Motoare Electrice

TRAINING IN ELECTROTEHNICA
Fritz EGGER GmbH & Co.
TRAINING IN
ELECTROTEHNICA
Electromagnetism si motoare electrice
popescu
10
NOTIUNI DESPRE FENOMENELE ELECTROMAGNETICE.
Electromagnetismul.
In anul 1820 fizicianul H.C. Oersted a publicat o lucrare in care arata ca un

conductor prin care circula un curent electric genereaza in jurul sau un camp
magnetic.
Intensitatea campului magnetic creat in jurul conductorului este proportionala
cu intensitatea curentului electric. Imaginile care urmeaza exemplifica in mod
sugestiv acest fenomen.
Curentul electric de intensitate mica produce un camp magnetic de intensitate mica.
Curentul electric de intensitate mare produce un camp magnetic de intensitate mare.
Pentru a determina legatura dintre sensul curentului prin conductoare si directia

campului magnetic se foloseste regula mainii stangi:
Se cuprinde cu mana stanga conductorul prin care circula un curent continuu cu

degetul mare in sensul de curgere a curentului de la polul pozitiv la polul negativ al
sursei de alimentare. Cele patru degete ramase ne indica directia campului
magnetic.
2
In imaginile de mai sus este reprezentata legatura dintre sensul curentului electric
printr-un conductor si sensul campului magnetic. In partea stanga curentul care intra
in conductor creaza un camp magnetic in sens invers acelor de ceasornic iar in
partea dreapta curentul care iese din conductor produce un camp magnetic in sensul
acelor de ceasornic.
Ectromagneti.
Determinarea polului N al unui electromagnet se face aplicand regula mainii stangi

pentru electromagneti si anume:
Se apuca electromagnetul cu mana stanga astfel incat degetele sa indice sensul
curentului prin infasurare. Degetul mare desfacut va indica polul N al
electromagnetului. Vezi figura de mai jos.
Un electromagnet este alcatuit dintr-o infasurare realizata cu un conductor prin care

circula un curent electric.
3
Daca se aplica o tensiune continua la capetele acestei infasurari, curentul

electric care circula prin circuit va produce un camp magnetic puternic ca rezultat al
combinarii campurilor generate de fiecare spira in parte.
Daca in interiorul infasurarii se adauga un miez de fier campul magnetic creat

va deveni mult mai puternic deoarece toate liniile de camp vor fi concentrate in
acesta.
Imaginile urmatoare ne arata ca intensitatea campului magnetic creat este cu

atat mai mare cu cat numarul de spire este mai mare.
10 spire 20 de spire
Din imaginea de mai jos se deduce ca intensitatea campului magnetic este

mai mare cu cat curentul prin infasurare este mai mare iar daca se schimba
polaritatea sursei de alimentare se schimba si polii electromagnetului.
4
In imaginea de mai sus se arata cum se modifica intensitatea si polaritatea

campului magnetic creat prin alimentarea electromagnetului cu o tensiune alternativa
sinusoidala.
In momentul de timp 1 tensiunea aplicata este nula si deci campul magnetic
este nul (in imagine nu apar linii de forta).
In momentul de timp 2 tensiunea aplicata este pozitiva si de valoare medie
ca amplitudine si deci campul magnetic creat are intensitate medie (in desen linii de
forta mai putine) si polaritatea NORD la capatul unde sageata indica intrarea
curentului in bobina.
In momentul de timp 3 tensiunea aplicata este maxima si pozitiva si deci
campul magnetic are intensitate maxima (mai multe linii de forta in imagine) si
polaritatea ramane neschimbata s.a.m.d.
Inductia electromagnetica.
Pornind de la descoperirea fizicianului H.C. Oersted din anul 1820 prin care
era pus in evidenta campul magnetic creat in jurul unui conductor prin care circula un
curent electric, oamenii de stiinta au inceput sa se intrebe daca nu exista si
fenomenul invers adica sa se produca curent electric cu ajutorul campului magnetic.
Timp de 10 ani (1820-1831) savantul englez Michael Faraday a studiat aceasta
problema si in anul 1831 a reusit sa obtina curent electric prin variatia fluxului
magnetic descoperind astfel fenomenul inductiei electromagnetice.
Fluxul magnetic Ф reprezinta totalitatea liniilor de camp magnetic care strabat
o suprafata si reprezinta integrala dubla (pe suprafata) a inductiei magnetice.Inductia
magnetica B fiind definita ca densitatea fluxului magnetic pe unitatea de suprafata.
Daca inductia magnetica ar fi uniforma pe toata suprafata atunci fluxul magnetic ar fi
egal cu
5
Ф = B*S [ Wb ]. .
Exemple:
1- Deplasarea unui magnet in forma de bara intr-o bobina.
La apropierea si la departarea magnetului de bobina, dar numai in timpul

miscarii, acul galvanometrului indica prezenta unui curent electric indus.
Sensul curentului electric indus depinde de sensul campului magnetic si de
sensul miscarii magnetului, iar amplitudinea depinde de numarul de spire al bobinei,
de intensitatea campului magnetic si de viteza. Magnetii mai puternici care se misca
repede si bobinele cu mai multe spire produc tensiuni induse mai mari.
Explicatia fenomenului consta in faptul ca fluxul magnetic care strabate
spirele bobinei creste sau descreste in timpul miscarii magnetului datorita dispersiei
liniilor de forta in functie de distanta pana la bobina ca in imaginea de mai sus.
Efectele sunt aceleasi indiferent daca se deplaseaza bobina sau magnetul deci
conteaza numai deplasarea relativa a celor doua elemente unul fata de altul.
2- La inchiderea si deschiderea circuitului primar cu ajutorul intrerupatorului.
De fiecare data cand se inchide sau se deschide intrerupatorul K acul

galvanometrului va indica prezenta unei tensiuni electrice induse pentru o scurta
perioada de timp. Aceasta tensiune are un sens la inchiderea contactului si sens
opus la deschiderea contactului. Explicatia este ca in momentul inchiderii contactului
circula un curent prin bobina primara care produce un flux magnetic variabil de la
6
valoarea zero la o valoare maxima. In momentul in care fluxul magnetic a devenit

maxim si stationar inductia electromagnetica inceteaza. La deschiderea contactului
are loc fenomenul invers si apare schimbarea de sens a curentului indus.
3- Spira rotita in camp magnetic uniform.
Dispozitivul din imaginea de mai sus este compus dintr-un magnet permanent
care produce un camp magnetic uniform in care se poate roti un cadru bobinat cu
capetele bobinei legate la doua contacte alunecatoare unde este conectat un
galvanometru.
In timpul rotirii cadrului se constata deviatia acului galvanometrului intr-o parte
si alta a gradatiei zero. Acest lucru se datoreaza variatiei fluxului magnetic care
strabate suprafata cadrului bobinat datorita modificarii suprafetei expusa campului
magnetic uniform in functie de unghiul de rotire.
Sensul curentului electric indus. Regula lui Lenz.
Sensul curentului indus depinde de felul cum variaza fluxul magnetic inductor.
La cresterea fluxului magnetic inductor curentul indus are un sens iar la scadere are
sens opus. Campul magnetic creat in bobina de curentul indus tinde compenseze
variatia campului magnetic inductor.
7
In imaginea de mai sus la momentul t1 magnetul se afla la distanta si campul

magnetic stationar are valoarea B. In acest moment prin bobina nu circula curent
indus deoarece nu avem variatie de flux magnetic si deci nici tensiune
electromagnetica indusa. La momentul t2>t1 in timp ce magnetul se apropie de
bobina, fluxul magnetic din bobina este in crestere lucru care genereaza o tensiune
electromagnetica indusa si deci un curent indus prin circuitul inchis de aparatul de
masura. Acest curent genereaza un camp magnetic B indus. Sensul acestui camp
magnetic indus este orientat invers sensului campului magnetic inductor si tinde sa
compenseze cresterea acestuia. La departarea magnetului de bobina fenomenul se
petrece invers.
Materiale magnetice. Magnetizarea materialelor magnetice.
Pentru determinarea starii de magnetizare a corpurilor sunt necesare doua

