SECVENTE SPECIALE

UTILIZATE IN IRM
OBIECTIV– CUNOASTEREA UNOR NOTIUNI
PRIVIND:
Consideratii generale:
1. Spatiul k si moduri de completare a spatiului k
Secvente speciale:
1. Transferul de magnetizare
2. IRM dependent de dinamica LCR
3. Secvente de susceptibilitate
4. Secvente de difuzie
5. Angiografia RM
 SPATIUL K
• Termen introdus in 1979 de catre Likes si ky
dezvoltat in1983 de catre Ljunggren si detaliu
Twieg
• Dpdv fizic - masuratori RM ale transformatei
Fourier 2D si 3D
• Contine date brute (raw data), aspectul contrast kx
sau nefiind asemanator cu imaginea
• Tipic, spatiul k prezinta un numar identic de
linii si coloane ca si imaginea finala,
completandu-se cu date brute in timpul
scanarii, de obicei linie cu linie
 Frecvente crescute – detaliul
• Fiecare linie se completeaza intr-o durata  Frecvente scazute – contrastul
de timp echivalenta cu valoarea lui TR (
Timp de repetitie/ engl. Repetition Time)
 DEFINITIA SPATIULUI K
= spatiul temporar al imaginii din timpul achizitiei, in cadrul
caruia sunt stocate datele digitizate ale semnalului RM
• tradus ulterior in matricea de reconstructie

• la sfarsitul scanarii: spatiul k este completat – datele sunt procesate

matematic => imaginea finala

• Spatiul k se regaseste in domeniul frecventelor spatiale: ex. transformata

Fourier 2D a codajului semnalelor este o reprezentare in doua dimensiuni a
distributiei densitatii de spini
 SPATIUL K

http://mriquestions.com

Fiecarui punct din spatiul k ii corespunde un punct

bine determinat pe imagine
 ANALIZA CALITATIVA FOURIER A SPATIULUI K

Frecvente spatiale scazute (in centrul spatiului k) – informatii

legate de raportul semnal/zgomot si contrastul imaginii

Frecventele spatiale crescute (periferia spatiului k) –

informatii legate de rezolutia spatiala a imaginii
 http://mriquestions.com

http://mrishark.com
 COMPLETAREA SPATIULUI K
• Lineara / carteziana
• Eliptica / spirala http://mriquestions.com

• Radiara
• „In gaura de cheie”
 COMPLETAREA SPATIULUI K
• Completarea lineara a spatiului k –
linie cu linie – pe directia frecventei
si progresie in functie de pasii de
codaj ai fazei
• Aplicabilitate: secvente in modul
standard, conventional
 COMPLETAREA SPATIULUI K
• Completarea centrica(centripeta) a
spatiului k – completarea initiala a
semnalelor cu frecventa scazuta
(contrastul imaginii), situate central,
cu progresie spre periferie
• Utilitate: ARM, secvente cu rezolutie
temporala crescuta
 COMPLETAREA SPATIULUI K
• Completarea eliptica a spatiului k – sub
forma de spirala, pornind dinspre
centru spre periferie
• Utilitate: ARM
 COMPLETAREA SPATIULUI K
• Completarea radiara a spatiului k –
reducerea artefactelor de miscare, sub
anumite angulatii
• Datele sunt colectate radiar, sub anumite
unghiuri, a.i. miscarea din planul feliei este
anulata; miscarea inregistrata in alte
planuri se mentine pe imagine sub forma
de artefact (aspect de fluu)
• Utilitate – secvente morfologice 2D :
PROPELLER/ BLADE
 COMPLETAREA SPATIULUI K

