Rezonanta magnetica nucleara (RMN)
• Fenomen fizic – studiul spectroscopic al proprietatilor
Rezonanta magnetica nucleara
APIM11 - 1
Rezonanta magnetica nucleara (RMN)
• Din 1940 detectarea si analiza RMN a fost
introdusa ca metoda de cercetare analitica in
chimie si biochimie
• In anii 1970 s-a constatat ca utilizarea gradientului
de camp magnetic permite localizarea semnalului
dat de RMN si pot fi captate proprietatile
magnetice ale protonilor
• Pe la jumatatea anilor 1980 a devenit o ramura a
imagisticii medicale
APIM11 - 3
magnetice ale nucleului
• Protonii si neutronii au camp magnetic propriu datorita
spinului lor si distributiei sarcinii electrice proprii
• Valorile numarului de spin sunt discrete: 0, ½, 1, 1½,...
• Se obtin date spectroscopice referitoare la un material
situat in camp magnetic puternic
APIM11 - 2
Magnetism
• O proprietate fundamentala a materiei
• Generat de purtatorii de sarcina electrica in
miscare
• Atomii cu numar par de orbite electronice nu au
camp magnetic propriu
• Atomii cu numar impar de orbite electronice au
camp magnetic propriu
APIM11 - 4
1
 Magnetism (2) Magnetism (3)
• Susceptibilitatea magnetica = gradul in care un material se • Dipoli
magnetizeaza • Inductia magnetica B
• Materiale – Tesla (T)
– diamagnetice – sensul campului magnetic indus este opus – Gauss (G): 1 T=10 000 G
campului magnetic extern (Ca, apa, majoritatea subst.
• Campul terestru 1/20000 T
organice (C si H))
– paramagnetice - sensul campului magnetic indus are
acelasi sens cu campul magnetic extern; nu prezinta
magnetism propriu (O2, unii produsi ai sangelui, subst. de
contrast pe baza de gadoliniu)
– feromagnetice – intensifica campul extern; de multe ori au
magnetism propriu (Fe, Co, Ni)

APIM11 - 5 APIM11 - 6

Caracteristicile magnetice ale Caracteristicile magnetice ale

nucleului atomic diferitelor elemente
Caracteristici Neutron Proton Nucleu Număr de Abundenţă Moment Concentraţie Sensibilitate
Masa (kg) 1,674·10-27 1,672·10-27 spin izotopică % magnetic fiziologică relativă
relativă
Sarcina (Coulomb) 0 +1,602·10-19 1H 1/2 99,98 2,79 100 1
Moment magnetic (Joule/Tesla) -9,66·10-27 1,41·10-26 16O 0 99,0 0 50 0
Numărul de spin 1/2 1/2 17O 5/2 0,04 1,89 50 9·10-8
19F 1/2 100 2,63 4·10-6 3·10-8
• daca numarul de neutroni si protoni este par -> moment mag. nul
23Na 3/2 100 2,22 8·10-2 1·10-4
• daca numarul de neutroni este par si si cel de protoni este impar,
31P 1/2 100 1,13 7,5·10-2 6·10-5
sau invers -> moment mag. diferit de zero (insuficient de puternic
pentru masurare)
APIM11 - 7 APIM11 - 8

2
 Momentul magnetic Momentul magnetic (2)

Orientarea aleatoare Orientarea in camp magnetic extern

(paralel- nivel energetic scazut;
Campul magnetic al protonului Momentul magnetic (M) antiparalel – nivel energetic mai ridicat)
APIM11 - 9 APIM11 - 10

Momentul magnetic (3) Momentul magnetic (4)

• La 0° K toti protonii se orienteaza paralel cu
campul magnetic exterior)
• Cresterea campului magnetic -> cresterea
numarului de protoni aliniati paralel cu acesta,
creste diferenta dintre cele doua niveluri energetice
• La temp. fiziologica, in camp de 1 T, numarul de
protoni de energie scazuta in exces este de 2 spini
la 1 milion (210-6) -> intr-un voxel, 1021 protoni,
sunt cu 210-61021 =21015 mai multi protoni
aliniati paralel cu campul -> camp detectabil
APIM11 - 11 APIM11 - 12

