Notiuni introductive de

imagistica prin rezonanta

magnetica
 De retinut:
• Principiul metodei
• Proprietatile materiei
• Notiuni de fizica IRM
• Secvente de examinare IRM
 Principiu
• IRM utilizeaza proprietatile magnetice ale
protonului de hidrogen, in interactiunea
cu un camp magnetic static, cat si cu
campuri magnetice rotitoare, formate din
unde de radiofrecventa(40-130 MHz), sau
gradienti, cu scopul de a produce imagini
cu rezolutie inalta ale diverselor regiuni
ale corpului uman
• Campul magnetic static (B ) este un camp magnetic
0

puternic si are ca unitate de masura T (Tesla)

• 1T= 10,000 G (Gauss)

• Magnetii utilizati in medicina sunt:

- permanenti
- rezistivi
- superconductori
Proprietatile magnetice ale materiei
• Diamagnetic
• Paramagnetic
• Feromagnetic
 Substante cu proprietati
diamagnetice

• Nu prezinta proprietati magnetice inafara

campului magnetic
• Plasate in camp magnetic extern prezinta
o interactiune negativa cu acesta →
susceptibilitate magnetica negativa
 Substante cu proprietati
paramagnetice
• Nu prezinta proprietati magnetice inafara
campului magnetic
• Plasate in camp magnetic extern prezinta
o interactiune moderata cu acesta →
susceptibilitate magnetica pozitiva
 Substante cu proprietati
feromagnetice
• Plasate in camp magnetic prezinta o atractie
foarte puternica cu acesta, campul magnetic local
in cantrul substantei crescand semnificativ
• Aceste substante retin proprietatile magnetice
cand sunt indepartate din campul magnetic
pentru o perioada determinata sau devin
magneti permanenti
Atomul de Hidrogen
-
ELECTRON

ORBITA

PROTON
+
NUCLEU
 Semnal. Aliniere
• In absenta unui camp aplicat: miscare
aleatorie
• Suma vectorilor este 0 => nu poate fi
masurat un camp magnetic
 Semnalul la introducerea IN camp
magnetic static B0
• In sensul lui B0 = Spin-up = aliniere paralela
• In sens opus lui B0 = Spin-down = aliniere antiparalela

Energie joasa
Orientare paralela

Bo
Energie crescuta
Orientare antiparalela
 Impactul puterii campului magnetic
asupra semnalului

Low Bo
Field

High Bo
Field
Tipurile de miscare

spin

precesiune

Spin + Gravitatie = Precesiune

 Tipurile de miscare

 Spin
 Precesiune Momentul
nuclear
Bo unghiular

Precesiunea nucleului
Spin +puterea B0 = Precesiune
Vectorul de magnetizare neta
Suma efectiva a tuturor momentelor
magnetice dintr-un esantion dat

Reprezentat prin simbolul M Mz

Vectorul de magnetizare neta
• Suma vectoriala

Reprezentarea
Bo dpdv fizica a
vectorilor de
precesiune
individuala

Distributia reala a
nucleelor
 Frecventa de precesiune
•Miscarea de rotatie cauzata de catre un camp magnetic static

•Protonii se misca pe o orbita circulara pe directia lui B0.

B0 Scazut B0 Crescut

* Relatie de directa proportionalitate cu modificarile campului

 Ecuatia Larmor



Frecventa de HIDROGEN Puterea campului

precesiune magnetic
(42.6mHz)
•Frecventa Larmor a ¹H la 1.5T
ω0 = 42.58 MHz/1T X 1.5T
ω0 = 63.86 MHz