• Completarea spatiului k „ in gaura de cheie” – colectarea initiala a unui set de date,

urmata de colectarea rapida a unor seturi ce contin doar datele centrale (informatie
pertinenta privind contrastul)+ Coroborarea finala a datelor achizitionate
• Exploateaza obtinerea de imagini in dinamica prin tehnica de tip keyhole – achizitia
partiala, seriata, a unor imagini cu contraste diferite, fara a necesita scanari integrale ale
unui volum de interes
• Utilitate: studii dinamice cu administrare de contrast paramagnetic; rezolutie temporala
crescuta
1. Transferul de magnetizare
2. IRM dependent de dinamica LCR
3. Secvente de susceptibiltate
4. Secvente de difuzie
5. Angiografia RM
TRANSFERUL DE MAGNETIZARE - INTRODUCERE
• descoperit accidental de catre Wolff si Balaban (1989)
• TM este o tehnica IRM care genereaza contast – depinde de
fenomenele de schimb de magnetizare dintre populatiile de protoni
din apa libera cu cei restrictionati din macromolecule
• se bazeaza pe transferul de magnetizare longitudinala → efect:
imbunatatirea contrastului imaginii si evidentierea unor modificari
structurale, comparativ cu secventele IRM conventionale

• vizeaza:
Apa libera
Apa legata
Macromolecule
Reprezentarea schematica a tesutului dintr-un voxel: apa libera (4 molecule apa) +
macromolecula ( cu 3 protoni). Sageata orientata in sus – semnal masurabil (S/N).
Sageta orientata in jos – semnal care nu poate fi masurat (S/N=0)
a. Inainte de saturare (S/N=4)
b. Saturarea selectiva a protonilor
c. MT dupa saturare (S/N=2)
 ...ASTFEL

• Apa cu miscare libera- “protonii mobili”: nuclee de hidrogen/protoni

din molecula de apa (fluidul intracelular)- T1 si T2 lung; banda
spectrala restransa (<0-100 Hz) => pentru a excita aceste populatii de
protoni in vederea obtinerii rezonantei, poate fi folosita numai o gama
restransa de frecvente, in jurul frecventei Larmor
• Apa cu miscare restrictionata Procese fizice si chimice cu impact
in MT:
=“protonii ficsi” din apa legata (molecule  Difuzie
de¹H2O de pe suprafata  Schimb chimic
macromoleculelor) si cei din  Relaxare
macromolecule legate (proteine, lipide)-
T2 scurt (FID foarte rapid) si banda
spectrala larga (± 40 kHz), avand efecte
indirecte importante, prin modularea
semnalului.
poate suferi atat fenomene de relaxare
de tip dipol-dipol, cat si schimb chimic cu
nucleele de ¹H macromolecular.
Interactioneaza cu protonii mobili la
nivelul interfetelor => conduita propice
transferului de magnetizare intre
macromolecule si apa cu miscare libera
 BENZILE SPECTRALE (BW) –
CONSIDERATII GENERALE
• BW= interval de frecvente, masurat in Hz, implicat in transmiterea sau
receptia semnalului electronic
• Parametru operator dependent
Banda:
De transmisie
De receptie

Producatori de aparatura:
• GE – utilizeaza largimi de banda pentru intreaga imagine (kHz)
• Siemens, Toshiba – utilizeaza largimi de banda/ pixel (Hz/Px)
 TRANSFERUL DE MAGNETIZARE - PRINCIPIU
• Aplicarea unui impuls de RF cu o frecventa de rezonanta
diferita (±1.5 kHz) fata de frecventa Larmor (42,5781 MHz/T),
cu scopul realizarii unui schimb chimic intre populatiile ce
contin protoni ficsi si cele care contin protoni mobili