3
 Miscarea de precesie (1) Miscarea de precesie (2)
• Pe langa orientarea paralela cu liniile de camp
apare si o miscarea de precesie a momentului
magnetic

APIM11 - 13 APIM11 - 14

Miscarea de precesie (3) Raportul giromagnetic

• frecventa miscarii de precesie este proportionala
cu inductia campului magnetic: Nucleu γ/2π (MHz/T)
1H 42,58
0    B0 13C 10,7
de unde frecventa (de ordinul MHz) (frecventa 17O 5,8
Larmor):  19F 40,0
f 0  B0 
2 23Na 11,3
- unde γ este raportul giromagnetic, specific fiecarui 31P 17,2
element
APIM11 - 15 APIM11 - 16

4
 Campul magnetic utilizat Campul magnetic perpendicular
1H 31P
Inductia
• Este nul
0,15T f=42,58MHz/T·0,15T = 6,39MHz f=17,2MHz/T·0,15T =2,58MHz
• Un impuls de radiofrecventa cu frecventa egala cu
0,5T f=42,58MHz/T·0,5T =21,29MHz f=17,2MHz/T·0,5T =8,6MHz frecventa de precesie (camp magnetic B1 de-a lungul axei
Ox)-> aport de energie -> protonii cu energie joasa
1,5T f=42,58MHz/T·1,5T =63,87MHz f=17,2MHz/T·1,5T =25,8MHz
(paraleli cu campul) trec in starea cu energie ridicata
3,0T f=42,58MHz/T·3,0T =127,74MHz f=17,2MHz/T·3,0T =51,6MHz (antiparaleli cu campul)
• efectuarea unei excitari selective a diferitelor elemente -> • La incetarea impulsului sistemul revine la starea initiala ->
precizie ridicata a masurarii inductiei magnetice si a genereaza camp electromagnetic -> semnal RMN
frecventei in zona de interes, • Valorile campului magnetic extern sunt cuprinse intre 0,5
• precizia de masurare a frecventei de spin este de 10-12 si 7 T
MHz
APIM11 - 17 APIM11 - 18

Rezonanta si excitatie (1) Rezonanta si excitatie (2)

Semnal de inductie libera (free induction decay – FID)

APIM11 - 19 APIM11 - 20

5
Rezonanta si excitatie (3) Rezonanta si excitatie (4)

Impuls de 90 Impuls de 180

APIM11 - 21 APIM11 - 22

Rezonanta si excitatie (5) Rezonanta si excitatie (6)

APIM11 - 23 APIM11 - 24

6
 Rezonanta si excitatie (7) Rezonanta si excitatie (8)

Efectul impulsului RF asupra vectorului de magnetizatie

APIM11 - 25 APIM11 - 26

Constante de relaxare (1) Constante de relaxare (2)

• Constanta de relaxare longitudinala T1 – timpul necesar
ca magnetizarea longitudinala Mz sa revina la valoarea de
63% din valoarea initiala, dupa ce s-a aplicat un implus de
90°
• Constanta de relaxare transversala T2 – atenuarea
oscilatiei libere datorata interactiunii spin-spin; este
exponentiala si este tipica fiecarui element
• T1 > T2

APIM11 - 27 APIM11 - 28

7
 Relaxarea longitudinala T1 Relaxarea longitudinala T1
• magnetizarea longitudinala Mz paralela cu B0 -
tranzitia protonilor intre nivelurile energetice de la E1
la E2 (paraleli->antiparaleli) si revenirea de la E2 la E1
• excitarea prin impuls de RF de 90 -> absorbtie de
energie, disparitia Mz - stare instabila
• incetarea impulsului = revenirea la starea stabila, Mz
creste progresiv, are loc relaxarea longitudinala
(relaxare spin-retea, relaxare T1)
- relaxarea longitudinala creste cu cresterea lui B0
APIM11 - 29 APIM11 - 30

