CAPITOLUL 2.

AERUL

2.1. Introducere

Mediul înconjur tor este constituit din patru mari elemente: atmosfera gazoas ,
hidrosfera lichid , litosfera solid i biosfera vie. Privit din spa iu atmosfera arat ca un voal
sub ire albastru. Aceast suprafa gazoas cu grosimea de 1000-3000 Km, fragil , aproape
transparent furnizeaz aerul pe care îl respir m zi de zi. De asemenea ea regleaz
temperatura i filtreaz radia iille solare periculoase.
Pâna la altitudinea de aproximativ 85 km compozi ia atmosferei este uniform . În acest
strat numit omosfer , constituien ii gazo i - aproximativ aceea i, sunt prezen i în propor ii
diferite. Ace ti constituien i gazo i pot fi împ i dup timpul lor de via în trei categorii:
- constituen i cvasi-constan i (QC) al c ror timp de via este de ordinul miilor de ani: N2,
O2, Ar, He, Ne, Kr i Xe;
- constituen i care variaz lent (LV) al c ror timp de via este de câteva luni pân la
câ iva ani: CH4, O3, N2O, CO2, CO i H2;
- constituen i care variaz rapid (RV) al c ror timp de via este de câteva zile sau mai
pu in: SO2, H2S, NO, NO2 i NH3.
În ultimii ani structura chimic a atmosferei este în schimbare datorit cauzelor
naturale sau provocate de om. Substan ele emise în mediul atmosferic contribuie la
schimb ri climatice, distrugerea stratului de ozon, acidifierea aerului, formarea smogului
fotochimic i deteriorarea calit ii aerului.
Poluarea aerului se define te prin prezen a în atmosfera a unor substan e str ine de
compozi ia normal a aerului care în func ie de concentra ie i/sau timpul de ac iune
provoac tulbur ri ale s ii omului, creeaz disconfort popula iei dintr-un teritoriu,
afecteaz flora i fauna sau altereaz mediu de via al omului. Pentru a fi considera i
poluan i – substan ele prezente în atmosfer trebuie s exercite un efect nociv asupra omului
sau a mediului s u de via .
Sursele de poluare a aerului pot fi clasificate în dou grupe: surse naturale i surse
artificiale, rezultate din activitatea uman .
Pe termen scurt i mediu poluarea are efecte negative de natur s pun în pericol
tatea omului, s d uneze resurselor biologice i ecosistemelor, s provoace pagube
economice. De aceea au fost create sisteme legislative i institu ionale adecvate i eficiente
care s garanteze respectarea legilor în vigoare.
Pe termen lung poluarea produce modific ri asupra mediului prin: efectul de ser ,
distrugerea stratului de ozon i ploile acide. Au fost elaborarate programe pe termen lung
corelate pe plan na ional i interna ional referitor la protejarea mediului.
Monitorizarea calit ii aerului ocup un rol esen ial în cadrul sistemului de monitorizare
integrat a factorilor de mediu, aerul fiind factorul de mediu cel mai important. Aerul
constituie suportul pe care are loc transportul cel mai rapid al poluan ilor în mediul
înconjur tor, fiind cel mai larg vector de propagare a poluan ilor, ale c ror efecte se resimt de
la nivel local, pân la nivel global asupra tuturor elementelor biotice i abiotice ale mediului.
Pentru fundamentarea strategiei în domeniul protec iei calit ii aerului se impune
implementarea la nivelul fiec rui jude a unui sistem complet de supraveghere a calit ii
aerului.
La nivelul municipiului Giurgiu, Agen ia pentru Protec ia Mediului monitorizeaz în
mod continuu calitatea aerului, urm rind în permanen concentra iile indicatorilor. Num rul
i tipul sta iilor care func ioneaz , tipul indicatorilor i num rul de analize efectuat de fiecare
sta ie se poate observa în tabelul de mai jos.
Tabel 2.1.Caracterizarea sta iilor de monitorizare din municipiul Giurgiu
Nr. sta ii Tip sta ii Tip poluan i Nr. analize efectuate
1 Fond (B) SO2, NO2,NO, CO, O3, C6H6 i PM10 42547
1 Fond (B) SO2, NO2, NO, CO, O3, C6H6 i PM10 26323