• Impulsul de RF influenteaza protonii din moleculele cu

miscare libera si satureaza protonii din moleculele cu
miscare restrictionata, cu reducerea semnalului acestora
In IRM de rutina
se aplica un impuls de radiofrecventa (RF), la frecventa Larmor (rezonanta), care
roteste campul magnetic→ absorbtia energiei de catre protoni (in special cei mobili
din apa).
dupa incetarea impulsului, aceste nuclee excitate sufera fenomenul de relaxare T1,
eliberand aceasta energie (absorbita anterior) retelei (mediului imediat inconjurator)
In MT
"reteaua" include nuclee neexcitate din toate cele trei populatii – apa libera, apa
legata, si macromoleculele.
acest transfer de energie se produce prin mai multe mecanisme descrise anterior,
in special dipol-dipol si interactiunile de schimb chimic.
Schimbul de energie intre populatiile de protoni este cunoscut sub numele de
transfer de magnetizare.
TRANSFERUL DE MAGNETIZARE – PRINCIPIU
 TRANSFERUL DE MAGNETIZARE –
PARAMETRU CANTITATIV
• MTR ( Magnetisation Transfer Ratio) = raportul dintre semnalele achizitionate
cu aplicarea unui impuls de RF similar/ apropiat de frecventa Larmor si a
unui impuls de RF discret diferit (off-resonance) de frecventa Larmor

T1 cu MT: nevrita optica

dreapta; valoarea MTR
este redusa pentru nervul
optic drept, comparativ cu
cel din stanga: pierdere
structurala a mielinei
...LITERATURA DE SPECIALITATE
 TRANSFERUL DE MAGNETIZARE – APLICATII
• In secventele SE/FSE - +/- administrare de substanta de
contrast: creste contrastul si specificitatea tisulara.

• In secventele TOF - imbunatateste contastul spinilor

circulanti, comparativ cu tesutul stationar, prin saturarea
tesuturilor cu continut proteic ridicat.
 Influenta MT asupra
tesuturilor cu proprietati
diferite

+MT
 APLICATIILE MT IN PATOLOGIA DE LA NIVEL
CEREBRAL

• Nevrita optica
• Scleroza multipla
• Degenerare Walleriana
• Hemoragie
• Neuropatia HIV
APLICATIILE MT IN PATOLOGIA DE LA NIVEL
HEPATIC

• Hemangioame
• Chisturi
• Neoplazii maligne
 APLICATIILE MT IN PATOLOGIA DE LA NIVELUL
SISTEMULUI MUSCULOSCHELETAL

• Lipoame
• Neoplazii musculare
• Osteosarcoame
• Afectari ale cartilajului
Combinatia MT si
administrare de gadoliniu ↑
contrastul intre creier si
tesutul tumoral
 MT

Contrastul intre
cartilaj si lichid ↑
Coroborarea tehnicilor FS si MT +C pe o explorare cardiaca
permite evaluarea arterelor coronare, datorita suprimarii
semnalului dat de grasimea adiacenta vaselor, respectiv a
miocardului
 DENUMIRI PRODUCATORI
• MT (Magnetisation Transfer) – GE
• MTC (Magnetisation Transfer Contrast) – Siemens, Philips
• SORS-STC (Slice selective Off-Resonance Sinc Pulse
Saturation Transfer Contrast) – Toshiba
 DEZAVANTAJELE TEHNICII

• Timp de achizitie mai lung, comparativ cu secventele standard, fara MT

http://mriquestions.com/mt-imagingcontrast.html
1. Transferul de magnetizare
2. IRM dependent de dinamica LCR
3. Secvente de susceptibiltate
4. Secvente de difuzie
5. Angiografia RM
 IRM DEPENDENT DE DINAMICA LCR -
INTRODUCERE
• Tehnici imagistice capabile sa evalueze din punct de vedere calitativ si
cantitativ pulsatiile datorate curgerii LCR
• Cea mai utilizata tehnica este 2D PC (Phase Contrast), cu codarea vitezei

• Cuantificarea calitativa→ miscarea de curgere, datorata pulsatiilor

vasculare (LCR produs de plexurile choroide este ulterior absorbit de catre
granulatiile arahnoidei, respectiv sistemul limfatic)

• Cuantificare cantitativa→determinarea valorilor vitezelor de curgere

 IRM DEPENDENT DE DINAMICA LCR -
INTRODUCERE
• Modificarea tensiunii intracraniene – in timpul ciclului
cardiac – valori discrete