•Frecventa Larmor a ¹H la 0.5T

ω0 = 42.58 MHz/1T X 0.5T
ω0 = 21.29 MHz
 Impulsul de RF
Conditiile pentru care rezonanta poate
avea loc:
1. Impulsul de RF trebuie sa fie aplicat
perpendicular pe B0
2. Frecventa impulsului de RF trebuie sa
fie egala cu frecventa de precesiune a
nucleelor
B0
((( )))
Fenomenele care se produc la aplicarea
impulsului de RF
1. Nucleele primesc energie si trec pe un nivel energetic
superior
2. Magnetizarea se intoarce in plan transversal
3. Magnetizarea longitudinala diminueaza
 Precesiunea libera
Fenomenele care se produc cand impulsul de
RF inceteaza a mai fi aplicat
1. Nucleele emit energie prin trecerea pe un nivel energetic
inferior
2. Magnetizarea se intoarce in plan longitudinal
3. Magnetizarea transversala diminueaza, nucleele
nemaifiind in faza B0
4. Se genereaza semnal IRM
RF prezent RF absent
 Relaxarea T1 : Relaxarea
Longitudinala

RF Pulse
Mz 90
Mxy

Dupa un timp
B1
Nucleele
excitate
pierd Mz
energie
Mxy

Relaxarea T1 rezulta din transferul de energie a nucleelor excitate

(protonii) mediului inconjurator. Astfel, acestia se realiniaza cu B0 iar
vectorul Mz incepe a creste , simultan cu scadearea lui Mxy.
 Relaxarea T2 : Relaxarea
Transversala

RF Pulse
Mz 90
Mxy

Dupa o vreme
B1
Pierderea
coerentei de
faza
Mz
Mxy

T2 rezulta din variatiile de camp magnetic ale fiecarui nucleu. Interactiunile dintre
frecventele de precesiune a nucleelor vor avea ca rezultat pierderea coerentei de faza.
 Spin Echo - SE
180
90
RF

Gz

Gy

Gx
 Dual Echo – VE
O secventa cu ecouri variabile arata astfel:
180 180
90

RF

Gy

echo
 Inversion Recovery

180 180
90

RF

Gy

echo
 Fast Spin Echo
ETL=8 Eff. TE=5xESP

RF

Gy

Gx

echo
 Gradient Echo


RF
Gz
Gy
Gx
 Rezolutie spatiala

- doua obiecte apropiate sunt distinse ca si

obiecte separate
Rezolutia spatiala depinde de trei factori:
• Regiunea de interes - FOV (Field of View)
• Matrice
• Grosimea feliei (Slice Thickness)
FOV mic, matrice mare si felii cu grosime mica
rezulta rezolutie spatiala mare
Coloana

Rand Voxel
 Raport semnal zgomot
• SNR este raportul dintre amplitudinea semnalului
IRM si amplitudinea zgomotului.
• Zgomotul este semnal nedorit, receptionat dinspre
pacient, mediu si componentele electronice ale
sistemului

zgomot

semnal
 SNR

Timp Rezolutie
TR FOV
Matrice
NEX
Grosimea feliei

Exceptie de la regula: Largimea benzii

de receptie (Receive Bandwidth)
Largimea benzii de receptie (Receive
Bandwidth)
(Intervalul de frecvente)

+ 32 kHz

+ 16 kHz

zgomot

semnal
 Ponderatia
- In functie de factorii interni, responsabili pentru
variatiile intensitatii semnalului, sunt reconstruite
imaginile

- Prin selectia unei secvente de impuls si a parametrilor

dependenti de timp (TR, TE, IR, FA, ETL) se
produce unul dintre cele trei mecanisme, ce va
predomina: T1, PD, T2
 Ponderatia
• Imaginile in ponderatie T1 – variatia pe axa Z creste,
ce va predomina asupra celorlate mecanisme de
formare a contrastului (magnetizarea longitudinala
atinge 63% din valoarea finala)
• Imaginile in ponderatie T2 – rata defazarii nucleelor
va predomina asupra celorlate mecanisme de formare
a contrastului (magnetizarea transversala decade la
37% din valoarea initiala)
• Imaginile in ponderatie PD (densitate protonica) –
numarul nuleelor dintr-un tesut este responsabil
pentru contrastul imaginii
• Hiper-intense / hiper-semnal