Relaxarea longitudinala T1 Relaxarea transversala T2

• variaza cu structura moleculara: este mai lung pentru
lichide comparativ cu solidele (500 – 1000 ms)
• relaxarea spin–retea este cu atat mai eficace cu cat
frecventa coliziunilor este mai apropiata de frecventa de
rezonanta Larmor
• este mai scurt in tesuturile grasoase - molecule mari, lente
• este mai lung in apa – molecule mici, rapide
• cu cat lichidul este mai pur cu atat T1 creste; prezenta
proteinelor in lichid scurteaza T1
• infiltratia hidrica in tesut (tumoare, edem, infarct)
prelungeste T1
• Secvente ponderate in T1
APIM11 - 31
• magnetizarea transversala Mxy perpendiculara pe B0 -
sincronizarea si defazarea spinilor
• excitarea prin impuls de RF de 90 -> aparitia Mxy
prin sincronizarea spinilor
• incetarea impulsului -> defazarea rapida a protonilor
(pierderea coerentei de faza a protonilor), Mxy
descreste rapid, are loc relaxarea transversala
(relaxare spin-spin, relaxare T2)
APIM11 - 32

8
 Relaxarea transversala T2 Relaxarea transversala T2
• relaxarea spin–spin este consecinta interactiunii
protonilor intre ei datorita neomogenitatii campului
magnetic de origine moleculara

- relaxarea transversala nu depinde de cresterea lui B0

APIM11 - 33 APIM11 - 34

Relaxarea transversala T2 Valori constante de relaxare

• fenomenul de relaxare transversala nu implica schimburi
de energie Ţesut T1; 0,5T(ms) T1; 1,5T(ms) T2 (ms)
• variaza cu structura moleculara: este mai lung pentru Ţesut adipos 210 260 80
lichide comparativ cu solidele sau tesuturile formate din
Ficat 350 500 40
molecule mari (50 - 100 ms)
• este mai lung in apa – molecule mici, rapide produc o Muşchi 550 870 45
anulare a campurilor locale -> absenta “relativa” a micilor Materia albă 500 780 90
campuri magnetice locale care favorizeaza rel. trans.
• este mai scurt in solide sau in cazul moleculelor mari Materia cenuşie 650 900 100
• infiltratia hidrica in tesut (tumoare, edem, infarct) Lichid cefalo- 1800 2400 160
prelungeste T2 rahidian
• Secvente ponderate in T2
APIM11 - 35 APIM11 - 36

9
 Semnalul de inductie libera (FID) Notiunea de T2*
• la nivel macroscopic B0 este
omogen -> descrestere FID dupa
o curba descrescatoare in T2
• la nivel microscopic insa exista o
serie de neomogenitati de camp
B0 de origine instrumentala sau
proprie care accentueaza
defazarea spinilor -> descrestere
FID dupa o curba descrescatoare
in T2*

APIM11 - 37 APIM11 - 38

Secventa ecou de spin

• este secventa de baza
• in 1955 Hahn a propus aceasta metoda care ne ajuta sa
scapam de neomogenitatile proprii campului magnetic Secventa ecou
principal extern B0 si permite masurarea lui T2 de spin
• neomogenitatile campului magnetic B0 sunt constante
-> aplicarea unui impuls de RF de 180 duce la
anularea defajazelor induse de B0
• dupa o perioada TE/2 de la aplicarea impulsului de RF
de 90 se aplica un impuls de RF de 180 ->inversarea
defazajelor fara modif. sensului de rotatie
APIM11 - 39 APIM11 - 40