• Gradul de modificare al tensiunii intracraniene este

determinat de diferentele instantanee dintre curgerea
arteriala (spre) si cea veoasa (dinspre), precum si de
vitezele de curgere a LCR dinspre si inspre cutia craniana
 IRM DEPENDENT DE DINAMICA LCR -
PRINCIPIU
• 2D PC cu codarea vitezei – aplicarea secventiala a unor
perechi de impulsuri de codaj al fazei, in directii opuse

• Tesutul stationar este influentat de acelasi impuls, in ambele

momente, dar pe directii opuse => asemnal

• Protonii aflati in miscare (circulanti) sunt influentati de

impulsuri diferite, pe directia codajului fazei => semnal
pozitiv (vizibili)
 IRM DEPENDENT DE DINAMICA LCR –
CONSIDERATII TEHNICE
In timpul unei achizitii se obtin 3 seturi de imagini, in functie de
codajul vitezei (VENC – Velocity ENCoding)

 imaginea de refazare - semnal cu compensarea curgerii

 Curgerea in hipersemnal
 Fundalul (tesutul stationar) vizibil
 IRM DEPENDENT DE DINAMICA LCR –
CONSIDERATII TEHNICE
 imaginea de „magnitudine” – evidentierea diferentei de
semnal
 curgerea in hipersemnal – fara deosebire de directie
 semnalul de fundal – suprimat
 IRM DEPENDENT DE DINAMICA LCR –
CONSIDERATII TEHNICE
 imaginea de faza – diferenta de faza a semnalului
 semnalul depinde de directie:
 hipersemnal = curgere dinspre
 hiposemnal = curgere inspre
 fundalul este gri
PC la nivelul canalului vertebral. Valorile pixelilor – proportionale cu vitezele curgerii LCR, pe
directia perpendiculara pe planul imaginii. Aspectul gri al imaginii – tesut static, alb –
curgerea dinspre craniu spre canalul vertebral, negru – curgerea dinspre canalul vertebral
spre craniu. a. Curgerea LCR in timpul sistolei. b. Curgerea LCR in timpul diastolei.
 MR – GILD – CONSIDERATII GENERALE
• MR-GILD = Magnetic Resonance Gated
Intracranial Liquor (cerebrospinal fluid - CSF)
Dynamics – tehnica de tip GE (Gradient Echo) in
dinamica ce are la baza aplicarea unor campuri
de gradienti bipolari, pentru a evidentia circulatia
pulsatila a LCR in:
Ventriculi
Cisterne
Apeductul lui Sylvius
Spatii subdurale
• Substractie intre imagini sincronizate cu diastola,
repectiv cu sistola
• Nu utilizeaza substante de contrast paramagnetic
• Indicatii: obstructii /stenozari la nivelul cailor de By © Nevit Dilmen, CC BY-SA 3.0,
curgere a LCR https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=
9388427
1. Transferul de magnetizare
2. IRM dependent de dinamica LCR
3. Secvente de susceptibiltate
4. Secvente de difuzie
5. Angiografia RM
SWI = SUSCEPTIBILITY WEIGHTED IMAGING –
INTRODUCERE
• SWI – secventa imagistica sensibila la componente tisulare ce distorsioneaza
campul magnetic local – produsi de degradare ai hemoglobinei,
hemosiderinei, feritinei, calciului, etc
• SWI – tehnica 3D, de tip Ecou de Gradient (RF Spoiled Gradient Echo), cu
rezolutie spatiala crescuta si corectia vitezelor de curgere.

