Experimentul 3-1

Dispozitive magnetice

Obiective

1. Sa inteleaga tipurile si proprietatile magnetilor

2. Sa invete cum sa opereze relee

Discutie

Magnetismul a fost descoperit pentru prima data acum 2000 de ani de catre grecii antici atunci cand au
sesizat ca un anumit tip de piatra estre atrasa de fier. Deoarece aceasta piatra a fost gasita pentru prima
data in Magnesia, in Asia Mica, piatra a fost numita magnetit. Mai tarziu, cand s-a descoperit ca aceasta
piatra ar alinia singura nordul si sudul cand este suspendata pe o sfoara, a fost mentionata ca piatra de
conducere sau magnetita. Magnetita, prin urmare, este un magnet natural ce ca atrage materiale
magnetice.

Deoarec e materialele magnetice contin molecule magnetice, ar parea ca acestea ar actiona

intotdeauna ca magneti . Dar nu este asa. Motivul este ca in circumstante obisnuite, moleculele
magnetice sunt imprastiate si orientate intr-o maniera aleatoare, astfel incat campul magnetic se
anuleaza. Metalul fiind considerat demagnetizat.

Daca toate moleculele magnetice ar fi aranjate astfel incat sa fie orientate in aceiasi directie, ar adauga
camp magnetic. Metalul ar fi considerat atunci magnetizat. Cea mai eficienta metoda de a magnetiza un
material magnetic o reprezinta aplicarea unei forte magnetice. Forta ar actiona impotriva campului
magnetic al fiecarei molecule si le-ar forta inspre aliniere. Acest lucru poate fi facut in doua moduri: una
este prin ciocniri magnetice si o alta printr-un curent electric.

Cand un magnet este lovit peste suprafata demagnetizata a unei piese de metal, campul magnetului
aliniaza moleculele pentru a magnetiza metalul.

Cand o piesa de metal demagnetizata este pusa intr-o bobina de sarma, iar sarma este conectata la o
baterie, curentul electric produce un camp magnetic ce magnetizeaza metalul.

In momentul in care un material magnetizat isi pastreaza campul magnetic pentru o perioada lunga de
timp, este numit magnet permanent. Daca isi perde repede magnetismul, este numit magnet temporar.
Metalul tare sau otelul construieste un bun magnet permanent. Metalul moale este folosit ca magnet
temporar.

Fig.3-1-1 prezinta un magnet bar, un magnet potcoava (U), si un magnet busola in ordine de la stanga la
dreapta. Aceste trei tipuri de magnet sunt de obicei folositi in viata de zi cu zi.
Releele sunt de obicei folosite in circuite de control ca intrerupatoare mecanice controlate de la distanta
utilizate pentru a porni sau opri o secventa sau eveniment. Ele au rezistenta circiutului deschis este
mare, rezistenta de contact scazuta, si in general pot comuta incarcari (sarcini) mari.

Releele Reed pot fi activate de un magnet permanent sau o bobina. Releele electromagnetice utilizeaza
un curent printr-o bobina pentru a furniza un camp magnetic ce deplaseaza contactele intrerupatorului.
Releele Solid-State (SSR) sunt dispozitive semiconductoare ce nu au contact metalic si nici dorn (cui).
spike

Mod de lucru

1. Setati modulul KL – 13002 pe unitatatea principala KL – 21001, si localizati blocul “a”.

2. Apropiati un magnet de blocul “a” si notati rezultatul mai jos

----------------------------------------------------------------------------------------

3. Localizati blocul “b”.

Apropiati magnetul de intrerupatorul magnetic a blocului “b” si masurati rezistenta de contact a

intrerupatorului.

Cand distanta dintre cei doi este apropiata de 0.5 1 cm, intrerupatorul magnetic va fi inchis si rezistenta
de contact este ----------------------------------.

Indepartati magnetul si notati rezistenta intrerupatorului magnetic.

R=----------------------------------.

4. Localizati blocul”c” si aplicati +5V la capetele bobinei.

Utilizand ohmetrul, masurati si notati rezistenta intrerupatorului.

R=------------------------------------------------.

Opriti alimentarea. Masurati si notati rezistenta intrerupatorului.

R=--------------------------------------------------.

5.Localizati blocul “d”. Conectati ohmetrul la terminalele 2 si 3, si puterea pozitiva la terminalele 4 si 5.

