Sunteți pe pagina 1din 24

Studiu teoretic - anomalii de comportament in campul magnetic

Studiu asupra principiului manifestarilor fortelor magnetice - anomalii ale interactiunii campurilor magnetice specifice magnetilor permanenti -

Cod: ST AM - app 001

Studiu teoretic - anomalii de comportament in campul magnetic

Pag 2/24
Rev.

12345

Pentru a intelege fenomenele fizice existente si manifeste in cadrul functionarii aplicatiilor propuse, mai precis fenomenele manifestate in cazul interactiunii campurilor magnetice/fortelor magnetice dezvoltate de magneti permanenti -, sunt prezentate in continuare o serie de studii ale campurilor magnetice si ale fortelor desfasurate la aceste nivele. Dupa cum este bine cunoscut, elementele magnetice / magnetii sunt corpuri sau materiale (in principal cu continut ridicat de fier) care au capacitatea de a emite un camp magnetic in forma mai simpla de exprimare, un camp de forte care se manifesta si poate fi observat in jurul obiectului magnetic cu ajutorul unui ac magnetic sau cu ajutorul unui simplu obiect din fier. In paralel fata de aceste elemente magnetice gasim electromagnetii in forma cea mai simpla fiind corpuri sau materiale (tot cu continut ridicat in fier) care sunt inconjurate de un conductor electric, si care dezvolta un camp magnetic / forte magnetice numai atunci cand conductorul este parcurs de un curent electric. In prima situatie, care va fi analizata si prezentata in cele ce urmeaza, elementele magnetice (avand camp magnetic propriu fara a fi supuse unui aport energetic din exterior, corpuri numite si magneti permanenti) genereaza un camp magnetic pe baza unui nivel de energie inmagazinata in materialul din care este construit elementul magnetic. Incarcarea energetica ce constituie o caracteristica definitorie a elementului magnetic poate fi naturala sau artificiala si este dependenta in foarte mare masura de tipul materialului (natural sau artificial) din care este realizat elementul magnetic variante de materiale feroase. In a doua situatie mentionata electromagnetii miezul devine element magnetic numai atunci cand conductorul este alimentat cu curent electric miezul devine magnet pe baza energiei magnetice care este manifestata la trecerea curentului electric prin conductorul infasurator (miezul infasurarii culege si concentreaza energia electromagnetica a conductorului). In lumina celor prezentate mai sus in mod sumar , in cazul magnetilor permanenti de-a lungul timpului au fost observate o serie de comportamente diferite, in diferite situatii comportamente analizate in continuare. Un element magnetic / magnet permanent este caracterizat (manifesta) de prezenta unui camp magnetic propriu si de prezenta a doi poli magnetici, intre care se manifesta campul magnetic, cu o intensitate ce variaza in functie de puterea magnetului (nivelul energetic) si de distanta fata de unul dintre cei doi poli. In conditii normale, campul magnetic se manifesta in mod uniform in jurul elementului magnetic, curgand de la polul sud catre polul nord al elementului magnetic.

Cod: ST AM - app 001

Studiu teoretic - anomalii de comportament in campul magnetic

Pag 3/24
Rev.

12345

Fig. 01 - Element magnetic (magneti permanent) si manifestarea campului magnetic In conditiile in care un element magnetic interactioneaza cu un alt element magnetic prin aducerea lor in imediata apropiere apar interactiuni si la nivelul campurilor magnetice specifice fiecarui element magnetic. Odata cu interactiunile campurilor magnetice, se manifesta si o serie de forte de atractie, daca cele doua elemente magnetice sunt apropiate cu poli diferiti, respectiv de respingere, daca sunt apropiate cu acelasi pol. In plus fata de acestea, din analiza ansamblului de forte ce apar si se manifesta la nivelul unor magneti aflati in miscare (mobili) printr-un camp mangetic dezvoltat de magneti stationari pozitionati in imediata vecinatate (statori), s-au putut observa urmatoarele: La trecerea magnetului aflat in miscare (mobil, notat cu 1) prin campul magnetic creat de magnetii statori (notati cu 2), se manifesta o serie de fenomene: 1. La apropierea magnetului mobil intrarea in campul magnetic specific magnetilor statori se manifesta o forta de opozitie fata de miscarea magnetului forta a carei intensitate creste odata cu apropierea de polii magnetilor statori; 2. Odata ce intra in campul magnetic al magnetilor statori, forta de opozitie fata de miscarea magnetului mobil scade; 3. In momentul in care magnetul in miscare ajunge intre magnetii statorului / in dreptul magnetului stator, forta de respingere fata de miscarea magnetului se transforma intr-un impuls care impinge, propulseaza magnetul mobil in sensul de miscare, cu o forta marita; 4. Atunci cand impulsul incepe sa scada si magnetul mobil isi continua miscarea ajungand in imediata vecinatate a statorului, reapare forta de opozitie fata de directia de miscare a magnetului mobil; 5. Forta ce se opune directiei de miscare a magnetului mobil tinde sa scada pe masura ce magnetul mobil se departeaza de polii magnetilor statori. In Fig. 2 am prezentat in mod schematic fenomenele mai sus mentionate:

Cod: ST AM - app 001

Studiu teoretic - anomalii de comportament in campul magnetic

Pag 4/24
Rev.