Susceptibilitate magnetica= raspunsul magnetic al unei substante care este

plasata in camp magnetic extern
 SWI - SUSCEPTIBILITY WEIGHTED IMAGING –
PRINCIPIU
• Componentele care au proprietati paramagnetice, diamagnetice si
feromagnetice interactioneaza cu campul magnetic local, distorsionand,
respectiv alterand faza tesuturilor din regiunea de interes, acest lucru
traducandu-se prin pierdere de semnal
• Componente paramagnetice: deoxihemoglobina, feritina si hemosiderina
• Componente diamagnetice: minerale osoase, calcifieri distrofice

• Post procesarea presupune realizarea unei harti de faza – accentuarea,

d.p.d.v. calitativ, a lipsei de semnal
Achizitie initiala SWI
Case courtesy of A.Prof Frank Gaillard,
Radiopaedia.org, rID: 29667
Imagine de magnitudine SWI
 Indicatii:
 Afectare cerebrala posttraumatica
 Coagulopatii, hemoragii
 Malformatii vasculare
 Infarct cerebral
 Neoplasme
 Afectare neurodegenerativa
 Depozite de fier sau calcificari etc

E.M. Haacke, S. Mittal, Z. Wu, J. Neelavalli, and Y.-C.N. Cheng

Susceptibility-Weighted Imaging: Technical Aspects and Clinical Applications, Part 1
AJNR Am. J. Neuroradiol. 2009 30: 19-30.
 TCC IRM T2

CT

IRM T1 3D FSPGR ?
IRM SWI
 DENUMIRI ALE SECVENTEI, IN FUNCTIE DE
PRINCIPALII PRODUCATORI DE APARATURA
• General Electric – SWAN – Susceptibility Weighted T2* Angiography
• Siemens – SWI - Susceptibility Weighted Imaging
• Philips – VenoBOLD – Venous Blood Oxygen Level Dependant
 FACTORI DE EROARE
• Imaginile de faza filtrate - nu au ferestra uniforma sau nu sunt prezentate de
toti producatorii → structurile venoase sunt intotdeauna cu semnal redus
(daca apare hipersemnal, se inverseaza scala gri)
• Fereastra imaginii se regleaza restrictiv , a.i. aspectul este similar unei CT
intunecata a creierului
• Calcificarile apar stralucitor ( Hs/ alb )

• Desi imaginile de faza filtrate pot fi mult mai sensibile la cantitati foarte mici
de calciu decat CT , au rezultate slabe pentru zone mai mari de calcifiere
• Efectul net este ca regiunile mari de calcificari pot avea zone care apar in
hiposemnal, sau pot fi inconjurare de regiuni intunecate.
1. Transferul de magnetizare
2. IRM dependent de dinamica LCR
3. Secvente de susceptibiltate
4. Secvente de difuzie
5. Angiografia RM
 DEFINITIE SI CONSIDERATII
GENERALE
• Difuzia IRM masoara circulatia moleculelor de apa in tesuturile biologice

• Definita la mijlocul anilor „80

• Aplicata initial in imagistica cerebrala, dezvolata ulterior si pe alte regiuni de
interes
• Achizitia IRM - dezvoltarea rapida a tehnicilor de codaj in planul Fourier (EPI
– Echo Planar Imaging); surprinde miscarea macroscopica, demonstrand
abordarea d.p.d.v.functional a tesuturilor studiate
 NOTIUNI
• IZOTROP= cu aceleasi proprietati fizice pe toate directiile

• ANIZOTROP= nu prezinta aceleasi proprietati pe toate directiile

• FACTORUL b= influenta campurilor de gradienti pe imaginile de

difuzie. Cu cat este mai mare valoarea factorului b, cu atat
ponderatia este mai puternica

• ADC= Apparent Diffusion Coefficient: coeficient de difuzie care

diferentiaza stralucirea in T2, datorita efectelor sau artefactelor
dintr-o imagine, pe o leziune reala.
 PRINCIPIU
• Intr-un mediu izotrop, moleculele de apa se misca conjuctural, conform
mişcarii browniene.