11
 2.2 Cadru legislativ

Pentru armonizarea legisla iei române ti cu cea european au fost adoptate o serie de
acte normative care au transpus Directivele Uniunii Europene. Mai jos este prezentat legisla ia
în domeniul protec iei atmosferei:
Ordonan a de Urgen nr.195/2005 privind protec ia mediului aprobat prin Legea nr.
265/2006 pentru aprobarea OU nr. 195/2005 privind protec ia mediului
Ordonan de Urgen nr. 243 din 28 noiembrie 2000 privind protec ia atmosferei
aprobat prin Legea nr. 655/2001 pentru aprobarea O.U.G nr. 243/2000 privind protec ia
atmosferei;
Hot rârea de Guvern nr. 731/2004 privind adoptarea Strategiei Na ionale privind Protec ia
Atmosferei;
Hot rârea de Guvern nr. 738/2004 privind adoptarea Planului Na ional de Ac iune pentru
Protec ia Atmosferei;
Hot rârea de Guvern nr. 543/2004 privind elaborarea i punerea în aplicare a planurilor i
programelor de gestionare a calit ii aerului;
Hot rârea de Guvern nr. 586/2004 privind înfiin area i organizarea Sistemului na ional de
evaluare i gestionare integrat a calit ii aerului;
Ordinul Ministrului nr. 524/1999 privind elaborarea inventarelor de emisii ale poluan ilor
atmosferici;
Ordin nr. 348 din 12 martie 2007 privind aprobarea încadr rii localit ilor din cadrul
Regiunii 3 în liste, potrivit prevederilor Ordinului ministrului apelor i protec iei mediului
nr. 745/2002 privind stabilirea aglomer rilor i clasificarea aglomer rilor i zonelor
pentru evaluarea calit ii aerului în România
Ordin nr. 745 din 30 august 2002 privind stabilirea aglomer rilor i clasificarea
aglomer rilor i zonelor pentru evaluarea calit ii aerului în România
Ordin nr. 35 din 11 ianuarie 2007 privind aprobarea Metodologiei de elaborare i
punere în aplicare a planurilor i programelor de gestionare a calit ii aerului
Ordinul Ministrului nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor
limit , a valorilor de prag i a criteriilor i metodelor de evaluare a dioxidului de sulf,
dioxidului de azot i oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 i PM2,5), plumbului,
benzenului, monoxidului de carbon i ozonului în aerul înconjur tor;
Ordin nr. 448/2007 pentru aprobarea Normativului privind evaluarea pentru arsen,
cadmiu, mercur, nichel i hidrocarburi aromatice policiclice în aerul înconjur tor

2.3. Progrese realizate în domeniul calit ii aerului

În domeniul calit ii aerului s-au realizat progrese importante astfel:

§ s-a pus în func iune un sistem de monitorizare a calit ii aerului, care permite cunoa terea
în timp real a datelor privind calitatea aerului;
§ s-au intensificat ac iunile de con tientizare i implicare tot mai activ a factorilor
responsabili, agen ilor economici i popula iei, în abordarea aspectelor privind poluarea
atmosferei;
§ s-au implementat m surile de management a calit ii aerului, prin dezvoltarea sistemului
na ional de evaluare i gestionare integrat a calit ii aerului, îmbun irea bazelor de date
i a inventarelor de emisii;
§ s-au elaborat Strategia pentru Protec ia Atmosferei i s-au aplicat ac iunile prev zute în
Planul Na ional pentru Protec ia Atmosferei;

12
§ s-a realizat programul integrat de gestionare a calit ii aerului, în cadrul Proiectului
PHARE „Dezvoltarea unui program de management al calit ii aerului pentru regiunea
româneasc de la grani a cu Bulgaria, în bazinul Dun rii de Jos”.
§ s-au f cut demersurile pentru instalarea a 4 noi sta ii de monitorizare a calit ii aerului,
care vor fi integrate în Sistemul Na ional de Monitorizare.
§ pentru a preveni poluarea la surs s-au efectuat m sur tori de emisii la agen ii economici
posibili poluatori, cu autolaboratorul din dotarea APM Giurgiu, achizi ionat în cadrul unui
proiect PHARE.

