Sunteți pe pagina 1din 10

1) Ce este lumina ? Care cercetător a descoperit că lumina albă nu este fundamentală (pură) ?

Lumina este acel aspect al energiei radiante, pe care un observator uman îl sesizează prin senzații vizuale, care
provin din stimularea retinei ochiului. Prin această definiție, lumina devine un concept fizico-psihic. Lumina nu se
identifică nici cu energia radiantă, nici cu senzația vizuală. Savantul englez Isaac Newton facea diferite experiente
cu lumina. Folosind o prisma triunghiulara de sticla a descompus lumina intr-un spectru.

2) Ce se înţelege prin caracteristica spectrală a vederii umane și în ce aplicații practice se


folosește?

3) Care sunt principalele proprietăţi ale luminii solare (constantă solară, compoziţie spectrală,
temperatură de culoare) ?

Constanta solară este o constantă ce reprezintă cantitatea de energie primită de la Soare de o suprafață cu aria de
1 cm pătrat așezată perpendicular pe direcția razelor solare, în afara atmosferei terestre, la distanța medie

a Pământului de Soare, în unitatea de timp.


Temperatura de culoare este o caracteristică a luminii vizibile, care are aplicații importante în iluminat, tehnica
fotografierii, tehnica înregistrărilor video, tehnica tipăririi și în multe alte domenii. Temperatura de culoare a unei
surse de lumină se determină prin compararea cromaticității cu aceea a radiației unui corp negru. Temperatura de
culoare este valoarea radiației unui corp absolut negru fierbinte - măsurată în Kelvin (K) - care este asemenea cu
aceea a culorii sursei de lumină.
Temperaturi de culoare mai ridicate (peste 6000 K) corespund culorilor reci (gama verde-albastru) și temperaturi de
culoare mai scăzute (2700-3000 K) pentru culorile calde (gama galben-roșu).
Spectrul: Radiatiile electromagnetice cuprinse intre 380 nm si 780 nm au proprietatea de a excita ochiul uman
provocand senzatia de lumina si din aceasta cauza aceste radiatii se numesc radiatii vizibile sau luminoase. 780-650
nm pentru culoarea dominanta rosu
650-590 nm culoarea dominanta portocaliu
590-550 nm culoarea dominanta galben
550-490 nm culoarea dominanta verde
490-430 nm culoarea dominanta albastru
430-380 nm culoarea dominanta violet

UVC -> 100-280 nm//////UVB -> 280-315 nm//////UVA -> 315-380 nm

4) Ce fenomen energetic constituie sursa primară de energie a luminii solare ?

Fuziunea nucleara din interiorul soarelui este sursa principala de energie,o cantitate de hidrogen se transforma in
heliu in fiecare secunda.

5) Surse de lumină active şi pasive. Definiții și proprietăţi.

Sursele pasive sunt surse care reflecta lumina provenita de la o sursa de lumina activa si devin astfel si ele sursa de
lumina. Un exemplu de astfel de sursa ar putea fii peretii sau ferestrele. Surse active sunt surse care ele insasi
emana lumina . Exemplu pentru acest tip de sursa poate sa fie un bec, o lumanare sau soarele.

6) Ce este lumina meteorică şi de la ce surse provine ?


Lumina meteorica este o dara luminoasa, care apare la intrarea unui meteorit in atmosfera terestra.
Fenomenul se petrece,de obicei, in mezosfera, la o altitudine intre 75 si 100 de km.

7) Ce este bioluminiscenţa. Exemple de specii, de animale şi plante, cu această proprietate ?

Bioluminiscența, denumită și biofotogeneză, este producția de lumină de către organismele vii. Această lumină rece
este produsă de organisme vii sau de microorganisme, prin oxidarea unei substanțe proteice, secretată de acestea,
numită luciferină cu ajutorul ATP-ului (adenozintrifosfatului sau trifosfatului de adenozină). Exemple de specii:
insecte sau larve luminiscente, unele meduze si pesti, unele tipuri de scoici sau anumite tipuri de ciuperci
luminiscente.
8) Ce sunt Aurora Boreală, respectiv Aurora Australă, unde apar şi care este sursa lor de
energie ?
Aurora polară este un fenomen optic ce constă într-o strălucire intensă observată pe cerul nocturn în regiunile din
proximitatea zonelor polare, ca rezultat al impactului particulelor de vânt solar în câmpul magnetic terestru. Când
apare în emisfera nordică, fenomenul e cunoscut sub numele de aurora boreală, termen folosit inițial de Galileo
Galilei, cu referire la zeița romană a zorilor, Aurora, și la titanul care reprezenta vânturile, Boreas. Apare în mod
normal în intervalele septembrie-octombrie și martie-aprilie. În emisfera sudică, fenomenul poartă numele de auroră
australă, după James Cook, o referință directă la faptul că apare în sud.
9) Ce sunt fluorescenţa şi fosforescenţa ? Explicaţi fenomenele şi daţi exemple de aplicaţii.