• Hipo-intense / hipo-semnal

Aspectul structurilor anatomice sau

patologice depinde de tipul de secventa
lansat si de ponderatie
 Structuri hiperintense T1
• Grasimea
• Hematom subacut
• Melanina
 Structuri hiperintense T2
• Grasimea
• Hematom subacut
• Edemul
• LCR
 Structuri hipointense T1
• Calcifierile
• Unele formatiuni
tumorale
• Hematomul cronic
• Edemul
• LCR
 Structuri hipointense T2
• Calcifieri
• Hemosiderina
 SECVENTE DE EXAMINARE IN
REZONANTA MAGNETICA
• SECVENTELE SE(SPIN ECHO) si IR
(INVERSION RECOVERY); imagistica
rapida; STEADY STATE
• SECVENTELE GRE (GRADIENT ECHO);
imagistica rapida
• EPI (ECHO PLANAR IMAGING): EPI SE,
EPI GRE, DWI-EPI (DIFFUSION
WEIGHTED IMAGING), DTI-EPI
(DIFFUSION TENSOR IMAGING)
• SECVENTE DE VIZUALIZARE A
VASELOR: 2D/ 3D TOF GRE/SPGR( 2D/
3D Time of Flight), 2D PC( 2D Phase
Contrast), MRA
 SECVENTA SPIN ECHO
• Consta in aplicarea
unui puls de 90 grade,
de excitatie, urmat de
un puls de 180 grade,
de refocalizare.
• Primul creeaza
magnetizare in plan
transversal
• Cel de-al doilea
refazeaza
magnetizarea, pentru a
produce semnale de
ecou, date de spini.
CONTRASTUL T1
• T1 este o constanta de timp pentru relaxarea longitudinala
sau relaxarea spin-matrice
CONTRASTUL T2
• T2 este constanta de timp care masoara descresterea
magnetizarii transversale si efect spin-spin.
DENSITATEA PROTONICA
• Contrastul se datoreaza densitatii protonilor in diferitele
structuri ale organismului.
• Obtinerea acestor imagini este rezultatul selectiei unor
parametri de scanare care sa diminueze efectele
contrastului T1 (prin aplicarea unui TR lung) si T2 (prin
aplicarea unui TE scurt).
 CONTRASTUL T1: parametri
de achizitie
• TR: scurt <600 ms
• TE: scurt <25 ms

Spin Echo
 DENSITATE PROTONICA
(PD)
• TR: lung > 2000ms
• TE: scurt <45 ms
 CONTRASTUL T2: parametri
de achizitie
• TR: lung > 2000ms
• TE: lung <100 ms
 SPIN ECHO VARIABIL
• Achizitia VE produce doua tipuri de
contrast concomitent.
• Cel de-al doilea ecou nu trebuie sa
fie neaparat multiplu al celui dintai.
 SECVENTA IR (INVERSION
RECOVERY)
• Este o secventa de puls care poate
produce imagini cu contrast T1,
FLAIR, sau supresie de grasime
(STIR).
• Contrastul imaginii este dat de catre
timpul de inversie, TI.
 SECVENTA IR (INVERSION
RECOVERY)
• Intr-o scanare IR, sistemul aplica pentru
inceput un puls de 180 grade, pentru a
crea o magnetizare pe axa Z negativa.
• Apoi, dupa o perioada scurta, numita TI,
se aplica un puls de 90 grade.
• Ca si rezultat, magnetizarea se roteste in
planul XY.
• Un alt puls de 180 grade refazeaza
magnetizarea, rezultand un ecou de spin.
• Timpul dintre excitatia de 90 grade si
mijlocul perioadei de raspuns se numeste
TE, similar secventei SE.
IR: caracteristici ale secventei
• Pe imaginile IR, intensitatile relative sunt
determinate de catre parametrii ce
depind de timp: TI, TR, TE, unde valoarea
TI determina contrastul.
• Intr-o imagine STIR ( Short Time
Inversion Recovery), TI este ales astfel
incat grasimea sa atinga planul tranvers
dupa pulsul initial ( - punctul nul:
depinde de taria campului).
 CONTRASTUL IN SUPRESIA
DE GRASIME
• Imaginile cu supresie de grasime
folosesc un TR lung (>2000 ms), un
TE scurt ( 25 ms) si un TI scurt (140-
170 ms), aceste valori depinzand de
taria campului.