2.4 Acidifierea.
Emisii de dioxid de sulf, oxizi de azot i de amoniac (SO2, NOx i NH3)

Acidifierea este procesul de modificare a caracterului chimic natural al unui component

de mediu, ca urmare a prezen ei unor compu i chimici alogeni, ce determin reac ii chimice
în atmosfer , în cantit i dep ind anumite concentra ii critice, care conduc la modificarea
pH-ului precipita iilor, solului, apelor, cu afectarea ecosistemelor terestre i/sau acvatice.
Gazele cu efect acidifiant asupra atmosferei sunt: dioxidul de sulf, dioxidul de azot i
amoniacul.
Gradul ridicat de aciditate, eviden iat la scar global , se datoreaz în principal
prezen ei unor cantit i apreciabile de acid sulfuric i acid azotic. Ace ti doi acizi tari provin
din oxidarea în atmosfer a dioxidului de sulf i a oxizilor de azot, gaze cu mare solubilitate
în ap .
Efectul asupra omului are loc fie direct, fie indirect, prin degradarea mediului s u de
via . Efectul direct asupra organismelor umane se manifest prin cre terea frecven ei
tulbur rilor cardiorespiratorii la bolnavii cronici, mai ales în prezen a SO2 i NOx în atmosfer ,
chiar la concentra ii mici. Depunerea compu ilor acizi pe suprafa a apei, solului, vegeta iei,
construc iilor i materialelor, conduce la modific ri substan iale ale parametrilor fizico –
chimici ai acestora. Astfel are loc cre terea acidit ii, înc rcarea cu sulfa i i nitra i, sc derea
pH-ului, modificarea compozi iei apei subterane i nutrien ilor vegetali, alterarea echilibrului
între speciile sensibile i cele care tolereaz acidifierea.
În Strategia privind Protec ia Atmosferei este prev zut reducerea emisiilor de dioxid
de azot, dioxid de sulf i a altor poluan i ai aerului care duc la acidifierea mediului
înconjur tor.
Emisiile de dioxid de sulf i oxizi de azot provin în special din procesele de combustie
i din trafic. În zona jude ului Giurgiu principalele surse de poluare sunt:
Ø centralele termice care func ioneaz cu combustibil lichid (motorin , p cur , CLU,
combustibil tip M) i solid (huil );
Ø traficul naval în municipiul Giurgiu care este port la Dun re;
Ø arderea combustibililor în gospod riile particulare constituie de asemenea o surs
de emisii, întrucât jud. Giurgiu nu este racordat la re eaua de gaze decât în
propor ie foarte mic (par ial loc.Bolintin Vale i Mih ile ti);
Urm rirea fenomenului de acidifiere se face prin monitorizarea concentra iilor de
dioxid de sulf, oxizi de azot i amoniac în aerul ambiental i monitorizarea precipita iilor.

2.4.1. Emisii anuale de dioxid de sulf (SO2)

Emisiile anuale de dioxid de sulf din jude ul Giurgiu sunt prezentate în tabelul 2.4.1. i
sunt reprezentate în graficul 2.4.1.

Tabel 2.4.1. Emisii anuale de SO2

Jude ul Giurgiu 2003 2004 2005 2006 2007
Emisii anuale SO2 (t/an) 5686,403 4531,590 3417,472 2998,907 3020,8685

13
 6000
5000
4000

tone/an
3000
2000
1000
0
2003 2004 2005 2006 2007

Figura 2.4.1. Emisii anuale de dioxid de sulf

2.4.2. Emisii anuale de monoxid i dioxid de azot (NOx)

Emisiile anuale de gaze de oxizi de azot cu efect acidifiant din jude ul Giurgiu sunt
prezentate în tabelul 2.4.2. i sunt reprezentate în graficul 2.4.2.

Tabel 2.4.2. Emisii anuale de NOx

Jude ul Giurgiu 2003 2004 2005 2006 2007
Emisii anuale NOx (t/an) 9613,148 2464,844 1448,312 1777,575 1644,988

10000

8000
tone/an

6000

4000

2000

0
2003 2004 2005 2006 2007

Figura 2.4.2. Emisii anuale de oxizi de azot

2.4.3. Emisii anuale de amoniac (NH3)

Emisiile de amoniac provin din activit ile zootehnice, în special din sectorul
managementului de eurilor animaliere. inând cont c pe raza jude ului Giurgiu sunt
societ i cu acest profil, emisiile de amoniac sunt destul de mari, acestea fiind prezentate în
tabelul urm tor i reprezentate grafic în figura 2.4.3.