Fluorescența este fenomenul de emisie a unui foton în urma dezexcitării unui atom sau a unei molecule de pe o stare
energetică superioară pe una inferioară, de exemplu S1 -> S0. In fluorescenta nu are loc schimbarea stării excitate
din singlet in triplet, cum se intampla in fosforescenta. Atomii sau moleculele pot fi excitați fie prin absorbție de
unde electromagnetice de o anumita lungime de undă fie prin ciocniri cu alte particule. De obicei lungimea de undă
a fotonului emis este mai mare, astfel având energie mai mică față de energia absorbită.

Fluorescența diferă de fosforescență prin durata în care se emite lumină și, eventual, prin procesul prin care se
produce dezexcitarea atomului( la fluorencență tranzițiile electronilor de pe un strat energetic superior pe unul
inferior, astfel femonenul luminos este mai indelungat). Una din aplicațiile practice ale acestui fenomen fiind
tuburile fluorescente(neon), ecranele televizoarelor sau computerelor, sau în biochimie, medicină și mineralogie la
identificarea unor minerale.

10) Ce este plasma ? Exemple de plasmă. Ce stare de agregare este plasma ?

Plasma reprezintă o stare a materiei, fiind constituită din ioni, electroni și particule neutre (atomi sau molecule),
denumite generic neutri. Poate fi considerată ca fiind un gaz total sau parțial ionizat, pe ansamblu neutru din punct
de vedere electric. Totuși, este văzută ca o stare de agregare distinctă, având proprietăți
specifice. Temperatura plasmei obținute în laborator poate lua valori diferite pentru fiecare tip de particulă
constituentă. De asemenea, aprinderea plasmei depinde de numeroși parametri (concentrație, câmp electric extern),
fiind imposibilă stabilirea unei temperaturi la care are loc trecerea materiei din stare gazoasă în plasmă.
Datorită sarcinilor electrice libere plasma conduce curentul electric și este puternic influențată de
prezența câmpurilor magnetice externe. În urma ciocnirilor dintre electroni și atomi pot apărea fenomene de excitare
a atomilor, urmate de emisie de radiație electromagnetică. Dacă frecvențaradiației emise are valori în domeniul
vizibil, se pot observa fenomene luminoase. Atunci când energia electronilor este suficient de mare, atomii sunt
ionizați, creându-se noi sarcini, pozitive și negative.
Asadar starea ei de agregare este GAZ.

11) Ce este fulgerul, care sunt consecințele naturale şi care sunt aplicaţiile sale în tehnică ?

Fulgerul este o descarcare electrica in atmosfera, insotita de un tunet, care este tipic furtunilor de vara, iar uneori
eruptiilor vulcanice sau furtunilor de praf. Descarcarea electrica din atmosfera este un arc electric, de tip unda
progresiva, care parcurge o distanta mare in atmosfera cu o viteza de 60 000 m/s si poate atinge temperaturi de 30
000 grade celsius. Descarcarea are la origine electricitatea statica din atmosfera, care apare datorita frecarii
provocate de miscarea relativa a straturilor de aer. In mod similar, aceeasi electricitate statica apare in norii de praf
generati de eruptiile vulcanice.

13) Care sunt fenomenele, care apar în flacăra de lumânare şi cum influenţează acestea
spectrul luminii emise ?