• Intr-un tesut biologic, difuzia poate fi anizotropica, adica, o molecula de

apa din interiorul axonului unui neuron prezinta o probabilitate scazuta de a
strabate teaca de mielina, deplasandu-se de-a lungul axei fibrei neuronale.
• Daca moleculele dintr-un voxel circula in principal intr-o directie, atunci
majoritatea fibrelor din acea arie merg paralel cu acea direcţie
 PRINCIPIU
• Apa extracelulara este obiectul de
explorare in imagistica de difuzie
• Datele de difuzie furnizeaza informaţii
indirecte privind structurile de vecinatate
ale acestor molecule de apa
• Comportamentul moleculelor de apa
induce trei tipuri diferite de miscare:
1. Difuzia libera
2. Difuzia izotropica restrictionata
3. Difuzia anizotropica restrictionata
 DIFUZIA LIBERA
• Moleculele de apa se
deplaseaza liber, in toate
directiile spatiului, pe distante
semnificative, inainte de a
intra in contact cu un
obstacol

• Exemplu: LCR
 DIFUZIA IZOTROPICA RESTRICTIONATA
• Studiaza mobilitatea protonilor de apa in
interiorul structurilor tisulare

• Corespunde mediilor cu restricţie, datorate

diverselor obstacole (proteine, celule)

• Moleculele de apa intra in contact rapid, in

timpul miscarii lor

• Daca numarul de celule este mare, difuzia va fi

restrictionata – hipersemnal

• Daca numarul de celule este mic, difuzia va fi

puternica – hiposemnal

• Exemple: abcese, tumori cu densitate celulara

crescuta
 DIFUZIA ANIZOTROPICA RESTRICTIONATA

• Anumite structuri creeaza obstacole

care orienteaza miscarea moleculelor
de apa, difuzia fiind restrictionata in
anumite directii spatiale

• Exemplu: fibrele nervoase (organizarea

manunchiurilor de axoni, dispuse
concentric, cu restrictie in plan
transversal
 CUM SE OBTINE CONTRASTUL PE IMAGINEA
DWI?
• Campurile de gradienti sunt aplicate pentru a defaza spinii, proportional cu
mobilitatea moleculelor de apa
90° 180°

• Ecuatia Stejkal-Tanner RF

G G

Gradienti
de difuzie
δ δ

Δ
 CUM SE OBTINE CONTRASTUL PE IMAGINEA
DWI?
• La aplicarea primului gradiaent de difuzie, spinii sunt defazati => defazarea Φ1
(phi) depinde de pozitia de-a lungul axei gradientului

Φ1= γGδz1
• Cand este aplicat pulsul de 180°, Φ1 devine - Φ1
• Cel de-al doilea gradient va genera Φ2, de defazarea, care, de asemenea
depinde de pozitia de-a lungul axei z

Φ2= γGδz2
• Defazarea neta este Φ= Φ2 – Φ1
 CUM SE OBTINE CONTRASTUL PE IMAGINEA
DWI?
Apar cateva scenarii:
• Protonii sunt lipsiti de miscare, deci Φ1 = Φ2 si Φ = 0
• Difuzia este restrictionata:
 protonii se misca discret intre cei doi gradienti: Φ1 ≈ Φ2
 protonii se refazeaza aproape complet => hipersemnal
• Difuzia este libera:
 protonii se misca semnificativ intre cei doi gradienti: Φ1 ≠ Φ2
 protonii nu se refazeaza => pierderea coerentei si hiposemnal
 DIFUZIA IZOTROPA
• Este considerata izotropa atunci cand moleculele de apa se misca in
acelasi fel in cele trei directii ale spatiului.
• Profilul difuziei poate fi ilustrat sub forma unei sfere
• Nici o directie nu este prioritizata (aproximare)

• Pentru evaluarea difuziei izotrope, o secventa insumeaza cel putin 4 achizitii

EPI:

Imagine ponderata T2, fara evaluarea de baza a difuziei (b=0-50)