12345

Fig. 02 manifestarea fenomenelor la trecerea unui magnet in miscare (mobil) printr-un camp de forte magnetice generat de un ansamblu de magneti statori Din cele prezentate rezulta ca in ciclul de miscare al magnetului in studiu avem trei regiuni cu forte manifeste si doua puncte de interes, dupa cum urmeaza: 1. O zona larga, la apropierea de stator, in care se manifesta fortele de opozitie fata de directia de miscare a magnetului mobil; 2. Un punct de echilibru, atunci cand magnetul mobil se afla in imediata apropiere / vecinatatea statorului; 3. O regiune cu impuls in care se manifesta forte asemanatoare cu cele dintr-un accelerator magnetic lenticular. Aceasta regiune este foarte importanta si face obiectul studiului nostru; 4. Un al doilea punct de echilibru / de blocare in care forta impulsului devine egala cu forta de opozitie fata de miscarea magnetului mobil; 5. O zona larga, la departarea de stator, in care magnetul mobil se misca dupa iesirea din zona campului magnetic al statorului, in care se manifesta forte de opozitie fata de miscarea magnetului mobil. Pentru a avea mai multe valori in scopul compararii rezultatelor, in continuare sa luat in calcul un experiment in care se folosesc la nivelul statorului magneti canelati care permit o dispersie mai larga a campului de forte magnetice. In graficul ce urmeaza sunt prezentate in paralel rezultatele obtinute in experimentul cu stator cu magneti normali si stator cu magneti canelati.

Cod: ST AM - app 001

Studiu teoretic - anomalii de comportament in campul magnetic

Pag 5/24
Rev.

12345

Fig. 03 studiul comparativ al fenomenelor manifestate la trecerea unui magnet mobil prin campul magnetic al unui stator - in prima imagine un stator format din magneti normali, paralelipipedici, in a doua imagine un stator format din magneti canelati Din analiza comparata a celor doua grafice se poate constata o scadere a amplitudinii fortelor de opozitie fata de directia de miscare a magnetului mobil. De asemenea, zona de impuls creste ca dimensiune, dar amplitudinea fortei impulsului scade si ea, efectul final fiind acelasi. De asemenea, s-a mai constatat ca nu are importanta lungimea magnetilor canelati de la nivelul statorului.

Fig. 04 studiu comparativ asupra regiunilor de manifestare a fortelor magnetice ale statorului asupra magnetului mobil, respectiv modificarea pozitiei spatiale a punctelor de echilibru si de blocare, in cazul utilizarii celor doua tipuri de magneti (paralelipipedic si canelat) la nivelul statorului

Cod: ST AM - app 001

Studiu teoretic - anomalii de comportament in campul magnetic

Pag 6/24
Rev.

12345

Se poate astfel observa in mod evident, in cazul statorului cu magneti canelati o scadere a fortelor manifestate dar si o modificare a pozitiei spatiale a punctelor de echilibru si de blocare prin departarea lor fata de magnetii din stator, ceea ce face ca zona de manifestare a fortei de impuls sa creasca. Ca urmare, se poate trage concluzia ca se pot realiza statori din magneti cat mai mici, reusind sa se obtina o zona larga de manifestare a fortei de impuls. Aceasta are o importanta practica deosebita, permitand cumularea unui numar mare de magneti la nivelul statorului ceea ce inseamna cresterea valorii energetice de impuls (prin cresterea implicita a nivelului energetic la nivelul statorului), crescand astfel si puterea rezultata. Un alt test, efectuat cu un magnet de dimensiuni de 6 x 1 cm, ne permite sa realizam urmatorul grafic al fortelor desfasurate:

Fig. 05 Graficul desfasurarii fortelor la nivelul unui magnet fix, cu dimensiunile cunoscute In continuare, vom prezenta un test efectuat cu un magnet in miscare, avand dimensiuni de 5 cm, pozitionat la 4 cm de polii magnetilor stator, rezultand urmatorul grafic:

Fig. 06 Graficul desfasurarii fortelor si interactiunii campurilor magnetice ale unui magnet in miscare fata de un magnet stator.

Cod: ST AM - app 001

Studiu teoretic - anomalii de comportament in campul magnetic

Pag 7/24
Rev.

12345

Tinand cont de rezultatele experimentelor efectuate si prezentate mai sus si anume de faptul ca in cazul magnetilor statori canelati, zona de impuls creste (fata de magnetii paralelipipedici), am reconfigurat magnetii statori. Un alt aspect care trebuie analizat este dat si de pozitionarea magnetului mobil invers fata de situatia de mai sus. In aceste conditii, zonele 1 si 5, in care fortele se manifesta in opozitie fata de directia de miscare a magnetului mobil se transforma in doua zone in care acest ansamblu de forte actioneaza ca acceleratori ai miscarii magnetului mobil devin forte care accelereaza miscarea magnetului mobil. In consecinta, zona de manifestare a impulsului magnetic (zona 3) concura cu zonele 1 si 5, ceea ce aduce un plus fortei ce actioneaza asupra magnetului mobil. Dupa cum se poate observa din cele ce urmeaza, manifestarea acestui fenomen nu intereseaza in mod deosebit, datorita pozitionarii aparte a magnetilor statori de asa maniera incat zonele 1 si 5 nu se manifesta, iar punctele de echilibru isi pierd valentele. In continuarea celor mai sus prezentate se vor analiza fenomenele ce apar atunci cand un magnet se misca printr-un camp magnetic al unui stator compus din mai multe elemente magnetice, realizand astfel un camp continuu si nu discontinuu - cum am vazut mai sus. In aceasta situatie, nu mai exista forte care sa actioneze in directie opusa miscarii magnetului mobil zonele de influenta 1 si 5 dispar ca si spatiu de manifestare, respectiv punctele de echilibru isi pierd valentele. Pentru a realiza un stator cu un camp magnetic continuu, tinand cont si de cele mai sus prezentate, se alatura un numar de magneti de mici dimensiuni configuratie prezentata in figura 07.

Fig. 07 Configuratia fizica a pozitionarii magnetilor in cadrul experimental dat

Cod: ST AM - app 001

Studiu teoretic - anomalii de comportament in campul magnetic

Pag 8/24
Rev.