Flacara este o plasma in care apar si particule solide. Atunci cand oxigenul este intr-o proportie
subcritica apare arderea incompleta, flacara este galbui rosiatica si de temperatura scazuta. In acest caz
in flacara se gasesc si particule solide, funingine, care isi aduc o contributie emisiva si completeaza
spectrul emis al flacarii. Din acest motiv, spectrul emis este continuu. Can arderea se face cu oxigen in
exces, flacara este fierbinte, dispare funinginea si contributia emisiva a ei, iar culoarea flacarii trece
inspre albastruu. Culoarea flacarii este o exprimare globala a spectrului emis de acesta, iar spectrul emis
este dependent de temperatura plasmei si a particulelor solide care o polueaza. In ceea ce priveste
particulele solide nu este valabila legea Stefan- Boltzmann, deoarece particulele de funingine sunt prea
mici pentru a avea un comportament emisiv asemanator corpului negru. Cea mai mare parte a
spectrului emi se alfa in domeniul infrarosu.

15) Care este componenţa lămpii cu incadescenţă ? Proprietăţile luminii emise şi performanţele
acestor lămpi.

[Ip/ir] - apartine intervalului [10,12]///////randamentul = 9->12 lm/W

T 1400-> 1800K///rezista cam 1000h///gazul de la 2: azot sau xenon

17) Care sunt principalele cauze de defectare ale lămpii cu incadescenţă ?

2 grupe : cauze de la constructor si cauze de la utilizator.

De la constructor: - compoz filament neadecvata////- spiralarea filamentului cu pas variabil

-pinii de sprijin neadecvati///-pinii de conectare cu niduri neadecvate///-sticla cu porozitate ridicata

De la utilizator: - aliment la tens neadecvata///- funct in corpuri de iluminat complet inchise///- functionarea fara
abajur in mediu ostil////-vibratii mecanice

18) Care sunt principalele dezavantaje ale lămpilor tradiţionale (istorice) ?


Fiind cu lumari sau fiind lampi cu ulei, acestea aveau o perioada de functionare scurta, ele continand ca materie
prima consumabile.

19) Cum funcţionează ciclul halogen la lămpile cu incandescenţă ?

Temp din intermediul becului 280 - 300:


Faza 1) Wolfram-ul se evapora de pe filament, migreaza prin plasma si se depune prin plasma si se depune pe
balonul de sticla///Faza 2) Iod+ W (la 280grd) formeaza iodura de wolfram (ionii de iod se combina cu Wolframul)
Faza 3) Iodura de W migreaza inspre filament si il strapunge, se descompune, W este depus pe filament.// Faza 4)
Ionii de Iod se deplaseaza inspre balonul de sticla unde se combina cu W depus. Acest ciclu halogen este unul
regenerator al filamentului, iodul fiind un transp de W, de la balonul de sticla inspre filament. Regenerarea cont cu
filament
20) Care este principiul de funcţionare al circuitelor de pornire ale lămpilor supravoltate ? (IL
INTREB PE PROF !!!!)
Lampile supravoltate sau High intensity discharge (HID) sunt un timp de lampa care produc lumina prin ajutorul
unui arc dintre electrozii de Wolfram gazduiti inaontrul unei sticle speciale din quart. Tubul este umplut cu gaz si
saruri ale unor metale. Gazul ajuta la scanteia initiala. Dupa ce arcul este facut, se incalzeste atmosfera si evoapora
sarurile de metal formand plasma care creste nivelul intensitatii luminoase produse de arc si reduce consumul.
Luminozitatea se poate deteriora cu pana la 70% dupa aproximativ 2.000 de ore de functionare.
21) Care sunt principalele avantaje ale lămpilor cu halogeni ?
Acest timp de lampa ofera o luminozitate mai ridicata datorita filamentului sau care poate functiona la temperaturi
mai mari chiar daca pentru perioade mai scurte de functionare.Se reduc evaporarea filamentului si innegrirea sticlei
becului.

22) Care este principiul de funcţionare al lămpilor cu descărcare în gaze ?

Acest tip de lampi, nu folosesc un filament fierbinte, ele folosesc un arc care loveste bolul becului si produce
caldura. Electrozii devin dupa aceea incandescenti, producandu-se astfel lumina. Astfel de lampi se folosesc pentru
proiectii sau pentru iluminarile lucrurilor stiintifice (ex microscop). Ele functioneaza bazate pe o tensiune mica si
folosesc wolfram pentru a porni ionizarea in interiorul balonului.

23) Care sunt avantajele lămpilor cu descărcare în gaze ?