Mariti incet puterea de alimentare pana cand rezistenta indicata de ohmetru este ∞.

Masurati si notati tensiunea.

E=-----------------------V

6. Localizati blocul “e”.

Completati circuitul experimental ca in fifura 3-1-2.

7. Mariti incet tensiunea V+ pana cand SSR si lampa sunt pornite.

Masurati si notati tensiunea.

E=---------------------------------V

Rezultate

Pasul 2: polii de acelasi fel se resping, poliii diferiti se atrag

Pasul 3: 0; ∞

Pasul 4: 0; ∞

Pasul 5: 8.3V; 2.8V

Pasul 7: 3V

Concluzii

Am experimentat operatiile dispozitivelor magnetice. Acestea sunt: magnetul (pasul 2), intreruptorul
magnetic (pasul 3), releul Reed (pasul 4), releul electromagnetic (pasul 5), si SSR (pasul 7).

Polaritatile unui magnet se numesc polul nord (N) si polul sud(S). Legile de atractie si respingere ale
magnetismului sunt aceleasi cu cele ale sarcinilor electrice, exceptand folosirea polaritatilor N si S in loc
de negativ si pozitiv. Aceste doua legi sunt: polii de aceasi orientare se resping, polii de orientare diferita
se atrag

Experimentul 3 -2

Campul magnetic

Obiective

1. sa demonstreze aplicatiile campului magnetic.

2. Sa invete cum sa utilizeze dispozitivele magnetice in circiute de alarma.

Discutie

Intrerupatoarele magnetice si releele sunt de obicei utilizate in circuite de control. Intrerupatoarele

magnetice sunt in general activate de relee magnetice si electromagnetice fiind activate de curentii prin
bobine. Un circuit de alarma simplu este prezentat i figura 3-2-1. In acest circuit intrerupatorul magnetic
MS este utilizat pentru asimula o usa. Cand magnetul se apropie de intrerupator, intrerupatorul
magnetic va fi activat de catre campul magnetic si atunci contactul de inchide. Aceasta este valabila
pentru inchiderea usii.
Pasii secventei de operare pentru circuitul de alarma sunt:

1. Schimba intrerupatorul de resetare pe pozitia ON. Releul va fi activat si contactul NO (normal deschis)
este deasemenea inchis.

2. Apropiati magnetul de intrerupatorul magnetic. (Inchide usa)

3. Readuceti intrerupatorul de resetare la pozitia OFF. Releul este inca activat de curentul ce trece prin
intrerupatorul magnetic.

Si acum, circuitul de alarma este in starea normala.

4. Retrageti magnetul dinspre intrerupator. (usa este deschisa de cineva)

5. LED-ul este luminat. Circuitul da alarma.

Mod de lucru

1. Setati modul KL – 130003 pe unitatea principala KL – 21001, si localizati blocul “a”.

2. In concordanta cu figura 3-2-1 si 3-2-2, completati circuitul experimental cu clipuri de circuite-scurte.

Deconectati clipul de circuit-scurt “a” pentru a seta intrerupatorul de resetare pe pozitia OFF.

3. Aplicati +6V la V+.

LED –ul este in pozitie ON sau OFF? ------------------------------------------------------------

Releul este in pozitie ON sau OFF? ----------------------------------------------------------------

4. Conectatii clipul circuit-scurt “a” pentru a seta intrerupatorul de resetare in pozitie ON.

Releul este in pozitie ON sau OFF? ------------------------------------------------------------------

Indepartati clipul circuit-scurt “a”.

Releul este in pozitie ON sau OFF? ------------------------------------------------------------------

Circuitul opereaza in modul normal? --------------------------------------------------------------------

5. Apropiati magnetul de intrerupatorul magnetic.

Releul este in pozitie ON sau OFF? ------------------------------------------------------------------

Conectatii clipul circuit-scurt “a” din nou.