12345

Prezentarea configuratiei de baza care va fi utilizata in prezentul studiu are la baza o serie de elemente magnetice cu urmatoarele caracteristici dimensionale:

Fig. 08 prezentarea caracteristicilor dimensionale ale elementelor magnetice utilizate Dupa cum se poate observa din Fig. 07, ansamblul stator este format dintr-o serie de magneti de mici dimensiuni, fixati cu elemente intrefier, constituind astfel un magnet stator asemenea magnetilor canelati din prima demonstratie. Ansamblul de magneti stator va avea configuratia unui pieptene, pastrand proprietatile observate in primele experiente prezentate, mai precis zona de impuls, zonele specifice de apropiere zonele 1 si 5, care manifestau forte de respingere fata de directia de miscare a magnetului in miscare fiind eliminate prin lipsa spatiului fizic de manifestare. Practic, cele doua zone se intalnesc la capetele ansamblului magnetic stator astfel construit. In cele ce urmeaza, sunt prezentate si caracteristicile fizice-magnetice ale tipurilor de magneti elemente magnetice utilizate:

Fig. 09 - Prezentarea intensitatii campurilor magnetice la nivelul magnetilor statori

Cod: ST AM - app 001

Studiu teoretic - anomalii de comportament in campul magnetic

Pag 9/24
Rev.

12345

respectiv caracteristicile fizice-magnetice pentru materialul intrefier utilizat la formarea ansamblului magnetic stator:

Fig. 10 - Prezentarea intensitatii campurilor magnetice la nivelul suportilor din fier (intrefier) Se mai poate mentiona si faptul ca pot exista si configuratii (pozitionari spatiale) mai bune decat cea prezentata, dar aceasta a fost configuratia utilizata pentru testele efectuate. In mod normal, miscarea unui magnet are loc pana in momentul in care ajunge la punctul de blocare punctul de echilibru. In acest moment, fortele care actioneaza asupra magnetului mobil sunt egale si de sens opus. Magnetul mobil fiind in punctul de blocare la echilibru mai poate fi pus in miscare numai cu aport de energie din exterior. Pe de alta parte, dupa cum am aratat, fiecare dintre magnetii din stator are o zona de manifestare a fortei de impuls mai mare decat dimensiunea fizica a magnetului. Prin realizarea unui stator prin alaturarea insiruirea de magneti, rezulta o zona de manifestare a fortei de impuls continua o zona manifesta comuna astfel incat magnetul in miscare va putea trece cu usurinta de la un magnet la altul fara intreruperi punctele de echilibru isi pierd valentele.

Principiul fizic
Prin realizarea unui stator dintr-o aliniere insiruire de magneti se creeaza un camp de impuls comun, continuu in parte datorita faptului ca zona de manifestare a fortei de impuls este mai mare decat dimensiunile magnetului (dupa cum s-a mai precizat), dar pe de alta parte si prin crearea unui camp continuu de forta prin intermediul piesei de fixare a pieselor magnetice la nivelul statorului, realizata din fier. Se poate observa si faptul ca, elementele magnetice care compun magnetul stator compus au dimensiuni fizice mai mici decat magnetul in miscare, ceea ce contribuie la

Cod: ST AM - app 001

Studiu teoretic - anomalii de comportament in campul magnetic

Pag 10/24
Rev.

12345

realizarea unei zone de manifestare a impulsului comune, uniforme. Magnetul aflat in miscare in apropierea statorului, interactioneaza cu campul magnetilor din stator, trecand de la unul la altul, in baza fluxului descris. Miscarea este posibila atunci cand zonele de influenta sunt mai mici decat zona de impuls a magnetilor, pentru ca magnetul mobil odata pus in miscare nu mai intampina forte de rezistenta fortele care se opun directiei de miscare. Ca urmare nu mai regasim un punct de blocare ci numai o succesiune de zone de manifestare a fortei de impuls. Fluxul de fortelor magnetice de la nivelul unui stator format prin insiruirea unui numar de elemente magnetice arata ca in schema urmatoare:

Fig. 11 alterarea liniilor campului magnetic al unui stator compus la trecerea unui magnet in miscare (mobil) simulare FEMM 4.0 Se poate observa influenta fiecarui element de la nivelul statorului de pana la 2 cm de fiecare parte a magnetilor componenti, precum si zonele de impuls manifestate pana la o distanta de 4 5 cm. In mod normal, la nivelul unui stator compus, in lipsa oricarei alte influente exista o zona de manifestare a campului magnetic care se manifesta intr-o forma continua, ca urmare a apropierii magnetilor ce formeaza elementul stator compus. La apropierea unui magnet mobil, apare o interactiune intre campul magnetic al acestuia si campul magnetic al statorului compus. Rezulta o zona de interferenta intre magnetul in miscare (mobil) si magnetii componenti ai statorului, dupa cum este figurat in continuare:

Cod: ST AM - app 001

Studiu teoretic - anomalii de comportament in campul magnetic

Pag 11/24
Rev.

12345

Fig. 12 interactiunea campurilor magnetice apartinand unui magnet mobil la apropiere de campul unui magnet stator, compus simulare FEMM 4.0 Liniile de forta magnetica ale fluxului provenit de la magnetii din stator nu sunt egal distribuite de-a lungul sirului de magneti din componenta. In mod normal, in statorul unui motor magnetic, campul va lua o directie unica, bine definita atunci cand nu exista magneti in miscare in interiorul statorului (fara magnet in miscare aflat in apropierea statorului). La introducerea unui magnet in miscare, liniile fluxului se schimba, fara a mai exista un camp stabil campul existent initial, cu valori constante si bine definite alterandu-se. Sirul de magneti din stator va manifesta forte de atractie si de respingere simultane fata de magnetul in miscare, forte care vor constitui un fenomen de val asupra magnetului mobil. In acest dispozitiv astfel rezultat, se schimba conceptul potrivit caruia fluxul fortelor magnetice ale statorului determina o miscare uniforma, circulara si constanta miscare existenta initial la nivelul campului magnetic -, rezultand in fapt un impuls continuu, crescator, asemanator unui val, ce actioneaza asupra magnetului fix dar care este de fapt imprimata magnetului in miscare. In graficul ce urmeaza este prezentat modul cum la trecerea magnetului in miscare se schimba orientarea fluxului de forte magnetice de la nivelul magnetilor componenti ai statorului ca urmare a interactiunii dintre campurile magnetice:

Cod: ST AM - app 001

Studiu teoretic - anomalii de comportament in campul magnetic

Pag 12/24
Rev.