• TI: 1 T: 140-150 ms
• TI: 1,5 T: 160-170 ms
 CONTRASTUL IN SUPRESIA
DE GRASIME
• Aspectul unor structuri
anatomice din craniu:
• LCR – Hs
• Substanta cenusie mai
intensa decat substanta
alba
• Grasimea – hs
• Muschii – hs
 APLICATII ALE SUPRESIEI
DE GRASIME
• IRM ORBITAR
• IRM ABDOMINAL
• IRM PELVIN
• IRM MUSCULO-SCHELETAL
 CONTRASTUL T1 IN IR
• Imaginile T1 folosesc un TR lung
(>2000 ms), un TE scurt (25 ms)
si un TI moderat (400-700 ms).

• TI: 1T: 700 ms

• TI: 1,5T: 800 ms
 CONTRASTUL T1 IN IR
• Aspectul unor structuri anatomice din craniu:
• LCR – hs
• Substanta cenusie - hs
• Substanta alba – mai intensa decat substanta cenusie
• Grasimea – Hs
• Muschii – intermediar

T1 FLAIR
 SECVENTE RAPIDE (FAST
/TURBO SPIN ECHO)
• Este o tehnica de obtinere a unor imagini
calitative fata de SE, prin diminuarea
artefactelor si a timpului de achizitie.

• Sistemul aplica un puls initial de 90 grade si o

serie de 2-128 de pulsuri de 180 grade,
inconjurate de gradienti de codificare a fazei si
frecventei.

• Ca si in alte secvente, se genereaza si

receptioneaza o serie de ecouri, care contribuie
la multiplicarea datelor achizitionate, cu 2-128
ori pentru un TR dat.
 SECVENTA FSE (FAST SPIN
ECHO)
• Numarul de ecouri planificat per TR
se numeste ETL ( Echo Train
Length), iar timpul dintre fiecare
ecou se numeste spatiu de ecou
(echo space).
• Spatiul de ecou este determinat de
valoarea minima a TE afisata.
• Ca rezultat, sistemul poate colecta
atatea date cat un SE in 1/ 2 pana
la1/128 din timp.
 SECVENTA FSE / TSE-IR
• Este o tehnica rapida Inversion
Recovery folosita in special pentru
suprimarea semnalului dat de catre
grasime.
• FSE/ TSE-IR foloseste aceeasi
metoda ca si FSE/ TSE pentru
cresterea vitezei de achizitie.
 SECVENTA FSE-IR
• In timpul unei singure perioade TR, este
generata, receptioanata si trimisa pentru
completarea spatiilor k, o serie de ecouri.
• Numarul de ecouri planificat per TR se
numeste ETL, iar timpul dintre fiecare
ecou se numeste spatiu de ecou.
• Fiecare ecou completeaza o linie a
spatiului k (viteza mai mare); semnalele
cu amplitudine inalta completeaza liniile
din centrul spatiului k, iar cele cu
amplitudine joasa pe cele exterioare.
 APLICATII ALE SECVENTEI
FLAIR
• Examinare cerebrala in cazul
suspiciunii de boala demielinizanta,
patologie infectioasa, tumori intra- /
extraxiale, boala cerebrovasculara
• Examinarea coloanei vertebrale in
patologii ce vizeaza maduva
 SECVENTA 3 D TSE/FSE
• Versiunea tridimensionala a secventei de
puls TSE/FSE ofera capacitatea de
obtinere a unor felii subtiri cu
spatializare negativa, cu rezolutie mare,
in timpi de achizitie comparabili cu 2D si
cu suprimarea artefactelor de curgere.
• Obtinerea unui volum de date care poate
fi reformat, rezultand imagini in diferite
plane , reducandu-se astfel timpul de
examinare.
 APLICATII ALE SECVENTEI
3D TSE/ FSE
• Coloana
• Creier si conducte auditive interne
• Genunchi
• Hipofiza
• Vezica biliara (MRCP)
 SECVENTELE SS (SINGLE SHOT) sau
HASTE (HALF FOURIER ACQUISITION
SINGLE SHOT TURBO SE)
• Sunt tehnici care utilizeaza numar de
excitatii fractional( .5 NEX: transformare
Fourier partiala) pentru achizitionarea
unui set de date intr-o perioada de
excitatie.
• De exemplu, pentru un plan Fourier cu 160 de linii, sunt achizitionate 80
de ecouri succesive, datorita a 80 de impulsuri de refocalizare de 180º
(sau 150º)