Releul este in pozitie ON sau OFF? ------------------------------------------------------------------

6. Indepartati clipul circuit-scurt “a”din nou.

Releul este in pozitie ON sau OFF? ------------------------------------------------------------------

Circuitul opereaza in modul normal? --------------------------------------------------------------------

LED –ul este in pozitie ON sau OFF? ---------------------------------------------------------------------

7. Retrageti magnertul dinspre intrerupatorul magnetic.

Releul este in pozitie ON sau OFF? ------------------------------------------------------------------

LED –ul este in pozitie ON sau OFF? ---------------------------------------------------------------------

Circuitul da alarma? -------------------------------------------------------------------------------------------

Rezultate

Pasul 3: on; off

Pasul 4: on; off; Nu

Pasul 5: off; on

Pasul 6: on; Da; off

Pasul 7: off; on; Da

Concluzii

Ati completat experimental pentru o alarma si ati inteles existenta si functionalitatea unui camp
magnetic. Deoarece Pamanul insusi este o masa mare rotativa, produce deasemenea un camp magnetic.
Pamantul actioneaza ca si cum ar avea o bara magnetica extinsa prin centrul sau, cu un capat langa polul
nord, si celalalt capat langa polul sud.

Experimentul 3-3

Desenarea curbelor magnetice

Obiective

1. Sa inteleaga proprietatile campului magnetic.

2. Sa deseneze liniile de forta sau liniile de flux.

Discutie

Asa cum se poate observa din atractia si respingerea polilor magnetici, exista forte ce ies din polii
magnetici ce cauzeaza aceste actiuni. Dar actiunea nu are loc doar la poli. Fortele magnetice inconjoara
defapt magnetul intr-un camp. Acestea pot fi observate cand miscam o busola injurul unei bare
magnetice asa cum se prezinta in figura 3-3-1. In fiecare pozitie dealungul barei magnetice, un capat al
acului busolei va indica polul opus spre bara.
Campul magnetic a unui magnet este constituit din linii de forta ce se extind in spatiu de la polul N al
magnetului spre polul S. Aceste linii de forta nu se incruciseaza, si devin mai largi in afara, departe de
magnet.

Mod de lucru

1.Setati bara magnetica pe masa ca in figura 3-3-2.

2. Amplasati busola dealungul magnetului, in putin 20 de pozitii si notatii directiile indicate de acul
busolei.

3. Amplasati inregistrarile directiilor in figura 3-3-2, si desenati curbele usoare prin aceste puncte
amplasate pentru a prezenta liniile de forta sau liniile de flux.

Rezultate si concluzii

O demonstratie buna pentru a demonstra existenta liniilor de forta este prin lovirea piliturii de fier de o
suprafata plata, si apoi amplasand o bara magnetica pe ele. Pilitura de fier se aranjeaza dealungul liniilor
de forte pentru a arata campul magnetic. Liniile de forte sunt deasemenea numite si linii de flux.

Experimentul 3-4

Rezistenta campului magnetic

Obiective

1. Sa inteleaga rezistenta campului magnetic dealungul unei bobine.

2. Sa studieze factorii pentru producerea unui camp magnetic.

Discutie

In 1819, Christian Oersted a descoperit ca un curent produce camp magnetic atunci cand el a vazut ca un
fir ce conduce curent afecteaza o busola.

Daca un numar de fire in bucle sunt indreptate in aceiasi directie pentru a forma o bobina, mai multe
campuri vor fi adaugate pentru a constitui linii de flux chiar mai dense prin bobina. Campul magnetic
prin bobina devine chiar mai puternic. Cu cat sunt mai multe bucle, cu atat mai puternic devine campul
magnetic.

O bobina cu orientare elicoidala ce este constituita pentru a produce un camp magnetic foarte puternic
este nunimta solenoid. Liniile de flux intr-un solenoid actioneaza la fel ca intr-un magnet. Parasesc polul
N si merg in jur spre polul S. Cand un solenoid atrage o bara de fier, va atrage bara in interiorul bobinei
asa cum se prezinta in figura 3-4-1.

Forta de magnetizare ce este cauzata de fluxul curentului printr-un fir este numita forta magneto-
motrice, mmf. mmf depinde de fluxul curentului in bobina si de numarul de spire din bobina.
Mod de lucru

1. Setati modul KL-13003 in modul principal Kl-21001, si localizati blocul “c”.

2. In concordanta cu Figura 3-4-1 si 3-4-2, completati circuitul experimental cu clipuri circuit-scurt.

Ampermetrul (0-1A) este disponibil din unitatea principala.

3. Aplicati +18V la V+.

Intoarceti incet VR1 spre dreapta pana cand bara de fier este introdusa in bobina.

Notati valoarea curentului indicat de ampermetru.

I=-----------------------------------A

Opriti alimentarea si intoarceti tensiunea de comanda complet spre dreapta.