12345

Se poate astfel observa cum prezenta magnetului mobil in vecinatatea elementelor componente ale statorului duce la schimbarea directiei de manifestare a fortelor magnetice la nivelul micilor magneti din stator. Aceasta schimbare este mult mai evidenta in partea din fata a directiei de miscare a magnetului mobil, constatandu-se ca modificarile la nivelul campurilor statorului persista un timp dupa trecerea magnetului mobil. Intrucat magnetii din stator sunt in pozitie fixa, nu se pot misca, fluxul va fi redirectionat catre partea din fata in directia de miscare a magnetului mobil. Chiar daca magnitudinea fortelor este aceeasi la nivelul magnetilor din stator, este constanta intotdeauna in fata magnetului mobil, pe directia de miscare, se va forma un flux cu un nivel mult mai ridicat. Schematic, fenomenul poate fi reprezentat astfel:

Fenomenul magnetizare.

in

sine,

in

forma

aceasta

de

manifestare

fost

denumit

Cod: ST AM - app 001

Studiu teoretic - anomalii de comportament in campul magnetic

Pag 13/24
Rev.

12345

Ca urmare a interactiunilor descrise, intensitatea fluxului la nivelul statorului in fata magnetului rotor scade, in timp ce intensitatea fluxului la nivelul statorului este cu mult mai mare dupa trecerea magnetului mobil. Aceste fluctuatii sunt cele care determina o accentuare a fortei ce actioneaza in sensul miscarii magnetului mobil, contribuind in mod esential la perpetuarea miscarii acestuia. In cele de mai sus au fost prezentate o serie de fenomene ce au loc in momentul apropierii dintre un magnet aflat in miscare si un stator format din magneti, fenomene ce intereseaza direct liniile fluxului magnetic, densitatea fluxului magnetic si magnetismul ce apare la nivelul celor doua elemente principale stator si rotor. O analiza sumara, din punct de vedere al miscarilor in plan energetic la acest nivel poate fi prezentata dupa cum urmeaza: Misarea magnetului mobil determina un dezechilibru energetic la nivelul campului magnetic al statorului.. In mod normal, energia este uniform distribuita pe suprafata unui magnet a unui corp magnetic. In aceasta stare, de echilibru, magnetul nu se misca. Cand se plaseaza un magnet stator in imediata apropiere, nivelul energetic de pe partea cea mai apropiata creste sau scade, determinand miscarea magnetului de apropiere sau departare. Forte similare se desfasoara si la nivelul magnetilor din componenta statorului, dar intrucat acestea sunt fixe, statorul nu se poate misca. In prezentarea de fata, nivelul energiei magnetice din magnetul mobil este intotdeauna diferit pe cele doua fete. Masuratorile efectuate au demonstrat ca desi nivelul energiilor de pe cele doua fete oscileaza la miscarea magnetului mobil in stator, in permanenta se mentine o diferenta de minim 2,8 Jouli/m. De asemenea, in mangetul mobil energia din partea stanga este mai mica decat nivelul energetic din partea dreapta, ceea ce genereaza forte suplimentare. Ca urmare, magnetii din stator aflati in imediata apropiere a magnetului mobil preiau in mod pasiv din aceasta energie, care se va manifesta la acest nivel sub forma unor tensiuni mecanice. Intr-o forma grafica simpla, mecanismul energetic se poate prezenta astfel:

Cod: ST AM - app 001

Studiu teoretic - anomalii de comportament in campul magnetic

Pag 14/24
Rev.

12345

Distributia energiei la cele doua nivele ia aceasta configuratie pentru ca, in prezenta magnetului mobil in apropierea statorului, indiferent de pozitia spatiala a magnetului mobil in lungimea statorului, el va schimba modul de distributie a energiei la nivelul platoului energetic realizat la nivelul statorului. Aceasta redistribuire a energiei la nivelul elementelor magnetice ale statorului va facilita miscarea magnetului mobil. Masurarea fortelor dezvoltate la nivelul sistemului Graficul valorilor fortelor magnetice pe traiectul magnetului mobil confirma perpetuarea fortelor motrice:

Se poate observa absenta oricaror forte de franare (opozitie) precum si a punctelor neutre sau de blocare de-a lungul traiectului magnetului mobil. In configuratia analizata in prezentarea noastra, forta masurata este de 80 N*m. Pentru a evidentia mai bine diferentele intre modul de formare a campului magnetic la un stator cu un singur magnet fata de unul realizat dintr-un sir de elemente magnetice prezentam urmatorul grafic:

Cod: ST AM - app 001

Studiu teoretic - anomalii de comportament in campul magnetic

Pag 15/24
Rev.