marimi:
- Intensitatea campului magnetic H masurata in [A /m] (amperi / metru) si
- Inductia magnetica B care reprezinta densitatea fluxului magnetic adica numarul
de linii de forta a campului magnetic pe unitatea de suprafata. Densitatea fluxului
magnetic se masoara in [ T ] Tesla, 1T=1Wb/m2.
Aceste doua marimi sunt vectori avand o marime, directie si sens. Intensitatea
campului magnetic H se poate calcula in orice punct din spatiu prin care trece o linie
de camp magnetic generata de o sursa de magnetizare. O linie de camp magnetic
se considera ca pleaca de la polul N se termina la polul S al unui magnet.
Spre exemplu daca este vorba de campul magnetic generat de infasurarea
primara a unui transformator in miezul magnetic al acestuia ca in figura de mai jos,
atunci in centrul miezului unde linia magnetica are lungimea medie lm intensitatea
campului magnetic va fi:
H=N1*i1/lm [ A /m ]
S-a ales acest caz particular cu linia din centrul miezului deoarece
intensitatea campului magnetic nu este uniforma in sectiunea S a miezului ci
depinde de lungimea liniei de camp astfel incat intensitatea este mai mare inspre
8
interior unde liniile camp sunt scurte si mai mica spre exterior unde liniile de camp
sunt lungi.
Directia vectorului H urmareste linia de camp si se considera ca pleaca de la
polul N si merge la polul S.
Inductia magnetica B reprezinta densitatea liniilor de camp magnetic (numarul
de linii pe unitatea de suprafata) si ne arata capacitatea campului magnetic de a
genera o forta de atragere sau respingere. Vectorul inductie magnetica B este
tangent la linia de camp si sensul acelasi ca vectorul camp magnetic H.
Relatia dintre valorile B si H este:

B=µ*H
unde µ reprezinta permeabilitatea absoluta a mediului si are dimensiunea Wb/(A*m)
sau H/m (henry/metru).
Permeabilitatea absoluta a vidului este foarte apropiata de cea a aerului si se
noteaza cu µ0 .
µ0= 4* *10-7 H/m.
Deoarece fiecare mediu in parte (aer, fier, etc.) are o permeabilitate absoluta
diferita s-a introdus notiunea de permeabilitate relativa notata cu µr.
µr = µ / µ0
aceasta permeabilitate relativa fiind o constanta de material fara dimensiune.
Relatia dintre B si H pentru un mediu oarecare se poate rescrie sub forma
B= µr* µ0*H
unde µ0 este permeabilitatea absoluta a vidului iar µr este o constanta de material
(fara dimensiune) care poate fi luata din tabele sau masurata.
9
Curba de magnetizare a materialelor feromagnetice.
O teorie despre materialele cu proprietati magnetice presupune ca acestea ar

fi alcatuite dintr-o structura de micromagneti moleculari. Daca acesti micromagneti
moleculari sunt asezati haotic materialul nu se comporta ca un magnet permanent
dar atunci cand materialul se afla sub actiunea unui camp magnetic micromagnetii
moleculari se orienteaza si materialul se magnetizeaza. Cu cat campul magnetic
este mai intens cu atat mai multi micromagneti se orienteaza marind forta
magnetului. Peste o anumita intensitate a campului magnetic toti micromagnetii
moleculari sunt orientati si apare un fenomen de saturatie.
Magnetii permaneti au aceasta structura deja orientata si stabila astfel ca nu
mai este nevoie de prezenta unui camp magnetic pentru magnetizarea materialului.
Curba de magnetizare este graficul B= f(H).
In figura de mai sus sunt reprezentate graficele de variatie a inductiei magnetice B in

functie de intensitatea campuluil magnetic H precum si graficul de variatie al
permeabilitatii magnetice relative functie de campul magnetic H. Se observa ca
inductia magnetica B la inceput creste odata cu cresterea campului magnetic H dar
de la o anumita valoare a campului magnetic H= Hs, inductia se limiteaza la o
valoare Bs numita inductie de saturatie.
La aceasta inductie de saturatie se considera ca toti micromagnetii moleculari
sunt orientati in campul magnetic si ori cat de mult ar mai creste intensitatea
campului magnetic H gradul de magnetizare al materialului va ramane limitat la
inductia de saturatie.
10
Efectul de histerezis si pierderile in materialele magnetice folosite in

electrotehnica.
In figura de mai sus este exemplificat fenomenul de histerezis. La prima

crestere a campului magnetic de la valoarea 0 la valoarea +Hmax, inductia magnetica
B creste urmarind curba din mijloc de la valoarea 0 la valoarea de saturatie Bs. Cand
campul magnetic H descreste de la valoarea +Hmax spre valoarea -Hmax, inductia
magnetica B scade de la valoare de saturatie +Bs pana la valoarea de saturatie -Bs
pe curba superioara. In momentul cand H=0 inductia magnetica B=+Br (inductia
remanenta Br), deci inductia a ramas in urma campului magnetic ca si cum
micromagnetii moleculari din interiorul materialului nu se orienteaza suficient de
rapid in campul magnetic. Cand campul magnetic a atins valoarea H= -Hc numita
valoare critica sau camp coercitiv, inductia B a devenit in sfarsit zero continuand sa
scada pana la -Bs cand campul a atins valoarea minima -Hmax. Cand urmeaza o
noua crestere a campului magnetic H de la valoarea -Hmax spre valoarea +Hmax
curba de variatie a inductiei este cea de jos. La valoarea H=0 a campului inductia
are valoarea remanenta -Br si devine zero la valoarea critica H=+Hc. In fine la
valoarea +Hmax inductia ajunge la valoarea de saturatie +Bs.
Acest fenomen numit histerezis provoaca incalzirea materialului magnetic
folosit la constructia masinilor electrice.
Cu cat frecventa de variatie a campului H este mai mare, suprafata delimitata
de cele doua curbe de magnetizare este mai mare si pierderile prin incazirea
materialului sunt mai mari.
A doua sursa importanta de pierderi in materialul magnetic se datoreaza
curentilor turbionari care apar in miezul magnetic masiv al masinilor electrice de
curent alternativ care genereaza flux magnetic variabil.
Curentii turbionari sunt rezultatul inductiei electromagnetice in materialul
magnetic bun conducator de electricitate care se comporta ca o spira in scurt circuit.
11
Pentru a reduce aceste pierderi miezurile magnetice in care apar variatii de

flux magnetic se construiesc din tole subtiri izolate intre ele prin oxidare sau lacuri
izolante sau se folosesc materiale magnetice cu rezistivitate mare. In acest mod se
evita formarea de inele metalice concentrice cu bobinele masinilor electrice.
Avand in vedere fenomenul saturatiei miezurilor magnetice, la proiectarea
masinilor electrice se are in vedere ca acestea sa nu lucreze in zona de saturatie la
puterea si frecventa pentru care sunt proiectate. Lucrul in zona de saturatie conduce
la incalziri excesive ale amaturilor si infasurarilor deoarece excesul de energie
consumata pentru generarea de camp magnetic nu mai poate mari inductia
magnetica si se transforma in caldura.
Proprietatile magnetice ale materialelor sunt puternic influientate de
temperatura. Peste o anumita temperatura caracteristica pentru fiecare material in
parte, numita temperatura Curie, materialele magnetice isi pierd complet
proprietatile. Pentru fier de exemplu temperatura Curie este de 769 oC, pentru Ni
369 oC, pentru Co 1075 oC.
FORTA ELECTROMAGNETICA.
Daca o portiune de conductor prin care circula un curent electric I este

plasata intr-un camp magnetic de inductie B, asupra lui se va exercita o forta F care
il poate pune in miscare. Acest efect este cunoscut sub denumirea de forta Lorenz
dupa numele fizicianului care a descoperit si studiat fenomenul.
Campul magnetic poate fi al unui magnet permanent, al unui electromagnet
sau al altui conductor aflat in apropiere si prin care circula curent electric. Directia
fortei Lorenz este perpendiculara pe vectorul inductiei B iar sensul se poate
determina cu ajutorul regulei mainii stangi.
Modulul fortei electromagnetice este proportional cu intensitatea campului
magnetic B, cu intensitatea curentului electric I care strabate conductorul, cu
lungimea conductorului L aflata in campul magnetic si cu sinusul unghiului α dintre
directia conductorului si directia campului magnetic. Daca firul este paralel cu
directia inductiei magnetice B atunci forta care se dezvolta devine egala cu zero. In
situatia in care inductia campului magnetic este constanta si uniforma pe toata
lungimea L a firului, modulul fortei F are urmatoarea expresie matematica:
F=L*I*B*sin(α).
12
Regula mainii stangi se aplica in felul urmator:

Se aseaza palma mainii stangi cu degetul mare desfacut si celelalte degete
intinse si lipite astfel incat liniile inductiei magnetice sa intre in podul palmei iar
degetele lipite sa ne indice sensul curentului electric prin fir. In aceasta pozitie
degetul mare ne va indica sensul fortei electromagnetice. In cazul imaginei de mai
sus, firul va fi deviat in jos. Daca se va schimba sensul curentului electric prin fir sau
polii magnetului, deviatia firului va fi in sus.
MOTOARE ELECTRICE
Din punct de vedere al tipului de curent electric cu care sunt alimentate

motoarele electrice, acestea se impart in doua mari categorii:
- motoare de curent continuu
- motoare de curent alternativ.
Din punct de vedere constructiv motoarele electrice pot fi:
- motoare electrice cu perii alimentate in curent continuu
- motoare electrice cu perii alimentate in curent alternativ
- motoare electrice fara perii alimentate in curent continuu
- motoare electrice fara perii alimentate in curent alternativ
MOTORUL DE CURENT CONTINUU CU PERII SI SISTEM COLECTOR.
A fost primul motor electric inventat inca din anul 1873 de Zenobe Gramme,
prin conectarea a doua generatoare de curent continuu intre ele. Atunci a constatat
ca generatorul de curent continuu (dinamul) este o masina electrica rotativa
reversibila adica atunci cand axul generatorului este invartit de catre o sursa de
energie mecanica externa, la bornele generatorului apare o tensiune electrica
continua si invers atunci cand se aplica la borne o sursa de curent continuu axul
generatorului se roteste si este capabil sa dezvolte lucru mecanic.
O masina electrica de curent continuu este alcatuita dintr-un stator bobinat
sau cu magnet permanent, in interiorul caruia se invarte rotorul bobinat care are una
sau mai multe perechi de infasurari alimentate de la sursa de curent continuu printr-
un sistem de colector si perii. Unghiul dintre planul periilor si liniile de forta ale
campului magnetic al statorului este de asa natura ales incat forta electromagnetica
care apare sa asigure invartirea rotorului.
In imaginile de mai jos este aratata constructia unui motor de curent continuu
cu colector si perii.
13
In cazul in care statorul este bobinat (aceasta infasurare se numeste

infasurare de excitatie).
In functie de modul cum este conectat statorul, deosebim urmatoarele tipuri
de motoare de curent continuu:
Motoare cu excitatie separata.
Cand infasurarile statorului si rotorului sunt alimentate separat sau statorul

este un magnet permanent se obtine un motor utilizat in aplicatii ce necesita reglarea
turatiei. Turatia este proportionala cu tensiunea rotorica pana cand s-a atins
tensiunea rotorica nominala. Obtinerea turatiilor mai mari decat turatia nominala se
realizeaza prin pastrarea tensiunii nominale pe rotor si scazand tensiunea statorica
14
(adica diminuare de flux) pana ajungem la turatia maxima care nu poate fi depasita
din considerente mecanice.
La motoarele cu control separat al infasurarilor rotorice si statorice
schimbarea sensului de rotatie se face fie modificand polaritatea tensiunii rotorice fie
modificand polaritatea tensiunii statorice. Modificarea simultana a polaritatii pentru
cele doua infasurari nu conduce la modificarea sensului de rotatie.
Caracteristica turatie functie de cuplu este ca in figura de mai jos:
Motoarele cu excitatie separata fac parte din categoria caracteristicilor

mecanice rigide. Scaderea usoara a turatiei pe masura ce cuplul creste se datoreaza
rezistentei infasurarii rotorice. In mod nativ acest tip de motor poate dezvolta cuplu
nominal pana la turatia zero si tot in nativ poate functiona in 4 cadrane ca in figura
de mai jos:
In cadranele 1 si 3 se comporta ca motor in ambele sensuri adica turatia are

acelasi sens cu cuplu motor.
In cadranele 2 si 4 se comporta ca frana in ambele sensuri adica turatia are
sens opus cuplului motor.
15
Motoare cu excitatie serie:
Motoarele cu excitatie serie au rotorul inseriat cu statorul. Aceste motoare se

folosesc in tractiunea electrica si in instalatiile de ridicat deoarece au cupluri mari la
turatie mica. Inversarea turatiei se face doar prin inversarea legaturilor fie la
infasurarea statorica fie la cea rotorica. Schimbarea polaritatii la bornele motorului nu
provoaca schimbarea sensului de rotatie.
Aceste tipuri de motoare fac parte din categoria caracteristicilor mecanice moi
si nu trebuiesc sa fie lasate sa functioneze fara sarcina la tensiunea nominala
deoarece se autoaccelereaza pana la distrugere mecanica prin scaderea fluxului in
stator la turatii mari.
Motoarele cu excitatie serie mai sunt denumite si motoare universale
deoarece functioneaza atat in curent continuu cat si in curent alternativ, redresarea
se face prin sistemul de colector si perii. Le gasim in aplicatiile casnice la aspiratoare
si rasnite electrice.
16
Motoare cu excitatie derivatie.
In ceasta conexiune motorul functioneaza atat in cc cat si in ca. Pentru

inversarea sensului de rotire este necesar sa inversam fie conexiunea rotorului fie pe
cea a statorului. Motoarele din aceasta categorie nu se preteaza pentru reglarea
continua a turatiei prin modificarea tensiunii de alimentare deoarece de exemplu prin
cresterea tensiunii la borne creste tensiunea rotorica care tinde sa mareasca turatia,
dar simultan creste fluxul statoric care tinde sa micsoreze turatia.
Pentru o anumita tensiune de alimentare caracteristica turatie cuplu este
asemanatoare cu cea a motoarelor cu excitatie separata.
Aceste motoare au tendinta de a mentine turatia constanta si sa-si modifice
cuplul in functie de tensiunea de alimentare Modificarea turatiei s-ar putea realiza
prin modificarea unghiului la perii prin care de fapt se regleaza cantitatea de flux
statoric care provoaca inductia electromagnetica in rotor.
Motoare cu excitatie mixta.
Motorul de curent continuu cu excitatie mixta are o parte a infasurarii

statorice in serie cu rotorul si o alta parte in paralel cu rotorul. In acest mod se pot
obtine motoare cu diverse caracteristici cuplu turatie. Caracteristica mecanica turatie
cuplu arata ca in figura de mai jos:
17
Motoarele de curent continuu au constituit pana de curand baza actionarilor

electrice reglabile locul lor fiind luat de motoarele electrice asincrone sau sincrone
trifazate abia dupa ce evolutia electronicii de putere a permis acest lucru.
Principalele avantaje ale motoarelor de curent continuu sunt:
- Turatia este proportionala cu tensiunea aplicata infasurarii rotorice pana se

ajunge la tensiunea nominala iar peste acest prag reglarea turatiei se face prin
diminuare de flux micsorand curentul de excitatie, deci reglarea turatiei este foarte
simpla si ieftina.
- Cuplul permanent dezvoltat la turatie zero este egal cu cuplul maxim.
- Schimbarea sensului de rotatie se realizeaza prin simpla modificare a
polaritatii tensiunii rotorice in cazul statorului cu magnet permanent sau cu excitatie
separata.
- Echipamentul electronic de reglare a turatiei este mai robust si mai ieftin in
special pentru motoare de tensiuni inalte si puteri mari. Pentru puteri mici reglarea
turatiei se poate realiza cu un simplu reostat. Recuperarea energiei la franare este o
problema rezolvata de principiul de functionare.
Principalele dezavantaje ale motoarelor de curent continuu sunt:
- Costuri mari de intretinere (manopera si materiale) datorate sistemului de

alimentare cu perii si colector care trebuiesc curatate si schimbate foarte des datorita
uzurii mecanice prin frecare.
- Etansarea pentru lucru in conditii grele este practic imposibila sau foarte
laborioasa.
- Sunt scumpe datorita rotorului bobinat si al sistemului de colector si perii.
18
MOTOARE DE CURENT ALTERNATIV.
Motoarele de curent alternativ se pot clasifica in doua categorii:

- motoare sincrone si
- motoare asincrone.
Motoare sincrone.
Aceste motoare sunt caracterizate de faptul ca au turatia egala cu viteza

campului invartitor. Notiunea de camp invartitor a fost introdusa si explicata de
fizicianul Nikola Tesla inca din anul 1892.
Motoarele sincrone nu pot porni singure prin simpla conectare la reteaua de
curent alternativ ci trebuiesc aduse aduse mai intai la turatia de sincronism folosind o
sursa auxiliara si apoi alimentate cu energie electrica.
Pentru aducerea la sincronism se pot folosi mai multe metode si anume:
- folosirea unui motor auxiliar de pornire de tip asincron,
- folosirea unui convertizor de frecventa si pornirea lina prin variatia frecventei
de la zero la frecventa retelei dupa care motorul se comuta pe reteaua de alimentare
trifazata,
- folosirea motoarelor sincrone de constructie speciala care au rotor bobinat
cu doua tipuri de infasurari, una pentru pornire in regim de motor asincron si alta de
mentinere in sincronism.
Un astfel de motor odata pornit poate furniza cuplu la arbore fara sa scada
turatia pana in momentul in care cuplul rezistent devine mai mare decat cuplul motor
maxim. Acest lucru se intampla atunci cand inductia in miezul magnetic ajunge la
valoarea de saturatie si astfel cuplu motor se limiteaza la valoarea maxima. In acest
moment turatia scade spre zero, cuplul motor dispare si motorul se opreste.
Un motor sincron care se opreste in acest mod trebuie imediat deconectat de
la retea altfel se supraincalzeste si declanseaza dispozitivele de protectie termica.
Din punct de vedere constructiv un motor sincron trifazat este alcatuit dintr-un
stator bobinat cu trei perechi de infasurari dispuse la 120 de grade si un rotor care
poate fi un magnet permanent sau un electromagnet alimentat in curent continuu.
Daca rotorul de tip magnet permanent sau de tip electromagnet alimentat in
curent continuu este rotit de la o sursa mecanica externa cum ar fi de exemplu o
turbina hidraulica, am realizat generatorul de curent trifazat folosit la scara
industriala pentru producerea energiei electrice.
19
Imaginile de mai jos arata constructia de principiu a motorului sincron.
In cazul in care rotorul este un electromagnet, acesta este alimentat in curent

continuu prin doua inele metalice si un sistem de perii alunecatoare.
Servomotoarele sincrone cu rotor cu magnet permanent construit din aliaje cu
pamanturi rare servesc pentru actionari electrice reglabile ca motoare de avansuri
pentru masini unelte. Acestea se caracterizeaza prin cupluri mari la pornire si
moment inertial mic.
Pe axul rotorului servomotorului sincron se afla montat un traductor de pozitie
de tip resolver folosit de variatoare pentru a detecta pozitia fata de stator a
magnetului rotorului. Acest encoder este fixat de producatorul servomotorului pe axul
rotorului si nu avem voie sa-i schimbam pozitia de montaj.
Notiunea de servomotor este folosita pentru motoare cu moment de inertie
redus care dezvolta cupluri mari si care sunt capabile sa accelereze si sa franeze
rapid in aplicatii speciale cum ar fi echipamentele CNC sau aplicatii de reglare
rapida. Aceste motoare pot fi recunoscute usor dupa forma alungita pe care o au si
prin diametrul redus al rotorului.
20
MOTOARE ASINCRONE.
Crearea campului magnetic invartitor in statorul masinilor trifazate.
Statorul masinilor trifazate contine trei perechi de infasurari A1-A2, B1-B2,

respectiv C1-C2 dispuse fizic la 120 de grade una fata de cealalta. In imaginea de
mai jos sunt figurate infasurarile statorice care sunt alimentate de la reteaua trifazata
de curent alternativ cu fazele A,B si C.
O sinusoida completa are 360 de grade si se poate observa diferentele de
faza de 120 de grade dintre fazele A, B, si C luand drept referinta faza A.
Urmarind rationamentul privind magnetizarea unui electromagnet alimentat in
curent alternativ putem deduce sensul campului magnetic creat de infasurari in
armatura statorului.
Conventiile sunt: alimentarile trifazate intra in infasurarile "1" si ies prin
perechile "2" si ca alternanta pozitiva a tensiunii de alimentare creaza in punctul de
intrare un pol N si la iesire un pol S iar cea negativa creaza la intrare un pol S si la
iesire un pol N.
In origine la unghiul zero, curentul prin infasurarea A1-A2 este zero deoarece
tensiunea A este zero deci nu contribuie la crearea campului magnetic.
Faza B are tensiune negativa deci infasurarea B1-B2 creaza polul SUD la
intrarea B1 si polul NORD la iesirea B2.
Faza C care alimenteaza infasurarile C1-C2 este pozitiva si deci creaza polul
NORD la intrarea C1 si polul SUD la iesirea C2.
Campul magnetic rezultant are directia de la polul NORD la polul SUD si este
reprezentat printr-o sageata orizontala cu varful spre dreapta.
21
Analizand in continuare campul magnetic pentru unghiul de 60 de grade unde

faza A este pozitiva, faza B este negativa, iar faza C este zero, va rezulta pentru
campul magnetic rezultant o sageata rotita cu 60 de grade in sensul acelor de
ceasornic fata de pozitia din origine.
Continuand analiza pentru fiecare punct caracteristic din 60 de grade in 60 de
grade obsevam ca in stator apare un camp magnetic care se roteste in sensul acelor
de ceasornic avand frecventa retelei de alimentare respectiv 50 Hz.
Acest camp se numeste camp invartitor si este, daca vrem, echivalent cu
campul creat de o singura infasurare alimentata in curent continuu pe un stator care
se roteste cu frecventa de 50 Hz in sensul acelor de ceasornic ca in figura de mai
jos.
Daca in interiorul acestui ansamblu introducem rotorul care este alcatuit dintr-
o armatura metalica in care sunt incastrate mai multe bare conductoare din aluminiu
sau cupru pozitionate pe generatoare si scurtcircuitate la capete (rotor in colivie),
campul magnetic invartitor care taie perpendicular aceste bare va induce in spirele in
scurt circuit ale rotorului, conform legii inductiei electromagnetice, o tensiune
electromagnetica care provoaca prin spira in scurt circuit circulatia unui curent. Acest
curent indus va fi cu atat mai mare cu cat viteza campului invartitor din stator este
mai mare fata de viteza de rotatie a barelor din rotor.
Acesti curenti indusi produc la randul lor un camp magnetic in jurul barelor
care se compune cu campul magnetic invartitor si face sa apara o forta
22
electromagnetica tangentiala la rotor (forta Lorenz) antrenand rotorul in miscarea de

rotatie in sensul campului invartitor statoric.
Pe masura ce turatia rotorului se apropie de viteza de rotatie a campului
invartitor, scade viteza relativa de miscare a barelor in campul magnetic invartitor si
deci scade curentul indus in aceste bare.
Conform legii inductiei electromagnetice tensiunea indusa intr-o spira este
proportionala cu viteza de variatie a fluxului magnetic prin suprafata ei.
Daca viteza de rotatie a rotorului ar atinge viteza de rotatie a campului
invartitor curentul indus in barele rotorului ar fi nul deoarece viteza de miscare
relativa a barelor fata de campul invartitor devine egala cu zero si deci nu mai apare
fenomenul inductiei electromagnetice.
Asadar caracteristica principiala a motorului asincron este ca acesta produce
lucru mecanic numai la viteze mai mici decat viteza de sincronism iar cuplul motor
creste pe masura ce turatia scade.
Diferenta dintre turatia de sincronism si turatia reala la axul motorului asincron
este exprimata de factorul de alunecare notat cu "s".
s=(n1-n2)/n1
unde n1 este turatia campului invartitor si este exprimata de relatia:
n1=60*f/p [rpm],
f fiind frecventa tensiunii de alimentare p numarul de perechi de poli magnetici ai

statorului, iar n2 fiind turatia reala a motorului.
Din formula alunecarii se deduce ca alunecarea s=0 daca turatia n1=n2
(adica sincronism) si s=1 daca rotorul este tinut blocat la turatia zero.
Tabel cu turatia de sincronism functie de numarul de perechi de poli la 50Hz