4. Porniti alimentarea.

Cresteti incet puterea pozitiva pana cand bara de fier este introdusa in bobina.

Notati valorile tensiunii si curentului.

E=------------------------------V

I=-------------------------------A

Rezultate

Pasul 3: 0.12A

Pasul 3: 14.5V; 0.12°

Concluzii

In Modul de lucru pasii 3 si 4, ati verificat daca campul magnetic constituit de o bobina este proportional
cu trecerea curentului prin bobina si cui numarul de spire din bobina.

Campul magnetic a unei bobine poate fi constituit mai puternic prin mentinerea unui miez de fier in
interiorul bobinei de sarma. Daca fierul moale este magnetic si are reticenta mica, permite ca mai multe
linii de flux sa fie concentrate in el decat in aer.

Experimentul 3-5

Legile lui Lenz si Faraday

Obiective

1. Sa devina familiar cu legea lui Lenz in inductie electromagnetica.

2. 1. Sa devina familiar cu legea lui Faraday in inductie electromagnetica.

Discutie

Legea lui Lenz afirma ca o schimbare in curent sau flux produce o emf a carui directie este aceea ce se
opune schimbarii in curent sau flux.

Cu alte cuvinte cand un curent sau flux descreste, emf indus este in aceiasi directie cu fluxul sau
curentul si incarca sa mentina curentul sau fluxul de la descrestere. Iar cand un curent sau flux creste,
polaritatea emf indus este opusa directiei curentului sau fluxului si incearca sa previna cresterea
curentului sau fluxului.

Putem demonstra aceste fenomene considerand miscarea relativa dintre un magnet motric si o bobina
stationara asa cum se prezinta in figura 3-5-1. In (a) si (c), cand magnetul este pus in bobina, bobina
produce un camp magnetic cu acelasi pol ca si capatul polului magnetului din capatul stang incercand sa
previna magnetizarea in interior si curentul indus cauzeaza orientarea ampermetrului sa se defecteze
pe o parte. Daca magnetul este introdus in bobina, bobina va produce un camp magnetic cu polul opus
polului magnetului din capatul stang incercand sa previna magnetizarea in afara si curentul indus
cauzeaza orientarea ampermetrului sa se defecteze pe partea cealalta ilustrata in figura (b) si (d).

Legea lui Faraday afirma ca tensiunea introdusa intr-o bobina cu N spire de catre o schimbare de flux
este eL = -N(∆φ /∆t) , unde ∆φ /∆t este raportul instantaneu a schimbarii de flux. Deoarece o schimbare in
curent intr-o bobina va cauza deasemenea tensiunea indusa in bobina. Principiul de operare al
circuitului din figura 3-5-2 este similar cu acela al Figurii 3-5-1. Daca inlocuim magnetul cu o bobina cu
un curent ce o traverseaza , rezultatul va fi acelasi.

Figura 3-5-3 prezinta doua bobine separate P si S si fixate in acelasi tub.

Capetele bobinei S sunt conectate la un ampermetru si capetele bobinei P sunt conectate la o baterie.
In acel moment fie intrerupatorul K este pornit sau oprit, ampermetrul va indica un curent indus ce
traverseaza bobina S datorita schimbarii rapide in curent in bobina P.

Mod de lucru

1. Setati modul KL-13003 in unitatea principala KL-21001, si localizati blocul „b”.

2. In concordanta cu Figurile 3-5-2 si3-5-4, compleati circuitul experimental.

3. Miscati magnetul in sus si in jos in bobina si observati indicatia curentului in μAmpermetru.

Este prezenta vreo indicatie a curentului pe μA?

Da Nu

4. Schimbati viteza de miscare a magnetului si observati indicatia curentului pe μA.

Care este relatia dintre curentul indus si viteza de miscare?

----------------------------------------------------------------------

5. Mentineti magnetul in bobina statica.

Indicatorul de curent se intoarce la zero? Da Nu

Rezultate

Pasul 3: Da

Pasul 4: Cu cat e mai mare viteza, cu atat e mai mare curentul

Pasul 5: Da

Concluzii

Amintitiva ca un emf este introdus in orice fir ce se misca intr-un camp magnetic. In acest caz, campul se
misca, dar efectul este acelasi ca si in cazul in care firul s-ar fi miscat si campul este stationar. Toate
acestea sunt necesare fiind o miscare relativa intre campul magnetic si conductor. Prin urmare, Pe
masura ce campul magnetic se extinde prin conductor, tinde sa produca un flux de curent propriu. In
mod similar, cand campul magnetic se prabuseste, liniile de flux taie prin conductor din nou, si din nou si
emf este indus.

