adaptarea cu impedanta traductorului, amplificarea de tensiune de 40dB, adaptarea cu impedanta cablului coaxial cu care se face legatura cu amplificatorul, cablu ce poate avea lungimi diferite si banda de trecere cat mai larga pentru a se putea folosi cu ambele tipuri de traductoare. Preamplificatorul de semnale este realizat sub forma de casete prevazute cu doua mufe pentru conectare. 4.4. Amplificatoare Rolul amplificatorului este de a asigura prelucrarea conditionala a semnalelor, amplificarea selectiva a semnalelor si obtinerea semnalelor analogice si logice necesare prelucrarii ulterioare a semnalului. Semnalele obtinute de la preamplificator se aplica unui repetor pe emitor. Iesirea repetorului constituie simultan si iesirea circuitului numit banda foarte larga. Din acest punct semnalele sunt aplicate unui filtru cu banda larga, de la iesirea repetorului, semnalele sunt aplicate succesiv unui atenuator reglabil de pana la 50 dB, apoi unui atenuator de 9 dB, realizandu-se astfel reglajul de amplificare de 59 dB. Amplificarea de tensiune poate fi reglata de la panou in limitele 0 - 50dB, banda de trecere a amplificatorului se poate alege cu un comutator avand la dispozitie urmatoarele posibilitati: Banda ingusta ( realizata de un filtru acordat pe o frecventa de circa 230 khz si cu o largime de banda de 3 dB corespunzatoare la 30KHz; filtrul acesta fiind recomandat sa se foloseasca atunci cand mediul este foarte zgomotos);

Banda larga (presupune mentinerea constanta a amplificarii in domeniul de 100800 KHz); Banda foarte larga ( 50khz 2mHz) aceasta banda fiind recomandata pentru localizarea surselor de emisie acustica.

Tensiunea de prag pentru punerea in evidenta a oscilatiilor ce caracterizeaza evenimentul de emisie acustica se poate alege de la un comutator pentru urmatoarele situatii: - Prag fix (de circa 1V) - Prag reglabil ( 0-3V) - Prag stabilit in mod automat in functie de nivelul zgomotelor captate de amplificator 4.5. Analizaore de emisie acustica Au in componenta: 1. Traductoare piezoelectrice pentru transformarea undei mecanice in semnal electric 2. Amplificatoare de conditionare a semnalului de emisie acustica care asigura o amplificare reglabila si selectiva pentru adaptare la diferite traductoare si nivele ale semnalelor de emisie acustica Aceste amplificatoare ofera posibilitatea inregistrarii urmatoarelor caracteristici: a) Numarul de evenimente b) Numarul de oscilatii c) Numarul de impulsuri (proportional cu aria de sub curba de emisie acustica si amplitudinea primei oscilatii) Pentru localizarea surselor de evenimente de emisie acustica se foloseste un bloc de determinare a diferentelor de timp de propagare, bloc care asigura afisarea pe panoul frontal al aparatului. Analizorul are in componenta un detector de nivel de zgomot urmat de un amplificator de adaptare ce determina o tensiune continua dependenta de nivelul de zgomot ce insoteste semnalele de emisie acustica, care impreuna cu o tensiune fixa si cu una reglabila genereaza tensiunea de referinta. Acest echipament are in structura sa filtre selective de banda foarte larga, banda larga si banda ingusta, ce prelucreaza semnalele de la traductoare, amplificate intr-un preamplificator de banda larga, urmate de un atenuator reglabil de la panoul de afisare, urmate de un amplificator dupa care semnalul obtinut trece printr-un repetor pe emitor si actioneaza simultan un amplificator de adaptare pentru a putea fi vizualizat semnalul pe un osciloscop.

Analizoarele portabile Bruel & Kjaer tip 2250 respectiv 2260 si 01dBMetravib SOLO Master respectiv Premium, sisteme de achizitie multicanal 01dB-Metravib respectiv Bruel & Kjaer care fac parte din generatia a IV-a inovatoare de echipamente in domeniul acusticii si al vibratiilor: Platforma 2250 are urmatoarele utilitati:

Evaluarea si monitorizarea zgomotului ambiental; Evaluarea zgomotului la locul de munca; Selectia protectiei auditive; Controlul calitatii productiei; Masurari de sunet Clasa 1, conform tuturor standardelor internationale; Analiza de frecventa in benzi de octava si 1/3 octava Analiza semnalului in timp si a parametrilor de banda larga cu inregistrare; Documentarea masuratorii utilizand adnotari tip text si vocale; Documentarea masuratorilor prin inregistrarea sunetului in vederea redarii semnalului; Un microfon incorporat care permite efectuarea de comentarii vocale ce pot fi, astfel, atasate la masuratori pentru o mai usoara documentare si evidentiere a evenimentelor ce au loc in timpul masurarii.

Platforma 2260 are urmatoarele caracteristici:


Indicarea starii si a masuratorii, utilizand indicatori tip "semafor"; Domeniu dinamic de peste 120 dB; Domeniu liniar de frecventa 3 Hz - 20 kHz Analiza de frecventa in timp real in benzi de 1/1 sau 1/3 octava (modul optional) Inregistrarea sunetului in timpul masurarii; Valori de banda larga sau spectrale pot fi inregistrate (logging) pe termen lung in vederea analizei ulterioare (modul optional);

Platforma 01dB - Metravib SOLO Master respectiv Premium: - Conform cu cele mai recente standarde internationale (IEC 61672-1) in ceea ce priveste masurarea nivelelor de zgomot; - Poate efectua masurari de vibratii, zgomote de vehicule, monitorizarea sunetelor si vibratiilor, analiza in timp real a frecventelor octavelor 1/1 si 1/3; - Conversie analog-digital pe 24-bit care permite masurarea pe o singura gama dinamica (117 dB), iar capacitatea mare de memorie permite stocarea datelor masurate in paralel; - Interfata USB il transforma pe SOLO intr-un aparat ce poate fi conectat la PC pentru analiza in timp real; - Folosind un modem sau un telefon GSM, SOLO poate fi monitorizat de la distanta si interogat pentru a extrage toate datele masurate, fara a intrerupe sesiunea curenta de masurare

PULSE, multianalizorul BK tip 3560 C, sistem de analiza versatil, orientat pe aplicatii care reprezinta o platforma pentru o gama variata de aplicatii Brel & Kjr de masurare asistata de PC