Sunt mai eficiente decat becurile cu halogen de exemplu (ca perioada de functionare)

24) Care sunt dezavantajele lămpilor cu descărcare în gaze ? Metode de îmbunătăţire a


funcţionării acestora.

Ele contin gaze toxice, cum ar fi mercurul. Inhalarea unor asemenea gaze in cazul unei explozii datorata de slabirea
in timp a sticlei becului ar putea sa fie daunatoare. Pentru a imbunatatii functionarea acestora ar trbui folosite doar
becuri de la firme comeptente in creearea acestora, ar trebui verificat becul(sa nu aibe fisuri) inainte instalarii,
schimbarea becurilor care se apropie de timpul preconizat de producator ca trebuie sa reziste.

25) Cum se îmbunătăţeşte spectrul lămpilor cu descărcare în gaze ?

Prin introducerea unui mix intre metale si halogenuri se poate imbunatatii spectrul acestor lampi.

26) Care este alcătuirea unei lămpi cu vapori de Mercur de joasă presiune ?
27) Care este alcătuirea unei lămpi cu vapori de Mercur de înaltă presiune ?

7 – rezistenta electrica

28) Care este alcătuirea unei lămpi cu vapori de Sodiu ?

29) Cum se porneşte o lampă cu vapori de Mercur de joasă presiune ?

Lampa cu vapori de mercur la joasa presiune. Lampa utilizeaza in principal radiatia de rezonanta emisa in domeniul
ultraviolet de descarcare in vapori de mercur la joasa presiune ,care excita un luminofor depus pe suprafata
interioara a unui tub de sticla (netransparent pentru radiatia ultravioleta) in care sunt montate doua filamente de
wolfram - electrozi activati - intre care are loc descarcarea. Compozitia stratului de luminofor permite varierea
spectrului de radiatie al lampii si realizarea de lampi cu diverse temperaturi de culoare si diversi indici de redare a
culorilor. Obtinerea temperaturilor optime (circa 400C), corespunzatoare presiunii optime a vaporilor de mercur (in
jur de 5×10-3 mm Hg), impune o suprafata mare de racire a tubului de descarcare. La diametru constant (in
constructia "clasica" - 38 mm), lungimea l a tubului este mare si creste odata cu cresterea puterii lampii. In mod
corespunzator, tensiunea pe lampa Ul » El creste la cresterea puterii lampii (gradientul de potential E ramanand
practic constant); in consecinta, fiecarei puteri ii corespunde un anumit balast.

30) Cum se porneşte o lampă cu vapori de Mercur de înaltă presiune ?

Fluxul luminos al lampii este obtinut aproape in intregime prin liniile emise in domeniul vizibil (in principal, l = 546
mm - verde, l = 577 mm - galben) de descarcarea in vapori de mercur la inalta presiune ; la acestea se adauga un
spectru de fotoluminescenta in zona rosu - portocaliu, datorat unui luminofor excitat de radiatia ultravioleta a
descarcarii (care are o pondere mult mai mica decat la joasa presiune), obtinandu-se o imbunatatire a redarii
culorilor obiectelor iluminate. Descarcarea electrica are loc intre doi electrozi principali de curenti intensi (electrozi
activati), intr-un tub de descarcare din sticla de cuart (transparent pentru radiatiile ultravioleta si vizibila), care
atinge temperatura de 700 - 8000C, aflat in interiorul unui balon cu atmosfera de Ar si N2. Tubul de descarcare este
prevazut cu 1 - 2 electrozi auxiliari, situati in vecinatatea electrozilor principali si legati fiecare la electrodul
principal opus (prin intermediul unor rezistente chimice). In tubul de descarcare se gaseste mercur si un gaz auxiliar
(Ar), pentru facilitarea aprinderii. Alimentarea si fixarea tubului de descarcare se face printr-o armatura metalica
legata la soclul lampii. Luminoforul este depus pe suprafata interioara a balonului care nu permite trecerea radiatiei
ultraviolete in exteriorul lampii.

31) Ce rol funcţional are bobina de inducţie (balastul) în funcţionarea schemelor de alimentare
ale lămpilor cu descărcare ?