Numarul de perechi de poli Turatia de sincronism
1 3000
2 1500
3 1000
4 750
23
Standarde internationale.
Deoarece motoarele electrice asincrone constituie baza actuala a actionarilor

electrice in industrie, constructia lor este standardizata si respecta anumite norme
internationale.
Principalele standarde internationale sunt I.E.C. (International Electrotechnical
Commission cu sediul la Geneva ) si N.E.M.A. ( National Electrical Manufacturers
Association cu sediul in Washington D.C.) . Atat fabricantii americani cat si cei
europeni produc motoare electrice la cerere intr-un standard sau altul. Diferentele
intre cele doua standarde provin in special datorita faptului ca reteaua trifazata
americana este la 60Hz si tensiunea de 460V iar reteaua trifazata europeana este la
50Hz si tensiunea de 400V.
Curbele de functionare ale motoarelor asincrone.
In figura care urmeaza este reprezentata variatia cuplului unui motor asincron
in functie de alunecare:
La pornire cand alunecarea s=1 motorul dezvolta cuplul de pornire Mp. Pe

masura ce motorul isi mareste turatia catre turatia de sincronism cuplul creste si
atinge la alunecarea critica s=sk valoarea maxima M=Mk numita cuplu critic. Pe
masura ce se apropie de turatia de sincronism (s=0) cuplul motor scade ajungand la
valoarea zero.
Daca fortam motorul sa se roteasca mai repede decat turatia de sincronism
acesta se transforma in generator (partea din stanga cu valori negative pentru s si
M) iar daca il fortam sa se roteasca invers cuplului motor (adica s>1) el se
transforma in frana electrodinamica.
24
In graficul care urmeaza este prezentata variatia cuplului motor al motoarelor

asincrone trifazate in functie de turatie:
Pe axa orizontala este figurata turatia motorului in procente fata de turatia de

sincronism iar pe axa verticala este reprezentat cuplul motor in procente fata de
cuplul nominal.
Punctul D este punctul de functionare al motorului prevazut de proiectant
cand acesta dezvolta cuplul nominal si se roteste cu turatia nominala.
In cazul in care motorul functioneaza permanent pe portiunea de curba
cuprinsa intre punctele C si D acesta va consuma un curent mai mare decat curentul
nominal si desi este capabil sa invinga sarcina se va supraincalzi pana se
declanseaza protectia termica. Motorul are voie sa ajunga intermitent deasupra
punctului D dar numai pana la cuplul de pornire care este pe linia orizontala care
trece prin punctul A.
Daca motorul in sarcina functioneaza permanent intr-un punct sub punctul D
atunci inseamna ca acesta a fost supradimensionat pentru aplicatia respectiva.
Clasificarea motoarelor pe baza curbelor cuplu/turatie NEMA.
Conform standardului NEMA motoarele asincrone se construiesc cu

caracteristici cuplu turatie clasificate in patru clase: A, B, C, si D.
Clasa A :
Motoarele din aceasta clasa au caracteristica cuplu turatie asemanatoare cu
cele din clasa B diferenta fiind doar ca au curenti de pornire mult mai mari de pana la
zece ori curentul nominal. Protectiile termice asociate trebuie sa tina cont de acest
aspect. Aceste motoare sunt cele mai putin intalnite.
Clasa B:
25
Motoarele din aceasta clasa sunt cel mai des intalnite, practic sunt motoarele
folosite in majoritatea aplicatiilor.
Sunt caracterizate prin cuplu la pornire de 150% din cuplul nominal si cuplul
critic egal cu 200% din cuplu nominal.
Clasa C:
Motoarele din aceasta clasa au cuplul de pornire de pana la 230% din cuplul
nominal. Curentul de pornire este mai mic decat al motoarelor din clasa B iar
alunecarea la turatia nominala este asemanatoare cu a motoarelor din clasa B ( in
jur de 2%). Aceste tipuri de motoare se folsesc pentru aplicatiicu porniri greoaie cum
ar fi benzi transportoare incarcate, concasoare si malaxoare. Aceste motoare sunt
de regula construite cu o singura turatie pentru puteri de pana la 150 Kw.
26
Clasa D:
Motoarele din aceasta clasa dezvolta cupluri de pornire de pana la 300% din
cuplul nominal si sunt proiectate pentru pornirea utilajelor foarte greoaie cum ar fi
masinile de stantat sau pompele de ulei sub presiune. Alunecarea normala pentru
aceste motoare este cuprinsa intre 5% si 13% spre deosebire de celelalte clase
unde alunecarea tipica este de max 2%.
Un exemplu de folosire pentru aceasta clasa de motoare este la masini la
care cuplul de pornire este foarte mare si acesta scade patratic cu viteza ca in figura
de mai jos:
27
In exemplul de mai sus stanga un motor NEMA de tip B nu poate pune in

miscare sarcina deoarece nu are cuplu de pornire suficient si ar trebui sa alegem un
motor de tip B de putere mai mare. Problema se poate rezolva cu un motor de
aceeasi putere dar din clasa D care are cuplu de pornire suficient ca sa accelereze
sarcina la viteza nominala.
Exemple de alegere corecta a motorului in functie de tipul sarcinei:
In general sarcinile pe care trebuie sa le invinga motoarele electrice se

incadreaza in una din urmatoarele categorii:
- Cuplu constant, unde sarcina este aceeasi indiferent de viteza ca de exemplu la

masini de ridicat, transportoare cu banda, laminoare, masini de rindeluit, ca in figura
de mai jos:
Toate aceste utilaje necesita un cuplu constant. Puterea ceruta de la motor

creste liniar cu turatia. Pentru astfel de sarcini de alege un motor din clasa B care
are cuplul nominal egal cu cuplul maxim al sarcinii iar puterea se determina cu
formula clasica P=M*N unde M este cuplu iar N turatia nominala. Pornirea este
asigurata de caracteristica motorului care poate asigura un cuplu de pornire de
150% din cuplul nominal.
- Cuplu crescator variabil liniar sau patratic cu turatia, adica sarcina se modifica
in functie de viteza ca in figura de mai jos:
28
Variatia liniara a sarcinei cu viteza se intlaneste la frane electromagnetice sau la

valturi cu frecarea vascoasa. Variatia sarcinii cu patratul vitezei se intalneste la
pompe centrifugale, ventilatoare si masini de cetrifugat.
Motorul pentru acest tip de sarcina trebuie sa aibe cuplul nominal egal cu
cuplu maxim al sarcinii, pornirea nu reprezinta o problema pentru niciun tip de motor.
-Putere constanta, cand sarcina este invers proportionala cu viteza ca in figura de

mai jos:
Acest tip de sarcina se intalneste la masinile de bobinat unde se pastreaza viteza

materialului constanta, la strujirea plana cu viteza tangentiala constanta.
In figura de mai sus avem curba unui motor din clasa B si curbele a doua
sarcini de tip pompa centrifugala precum si doua sarcini de tip cuplu constant. Cuplul
maxim al pompei 2 este de 180%, iar cel al pompei 1 cu 100% din cuplul nominal.
Analizand graficele tragem urmatoarele concluzii:
ambele pompe pornesc dar pompa 2 limiteaza turatia motorului la 60% din turatia
nominala unde curentul se stabilizeaza la 180% din curentul nominal. In aceasta
situatie motorul lucreaza in regim de supracurent si se va declansa protectia termica.
Pentru a corecta aceasta situatie va trebui sa alegem un motor mai mare care
sa aiba cuplul nominal egal cu cuplul maxim al sarcinei 2.
29
Pompa numarul 1 va lucra corect cu motorul din figura de mai sus curentul
prin motor va fi egal cu curentul nominal.
Sarcina 2 care are cuplul constant egal cu 175% din cuplul nominal nu va
putea fi pusa in miscare de acest motor care nu poate dezvolta un cuplu de pornire
suficient de mare. Pentru aceasta sarcina se cere un motor cu cuplul nominal mai
mare.Sarcina 1 cu cuplul constant egal cu 100% din cuplu nominal se potriveste cu
acest motor care o poate accelera pana la turatia nominala fara ca motorul sa fie
supradimensionat.
Datorita faptului ca motoarele asincrone au o constructie simpla, ca sunt fara
intretinere speciala si datorita faptului ca electronica de putere a permis realizarea
convertizoarelor de frecventa cu randamente de peste 95% la un pret accesibil,
acestea au luat locul motoarelor de curent continuu in majoritatea aplicatiilor
industriale.
Mai mult si foarte important, folosirea convertizoarelor de frecventa de tip
vector control a permis ca motoarele asincrone sa poata dezvolta cuplu maxim pana
la turatia zero lucru care pana acum era realizat numai cu motoare de curent
continuu.
Metode de reducere a curentului de pornire.
Curentul de pornire la motoarele din clasa B este de 600-650 % din curentul nominal
iar al motoarelor din clasa A ajunge pana la 1000%.
Pornirea directa a motoarelor prin aplicarea la borne a tensiunii de retea