Tabelul 2.4.3. Emisii anuale de NH3

Jude ul Giurgiu 2003 2004 2005 2006 2007
Emisii anuale NH3 (t/an) 2909,476 7375,529 2029,57 2432,747 2097,309

14
 8000
7000
6000
5000

tone/an
4000
3000
2000
1000
0
2003 2004 2005 2006 2007

Figura 2.4.3. Emisii anuale de amoniac

Calitatea precipita iilor

Ploaia acid este un subiect foarte controversat datorit ac iunii sale pe arii largi i mai
ales datorit posibilit ii de a se r spândi în alte zone decât cele ini ial form rii. Precipita iile
acide determin efecte negative asupra tuturor factorilor mediului natural i artificial.
Pentru caracterizarea municipiului Giurgiu din punct de vedere al ploilor acide, s-au
folosit datele primare s pt mânale, care au fost prelucrate. Precipita iile sunt controlate i
supravegheate printr-o re ea format din dou puncte amplasate la Sta ia Meteo i în
Cartierul Negru Vod . Frecven a de recoltare a probelor de precipita ii în aceste puncte este
pt mânal .
Indicatorii de calitate monitoriza i sunt: pH, alcalinitate (aciditate), conductivitate,
amoniu, amoniac, azota i, azoti i, sulfa i, cloruri i calciu.
Din analiza datelor înregistrate la indicatorul pH rezult faptul c în anul 2007 în
municipiul Giurgiu nu au fost precipita ii acide (cu pH < 5,6).

2.5. Emisiile de compu i organici volatili nemetanici

Emisiile de compu i organici volatili nemetanici, provin în principal din activit ile de
distribu ie a carburan ilor, din instala iile de ardere neindustriale, din traficul rutier i din
instala iile care folosesc în procesul tehnologic solven i.
Emisiile anuale de COV nemetanici din jude ul Giurgiu sunt prezentate în tabelul 2.5.
i graficul corespunz tor.

Tabelul 2.5. Emisii anuale de NMVOC

Jude ul Giurgiu 2003 2004 2005 2006 2007
Emisii anuale NMVOC (t/an) 3720,556 1262,792 959,482 1334,787 962,344

4000
3500
3000
2500
tone/an

2000
1500
1000
500
0
2003 2004 2005 2006 2007

Figura 2.3. Emisii anuale de NMVOC

15
 2.6. Poluarea cu metale grele (mercur, plumb i cadmiu) i poluan i organici
persisten i (POPs)

2.6.1. Emisii de metale grele (mercur, cadmiu, plumb)

Principala surs de poluare cu plumb este traficul rutier, gazele de e apament fiind
responsabile de aproximativ 17% din emisia total de plumb.
Plumbul rezult din tetraetilul sau tetrametilul de plumb folosit ca antidetonant în
benzin . Prin ardere plumbul organic este transformat în plumb mineral, crescând în mod
constant expunerea la poluare a popula iei.
Plumbul se g se te în aer în cea mai mare parte sub form de suspensii solide i un
procent foarte mic sub form de compu i gazo i. Acesta se acumuleaz în esutul osos,
afecteaz sistemul nervos i biosinteza hemoglobinei.
Emisiile de metale grele la nivelul jude ului sunt prezentate în tabelul 2.6.1. de mai jos.

Tabel 2.6.1.Emisiile anuale de metale grele

Jude ul Giurgiu 2003 2004 2005 2006 2007
Emisii anuale Hg (t/an) 0,006417 0,0031443 0,00244 0,0101 0,000004
Emisii anuale Cd (t/an) 0,0032 0,00096 0,0007 0,0024 0,00033
Emisii anuale Pb (t/an) 1,2544 1,3991 1,3891 1,4514 1,4311

0,12 3
0,004
0,1 2,5
0,003 2

tone/an
tone/an

0,08
tone/an

0,06 0,002 1,5

0,04 1
0,02 0,001
0,5
0 0 0
03 004 005 006 007 03 04 05 06 07

06
03

04

05

07
20 2 2 2 2 20 20 20 20 20

20
20

20
20

20
Hg Cd Pb

Fig.2.6.1. Emisiile anuale de mercur, cadmiu i plumb

Reducerea progresiv a plumbului din con inutul combustibililor i înlocuirea lui cu

aditivi alternativi a dus la îmbun irea semnificativ a calit ii aerului in zonele urbane.