Are proprietatea unei rezistente negative adica daca curentul care trece prin bec creste, atunci tensiunea in interiorul
lui scade. Daca de exemplu tensiunea ramane constanta, curentul va creste pana cand v-a pusca becul. Aici intervine
bobina, care liminteaza curentul din arc.

32) Cum este spectrul emis de către lămpile cu descărcare în gaze ?

Culorile emise de catre lampile cu descarcare in gaze, sunt disponibile in plaja de temperatura a culorilor intre 3000k
si 20000K (kelvin) Temperatura poate varia putin de la lampa la lampa, acest efect se poate observa atunci cand mai
multe lampi sunt folosite in aceeasi zona. Datorita faptului ca culoarea se schimba in timp, ea este masurata abia
dupa ce becul a functionat deja timp de 100 de ore.

35) Care este varianta modernă a arcului electric, ca sursă de lumină ?

Lampa cu xenon sau Xenon short arc lamp este o lampa speciala cu arc, o sursa de lumina electrica produsa de
traversarea prin gazul de xenon ionizat de inalta presiune a curentului electric. Acest fenomen produce lumina,
foarte aproapiata ca nuanta de lumina soarelui. Acest tip de lampa este folosit in proiectii, teatre dar si in diferite
industrii. Acest timp de lampi se mai foloseste si in domeniul automotive dar arcul cu xenon se foloseste doar la
pornirea becului.

36) Care sunt avantajele şi dezavantajele lămpilor cu Sodiu ?

Performanta fotometrica – slaba // Performanta radioatorului – slaba // Protectie fata de soc electric – pericol de
curentare // durata de funct – scurta (5k ore) // Consum de curent – mare // Timp de aprindere – mare (>5-10 min) //
Eficienta optica – slaba // Temperatura de culoare – destul de joasa // Efect de incalzire – pronuntat (>300 grd
celsius) // cost de intretinere – mare // Greutate produs – mare (fata de un LED)

37) Cum funcţionează o lampă cu Sulf ?

In interiorul lampii cu sulf exista un miez de dimensiunea unei mingi de golf care contine cateva miligrame de
sulfura, si argon spre varful becului. Becul este invelit intr-o plasa care rezoneaza la microunde.Un magnetron
bombardeaza becul prin unde de frecventa 2.45GHz. Eenergia produsa exercita in interior o presiune de pana la 5
atmosfere care incalzeste sulfura si formeaza o plasma ce lumineaza. Datorita acestei incalziri excesive, becul
trebuie sa aiba protectie la topire.

38) Care sunt avantajele lămpii cu vapori de Mercur şi pământuri rare ?

Produc cea mai apropiata lumina fata de lumina naturala a soarelui. Spre deosebire de alte becuri, daca acest bec este
„dopat” cu cuart condensat sunt atenuate radiatiile ultraviolete.

39) Ce este dioda electroluminiscentă (LED-ul) ?

Un LED este o sursă de lumină mică, de cele mai multe ori însoțită de un circuit electric ce permite modularea
formei radiației luminoase. Culoarea luminii emise depinde de compoziția și de starea materialului
semiconductor folosit, și poate fi în spectrul infraroșu, vizibil sau ultraviolet. Pe lângă iluminare, LED-urile sunt
folosite din ce în ce mai des într-o serie mare de dispozitive electronice.

41) Cum se poate obţine un LED cu emisie de lumină albă ?

LED-ul cu emisie de lumina alba contine fosfor in interior. Acest fosfor se lipeste de emitor si absoarbe emisia de
albastru transformand-o in galben prin fluorescenta. Combinatia dintre acel galben ramas si becul de culoare
albastruie ofera imaginea de alb ochiului uman.

42) Care sunt avantajele LED-urilor ca surse de lumină ?

Consuma mai putina energie (cel mai important avantaj), perioada de luminare este mai lunga, este imbunatatita
robustetea, sunt mult mai mici decat un bec normal si se schimba foarte usor.

44) Cum este construit afişajul alfa-numeric cu LED-uri ?

Ledurile plasate intr-un astfel de afisaj sunt organizate in forma de metrice sau de segmente iar ele, primind anumite
informatii de la un microcontroler vor lumina corespunzator informatiei primite.

45) De ce trebuie sortate LED-urile care intră în componenţa unui panou de afişaj de tip
matriceal ? (NU AM VORBIT DE LED !!!!)