10
 Secventa ecou de spin Fenomenul de ecou de spin

APIM11 - 41 APIM11 - 42

Cronologia imp. RF pentru obtinerea

Cronologia evenimentelor
tuturor liniilor dn imagine

-citirea unei
singure linii
APIM11 - 43 APIM11 - 44

11
 Ecoul de spin
• secventa cea mai folosita in imagistica
• calitate excelenta a imaginii (prin ponderare in T1 si
T2 si alegerea corespunzatoare a lui TR si TE)
• dezavantaj – dureaza mult
• De ex. daca se aplica impulsul de RF 180 dupa 10
ms, atunci TE = 15-20 ms, ceea ce e mult pentru o
secventa ponderata in daca T1
APIM11 - 45
Contrast in T1, T2 si densitatea protonica
• contrastul= traducerea semnalului RMN in tonuri de
gri
• diferentele in timpi de relaxare (chiar pana la 500%)
si diferentele in densitatea de protoni (intr-o masura
mica 0-15%)
• T1, T2 si densitatea de protoni intervin intotdeauna in
grade diferite
• alegerea parametrilor secventei favorizeaza unul
dintre acesti factori
APIM11 - 46

Variatia magnetizarii transv. si long. Relatia dintre magnetizarea transv. si long.

- TE determina momentul
masurarii
- TR determina nivelul de
crestere al mag. long
(semnalul diponibil)
APIM11 - 47 APIM11 - 48

12
 Influenta TR
• TR lung (daca TR=4T1 ->
(98% din crestere )
• TR scurt (daca TR<T1 ->
(crestere de maxim 63%)
TR conditioneaza contrastul in T1,
adica ponderarea in T1 a unei
secvente
APIM11 - 49
Influenta TR
• fie doua tesuturi R, L cu
valori ale lui T1 diferite
• TR lung (2 s) – diferenta
mica a magnetizarii
• TR scurt (0,5s) ->
semnalul pentru R este
mai puternic (mai alb)
decat al tesutului L –
avem contrast in T1
APIM11 - 50

Influenta TE Secventa scurta ponderata in T1

• fie doua tesuturi R, L cu • TR scurt (400-600ms)
valori ale lui T2 diferite • TE scurt (20ms)
• TE scurt (mai mic de 20-
30ms) –> diferenta mica,
nu pot fi diferentiate
• TE lung (>80-100ms) ->
semnalul pentru L este
mai puternic (mai alb)
decat al tesutului R –
avem contrast in T2
APIM11 - 51 APIM11 - 52

13
 Secventa lunga ponderata in T2 Secventa ponderata in densitatea de prot.
• TR lung (2000ms) • TR lung (2000ms)
• TE lung (120ms) • TE scurt (30-40ms)
• Contrast slab, 10-15%

APIM11 - 53 APIM11 - 54

Ponderarea in T1 Ponderarea in dens.prot si in T2

• Substanta alba - timpi de relaxare scurti

Ponderare in densitate TE=40ms Ponderare in T2, TE=120ms
• LCR – timpi de relaxare lungi
• Substanta cenusie – timpi de relaxare de valori interm.
APIM11 - 55 APIM11 - 56

14
 Fenomene patologice Secventa de
inversare-recuperare

Ponderare in T1 Ponderare in T2, TE=120ms

APIM11 - 57 APIM11 - 58

Produsi de contrast Exemplu: meningiom al calotei

• reduc timpii de relaxare
• agenti T1 si agenti T2
• agenti T1: subst. paramagnetice, Gd (dotarem,
magnevist, omniscan)
• agenti T2: subst. super-paramagnetice (magnetita)
sau feromagn. (de ex. pentru ficat se util. Magnetita –
se depune pe parenchimul sanatos - negru)
Fara agent de contrast Cu agent de contrast: Gd Dota

APIM11 - 59 APIM11 - 60

15
 Codaj spatial Codajul spatial al imaginii

- Gradient de selectie Gss –plan

- Gradient de codaj de faza G-linii
- Gradient de frecventa G - coloane

APIM11 - 61 APIM11 - 62

Codajul de faza
Selectia planului de sectiune

APIM11 - 63 APIM11 - 64

16
Codajul de faza si de frecventa Codajul spatial al imaginii

APIM11 - 65 APIM11 - 66

Secventa IRM Generarea imaginii

APIM11 - 67 APIM11 - 68

17
 Impulsul de radiofrecventa Structura unui echipament cu RMN
• Masurarea selectiva a T2, T1 si a densitatii de spin a
tesuturilor -> obtinerea de imagini RMN cu contrast
diferentiat
• Alegerea formei, duratei, numarului, polaritatii frecventei
de repetitie a impulsurilor si a gradientilor de camp
magnetic aplicat -> masurarea selectiva
• Trei tipuri de secvente ale impulsurilor:
– Spin echo
– Inversion recovery
– Gradient recalled echo