12345

Este evident faptul ca in cazul statorului cu un sir de magneti - regiunea de influenta este mult mai mica decat regiunea de manifestare a fortei de impuls dupa cum s-a mai aratat -, in timp ce forta are in permanenta o valoare pozitiva. Intreg sistemul functioneaza mai bine atunci cand magnetul mobil este mai aproape de sirul de magneti din stator si atunci cand magnetii componenti ai statorului sunt mai subtiri ceea ce face ca fortele rezultate sa aibe un caracter continuu, constant:

Variatiile dimensionale la nivelul magnetilor din stator Avand in vedere numarul mare de magneti utilizati la realizarea sirului din stator, aranjarea acestora poate parea greoaie. In continuare vom vedea cum diferentele intre dimensiunile (lungimea) acestor magneti duc la alterarea campului magnetic specific statorului, afectandu-i eficienta, dar nu si principiul de functionare. Din graficul ce urmeaza reiese cum variatii de pana la 20% ale lungimii elementelor magnetice din sirul statorului afecteaza liniile campului magnetic specific:

Cod: ST AM - app 001

Studiu teoretic - anomalii de comportament in campul magnetic

Pag 16/24
Rev.

12345

In aceste cazuri, o parte din liniile campului magnetic se pierd in suportul metalic al statorului, cauzand diferite fluctuatii ale valorii campului. Aceasta duce la scaderea densitatii campului si la cresterea fluctuatiilor energetice manifestate la nivelul magnetului mobil:

Magnitudinea fortei manifestate scade si va avea un caracter neregulat, dar va ramane in sensul pozitiv al fortei de impuls asupra magnetului mobil. Extrapoland in mod logic toate cele de mai sus, vom proceda la realizarea unui stator in circuit inchis, la nivelul caruia se va afla in miscare un rotor magneti mobili.

In situatia prezentata, fiecare magnet mobil are o pozitie diferita fata de magnetii statorului, astfel ca momentul total al fortei la nivelul rotorului este zero, efectele

Cod: ST AM - app 001

Studiu teoretic - anomalii de comportament in campul magnetic

Pag 17/24
Rev.

12345

manifestate la nivelul fiecaruia dintre magnetii mobili fiind compensate. Fluxul fortelor magnetice este reprezentat in cele ce urmeaza:

Energia la nivelul magnetilor din stator creste in sensul acelor de ceasornic atunci cand se afla in apropierea magnetilor mobili si in sens contrar in toti magnetii mobili si in magnetii statorului care nu se afla in vecinatatea magnetilor mobili. Astfel, daca la un moment 0 luat in calcul, sistemul nu lucreaza, magnetii statorului actioneaza totusi asupra magnetilor mobili apropiati cu o forta constanta, astfel ca, chiar daca rotorul nu se afla in miscare, el ar putea sa se miste fara a fi nevoie de aport de energie din exteriorul sistemului. Un exemplu simplu asupra modului cum lucreaza sistemul, utilizand insa un singur magnet mobil, intr-un camp magnetic inchis, arata ca in graficul urmator:

Cod: ST AM - app 001

Studiu teoretic - anomalii de comportament in campul magnetic

Pag 18/24
Rev.

12345

Fluxurile magnetice corespunzatoare fortelor specifice magnetului in miscare si ale statorului sunt reprezentate diferit. In aceasta situatie, magnetul mobil nu se poate misca fiind vorba de un singur magnet mobil intr-un camp magnetic inchis. Cu toate acestea, la nivelul lui se manifesta fortele descrise mai sus, putandu-se constata existenta unui dezechilibru energetic intre fetele magnetului mobil. O caracteristica aparte a ansamblului fenomenelor energetice manifestate este data de faptul ca ele sunt dependente de materialul din care sunt confectionati magnetii permanenti utilizati in cadrul experimentelor. De asemenea, aceste fenomene energetice nu se manifesta in aceasta forma in cazul utilizarii de electromagneti, ca urmare am propus teoria transferarii energiei catre zonele periferice fata de zona imediata de interactiune. Conform acestei teorii, am propus acceptarea aparitiei a doua zone de interactiune dintre magnetii implicati in experiment, dupa cum urmeaza: - o zona imediata zona de vecinatate dintre magnetul mobil si magnetii componenti ai statorului, zona in care are loc un transfer direct de energie intre magneti statorului si magnetul mobil. Transferul de energie realizeaza un circuit, cu pornire de la nivelul magnetilor componenti ai statorului, prin corpul magnetului mobil catre magnetii componenti ai celuilalt stator sau inapoi in primul stator, in forma unui vartej, coroborat cu existenta celei de-a doua zone (prezentata in continuare) - doua zone periferice, aflate la anumite distante de zona de imediata vecinatate (si interactiune), zone catre care apare un fenomen de migrare fortata a energiei specifice magnetilor componenti ai statorului. La nivelul acestor doua zone periferice se constata cresteri sau scaderi ale nivelelor energetice, in concordanta cu miscarea magnetului mobil si dependente de nivelele energetice ale magnetilor componenti (functii ale energiei specifice ale magnetilor permanenti din stator). Este vorba deci de un fenomen de permisivitate/migrare a energiei prin corpul magnetilor si la nivelul celui mobil, dar mai ales la nivelul celor din stator -, fenomen ce apare numai in zona de interactiune si in zonele din imediata apropiere, si care dispare dupa trecerea magnetului mobil, statorul revenind la starea de echilibru energetic in lipsa perturbatiilor impuse de interactiunea cu magnetul mobil. Urmare a acestor migrari a nivelelor energetice cu aparitia unor zone de crestere respectiv scadere a valorilor energetice la nivelul statorului, se exercita un puls energetic violent asupra magnetului mobil. Fenomenul este cel mai bine exemplificat in mod practic prin experimentul clasic numit tunul gaussian. Repet faptul ca, fenomenele de migrare a nivelelor energetice in functie de interactiunea cu magnetul mobil sunt dependente de materialele din care sunt realizati magnetii permanenti implicati in experiment. In cazul utilizarii de electromagneti, acest transfer energetic / migratie energetica este foarte sters, fara a putea fi utilizat in mod practic. Acest lucru este explicabil prin faptul ca, in cazul electromagnetilor, acestia nu beneficiaza de un camp magnetic propriu, un nivel energetic magnetic specific, al lor, ci primesc energie in mod constant de la sursa electrica. Astfel, electromagnetii beneficiaza de un nivel energetic

Cod: ST AM - app 001

Studiu teoretic - anomalii de comportament in campul magnetic

Pag 19/24
Rev.