50) Ce se înţelege prin temperatura de culoare a unui flux luminos ?

Temperatura de culoare este o caracteristică a luminii vizibile, care are aplicații importante în iluminat, tehnica
fotografierii, tehnica înregistrărilor video, tehnica tipăririi și în multe alte domenii. Temperatura de culoare a unei
surse de lumină se determină prin compararea cromaticității cu aceea a radiației unui corp negru. Temperatura de
culoare este valoarea radiației unui corp absolut negru fierbinte - măsurată în Kelvin (K) - care este asemenea cu
aceea a culorii sursei de lumină.
Temperaturi de culoare mai ridicate (peste 6000 K) corespund culorilor reci (gama verde-albastru) și temperaturi de
culoare mai scăzute (2700-3000 K) pentru culorile calde (gama galben-roșu).
Câteva exemple de temperaturi de culoare sunt:

Sursa Temperatura (K)


Lumânare 1925
Lampă cu vapori de sodiu 2200
Bec de 100W 2800
Bec cu halogen 3400
Neon fluorescent 3800
Cer variabil 5500
Lampă cu vapori de mercur 6000
Cer înnorat 6500

51) Cum funcţionează lămpile moderne cu descărcare în gaze ?

Aceste lampi sunt facute din quart condensat sau tub cu arc, care la randul lor contin gaze. La randul lor, au un miez
care este inchis intr-un bec mai mare care contine un filtru ce opreste lumina ultravioleta. Ca si alte becuri de tip
HID, ele functioneaza sub presiuni mari (de la 4 pana la 20 de atmosfere) si trebuie fixate in mode special pentru a
functiona corespunzator. Spre deosebire de alte becuri, aici este nevoie de o perioada de incalzire pentru a ajunge la
capacitatea maxima de iluminare

61) Ce sunt fotometria şi radiometria ?

Fotometria este domeniul din optică în care se studiază mărimi legate de lumină și de modul cum aceasta este
percepută de ochiul uman. Mărimile fundamentale utilizate în fotometrie sunt: flux de energie radiantă////intensitate
energetică////iluminare energetică.
Fotometria lucrează cu două sisteme de mărimi:-mărimi energetice: care caracterizează lumina din punctul de
vedere al energiei transportate.////-mărimi fotometrice: care caracterizează lumina din punctul de vedere
al senzației luminoase pe care aceasta o generează.
Radiometria este o disciplină care se ocupă cu măsurătorile efectuate asupra radiaŃiei electromagnetice, indiferent
de lungimea de undă; măsurătorile se aplică asupra întregului spectru al radiaŃiei ce cuprinde infraroşu (IR), vizibil
şi ultraviolet (UV). Mărimile fizice de radiometrie sunt însoŃite de adjectivul radiant (intensitate radiantă), iar
simbolurile prezintă indicele e ( Ie(aici este i)).

63) Care este unitarea de măsură pentru fluxul luminos ?

Lumenul sau prescurtat lm.

64) Care este unitatea de măsură pentru iluminare ?

67) Cum se numeşte aparatul cu care se măsoară iluminarea ?

Ansamblul de aparate şi dispozitive care serveşte la măsurarea intensității luminoase se numeşte banc fotometric.
Bancul, este alcătuit din şine sau glisiere rectilinii gradate, suporți specializați, sursa de lumină S şi fotoelementul F.

69) Cum funcţionează starter-ul în schemele de pornire ale tuburilor cu descăscare ?

Starterul este un mic tub care funcţionează tot pe principiul descărcării electrice într-un amestec de gaz ionizat, neon
de cele mai multe ori. Când curentul electric alimentează iniţial circuitul de bypass (să convenim să numim astfel
circuitul cu starter), se generează un arc electric între cei doi electrozi ai starterului, realizându-se conexiunea, iar
starterul se aprinde. Unul din cei doi electrozi ai starterului este un bimetal care se îndoaie la căldură. Starterul
aprins generează pe lângă lumină şi căldură, astfel că electrodul bimetalic se îndoaie şi realizează contactul cu
celălalt electrod al starterului. Dispare astfel arcul electric, gazul din interior nu mai este ionizat, şi starterul se
stinge, iar bimetalul nu mai primeşte cantitatea de căldură necesară şi revine la forma iniţială, deschizând circuitul

73) Care este alcătuirea unei lămpi cu Xenon ?