2.6.2. Emisii de poluan i organici persisten i (POPs).

Emisiile de poluan i organici persisten i provin din arderile incomplete în motoarele
autovehiculelor, din procesele de preparare i folosire a mixturilor asfaltice, incinerarea
de eurilor spitalice ti, etc. Acestea genereaz disconfort prin mirosul caracteristic, iar în
func ie de natura lor, pot exercita efecte nocive asupra s ii, inclusiv efecte cancerigene.
Emisiile de POPs au fost calculate pentru trei categorii: dioxine, PCB – uri i PAH – uri.

Tabel 2.6.2. Emisii anuale POPs

Jude ul Giurgiu 2003 2004 2005 2006 2007
Emisii anuale POPs (t/an) 0,0916 0,00271 0,00322 0,000205 0,000158

16
 0,1

0,08

0,06

0,04

0,02

0
2003 2004 2005 2006 2007

POPs

Fig.2.6.2. Emisii anuale POPs

Pulberi în suspensie (PM10 i PM2,5)

În aer se g sesc pulberi în suspensie cu diametrul <20 m i pulberi sedimentabile cu
diametrul >20 m.
Particulele poluante au o provenien atât natural cât mai ales antropogen , caz în
care sunt specifice activit ile industriale. Evacuarea în atmosfer a acestor poluan i se face
pe dou c i:
Ø evacuare controlat , o dat cu gazele reziduale, când exist posibilitatea real de
identificare calitativ a acestora, cum este cazul evacu rilor la co ;
Ø evacuare necontrolat , ca urmare a unor opera ii care au loc in spa ii deschise, cum
este cazul exploat rilor miniere, depozit rii, ambal rii i a transportului materialelor
pulverulente etc.
Sursele de emisie pot fi punctiforme i liniare, fixe sau mobile, continue, discontinue
sau întâmpl toare. Sursele de poluare cu pulberi în suspensie sau sedimentabile de pe
teritoriul jude ului sunt procesele de combustie, traficul rutier i naval, industria materialelor
de construc ii, erodarea straturilor superficiale ale solului, activitatea de extragere i sortare a
nisipului i agregatelor.
Evolu ia concentra iei anuale de PM10 este prezentat în tabelul 2.6.2.a i graficul
corespunz tor 2.6.2.a.

Tabel 2.6.2.a Emisii anuale de PM10

Jude ul Giurgiu 2003 2004 2005 2006 2007
Emisii anuale PM 10 (t/an) 70 102.603 39.753 61.55 35,709

120

100

80

60

40

20

0
2003 2004 2005 2006 2007

Fig. 2.6.2.a Emisii anuale de PM10

17
 2.7. Calitatea aerului ambiental

Deteriorarea mediului ambiental este cauzat de: existen a prea multor automobile,
avioane, nave de mare tonaj, fabrici care func ioneaz dup tehnologii vechi, poluante, mari
consumatoare de materii prime, ap i energie, fenomene care sunt determinante, în ultim
instan , de necesit i crescânde ale unei popula ii aflate în stare de explozie demografic i
îndeosebi de existen a marilor aglomer ri urbane.
Perfec ionarea i modernizarea proceselor tehnologice, utilizând cele mai noi cuceriri
stiin ifice, au redus mult consumurile specifice de materii prime, dar nu i pe cele energetice.
Ca urmare a industrializ rii i cre terii produc iei de bunuri au sporit mult materialele care
afecteaz mediul ambiant. Presiunea activit ii omului asupra mediului natural cre te foarte
rapid de aceea protec ia atmosferei constitue o problem de interes public na ional i
interna ional.
Agen ia pentru Protec ia Mediului Giurgiu realizeaz monitorizarea calit ii aerului
printr-un sistem DOAS achizi ionat în cadrul Proiectului PHARE CBC RO/BG 1999 “ Sistemul
comun de monitorizare a calit ii aerului în ora ele riverane bazinului inferior al Dun rii, pe
grani a româno-bulgar ”.
Re eaua de monitorizare a calit ii aerului pentru municipiul Giurgiu este format din
dou sta ii automate amplasate în centrul i în partea de sud a ora ului astfel:
• sta ie de fond suburban - în acest punct sunt monitoriza i poluan ii transporta i din
zonele industriale din zonele limitrofe, precum i poluarea transfrontier ; sta ia este
amplasat în turnul cl dirii Administra iei Porturilor Dun rii Fluviale Giurgiu. (APDF);
• sta ie de fond urban – pentru m surarea nivelului mediu de poluare a aerului în
municipiul Giurgiu (concentra ii urbane de fond); sta ia este amplasat în zon
reziden ial , la sediul Direc iei Generale a Finan elor Publice (DGFP).
G1 - APDF G2 – DGFP