12345

constant datorita aportului permanent de energie din exterior, situatia in care nu permit migrarea energiei catre zonele periferice unei zone de interactiune, ci manifesta o forta constanta asupra corpului cu care interactioneaza.

Concluzii finale studiul teoretic:


Pentru inceput, am studiat interactiunea simpla dintre un magnet considerat in miscare fata de doi magneti in pozitie fixa, stabilind existenta unor zone specifice de interactiune intre campurile magnetice ale fiecarui magnet. Am constatat astfel existenta unor zone cu o anume tipologie de interactiune respectiv opozitie fata de miscarea magnetului in miscare, la apropierea si departarea acestuia de magnetii statori -, doua puncte de echilibru si o zona de manifestare a unui impuls, orientat in directia fortei de miscare a magnetului mobil. Se poate observa existenta unei extinderi a ariei de manifestare a zonei de impuls - atunci cand magnetii statori au o structura canelata -, cu departarea celor doua zone in care se manifesta forte de opozitie fata de miscarea magnetului mobil. Pornind de la aceasta observatie, a fost realizat un magnet stator compus. Acesta este format dintr-o insiruire de magneti de dimensiuni mai mici, cu piese metalice intre ei intrefier. Prin urmare rezulta un magnet stator compus, asemanator unui pieptene similar magnetilor statori canelati. Acest magnet stator compus prezinta o serie de caracteristici, dupa cum urmeaza: - zonele de interactiune cu alti magneti, ce manifesta forte specifice de opozitie sunt deplasate catre capetele sirului de magneti din componenta statorului compus. - din cauza faptului ca zona specifica manifestarii impulsului are o dimensiune fizica mai mare decat dimensiunile magnetilor, punctele de echilibru isi pierd din valente, astfel ca la nivelul magnetului stator compus rezulta un camp relativ uniform de manifestare a zonei de impuls, pe toata lungimea magnetului stator compus. - o data cu manifestarea unei astfel de zone extinse, la nivelul statorului compus se manifesta un camp magnetic comun pentru magnetii din componenta statorului. - in lipsa unor perturbatii externe, la nivelul statorului compus dintr-o insiruire de magneti se manifesta un camp energetic uniform, constant. Dupa ce am stabilit proprietatile unui magnet stator compus, in conditiile de echilibru fara a interactiona cu alte medii din jurul sau initiem un experiment prin interactionarea acestui magnet cu un alt magnet aflat in miscare. Observam aparitia unor fenomene ce constau in principiu din: - manifestarea unei serii de fenomene, considerate anomalii de comportant ale campurilor magnetilor permanenti, ce interactioneaza aflati in miscare in imediata apropiere fenomene ce poarta numele de magnetizare; - aparitia unor perturbatii la nivelul campurilor energetice ale celor doi magneti magnetul stator si magnetul mobil. Aceste perturbatii ale campurilor energetice asigura suport fortei ce misca magnetul mobil, concurand la cresterea valorii acestei forte; - urmare a acestor perturbatii energetice, se constata si o modificare la nivelele energetice intrinseci ale magnetilor care interactioneaza, modificari energetice specifice

Cod: ST AM - app 001

Studiu teoretic - anomalii de comportament in campul magnetic

Pag 20/24
Rev.

12345

magnetilor permanenti si strict dependenta de tipul materialului din care este sunt realizati magnetii permanenti utilizati; - in aceste conditii, apare un fenomen de val, ce creste forta ce actioneaza asupra magnetului mobil. Aparitia acestui fenomen, duce la cresterea fortei ce actioneaza in sensul miscarii magnetului mobil, crescand viteza de miscare a acestuia pana la un nivel, dependent de o serie de forte si caracteristici ale magnetilor permanenti. Avand in vedere cele de mai sus, au fost dezvoltate o serie de ansambluri (monturi) care sa functioneze in conditiile de interactiune mai sus descrise. Prin intermediul acestora am incercat sa exploatam fortele ce apar la interactiunea dintre un ansamblu de magneti, constituit ca un ansamblu stator si o serie de magneti in miscare ansamblu rotor, pentru obtinerea de sisteme motrice sisteme care sa permita obtinerea de energie cinetica. Un alt gen de aplicatii in care am incercat sa exploatam acest joc de energii au fost reprezentate de o serie de generatoare de curent electric, in care am dorit sa captam nivelele de energie aparute in zonele periferice interactiunii dintre magnetii statori si cei in miscare, avand in vedere faptul ca aceste zone reprezinta nivele ridicate de energie magnetica. O astfel de aplicatie beneficiaza de o energie de lucru net superioara fata de sistemele clasice care utilizeaza energia implicita ceea ce permite obtinerea de echipamente cu un randament ridicat. In cele ce urmeaza vor fi prezentate concluziile rezultate in mod direct din experimentele practice, experimente ce au avut ca obiectiv cele doua clase de posibile aplicatii motoarele cu actiune in camp magnetic (surse de energie cinetica actionate de anomaliile de manifestare a interactiunilor campului magnetic in cazul magnetilor permanenti) dar si generatoare de energie electrica ce utilizeaza in mod direct energiile reziduale ale aparitiei fenomenelor de anomalii de manifestare. In cadrul documentatiei de prezentare a studiului asupra fenomenului in sine, precum si in cuprinsul prezentarilor de produse derivate, se face referire la acest fenomen ca o anomalie de manifestare a campului magnetic. Dupa cum se poate insa constata din analiza detaliata a fenomenelor, nu tratam o anomalie propriu-zisa, comportamentul descris fiind explicabil din punct de vedere al logicii si al interactiunilor fortelor existente, conform fizicii mecanice. Aceste fenomene sunt considerate ca anomalii pentru ca interpretarea modului lor de manifestare nu concorda cu legile numite universale, specifice fizicii campului magnetic si care in fapt sunt specifice campului electromagnetic. In principiu, datorita numeroaselor aplicatii dezvoltate in domeniile aplicatiilor electromagnetilor ce au la baza campul electromagnetic, la nivelul legilor fizicii in general, ramura fizicii ce studiaza campul magnetic in special a abordat ca prioritar studiul fenomenelor legate de manifestarile campului electromagnetic. Ulterior, legile fizicii care au permis de-a lungul timpului obtinerea unor rezultate practice remarcabile au fost adoptate ca fiind universal valabile si pentru campul magnetic specific magnetilor permanenti. Diferentele dintre cele doua sisteme fizice electromagneti si magnetii permanenti sunt totusi evidente si bine evidentiate in toate studiile fizicii.