provoaca un soc de curent de 6 pana la 10 ori mai mare decat curentul nominal.
Acest lucru este daunator pentru ceilalti consumatori din reteaua electrica si in plus
face imposibila protectia cablurilor de alimentare. Pentru a avea un curent rezonabil
de pornire la motoarelor mai mari de 15 kW se recomanda una din metodele
urmatoare:
- Pornirea cu ajutorul softstarterelor.
Softstarterul este un echipament electronic simplu si eficient care permite

cresterea lenta a tensiunii aplicate la bornele motoarelor pastrand frecventa
constanta de 50 Hz.
30
Acestea sunt realizate cu tiristoare la care se modifica unghiul de comanda de

la zero pana la 360 de grade. Timpii de crestere a tensiunii la bornele motorului de la
zero la valoarea maxima, de scadere de la valoarea maxima la zero precum si
tensiunea initiala aplicata direct se pot ajusta cu ajutorul unor potentiometri sau prin
programare dupa caz.
Dupa expirarea timpului programat softstarterul este scurtcircuitat cu un
contactor intern sau extern.
Pornirea lina si limitarea socului de curent la pornire se bazeaza pe faptul ca
la motoarele asincrone cuplul dezvoltat variaza cu patratul tensiunii de alimentare.
- Pornirea cu ajutorul convertizoarelor de frecventa.
Motoarele electrice sunt proiectate sa functioneze la tensiunea nominala Un si

frecventa nominala fn. In aceste conditii motorul dezvolta cuplul nominal Mn si
consuma din retea puterea nominala Pn=Mn*fn.
Raportul dintre tensiunea nominala si frecventa nominala pentru constructorii
europeni de motoare este 400/50=8V/Hz. Daca pastram acest raport in gama de
frecvente de la zero la frecventa nominala, motorul va dezvolta cuplu nominal
constant la orice turatie de la zero la turatia nominala si spunem despre motor ca
lucreaza in regim de cuplu constant M=Mn. Puterea absorbita din retea creste
proportional cu turatia pana ajunge la puterea nominala.
Cand tensiunea se limiteaza la valoarea nominala si crestem frecventa peste
frecventa nominala, cuplul motorului incepe sa scada pe masura ce turatia creste si
spunem despre motor ca lucreaza in regim de putere constanta P=Pn.
Aceste regimuri de lucru sunt exemplificate in imaginea de mai jos pentru un
motor de tip B conform standardului NEMA, proiectat pentru tensiunea de 460 V si
60 Hz avand 7,67 V/Hz..
Convertizoarele de frecventa sunt capabile sa regleze turatia prin modificarea

simultana a frecventei si a tensiunii astfel incat sa se pastreze constant raportul V/Hz
pentru care a fost proiectat motorul. Pana la atingerea frecventei nominale cuplul va
fi mentinut la cuplu nominal. Curentul de pornire este permanent cotrolat de
31
convertizor si limitat la max 150% din curentul nominal prin costructia convertizorului.
Daca se foloseste un converizor care are curentul nominal mai mare decat al
motorului atunci se modifica parametrul de limitare a curentului la valoarea necesara
pentru motor.
In imaginea de mai jos este reprezentat modul de mentinere sub control al
cuplului in functie de frcventa. Permanent alunecarea este pastrata la valoarea
nominala de regim permanent:
Orice convertizor este capabil sa furnizeze timp de 1 minut un un curent de

150% din curentul nominal. Exista convertizoare capabile sa furnizeze chiar si 200%
din curentul nominal timp de 1 minut daca avem motoare care suporta acest lucru.
Daca este necesar un cuplu de pornire mai mare de 200% din cuplul nominal
atunci suntem obligati sa alegem un convertizor cu un curent nominal mai mare
decat al motorului si prin parametrizare sa limitam curentul nominal si cel maxim la
valorile cerute de proces.
- Pornirea prin comutare stea triunghi.
Aceasta metoda se poate aplica numai motoarelor construite sa functioneze

in conexiunea triunghi la tensiunea de 400V, respectiv 690 V in conexiunea stea.
Majoritatea motoarelor sunt proiectate sa functioneze la 400V in conexiunea stea si
deci la 230V in conexiunea triunghi.
Principiul se bazeaza pe faptul ca aplicand tensiunea de 400V unui motor
conceput sa suporte 690V adica de 1,73 ori mai mica decat tensiunea
nominala, cuplul scade cu patratul raportului de scadere a tensiunii, adica de 3 ori. in
cazul acesta curentul de pornire este de trei ori mai mic.
Dupa ce motorul a atins turatia nominala infasurarile motorului se conecteaza
in triunghi si motorul dezvolta cuplu nominal respectiv puterea nominala.
32
Schema electrica echivalenta a unui motor asincron.
In figura de mai sus este reprezentata schema echivalenta a unui motor

asincron perfect echilibrat din punct de vedere electric si alimentat de la o retea
simetrica, unde notatiile au urmatoarele semnificatii:
- Vs este tensiunea de retea

- Rs este rezistenta infasurarii statorice
- Is este curentul statoric si are valoarea in modul egala cu IS= adica
modulul vectorului compus din curentul de magnetizare si curentul rotoric.
- Ls este inductanta de scapari a infasurarii statorice. Aceasta se datoreaza faptului
ca nu toate liniile de camp ale statorului se inchid prin circuitul magnetic metalic. O
parte dintre ele ies in afara si se inchid prin aer.
- Lm este inductanta de magnetizare care asigura fluxul magnetic al campului
invartitor. Acest flux magnetic apare in intrefier si este capabil antreneze rotorul.
- IM este curentul de magnetizare care genereaza campul magnetic din intrefier.
Acest curent reprezinta aproximativ 30% din curentul nominal. IM=E/(2*π*F)
- E este tensiunea care creaza curentul de magnetizare si care este diferita de
tensiunea de alimentare datorita rezistentei si inductantei de scapari a statorului.
- LR este inductanta de scapari a rotorului. Apare datorita faptului ca nu toate liniile
de forta ale campului magnetic generat de curentul indus in spirele in scurtcircuit ale
rotorului se inchid prin amatura rotorica ci o parte se inchid prin aer.
- RR este rezistenta rotorica care variaza in functie de cuplu rezistent la arbore.
- Iw este curentul rotoric care genereaza lucru mecanic.
33
Calculul puterii absorbite din retea de catre un motor electric.
Se stie ca raportul UL/ UF=400/230= =1,732.
In imaginea de mai sus sunt reprezentate infasurarile unui motor electric

trifazat conectate in stea. Se presupune ca motorul are infasurarile identice si ca
este alimentat din reteaua trifazata echilibrata. Tensiunea de linie UL are valoarea de
400V iar tensiunea pe o faza a motorului UF = 230V ( tensiunea masurata intre faza
si nul). Curentul absorbit din linie este notat cu IL. Putem aproxima ca puterea
absorbita de motorul trifazat este de trei ori puterea absorbita de o faza PF.
PF= UF*IF*Cos(φ)
unde UF=UL/ si IF=IL iar φ este defazajul dintre curentul de linie si tensiunea de
linie datorat inductantelor echivalente din motor. Cea mai importanta fiind inductanta
de magnetizare fara de care motorul asincron nu poate functiona.
Rezulta puterea totala P=3*PF sau inlocuind UF si IF rezulta:
.
Puterea activa P= *UL*IL* Cos(φ) se exprima in wati [W]
Daca masuram cu un cleste ampermetric curentul prin motor nu putem pune in

evidenta defazajul si putem calcula numai puterea aparenta absorbita de motor:
Puterea aparenta P= *UL*IL se exprima in volt amper [VA]
34
Puterea reactiva este data de inductante si condensatoare care inmagazineaza

energia in campul magnetic sau electric si o reintroduce in sistem.
Puterea reactiva P=√*UL*IL* Sin(φ) se exprima in volt amper reactiv [VAR]
Raportul dintre puterea activa si puterea aparenta se numeste factorul de putere:
FP=Puterea activa / Puterea aparenta = Cos(φ)
In circuitele pur rezistive FP=1, in circuitele pur reactive factorul de putere FP=0 iar
in circuitele unde reactanta este egala cu rezistenta FP=0,707 (unghi de 45 grade)
Aproximarea rapida a curentului nominal printr-un motor in functie de puterea in kW