• Aceasta scanare permite achizitionarea

unei felii in mai putin de o secunda
 APLICATII ALE SECVENTELOR
SINGLE SHOT
• Reducerea artefactelor de miscare.
• Examinarea pacientilor
necooperanti.
• Examinari abdominale breath-hold,
cardiace.
• Examinarea vezicii biliare si-a cailor
biliare (TE: 300-1300 ms).
 SECVENTA DE PULS GRE
(Gradient Echo)
• GRE este o secventa de puls prin care
se inverseaza polaritatea
gradientului pentru a refaza protonii
si obtine ecouri.
• TR scurt si unghiul de rotatie (FA-
flip angle) mai mic de 90 grade,
excita numai o portiune a
magnetizarii longitudinale.
SECVENTA DE PULS SPGR
• SPGR ( Spoiled Gradient Echo) este o
secventa de puls GRE in care are loc o
modificare continua a fazei pulsului de
excitatie, pentru a distruge magnetizarea
tranversa reziduala.
• Eliminand magnetizarea transversala
reziduala si folosind TE minim (reducerea
efectelor T2), combinat cu un TR scurt 40-
60 ms si un FA (30-50 grade) se creeaza un
efect de saturare, rezultand o imagine
ponderata T1.
 APLICATII ALE
SECVENTELOR GRE
• Secventele GRE sunt utilizate in general
pentru redarea imaginilor ponderate T2*,
in timp ce secventele SPGR sunt folosite
in special pentru obtinerea de imagini
ponderate T1.
• Secventele Fast GRE/SPGR sunt mai
utilizate in practica (examinari breath-
hold), datorita timpilor de achizitie mai
redusi si a optimizarii contrastului.
 SNR IN ACHIZITIILE GRE
• SNR creste daca: creste TR, FA si
descreste TE. Modificarile valorilor TR si
TE au o implicatie mai mare decat in cazul
secventelor SE.
• Folosirea unui TE fractional, in
comparatie cu TE integral, descreste SNR,
deoarece numai o parte a ecoului este
receptionata.
• Achizitiile 3D reconstruiesc felii subtiri cu
un SNR mare, datorita excitatiei unui
volum de anatomie.
 EPI (ECHO PLANAR
IMAGING)
• Metoda imagistica ultra-rapida (50
ms) in care multimea pasilor de
codificare de faza necesari
constructiei unei imagini este
achizitionata dupa un singur impuls
de excitare
 EPI (ECHO PLANAR
IMAGING)
• EPI, combinat cu SE sau GRE este o
optiune imagistica utilizata in
principal pentru a obtine imagini
ponderate T2 sau T2*
• IR-EPI este folosit pentru
ponderarea T1 si STIR a imaginii
 EPI (ECHO PLANAR
IMAGING)
• EPI este similara unei secvente FSE, cu
exceptia ca foloseste gradienti in loc de
pulsuri de RF pentru a produce ecouri.
• EPI cu SE produce contrast similar cu SE.
• EPI cu GRE produce un numar mai mare
de efecte ale susceptibilitatii magnetice.
 DIFUZIA IRM (DWI-EPI)
• Masoara circulatia moleculelor de apa in
tesuturile biologice
• In mediu izotrop, moleculele de apa se
misca conjuctural, conform miscarii
browniene
• In tesuturi biologice, difuzia moleculelor
de apa poate fi anizotropica (molecula din interiorul
axonului unui neuron prezinta o probabilitate scazuta de a strabate
membrana de mielina, miscandu-se in principal de-a lungul axei
neuronale)
 DIFUZIA IRM (DWI-EPI)-
aplicatii