Cod: ST AM - app 001

Studiu teoretic - anomalii de comportament in campul magnetic

Pag 21/24
Rev.

12345

In plus, in decursul timpului, au fost sesizate cazuri in care aceste legi ale fizicii magnetilor, considerate deja universale din motivele mai sus mentionate ce aveau ca obiect de studiu campul electromagnetic au prezentat particularitati de nisa in cazul unor fenomene datorate campului magnetic al magnetilor permanenti. Situatiile au fost semnalate in diverse situatii in care se studiaza campul magnetic al magnetilor permanenti si fizica specifica acestuia. Aceste fenomene au fost semnalate si analizate in mai multe cazuri si situatii, de catre diversi cercetatori fiind semnalate chiar si de Faraday sau Tesla, doi dintre cei care au pus bazele studiilor cu privire la campul electromagnetic si nu numai. Au fost propuse solutii alternative, in primul rand acceptarea existentei fenomenelor aparte datorate campurilor magnetilor permanenti si nu intergrarea fortata a acestora intrun cadru universal valabil. In al doilea rand s-a incercat / recomandat adoptarea unor legi simple ale fizicii clasice, care sa explice aceste fenomene si care sa fie aplicate acolo unde legile universale in fapt legile campului electromagnetic nu pot oferi solutii specifice campului magnetilor permanenti. De altfel, chiar si uzanta de limbaj in prezentarile curente din fizica a dus pana acolo incat, in mod normal, atunci cand se discuta despre fenomenele magnetice sau legi legate de acestea, se asimileaza in mod automat fenomenologia campurilor electromagnetice cu cea specifica campurilor magnetilor permanenti. In consecinta, in momentul abordarii fenomenelor cum ar fi anomalii ale campului magnetic al magnetilor permanenti, discutam in fapt despre fenomene fizice sa le zicem clasice, dar a caror interpretare trebuie privita diferit fata de o serie de legi asimilate ca fiind universale dar care le incadrau fortat in alta categorie. De asemenea, se impune precizarea ca, aceste anomalii impun tratarea lor ca atare aceste fenomene ce se caracterizeaza a fi particularitati in cadrul fenomenologiei in general duc la concluzii si rezultate in mod evident eronate atunci cand sunt tratate in baza legilor universale. In cadrul studiului si a documentatiei de fata cu privire la prezentarea aplicatiilor derivate din aceste studii -, vom face referinta asupra fenomenului definit ca anomalii ale campului magnetic al magnetilor permanenti ca un fenomen ca oricare altul, dar care din punct de vedere al legitatilor fizice nu poate fi interpretat cu ajutorul legilor universale. Documentarea cadru teoretic a fost facuta pornind de la Teoria instabilitatii campului magnetic Stewart Harris, Datele de referinta pentru masuratori si alte valori Phillip W. Dunham Germania, plus valorile masurate in cadrul experimentelor proprii, experimente in care am beneficiat de suport logistic si echipamente puse la dispozitie de Western University of Ontario departamentul de cercetare si studii aplicative in energie, Grafica a fost realizata si generata cu ajutorul software Femm 4.0 (Finite Element Method Magnetics) David Meeker NASA.

Cod: ST AM - app 001

Studiu teoretic - anomalii de comportament in campul magnetic

Pag 22/24
Rev.

12345

Stadiul actual documente si informatii suport


Principala sursa de documentare baza cercetarilor si dezvoltarilor realizate o constituie biblioteca de cercetari si studii realizate de N. Tesla informatiile publice. Au fost utilizate de asemenea, informatii si referinte stiintifice oferite de bibliotecile si centrele de cercetare stiintifica ale unor centre universitare care au pus la dispozitie informatiile in baza liberului schimb am oferit propriile concluzii, rapoarte si rezultatele experientelor realizate: Harvard Physics Dept. Yale EE Dept. Princeton EE Dept. MIT EE Dept. Cal Tech Physics Dept. U. Michigan EE Dept. U. Wisconsin Physics Dept. U. Maryland Physics Dept. U. Illinois EE Dept. Purdue U. - EE Dept. U. Pennsylvania - Physics Dept. Georgia Tech EE Dept. Cornell U. - Physics Dept. Michigan State U. - Physics Dept. Johns Hopkins U. - Physics Dept. Penn State U. - Physics Dept. Duke U. - EE Dept. Carnegie Mellon U. - EE Robotics Dept. Columbia U. - EE Dept. Univ. Buenos Aires, Argentina dept. inginerie Nu in ultimul rand, se impune a se mentiona colaborarea cu University of Western Ontario, Institutul de Cercetari Tehnologice care a facilitat in principal accesul catre celelalte centre universitare si de cercetare, respectiv a mediat accesul la rapoartele cu privire la progresele stiintifice mondiale din ultimii ani. O alta sursa valoroasa de documentare este reprezentata de Biblioteca de Patente de inventi si inovatii a SUA, si, prin bunavointa departamentului de dezvoltare a acestei institutii, am avut accesul la baza de date internationala cu brevete de inventii si inovatii. In ceea ce priveste realizarea studiului si a aplicatiilor derivate, au fost consultate si analizate si brevetele de inventii facute publice in plan international. S-a tinut cont de acestea in vederea evitarii conflictelor legale cu ideile existente, respectiv pentru a cauta sa obtin produse de un nivel superior, in incercarea de a elimina problemele sesizate in cazul aplicatiilor realizate de altii. Sunt disponibile si au fost consultate