a motorului.
IN[A]=2*PN[kW] pentru motoare mici Cos(φ)=0,7
IN[A]=1,8*PN[kW] pentru motoare medii Cos(φ)=0,8
IN[A]=1,6*PN[kW] pentru motoare mari Cos(φ)=0,9
Rezistenta de izolatie a motoarelor electrice asincrone.
Rezistenta de izolatie se masoara la tensiunea de 500Vdc intre fiecare

infasurare si carcasa precum si intre infasurari. Pentru aceasta este necesar ca
motorul sa fie deconectat de la cablurile de alimentare si in plus sa fie demontate
conexiunile stea/triunghi astfel incat sa avem acces la ambele capete ale
infasurarilor.
Atunci cand motorul este prevazut cu senzori de temperatura introdusi intre
spirele infasurarilor si senzor de temperatura in cutia de conexiuni se va proceda in
plus la masurarea rezistentei de izolatie intre fiecare terminal al senzorilor de
temperatura si fiecare infasurare sau carcasa. De regula acesti senzori sunt inseriati
intr-o regleta de conexiuni in cutia de borne iar rezultatul este conectat la dispozitivul
de supraveghere.
Rezistenta de izolatie a cablurilor de conexiune se masoara separat, acestea
fiind deconectate la ambele capete.
Este obligatoriu sa se masoare rezistenta de izolatie inainte de punerea in
functiune precum si dupa o depozitare sau un repaus indelungat.
35
Trebuie sa stim ca rezistenta de izolatie scade cu cresterea temperaturii.

Fabricantii de motoare specifica valoarea rezistentei de izolatie la temperatura de
25 de grade Celsius plus sau minus 5 grade. Rezistenta indicata de aparatul de
masura se citeste dupa un minut pentru a se stabiliza indicatia.
Rezistenta de izolatie critica reprezinta valoarea sub care motoarele nu se
mai pot folosi fara a fi reparate. Pentru calcularea rezistentei critice de izolatie a
motoarelor cu tensiuni nominale mai mici de 2kV un factor specific de calcul care
este de 0,5 MΩ/kV.
Exemplu 1 de calcul pentru un motor care are tensiunea nominala de
alimentare de 690V:
Riz critica=0,69 kV*0,5 MΩ/kV=0,345 MΩ
Exemplu 2 de calcul pentru un motor care are tensiunea nominala de
alimentare de 400V:
Riz critica=0,4 kV*0,5 MΩ/kV=0,2 MΩ
In situatia in care un motor are rezistenta de izolatie mai mica sau egala cu
rezistenta critica se va lua masura curatarii si uscarii bobinajelor.
Uscarea bobinajelor se poate face in trei moduri si anume:
- uscarea statorului demontat in cuptor la temperatura de maxim 80 de grade
Celsius;
- uscarea motorului demontat folosind o suflanta cu aer cald de maxim 80 de grade
Celsius;
- uscarea motorului asamblat prin lasarea sa functioneze in gol timp indelungat.
Uscarea se considera satisfacatoare daca rezistenta de izolatie a devenit mai
mare de 20 MΩ.
Daca masura curatarii si uscarii bobinajelor nu da roade se va trece la
rebobinarea motorului.
Daca rezistenta de izolatie a unui motor nou sau stocat intr-o magazie timp
indelungat este mai mare decat rezistenta critica dar mai mica de 10 MΩ acest lucru
36
se datoreaza cu siguranta umezirii infasurarilor si inainte de folosire se va trece la

operatia de uscare.
La masurarea rezistentei de izolatie de inalta tensiune, indicatia
instrumentului creste in timp, ca urmare a disparitiei curentilor capacitivi, de
incarcare a capacitatii care are ca dielectric izolatia de masurat. Daca izolatia este
umeda, curentii de conductie au valori importante, iar modificarea rezistentei de
izolatie in timp este mica: daca izolatia este uscata, curentii de conductie sunt mici
fata de curentii capacitivi si rezistenta de izolatie se modifica considerabil in timp.
Prin raportarea valorilor rezistentei de izolatie masurate dupa 60s si dupa 15s de la
aplicarea tensiunii continue, se determina coeficientul de absorbtie:
k60= Riz.60/Riz.15,
care da un indiciu asupra gradului de umezeala a izolatiei. O izolatie se considera
umeda si trebuie uscata inainte de punerea in functiune a echipamentului, daca k60<
1,3.
Rezistenta de izolatie a masinilor electrice se masoara cu megohmmetre de :

- 500 V, pentru tensiuni nominale sub 500 V (de exemplu infasurarea de excitatie
a masinilor sincrone) ;
-1000 V, pentru 500 V > Un < 1000 V ;
-2500 V, pentru Un> 1000 V.
Clasele de izolatie ale motoarelor.
Reglementarile NEMA definesc clasele de izolatie ale motoarelor electrice

pentru a descrie capacitatea izolatiei motoarelor de a permite racirea infasurarilor
astfel incat temperatura infasurarilor sa nu depaseasca limita maxima atunci cand
functioneaza la puterea nominala, temperatura ambianta de 40 de grade Celsius si
altitudinea de 1000m.
Daca temperatura infasurarii creste scad proprietatile materialelor izolatoare
si se reduce timpul de buna functionare al motorului. De exemplu motoarele care
functioneaza cu temperatura infasurarilor cu 10 grade Celsius peste limita admisa isi
reduc timpul de buna functionare la jumatate.
In normele NEMA au fost definite patru clase de izolatie A, B, F si H care
garanteaza supraancalzirea controlata a infasurarilor unui motor fata de temperatura
ambianta de 40 de grade Celsius. Motoarele din clasele B si F sunt cele mai des
folosite.
Temperatura ambianta este considerata temperatura aerului din locul unde
functioneaza motorul. Temperatura infasurarilor inainte de a porni motorul este egala
cu temperatura ambianta si incepe sa creasca imediat dupa ce am pornit motorul.
Exploatarea motorului trebuie facuta in asa fel incat sa nu depaseasca maximul
permis de clasa de izolatie din care face parte.
37
In tabelul de mai jos sunt date temperaturile admise in infasurari pentru

clasele A, B, F si H pentru motoare care lucreaza cu un factor de service egal cu 1 la
temperatura ambianta de 40 de grade Celsius si altitudinea de 1000m. Fiecare clasa
de izolatie are o margine de siguranta pentru a acoperi distributia neuniforma a
temperaturii in mijlocul infasurarii unde temperatura este mai inalta. Pentru
motoarele cu un factor de service de 1,15 se adauga 10 grade Celsius la
temperaturile admise de fiecare clasa de izolatie.
Factorul de service este un numar cu care se inmulteste puterea nominala
pentru a determina puterea pe care este in stare s-o dezvolte in realitate.
Tabel cu clasele de izolatie NEMA pentru factorul de service =1.

Clasa NEMA A B F H
Temp abs [grC] 100 120 145 165
Supra.temp[grC] 60 80 105 125
Rezerva [grC] 5 10 10 15
OBS: Motoarele actionate cu convertizoare trebuie sa fie din clasa F.
Depozitarea motoarelor.
Motoarele se pot pastra fie in incaperi inchise uscate, lipsite de praf si de

vibratii fie in spatii deschise la adapost de praf, precipitatii si a razelor directe ale
soarelui. In situatia depozitarii in spatii deschise este necesara protectia
suplimentara cu saci de plasic etansati in care se introduc materiale pentru absortia
umiditatii.
Atentie! In timpul depozitarii, arborii motoarelor trebuiesc rotiti cel putin odata
pe an pentru schimbarea pozitiei de sprijin in vederea evitarii aparitiei marcajelor
permanente.
Rulmentii trebuiesc inlocuiti daca perioada scursa intre livrare si punerea in
functiune este mai mare de 4 ani.
In cazul depozitarii indelungate durata de serviciu a vaselinei din lagar se
reduce datorita contaminarii cu apa de condens. Dupa o perioada de depozitare mai
mare de 12 luni se recomanda verificarea starii vaselinei. Daca se constata
contaminarea cu apa de condens care modifica consistenta vaselinei, se va trece la
inlocuirea vaselinei cu o vaselina noua de acelasi tip.
Intretinerea motoarelor.
Inainte de inceperea lucrarilor de mentenanta este obligatoriu sa se ia cele 5

reguli standard de de siguranta:
- oprirea
- asigurarea impotriva repornirii
- verificarea lipsei tensiunii
- impamantare si scurtcircuitare
- acoperirea sau izolarea partilor invecinate aflate sub tensiune.
38
La aceste masuri se renunuta numai dupa ce lucrarile sau incheiat si motorul

a fost montat complet.
Operatiuni principale:
- Eliminarea apei de condens.