• Sensibilitate crescuta la modificarile

produse in leziune
• AVCI: cresterea barierei difuziei apei se
datoreaza edemului citotoxic
• Incarcarea DWI apare dupa 5-10 min de la
declansarea simptomelor
SECVENTE VASCULARE:TOF
(Time of Flight)
• Tehnica TOF se bazeaza pe o scanare ecou de
gradient conventionala, utilizand optiunea Flow
Compensation.
• Aceasta tehnica se bazeaza in primul rand pe
depistarea curgerii fata de spinii stationari,
creand angiograme RM.
• Imaginile angio-RM sunt create prin excitarea
repetata a unui volum predefinit de anatomie, in
timp ce tesutul stationar este saturat partial iar
semnalul dat de catre acesta suprimat.
• Curgerea sangelui intr-un volum predefinit de
anatomie nu este saturat, ci magnetizat in
totalitate de catre campul magnetic, producand
un semnal intens.
SECVENTE VASCULARE:TOF
(Time of Flight)
• TOF-SPGR utilizeaza pulsuri de RF
care elimina magnetizarea
transversala si optimizeaza
contrastul T1, pe cand TOF-GRE
creste contrasul T2*.
 SECVENTA TOF 2D

• In 2D TOF se completeaza datele achizitiei

de pe cate o singura felie.
• Prezinta sensibilitate deosebita fata de
curgerea moderata.
• Viteza de achizitie (5-7 minute)
• Efecte minime de saturare la viteze de
curgere normale
• Pulsurile de saturare din afara FOV au
scopul de a elimina curgerea nedorita.
• La planificarea de benzi de SAT pe directia
feliilor, se selecteaza doar directia
saturarii.
 SECVENTA TOF 3D
• 3D TOF este o achizitie de volum, in urma careia
se obtin date.
• Tehnica prezinta un SNR bun si o rezolutie
spatiala mare
• Timpi scurti de scanare
• Sensibilitate la curgerea rapida si moderata
• TE scazuti, reducand defazarea spinilor
• Imbunatatirea compensarii curgerii
• TR scurti
ANGIOGRAFIA PRIN SUBSTRACTIE:
PC MRA (PHASE CONTRAST MRA)
• Utilizeaza defazajele spinilor mobili indusi prin doi
gradienti bipolari de polaritate inversa (se utilizeaza
doua achizitii=>1: gradient bipolar; 2: gradient bipolar
inversat)
• Pentru tesutul stationar nu exista modificare a fazei a
vectorului de magnetizare pe imaginile obtinute, deci
prin substractia vectoriala a momentelor magnetice
apare un rezultat nul
• Pentru spinii mobili exista variatie a fazei a vectorului de
magnetizare, astfel ca, prin substractia momentelor
magnetice, momentul magnetic rezultant va fi 2MsinΦ,
deci o imagine al carei semnal va fi influientat de faza
spinilor mobili
 INJECTARE DE PRODUS DE
CONTRAST
• Ameliorarea contrastului ARM
• Secventa initiata rapid, datorita
timpului scurt de injumatatire a
chelatilor de gadoliniu
 Glosar

• Relaxare longitudinala – magnetizarea longitudinala Mz

creste progresiv (spin-spin sau relaxare T1)
• Relaxarea transversala – magnetizarea transversala Mxy
descreste rapid (relaxare spin-spin sau relaxare T2)
• Hiperintensitate – structura care ofera un semnal mai
pronuntat sau care apare mai “alba”, comparativ cu o
alta
• Hipointensitate - structura care ofera un semnal mai
putin pronuntat sau care apare mai “neagra”, comparativ
cu o alta
• Miscarea de precesiune – miscarea de rotatie pe care
nucleele de hidrogen o descriu in camp magnetic, fiind
aliniate pe directia lui B0
• T1 – 63% din crestere: caracterizeaza relaxarea
longitudinala a unui tesut – cu atat mai rapida cu cat T1
este mai scurt
• T2 – 63% din descrestere: caracterizeaza relaxarea
transversala a unui tesut – cu atat mai persistenta cu cat
T2 este mai lung
• T2* - caracterizeaza inomogenitatile de camp ale
campului magnetic extern Bo