Celelalte trei achizitii sunt generate de gradienti de difuzie pe axele x, y, z
=> evaluarea difuziei in 3 directii.
 CALCULUL ADC
• ADC = coeficient aparent de difuzie, reflecta proprietatile fizice ale
tesuturilor
• Exprimat in mm²/s
• Pentru fiecare pixel al imaginii, ADC este calculat dupa formula:

• Unde SDWI este intensitatea semnalului in difuzie

• S0 este intensitatea semnalului la b=0
• b este intensitatea gradientului de difuzie
• ADC este coeficientul aparent de difuzie
 CALCULUL ADC – EFECTUL DE STRALUCIRE
• Imagistica de difuzie are ca si componenta rezultatul relaxarii T2 tisulare

• Cand T2 initial al unui tesut ↑ - pe difuzie apare „efectul de stralucire” (engl.

Shine through effect), adica leziuni cu un T2 lung mimeaza restrictia de apa
=> coroborare cu harta ADC

https://es.pinterest.com/pin/53430994326772494
1/
1. Transferul de magnetizare
2. IRM dependent de dinamica LCR
3. Secvente de susceptibiltate
4. Secvente de difuzie
5. Angiografia RM
 ANGIOGRAFIA RM – INTRODUCERE
• Tehnica de angiografie IRM se
bazeza pe:

1. Fenomenele de curgere

2. Principiul aplicarii gradientilor cu

rol in compensarea curgerii
 METODE DE ANGIOGRAFIE
FARA SC CU SC
• ARM TOF (Time of Flight) • ARM cu detectie de bolus
• ARM PC (Phase Contrast) • ARM cu achizitie in dinamica
• 3D MRA cu ultrafast SE si
sincronizare ECG
 PRINCIPIU ARM
• Suprimarea semnalului dat
de tesutul stationar, in
favoarea celui dat de spinii
circulanti
 METODE DE OBTINERE A SEMNALULUI IN ARM

• Saturarea spinilor stationari cu intarirea spinilor care intra in regiunea

de examinat (TOF- Time of Flight)

• Explorarea magnetizarii transversale prin defazarea spinilor circulanti

intr-o secventa de tip ecou de gradient(PC-Phase Contrat)

• Optimizarea pasilor codificarii fazei si a rezolutiei temporale, utilizand

secvente ultrarapide SE , sincronizate cu ECG (FBI- Fresh Blood
Imaging)
 TOF MRA
• Aplicarea pe tesuturile stationare a unui TR foarte scurt, astfel incat
magnetizarea longitudinala sa ramana diminuata, iar ecoul foarte slab

• Favorizarea curgerii inspre regiunea de interes prin cresterea magnetizarii

longitudinale pentru un TR dat
 TOF MRA

• Secventa de tip GRE 3D

• Semnalul vascular depinde de:

1. Viteza si tipul curgerii
2. Calibrul si orientarea vaselor
3. TR, TE, FA, grosimea feliilor
 CONSIDERATII TEHNICE
LIMITE OPTIMIZARE
• Pierderea semnalului in caz de • Aplicarea unui puls de MT
curgere turbulenta (stenoza), sau • Excitarea selectiva a apei sau
orientata paralel cu planul feliei saturarea de grasime
• Supresia slaba a semnalului in
tesutul stationar adiacent,
datorat unui timp de relaxare T1
scurt (grasime, ateroame,
hematoame)
 TOF MRA 2D

• Utilizeaza un set de felii subtiri care

ulterior formeaza un pseudovolum
• Util pentru curgerea lenta – venoasa
 PC MRA
• Defazarea spinilor circulanti, in functie de viteza lor de
deplasare in momentul aplicarii unui gradient bipolar
• Tesuturile care se afla inafara intervalului de viteze vor avea un semnal slab
(similar Doppler color)
PC MRA APLICATII
 3D FSE GATED MRA
Se bazeaza pe:

• Achizitie SE 3D ultra-rapida SS sau in semiplan Fourier cu

sincronizare ECG
• Fara administrare de agent de contrast
• Aplicarea unui puls de RF (180⁰) care inverseaza
magnetizarea cu suprimarea grasimii (similar STIR)
• Vizualizarea vaselor mici
• TE scurt
• Planul de achizitie nu este
neaparat perpendicular pe
vas:
1. Timp de relaxare T2 scurt al
sangelui (similar TOF)
2. Inlaturarea semnalului
vascular diminuat, prin
suprimarea gradientului de
citire
 MRA CU INJECTARE DE SUBSTANTA
DE CONTRAST
• Rezolutie spatiala si temporala net superioare tehnicilor
anterioare
• SNR mai bun
• Contributia chelatilor de gadoliniu la scurtarea T1
• Permite explorarea unor volume mai mari
• Vizualizarea vaselor cu viteze si grade diferite de turbulenta
• Independenta fata de planul de achizitie
APLICATII
APLICATII
 ANGIOGRAFIA IN DINAMICA
Utilizeaza principiul imagisticii de tip „keyhole” – „gaura de cheie” –
deriva din reprezentarea spatiului k al unei secvente:
Portiunea centrala a spatiului k („keyhole”) contine informatii cu
frecventa spatiala scazuta: luminozitatea si formele generale dintr-
o imagine
Portiunea periferica a spatiului k (griul) contine informatii cu
frecventa spatiala crescuta: detalii si margini dintr-o imagine

o Cand contrastul pe baza de gadoliniu trece prin anatomia de

interes, numai luminozitatea se schimba semnificativ
o Informatia in dinamica poate fi obtinuta prin esantionare exclusiva
a centrului spatiului k
 BAZELE METODEI DE ACHIZITIE DE
TIP KEYHOLE
• Initial se obtine o imagine precontrast de referinta la o rezolutie completa:
toate datele necesare completarii spatiului k
• In timpul si imediat dupa injectare (<2-3 min) se esantioneaza repetat doar
centrul spatiului k, in timp ce periferia se esantioneaza ocazional

Ecomonie apreciabila a TA datorita:

 Rescanarii partiale a datelor din periferia spatiului k
 Datele centrale ale spatiului k, din „gaura de cheie”, se modifica rapid

Imaginile finale la rezolutie completa sunt apoi reconstruite prin coroborarea

datelor din setul initial(periferie+centru), nativ si a celor din nisa centrala,
achizitionate ulterior, gradat
 IMAGISTICA VASCULARA IN
DINAMICA
• Tehnica MRA ce asigura o rezolutie temporala crescuta
• Permite vizualizarea bolusului intravascular dintr-o regiune de interes
• Imbunatateste caracterizarea unor patologii vasculare (MAV, FAV, MV etc)
• Permite reconstruirea unor cadre multiple (<20)→ Imaginile din anatomia de
interes se repeta cu o frecventa crescuta (↓durata dintre cadre) in aceeasi
secventa de scanare
• Spatiul k este divizat:
 Frecvente spatiale scazute – situate central – se aplica o rata de
esantionare crescuta
 Frecvente spatiale crescute – situate periferic – se aplica o rata de
esantionare scazuta
AngioRM + sc
paramagnetica la
nivelul vaselor capului
si gatului
http://www3.gehealthcare.com
 ACRONIME UTILIZATE IN FUNCTIE
DE PRODUCATORI
• GE – TRICKS: Time-Resolved Imaging of Contrast
KineticS
• Siemens – TWIST: Time-resolved angiography With
Stochastic Trajectories
• Philips – 4D-TRAK: 4D Time-Resolved Angiography
using Keyhole
• Hitachi – TRAQ: Time-Resolved AcQuisition
• Toshiba – Freeze Frame
 GLOSAR
• MRA - +/- administrare de sc
• S.c. paramagnetica - chelati de gadoliniu cu susceptibilitate magnetica
pozitiva
• Gradient bipolar - doi gradienti cu aceeasi magnitudine, dar cu directii de
aplicare opuse (PC, DWI)
multumesc