Daca motoarele sunt prevazute cu orificii de eliminare a apei de condens
acestea trebuiesc deschise periodic.
- Ungerea si schimbarea rulmentilor.
Independent de numarul de ore de functionare, unsoarea ar trebui schimbata

odata la trei ani datorita imbatranirii. La motoarele noi aflate in stoc de mai mult de
trei ani se vor spala si unge rulmentii inainte de punerea in functiune.La versiunile cu
dispozitive de ungere trebuie respectat planul de ungere. Se interzice amestecarea
tipurilor de unsori.
Schimbarea rulmentilor se recomanda sa se faca la 40000 de ore de
functionare daca motoarele functioneaza la 40 de grade Celsius cu turatia de
1500rpm sau la 20000 de ore de functionare daca turatia este de 3000rpm. La
motoarele care lucreaza in conditii grele cum ar fi montaj vertical, sarcini radiale si
axiale numarul de ore de functionare a rulmentilor se poate reduce considerabil.
Jocurile radiale admise in rulmenti depind de diametrul rulmentilor conform
tabelului de mai jos:
diametru [mm] 20-30 35-50 55-80 85-120

joc radial [mm] 0,1 0,15 0,2 0,3
- Asigurarea racirii corecte. Saptamanal se vor verifica si curata grilajele de

protectie ale ventilatoarelor sau filtrele ventilatoarelor de racire fortata. Filtrele de aer
se curata mai des in zone cu mult praf.
- Verificarea conexiunilor electrice si a strangerii suruburilor. Lunar se vor
verifica conexiunile electrice din cutiile de borne si se va corecta strangerea piulitelor
cu cheia dinamometrica. Cuplurile standard de strangere depind de marimea filetului
si atunci cand nu se specifica altfel se vor repecta cele din tabelul urmator:
Tabel cu cuplurile de strangere pentru conexiunile electrice
Ф [mm] M4 M5 M6 M8 M10 M12 M16

Mmin 0,8 1,8 2,7 5,5 9 14 27
[Nm]
Mmax 1,2 2,5 4 8 13 20 40
[Nm]
39
Atentie! Strangere excesiva poate provoca ruperea filetelor sau intinderea

suruburilor care pot ajunge la limita de curgere. Strangerea slaba poate
provoca incalziri excesive ale bornelor.
Pentru partile mecanice cum ar fi carcase, suruburi de fixare pe utilaj etc se vor
respecta urmatoarele cupluri de strangere
Tabel cu cuplurile de strangere pentru partile mecanice
Ф [mm] M4 M5 M6 M8 M10 M12 M16

Mmin 2 3,5 6 16 28 46 110
[Nm]
Mmax 3 5 9 24 42 70 165
[Nm]
Pentru suruburile autofiletante de la panoul de conexiuni, scuturile de lagar, capotele

din tabla ale ventilatoarelor se vor folosi cuplurile de strangere din tabelul de mai jos:
Tabel cu cupluri de strangere pentru suruburi autofiletante.
diametru [mm] M4 M5 M6
cuplu min [Nm] 4 7,5 12,5
cuplu max [Nm] 5 9,5 15,5
Ghid de diagnostic rapid pentru motoare.

In tabelele urmatoare sunt prezentate principalele defectiuni avand cauze electrice si
mecanice.
40
41
1) Pe langa remedierea defectiunii trebuie remediate si eventualele deteriorari

aparute la masina.
2) Se are in vedere si efectul de incalzire.
42

Motoare Electrice

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Motoare Electrice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TRAINING IN ELECTROTEHNICA

Fritz EGGER GmbH & Co.

NOTIUNI DESPRE FENOMENELE ELECTROMAGNETICE.

In anul 1820 fizicianul H.C. Oersted a publicat o lucrare in care arata ca un

Curentul electric de intensitate mica produce un camp magnetic de intensitate mica.

Curentul electric de intensitate mare produce un camp magnetic de intensitate mare.

Pentru a determina legatura dintre sensul curentului prin conductoare si directia

Se cuprinde cu mana stanga conductorul prin care circula un curent continuu cu

Determinarea polului N al unui electromagnet se face aplicand regula mainii stangi

Un electromagnet este alcatuit dintr-o infasurare realizata cu un conductor prin care

Daca se aplica o tensiune continua la capetele acestei infasurari, curentul

Daca in interiorul infasurarii se adauga un miez de fier campul magnetic creat

Imaginile urmatoare ne arata ca intensitatea campului magnetic creat este cu

Din imaginea de mai jos se deduce ca intensitatea campului magnetic este

In imaginea de mai sus se arata cum se modifica intensitatea si polaritatea

1- Deplasarea unui magnet in forma de bara intr-o bobina.

La apropierea si la departarea magnetului de bobina, dar numai in timpul

2- La inchiderea si deschiderea circuitului primar cu ajutorul intrerupatorului.

De fiecare data cand se inchide sau se deschide intrerupatorul K acul

valoarea zero la o valoare maxima. In momentul in care fluxul magnetic a devenit

3- Spira rotita in camp magnetic uniform.

Sensul curentului electric indus. Regula lui Lenz.

In imaginea de mai sus la momentul t1 magnetul se afla la distanta si campul

Materiale magnetice. Magnetizarea materialelor magnetice.

Pentru determinarea starii de magnetizare a corpurilor sunt necesare doua

Relatia dintre valorile B si H este:

Curba de magnetizare a materialelor feromagnetice.

O teorie despre materialele cu proprietati magnetice presupune ca acestea ar

Curba de magnetizare este graficul B= f(H).

In figura de mai sus sunt reprezentate graficele de variatie a inductiei magnetice B in

Efectul de histerezis si pierderile in materialele magnetice folosite in

In figura de mai sus este exemplificat fenomenul de histerezis. La prima

Pentru a reduce aceste pierderi miezurile magnetice in care apar variatii de

Daca o portiune de conductor prin care circula un curent electric I este

Regula mainii stangi se aplica in felul urmator:

Din punct de vedere al tipului de curent electric cu care sunt alimentate

MOTORUL DE CURENT CONTINUU CU PERII SI SISTEM COLECTOR.

In cazul in care statorul este bobinat (aceasta infasurare se numeste

Motoare cu excitatie separata.

Cand infasurarile statorului si rotorului sunt alimentate separat sau statorul

Caracteristica turatie functie de cuplu este ca in figura de mai jos:

Motoarele cu excitatie separata fac parte din categoria caracteristicilor

In cadranele 1 si 3 se comporta ca motor in ambele sensuri adica turatia are

Motoare cu excitatie serie:

Motoarele cu excitatie serie au rotorul inseriat cu statorul. Aceste motoare se

Motoare cu excitatie derivatie.

In ceasta conexiune motorul functioneaza atat in cc cat si in ca. Pentru

Motoare cu excitatie mixta.

Motorul de curent continuu cu excitatie mixta are o parte a infasurarii

Motoarele de curent continuu au constituit pana de curand baza actionarilor

Principalele avantaje ale motoarelor de curent continuu sunt:

- Turatia este proportionala cu tensiunea aplicata infasurarii rotorice pana se

Principalele dezavantaje ale motoarelor de curent continuu sunt:

- Costuri mari de intretinere (manopera si materiale) datorate sistemului de

MOTOARE DE CURENT ALTERNATIV.

Motoarele de curent alternativ se pot clasifica in doua categorii:

Aceste motoare sunt caracterizate de faptul ca au turatia egala cu viteza

Imaginile de mai jos arata constructia de principiu a motorului sincron.

In cazul in care rotorul este un electromagnet, acesta este alimentat in curent

Crearea campului magnetic invartitor in statorul masinilor trifazate.

Statorul masinilor trifazate contine trei perechi de infasurari A1-A2, B1-B2,

Analizand in continuare campul magnetic pentru unghiul de 60 de grade unde

electromagnetica tangentiala la rotor (forta Lorenz) antrenand rotorul in miscarea de

Puterea aparenta P= ULIL se exprima in volt amper [VA]

Puterea reactiva P=√ULIL* Sin(φ) se exprima in volt amper reactiv [VAR]