Indicatorii monitoriza i sunt: SO2, NO2, NO, CO, O3, C6H6 i PM10, iar valorile limit
sunt stabilite conform Ordinului 592/2002.
O sta ie este format din:
Ø Sistem DOAS (Differential Optical Absorbtion Spectroscopy) prin care se
monitorizeaz indicatorii : benzen, dioxid de azot, dioxid de sulf, ozon i oxid de azot.

Fig. 2.7.a Monitorul sistemului DOAS

18
 Ø Monitorul de punct bazat pe fluorescen a ultraviolet pentru SO2 – Analizor ML 9850B,
care a fost pus în func iune din luna iulie a anului 2007.
Ø Monitor de punct bazat pe tehnica de corelare cu filtru de gaze în infraro u pentru
suratorile de CO – Analizor ML 9830B (Fig. 2.7.b);

Fig. 2.7.b Analizor CO

Ø Prelevator SM 200 – prelevator automat pentru PM10.

Fig. 2.7.c Prelevator SM 200

Ø Datele i informa iile pentru public se prezint pe un display cu afi area mediilor
sub form grafic reprezentând i valoarea limit pentru fiecare poluant monitorizat, efectele
toxicologice i datele meteo. Acest panou este amplasat în fa a Prim riei Giurgiu, astfel încât
orice cet ean are acces la informa iile primite de la sta iile de monitorizare (Fig. 2.7.d).

Fig. 2.7.d Display public

Amplasarea sta iilor de monitorizare este prezentat în figura de mai jos.

19
 Fig. 2.7.e Amplasarea sta iilor de monitorizare în municipiul Giurgiu

Fiecare sta ie de monitorizare automat a calit ii aerului este dotat cu senzori

meteo, care furnizeaz informa ii despre: temperatur , umiditatea relativ , radia ii solare,
direc ia i viteza vântului. Aceste informa ii sunt folosite de c tre analizor în validarea datelor
indicatorilor chimici monitoriza i în condi ii standard de temperatur i presiune.
Num rul sta iilor de monitorizare a calit ii aerului, tipul sta iei, tipul de poluan i precum
i num rul analizelor efectuate pentru determinarea poluan ilor gazo i sunt prezentate
detaliat în tabelul urm tor.

Tabelul 2.7.Sta iile de monitorizare a aerului – municipiul Giurgiu

Concentra ia Frcven a
Tipul
Tipul Nr. orar zilnic anual UM dep irii
Jude Ora Sta ia de Observa ii
sta iei Determin ri V.L. sau
poluan i
CMA (%)
µg/m
3
7679 X 0
SO2
APDF X µg/m
3
NO2 7145 0
Admistra ia
µg/m
3
Giurgiu Portuar 6520 X 0
NO
Suburban a Dun rii Fond X µg/m
3
Giurgiu C6H6 4831 -
(S) Fluviale (B) 3
– G1 4194 X mg/m 0 Valorile
CO
Str. Portului limit
µg/m
3
5445 X 0
nr. 1 O3 pentru
µg/m poluan i
3
PM10 329 X 0
sunt
µg/m
3
SO2, X
3856 0 raportate
G2
DGFP la cele
µg/m
3
NO2, X prev zute
Direc ia 4009 0
G2 în O.M.
General a X µg/m )
3
Giurgiu NO,G2 2320 0 592/2002.
Finan elor Fond
Giurgiu Urban X µg/m
3
Publice – (B) C6H6 2651 -
(U)
G2 Bul. X mg/m
3
CFR CO 7929 0
µg/m
3
nr. 87 4110 X 0
O3
µg/m
3
318 X 0
PM10

Not : Men ion m c în anul 2007 sta ia de monitorizare a calit ii aerului din punctul DGFP a
func ionat în a doua jum tate a anului (iulie - decembrie), datorit faptului c drumul optic al
emitorului de pe calea lung a fost opturat de o cl dire nou construit . Loca ia acestuia a fost
schimbat .