Experimentul 3-6

Regula lui Amper

Obiective

1. Sa verifice regula mainii drepte prin folosirea unui singur fir.

2. Sa verifice regula mainii drepte prin folosirea unei bobine.

Discutie

Deoarece campul magnetic formeaza o spira in jurul electronului, campul electronului combinat sa
formeze o serie de spire in jurul firelor. Directia campului magnetic depinde de directia fluxului de
curent. Acesta poate fi verificat utilizand o busola. Busola miscata in jurul firului se va alinia cu liniile de
flux.

Regula mainii drepte, adesea numita si regula lui Ampere, poate fi folosita pentru adetermina directia
campului magnetic. Daca iti asezi degetele in jurul firului cu degetul mare indreptat in directia curgerii
conventionale a curentului, degetele tale vor indica directia campului magnetic.

Daca un numar de spire sunt indreptate in aceasi directie pentru a forma o bobina, mai multe campuri
vor fi adaugate pentru a creia linii de flux prin bobina si mai puternice. Cu cat sunt mai multe spire, cu
atat mai puternic devine campul magnetic.
Mod de lucru

1. Setati modul KL-13004 in modul principal Kl-21001, si localizati blocul “a”.

2. In concordanta cu Figura 3-6-1 si 3-6-2, completati circuitul experimental cu clipuri de circuit-scurt.

3. Aplicatii +5V la V+, si -5V la V-.

4. Apropiati busola de firul singular.

Apasti SW1 si observati deviereaacului busolei.

(Nota: Timpul lui SW1 nu ar trebui sa fie prea lung.)

Care este deviatia directiei acului busolei?---------------------------

5. Deviatia usoara este cauzata de campul magnetic?--------------------

Daca da, in consecinta campul magnetic este in jurul firului? ---------------------------

6. In concordanta cu Figurile 3-6-3 si 3-6-4, completati circuitul experimental cu clipuri de circuite-

scurte.

7. Apasati SW2 si observati deviatia acului compasului.

Care este deviatia directiei acului busolei?---------------------------

8. Localizati blocul „b” in modulul KL-13004 si repetati pasii de la 4 la 7.

9. Comparati rezultatele din pasii 8 cu cele din pasii 4 la 7.

Exista o relationare intre directiile de deviatie? ------------------------

Exista o relationare intre dgradele de deviatie? ------------------------

Rezultate

Pasul 4: Mana dreapta

Pasul 5: Da; Da

Pasul 7: Mana stanga

Pasul 9: Da; Nu

Concluzii
Ati verificat regula mainii drepte pentru adetermina directia campului magnetic produs de un singur fir
sau de o bobina. Ati gasit directia si marimea campului magnetic depinzand de directia curentului si de
numarul de spire a firului respectiv.

Experimentul 3-7

Regula lui Fleming

Obiective

1. Sa devina familiar cu regula mainii stangi a lui Fleming.

2. Sa devina familiar cu regula mainii drepte a lui Fleming.

Discutie

Asa cum am mentionat mai inainte, campul magnetic va fi dezvoltat in jurul unui fir daca un curent trece
prin acesta. Daca acest fir este in interiorul unui camp magnetic, firul va fi miscat intr-o directie specifica
depinzand de o interactiune a acestor doua capuri. Regulile lui Fleming sunt de obicei folosite pentru a
descrie relatiile campului magnetic, curent, si directiile de miscare.

Regulile lui Fleming includ regula mainii drepte si regula mainii stangi. Regula mainii drepte, folosita de
obicei pentru a demonstra functionarea motoarelor, este de asemenea numit regula motorului. Relatia
campului magnetic existent ,curentul din conductor, si directia de miscare a campului magnetic existent
(linii de forta), si degetul mijlociu orientat in directia curgerii curentului prin conductor, atunci degetul
mare va indica directia in care se deplaseaza curentul.

Regula mainii drepte a lui Fleming, folosita deobicei pentru adescrie functionarea generatorului, este
deasemenea numita regula generatorului. Este ilustrata in figura 3-7-2. Daca degetul mare este orientat
in directia miscarii conductorului, iar degetul aratator orientat in directia campului magnetic, atunci
degetul mijlociu va fi orientat in directia curentului indus.