APIM11 - 69 APIM11 - 70

Magnetul Electromagneti supraconductori (1)

• Inductia magnetica: 0,2-2T • Fenomenul de supraconductibilitate ( la temp
de -273° K)
• Magneti:
–Permanenti: 0,1-0,3 T • Conductoarele din aliaje de titan si niobiu
–Electromagneti: < 0,15 T (bobine racite cu • Temp de 4,7° K in heliu lichid
apa)
• Unifomitatea campului
–Electromagneti supraconductori: < 7 T

APIM11 - 71 APIM11 - 72

18
Electromagneti supraconductori (2)
Dezavantaje:
• costuri initiale ridicate
• costurile materialelor criogenice
• dificultatea de a intrerupe campul magnetig in urgente
APIM11 - 73
Uniformitatea campului magnetic
• Unifomitatea campului <-> constanta
gradientului;
• Variatia inductiei magnetice dupa fiecare directie
trebuie sa fie strict liniara
• Reglarea gradientilor = problema principala in
dispoz. RMN
• Forma magnetilor: geometrii inchise si deschise
APIM11 - 75
Bobine
• de uniformizare a campului – pt omogenizarea
campului principal in interiorul tunelului magnetic
• de gradient – realizeaza variatia liniara, controlata
a campului de-a lungul celor trei directii; zgomot
ritmic in timpul functionarii
• de radiofrecventa – emit impulsuri de
radiofrecventa si receptioneaza semnalul de
rezonanta magnetica
APIM11 - 74
Generarea gradientilor
• Permit determinarea coordonatelor fiecarui punct
din zona examinata
• sunt produsi de bobine, prin suprapunere de
campuri magnetice
• Valori tipice ale gradientilor utilizati: 1-50 mT/m
• Timpul de crestere: 5-250 mT/m/ms
• Limitarile apar datorita curentilor turbionari
APIM11 - 76
19
 Generarea gradientilor (2) Generarea gradientilor (3)

APIM11 - 77 APIM11 - 78

Variatia frecventei de precesie Variatia frecventei de precesie (2)

APIM11 - 79 APIM11 - 80

20
 Diferenta de frecventa Sistemul de radiofrecventa
• bobine de emisie
• un gradient de 10 mT/m -> determina o variatie de
frecventa de 10 mT/m · 42,58 MHz/T · 1 T/1000 mT • bobine de receptie
= 0,4258 MHz/m sau 425,8 kHz/m.
• bobinele trebuie sa rezoneze la frecventa Larmour
• ca urmare diferenţa de frecvenţă între două felii
• bobinele sunt acordate inaintea fiecarei achizitii in
adiacente de grosime de 1 mm este de 425,8/1000
functie de inductanta pacientului
kHz = 425,8 Hz
• forma bobinelor de receptie apropiata de forma
• localizarea unui proton in 3D necesita aplicarea a trei
structurii anatomice studiate
gradienti diferiti pe durata unui impuls de
radiofrecventa • ecranarea echipamentelor in custi Faraday

APIM11 - 81 APIM11 - 82

Controlul calitatii Aparat RMN produs de General Electric

• Verificari periodice:
– inductia campului magnetic,
– omogenitatea campului magnetic
– liniaritatea gradientilor
– acordul sistemului de radiofracventa
– optimizarea bobinelor de receptie
– sursele externe de zgomot
– sursele de alimentare
– echipamente periferice
– sisteme de control

APIM11 - 83 APIM11 - 84

21
 Aparat RMN de tip G-Scan, Esaote
Aparat RMN produs de Philips (1T) Biomedica (0,38T)

APIM11 - 85 APIM11 - 86

22