20
2.7.1. Concentra ii ale dioxidului de sulf
Prelucrarea statistic a datelor înregistrate în cursul anului 2007 la cele dou sta ii de
monitorizare a calit ii aerului pentru pentru indicatorul SO2, graficul m sur torilor mediate pe
1h precum i evolu ia concentra iilor medii anuale sunt prezentate al turat (Tabelul 2.7.1.,
Fig. 2.7.1.a i Fig. 2.7.1.b.

Tabel 2.7.1. Prelucrarea datelor medii orare

V.L.
Percen- Nr. Nr. Fr. Captura pentru
Poluant Sta ia Media Maxima Mediana
tile 98 dep iri analize dep irii de date protec ia
ii
APDF
9.98 109.95 7.77 35.95 0 7679 0 87.66
G1 350
SO2
DGFP g/m3]
7.94 178.80 3.58 46.00 0 3856 0 44.02
G2

Fig. 2.7.1.a Concentra ii medii orare SO2

Concentra iile de SO2 sunt mai ridicate în perioada rece a anului (ianuarie – martie i
respectiv noiembrie – decembrie), principalele surse poten iale de poluare fiind procesele de
combustie i traficul rutier.
Nu au fost înregistrate dep iri ale valorii limit orare pentru protec ia s ii umane.
Evolu ia concentra iilor de SO2 în perioada 2003 – 2007 este prezentat în graficul
urm tor.

Dioxid de sulf

15

10
µg/m3

0
2003 2004 2005 2006 2007

G1 - APDF G2 - DGFP
.
Fig. 2.71.b Concentra ii medii anuale
21
2.7.2. Concentra ii ale dioxidului de azot i oxizilor de azot
Prelucrarea statistic a datelor înregistrate în cursul anului 2007 la cele dou sta ii de
monitorizare a calit ii aerului pentru indicatorul NO2, graficul m sur torilor mediate pe 1h
precum i evolu ia concentra iilor medii anuale sunt prezentate al turat (Tabelul 2.7.2.1., Fig.
2.7.2.1.a i Fig. 2.7.2.1.b).

Tabelul 2.7.2.1 Prelucrarea datelor medii orare

V.L.
Percen- Nr. Nr. Fr. Captura pentru
Poluant Sta ia Media Maxima Mediana
tile 98 dep iri analize dep irii de date protec ia
ii
APDF 17.90
119.34 13.75 64.87 0 7145 0 81.56
G1 200
NO2 DGFP g/m3]
19.42 117.54 15.33 64.21 0 4009 0 45.76
G2

Fig. 2.7.2.1.a Concentra ii medii orare NO2

Principalele surse poten iale de poluare cu NO2 sunt procesele de combustie i traficul
rutier.
Nu au fost înregistrate dep iri ale valorii limit orare pentru protec ia s ii umane.
Evolu ia concentra iei anuale de NO2 este prezentat în figura urm toare.

Dioxid de azot

50
Valoarea limit anual
40
30
µg/m3

20
10
0
2003 2004 2005 2006 2007

G1 - APDF G2 - DGFP

Fig. 2.7.2.1.b. Concentra ii medii anuale

22
 Nu s-au înregistrat dep iri ale valorii limit anual de 40 g/m3.
Concentra iile de NO m surate la nivelul anului 2007 sunt prezentate mai jos.
Pentru NO nu este stabilit o valoare limit , acesta este monitorizat întrucât este unul din
precursorii ozonului. Aceste valori sunt importante mai ales în perioada de var când datorit
oxid rilor fotochimice ozonul se formeaz în cantitate mai mare fa de perioada de iarn .

Tabel 2.7.2.2. Prelucrarea datelor medii orare

V.L.
Percen- Nr. Nr. Fr. Captura pentru
Poluant Sta ia Media Maxima Mediana
tile 98 dep iri analize dep irii de date protec ia
ii
APDF
6.40 43.26 6.31 10.23 0 6520 0 74.43
G1
-
NO DGFP
5.57 314.54 5.42 8.25 0 2320 0 26.48
G2

Fig. 2.7.2.2.a Concentra ii medii orare NO

Principalele surse poten iale de poluare cu NO sunt procesele de combustie i

traficul rutier.