Cod: ST AM - app 001

Studiu teoretic - anomalii de comportament in campul magnetic

Pag 23/24
Rev.

12345

un numar de aproximativ 870 brevete internationale de inventii, acestea fiind cele mai reprezentative fata de subiectul studiului de fata, respectiv pentru gama de produse proiectate. In ceea ce priveste produsele integrate in proiectele de aplicatii comerciale din gama SGE ca si componente/subansamble functionale , acestea sunt preluate ca atare cu caracteristicile, documentatiile si proprietatile furnizate direct de producatorii lor. In aceste situatii se semnaleaza provenienta si furnizorul / constructorul componentelor, cu precizarea explicita ca nu ne asumam drepturi si nici obligatii legate de acestea. Aceste componente au fost analizate pentru a se garanta corecta lor incadrare in produsele proiectate, dar nu beneficiaza de garantii suplimentare in functiune sau documentare in afara celor asigurate de catre producator. Prezenta si integrarea acestor componente in produsele propuse acolo unde este cazul va fi bine definita si justificata prin eventuale studii de compatibilitate, fise tehnice si tehnologice ale produselor / principiilor si, eventual, orice alte documente suplimentare care sa le dovedeasca valoarea in cadrul produsului. Alaturi de cele de mai sus, pentru realizarea studiilor prezentate si analiza informatiilor care au dus la dezvoltarea aplicatiilor derivate din rezultatele acestor studii, au fost consultate o serie intreaga de documente-suport. Se pot denumi ca si documente-suport in realizarea studiilor si a aplicatiilor derivate, toate documentele publice, notele informative ce au ca subiect fenomenele magnetice comportamentul acestor fenomene magnetice. Toate aceste informatii, precum si sursele lor stau la dispozitie in cadrul prezentei documentatii in forma unor anexe, organizate dupa cum urmeaza: - informatii legate de fenomenele ce stau la baza studiilor realizate. Sunt incluse si rezultatele din studii similare obtinute de catre diverse centre de cercetare; - informatii legate de aplicatii derivate din rezultatele obtinute din studii asupra fenomenelor; - brevete internationale de inventii ce au ca subiect rezultate ale unor studii similare asupra fenomenelor analizate si aplicatiile derivate. In baza acestora am analizat atat evolutia tendintelor de implementare a principiului intr-o forma practica, dar si dispozitivele propuse spre aplicare realizate de catre persoane fizice sau centre de cercetare. - informatii legate de parametrii materialelor magnetice. Informatiile fac referinta la materialele magnetice utilizate sau vizate spre utilizare in componenta aplicatiilor proiectate si sunt puse la dispozitie de catre furnizorii acestor materiale (Germania si China). Informatiile prevazute mai sus sunt organizate in forma rezumat dar sunt disponibile si in forma originala, fiind insotite de date referitoare la sursele lor. In cadrul studiilor realizate, pentru calcule si simularile teoretice am utilizat pachetul utilitar FEMM 4.0, pus la dispozitie prin intermediul unor colaboratori externi de catre NASA. De asemenea, graficele prezentate au fost generate in mod automat cu ajutorul acestui utilitar, conceput astfel incat sa simuleze situatiile in

Cod: ST AM - app 001

Studiu teoretic - anomalii de comportament in campul magnetic

Pag 24/24
Rev.

12345

conditii realiste. S-a optat pentru acest simulator datorita recomandarilor producatorilor si al multor nuclee de cercetare institutii si persoane implicate in astfel de studii de specialitate. In cele ce urmeaza voi prezenta scurte date si referinte asupra utilitarului:

FEMM 4.0
Finite Element Method Magnetics (FEMM) este un pachet software utilitar realizat pentru a simula situatii si probleme in plan 2D si asimetrice pentru componente magnetice si electrostatice. Pachetul software este realizat dintr-un nucleu cu posibilitate interactiva grafica care permite procesarea pre si pro a simularilor. De asemenea permite utilizarea mai multor tipuri de materiale (magnetice si electromagnetice) oferind posibilitatea de control a parametrilor de material si a conditiilor de lucru. Pachetul este realizat pe un limbaj de programare puternic si fiabil (limbaj script Lua) ce permite utilizatorului avizat sa defineasca, in plus fata de pachetul original, propriile cerinte: - conditii de rulare-simulare; - descrierea parametrilor de geometrie a situatiei/problemei analizate; - conceperea si realizarea propriilor simulari, situatii, probleme; - optimizarea permanenta a conditiilor de baza oferite de utilizator. In plus exista si posibilitatea imbogatirii nucleului sursa a pachetului. Operatorul avizat poate modifica parametrii si conditiile de material (dupa cum s-a mai mentionat), dar si parametrii si conditiile de lucru si algoritmii de calcul. Aceste aspecte din urma permit dezvoltarea permanenta a pachetului utilitar. Pachetul a fost realizat de NASA, sectia de proiectare si studii aplicate 2004 si a fost modernizat pana la versiunea 4.0 in aprilie 2007 achizitionat in decembrie 2007.

S-ar putea să vă placă și