Aceasta lampa este alcatuita dintr-un invelis de quartz cu electrozi de wolfram in interior. Acest invelis este singurul
invalis care se preteaza sa fie folosit (dpdv economic) si sa reziste unei presiuni de pana la 25 de atmosfere si unei
temperaturi ridicate in momentul functionarii.Datorita faptului ca wolframul si quart-ul au diferiti coeficienti
termici, electrozii sunt inveliti cu linii de molydbenum (un metal) care ulterior se topesc in quart formand astfel
invelisul becului. La capat au sistemul de racire, care de multe ori esti baza pe apa. Exista un O-ring care sigileaza
pentru a evita contactul electrozilor cu apa. In utilizari la putere mica, electrozii sunt prea reci si nu necesita racire.

77) În ce constă nocivitatea lămpilor cu descărcare în gaze ?

In momentul unei posibile fisuri in bec sau chiar in cazul unei explozii, sunt emanate gazele existente in interior,
unele dintre acestea fiind foarte toxice pentru corpul uman daca depasesc un anumit prag.

79) Ce se înţelege prin curba de sensibilitate spectrală a vederii umane ?

Curba de sensibilitate spectrala este o curba care explica repartizarea culorilor vazute de om in functie de lungimea
de unda specifica fiecareia ( rosu : 610-780 nm// portocaliu: 590 – 650// galben: 575-590nm// verde: 510-560 nm//
turcuaz: 485-500nm//albastru: 452-470 nm//violet: 380-424 nm.) In funtie de situatie sau de procesele care se
descasoara in diferite momente, aceasta curba poate fi translatata mai spre violet sau mai spre rosu.

80) Din ce cauze lămpile cu descărcare pornesc lent (prezintă o durată tranzitorie la pornire) ?

Datorita faptului ca in momentul pornirii unei lampi cu descarcare temperatura din interior si presiunea din interior
nu sunt la un nivel maxim, ele crescand in timp, necesitand o durata pentru ajunge la capacitate maxima. Aceasta
durata variata de la bec la bec, pornind de la 5 minute, pana la 15-20 in cazul becurilor mai mari.

In cazul inchiderii, este necesar un timp de 5-10 minute pentru a permite becului ca sa elibereze presiunea si sa se
raceasca in vederea „pregatirii” pentru repornire.

81) Care este rolul funcţional al electrozilor secundari la lămpile cu vapori de Mercur de înaltă
presiune ?

Aceste lampi se anorseaza direct la tensiunea retelei, cu ajutorul unui electrod auxiliar astfel: intre electrodul auxiliar
4 si cel principal 3 se stabileste tensiunea retelei si are loc o descarcare al carei curent este limitat de o rezistenta
electrica 5. Amorsarea dureaza 5-10 minute.

82) Din ce material este confecţionat tubul de descărcare al lămpii cu vapori de Sodiu ?

Alumina sintetizata

83) Din ce material este confecţionat tubul de descărcare al lămpii cu vapori de Mercur ?

Quart sau siliciu condensat.

93) Care este funcţia igniter-ului în schema de alimentare a lămpii cu vapori de Sodiu ?

Genereaza o pulsatie de tensiune mare ( intre 1 si 5 kV daca este rece sau peste 30kV daca este cald) pentru a porni
arcul electric.

95) Ce componente se folosesc ca limitatoare de curent, în schemele de pornire ale lămpilor


supravoltate ?
Bobina de inductanta cu miez de fier (daca curentul prin lampa creste, bobina scate tensiunea prin ea ca s limiteze
curentul) (o rezistenta sau o siguranta !!!!!)

97) Care sunt diferenţele de funcţionare dintre schemele de pornire cu diodă, respectiv cu
rezistenţă ?

Puterea disipata pe rezistanta((Uretea - Ubec)*Ia(curentul masura de ampermetru)) este diferita fata de


cea pe dioda (0.6*I prin dioda)

98) Care sunt avantajele LED-urilor, ca surse de lumină, în comparaţie cu lămpile cu


descărcare în gaze ?

LED-urile sunt preferate in fata lampilor cu descarcare deoarece au un on-off cycling mult mai bun decat acestea sau
nu au nevoie de un timp de „restart”

S-ar putea să vă placă și