Mod de lucru

1. Setati modul KL-13005 in modul principal Kl-21001, si localizati blocul “a”.

2. In concordanta cu Figura 3-7-3 si 3-7-4, completati circuitul experimental cu clipuri de circuit-scurt.

3. Apasti SW1 si observati miscarea firului.

(Nota: Timpul lui SW1 nu ar trebui sa fie prea lung.)

Care este directia miscarii?---------------------------

4. In concordanta cu Figurile 3-7-5 si 3-7-6, completati circuitul experimental cu clipuri de circuite-

scurte.

5. Apasti SW2 si observati miscarea firului.

Care este directia miscarii?---------------------------

6. Localizati blocul „b” si completati circuitul experimental din Figura 3-7-7.

7. Cresteti usor puterea pozitiva (≤+10V) si observati luninozitatea lampii.

A crescut luminozitatea pe masura ce a crescut putere?

Da Nu

Rezultate

Pasul 3: Jos
Pasul 5: Sus
Pasul 7: Da
Concluzii

In „Modul de lucru” pasii 3 si 5, ati verificat Regula mainii stangi a lui Fleming si ati sesizat ca miscarea
firului intr-o directie depinde de directia curentului in fir. Ati verificat deasemenea regula mainii drepte a
lui Fleming in pasul 7. Acest circuit este un exemplu bun pentru a simula un generator.

Experimentul 3-8

Inductia proprie

Obiective

1. Sa inteleaga inductia proprie intr-o bobina.

2. Sa verifice fenomenul de inductie proprie.

Discutie

Orice schimbare in curent cauzeaza o expansiune sau o prabusire a campului magnetic in jurul
conductorului, care la randul sau induce un emf in conductor. Acesta este numit inductie proprie.

Marimea inductiei proprii a emf este proportionala cu amplitudinea si frecventa curentului. Din legea lui
Lenz, putem gasi deasemenea relatia dintre emf indus si tensiunea aplicata ce cauzeaza curgerea
curentului fiind astfel incat cele doua tensiuni sunt mereu defazate cu 180 de grade.

Deoarece marimea fluxului magnetic este proportional cumarimea curentului in bobina. Inductorul
propriu emf a unei bobine cu N spire poate fi exprimata de ecuatia e=-N∆φ/∆t. Bineinteles, campul
magnetic a unei bobine poate fi facut mai puternic, mai multe linii de flux deasemenea, prin pastrarea
unui miez de fier moale in interiorul bobinei.

Circuitul din Figura 3-8-1 poate fi folosit pentru a demonstra fenomenul de inductie proprie. Cand
intrerupatorul este inchis, bobina va constitui un camp magnetic (flux). Daca intrerupatorul este deschis,
fluxul magnetic se va prabusi rapid. Prin urmare, un in emf indus mai mare este produs de o cantitate
mai mare de ∆φ/∆t si luminozitatea lampii va fi maxima.

Mod de lucru

1. Setati modul KL-13006 in modul principal Kl-21001, si localizati blocul “a”.

2. In concordanta cu Figura 3-8-1 si 3-8-2, completati circuitul experimental cu clipuri de circuit-scurt.

3. Aplicati +5V la V+.

4. Observati starile lampii intimpul presarii si relaxarii lui SW si scrietiva comentariul

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Rezultate

Pasul 4: Lampa are un maxim de luminozitate cand intrerupatorul este inchis.

Concluzii

Orinde exista flux magnetic, exista inductanta. Inductanta poatefi aceia a unui fir sau a unei bobine, dar
intotdeauna fluxul magnetic si inductanta merg impreuna. Inductanta proprie L a unei bobine cu N spire
poate fi exprimata de ecuatia L =N ∆φ/∆t. Unitatea de masura a inductantei proprii L este Henry (H).

Experimentul 3-9

Inductia mutuala

Obiective

1. Sa inteleaga inductanta mutuala dintre bobine.

2. Sa verifice fenomenul de inductanta mutuala.

Discutie

Cand curentul dintr-o bobina se modifica aceasta tensiune va fi indusa intr-o alta bobina. Acest efect se
numeste inductanta mutuala.

Consiideram Figura 3-9-1 (a). la inceput cand intrerupatorul Sse inchide, curentul ce trece prin bobina 1
construieste un camp magnetic (flux) in jurul sau. O parte din acest flux leaga doar bobina 1. Cealalta
parte leaga ambele bobibe (1 si 2) si prin urmare este o componenta a fluxului mutual. acest flux mutual
seteaza un emf indus in bobina 2, e2=N2(∆φ2/∆t)108. Acest emf indus creaza produce o trecere a
curentului prin ampermetru. In mod similar, un curent invers va trece prin ampermetru la inceput cand
intrerupatorul S se deschide asa cum se arata in figura 3-9-1(b).
Asa cum am mentionat mai devreme, oriunde exista camp magnetic , exista inductanta. Fluxul mutual
este construit de o inductanta mutuala M. Inductanta mutuala M dintre doua bobine depinde de
configuratia lor, permeabilitate, si inductanta individuala a fiecarei bobine.

Mod de lucru

1. Setati modul KL-13006 in modul principal Kl-21001, si localizati blocul “b”.

2. completati circuitul experimental ca in Figura 3-9-2.

3. Aplicati +3V la V+.

4. Apasati SW si observati indicatia de pe μA metru.

Exista vreo indicatie de curent prezenta pe μA metru? Da Nu

5. Eliberati SW si observati indicatia de pe μA metru.

Exista vreo indicatie de curent prezenta pe μA metru? Da Nu

6. Reduceti alimentarea si repetati pasii 4 si 5.

Notati rezultatele mai jos.

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Rezultate si concluzii

Ati completat experimentul si ar fi trebuit sa gasiti curentul indus prin ampermetru la inceput cand
intrerupatorul se inchide si apoi se deschide. Descresterea in tensiunea aplicata va cauza o descrestere
in curentul indus.

Experimentul 3-10

Detectarea fluxului magnetic

Obiective

1. Sa invete principiile de functionare a unui senzor de detectare a fuxului magnetic.

2. Sa inteleaga aplicatia circuitului detectarii fluxului magnetic.

Discutie

Cei mai utilizati senzori de detectare a fluxului magnetic sunt aceia ce utilizeaza dispozitive Hall. Aceste
dispozitive produc o tensiune de iesire proportionala cu densitatea de flux a unui camp magnetic
transversalcad prin el trece un curent de excitatie constant. Polaritatea tensiunii de iesire este
determinata de directia campului magnetic. Dispozitivele cu efect Hall ce sunt utilizate de obicei in
circuite electronice sunt dispozitive semiconductoare.

Un circuit construit pentru a detecta fluxul magnetic este prezentat in figura 3-10-1. Traductorul
densitatii fluxului magnetic U1 produce o tensiune de iesire DC cand detecteaza un camp magnetic.
Marimea tensiunii de iesire este proportionala cu densitatea de flux si polaritatea de iesire este
determinata de directia campului magnetic. Aceasta tensiune de iesire DC este amplificata de
amplificatorii U2-b si U2-a. Tensiunea de iesire a U2-a produce un curent de conducere prin LED1 si
LED2. Iesirea pozitiva merge la LED 2 iar cea negativa la LED1. Iluminarea LED-urilor este proportionala
cu marimea tensiunii de iesire U2-a. R6 in circuit este folosit pentru compensarea ajustarii pentru a seta
tensiunea de iesire la zero cand circuitul este initializat.

Mod de lucru

1. Setati modul KL-13001 in modul principal Kl-21001, si localizati blocul “c”.

2. Aplicati +12V si -12V circuitul experimental ca in Figura 3-10-1.

3. Ajustati R6 pentru a obtine 0V la iesirea lui U2-b.

4. Apropiati magnetul de U1 si observati tensiunea de iesire a lui U2 pe voltmetru.

Care este schimbarea in tensiunea de iesire a lui U2 cand campul magnetic isi schimba marimea si
polaritatea?

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

5. Observati starile LED1 si LED2 si notati rezultarele mai jos.

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Rezultate si concluzii

Nivelul tensiunii de iesire a lui U2-a este invers proportional cu distanta de senzorul U1. Cand polul N se
apropie de U1, iesirea lui U2-a este un nivel pozitiv si porneste LED2. In mod invers, iesirea este negativa
si porneste LED1 cand polul S se apropie de U1. Iluminarea Led-urilor este proportionala cu nivelul
tensiunii la terminalul iesirii U2-a.