M onoxid de azot

15

10
µg/m3

0
2003 2004 2005 2006 2007

G1 - APDF G2 - DGFP

Fig. 2.7.2.2.b Concentra ii medii anuale

2.7.3. Concentra ii ale amoniacului

Pe raza Jude ului Giurgiu nu se monitorizeaz indicatorul amoniac (NH3).
23
2.7.4. Producerea ozonului troposferic (poluare fotochimic ); concentra ii ale ozonului
Ozonul troposferic se formeaz în straturile joase ale atmosferei i duce la poluare de
tip fotochimic. Atunci când dep te anumite limite, este d un tor vie ii pe p mânt.
Substan ele precursoare form rii ozonului troposferic sunt oxizii de azot i compu ii organici
volatili. El se formeaz , pe de-o parte pe cale natural , fiind îns produs în troposfer i prin
reac iile fotochimice din emisiile rezultate din traficul rutier.
Ozonul în troposfer , este un oxidant chimic i o component major a smogului
fotochimic, fiind considerat unul dintre principalii poluatori ai marilor aglomer ri urbane. În
timpul orelor de vârf în zonele urbane concentra ia atmosferic de oxizi de azot i
hidrocarburi cre te rapid pe m sur ce aceste substan e sunt emise de automobile sau de
alte vehicule. În acela i timp cantitatea de dioxid de azot din atmosfer scade datorit
faptului c lumina solar cauzeaz descompunerea acestuia în oxid de azot i atomi de
oxigen. Atomii de oxigen combina i cu oxigenul molecular formeaz ozonul. Hidrocarburile se
oxideaz prin reac ia cu O2, i reac ioneaz cu oxidul de azot pentru a produce dioxidul de
azot. Aceast combina ie produce un nor toxic de culoare g lbuie cunoscut drept smog
fotochimic. Smogul fotochimic este o cea toxic produs prin interac ia chimic între
emisiile poluante i radia iile solare.
Ozonul troposferic se formeaz ca urmare a ac iunii unor poluan i antropici
(hidrocarburi (COV), oxizii de azot, etc) care prin reac ii fotochimice pun în libertate atomi de
oxigen i ace tia se combin cu moleculele de oxigen formând ozonul. Datorit prezen ei
acestor poluan i în atmosfer se formeaz smogul oxidant care favorizeaz formarea de
produ i iritan i, alergenici, cancerigeni i produc efecte negative asupra mediului.
Compu ii organici volatili rezulta i în timpul distribuirii carburan ilor, din procesele de
combustie, transport i din toate procesele tehnologice unde se folosesc substan e volatile
(solven i) contribuie la formarea polu rii fotochimice oxidante.
A.P.M. Giurgiu a efectuat analize la indicatorul O3 prin sistemul automat de
monitorizare DOAS (Sistem de Absorb ie Optic Diferen iat ).
Dintre precursorii ozonului s-au monitorizat oxidul de azot, dioxidul de azot i
benzenul.
Prezent m mai jos profilul concentra iei de ozon i a concentra iilor precursorilor
ozonului mediate lunar.

Fig. 2.7.4.a Ozonul i precursorii- G1 Fig. 2.7.4.b Ozonul i precursorii- G2

Prelucrarea statistic i reprezentarea grafic a m sur torilor de ozon este prezentat

mai jos în tabelul 2.7.4. i graficele 2.7.4.1. i 2.7.4.2.

24
Tabel 2.7.4. Prelucrarea datelor medii glisante pe 8 ore
V.L.
Percen- Nr. Nr. Fr. Captura pentru
Poluant Sta ia Media Maxima Mediana
tile 98 dep iri analize dep irii de date protec ia
ii
APDF
60.18 139.89 53.55 118.77 255 5445 4.68 87.37
G1 110
O3 DGFP g/m3/8h]
49.93 141.68 43.71 115.57 142 4110 3.45 88.98
G2

Fig. 2.7.4.1. Concentra ii medii glisante pe 8h O3

Ozonul se formeaz prin procesele de oxidare fotochimic .

Precursorii ozonului sunt NOx proveni i în general din procesele de combustie i
traficul rutier i COV proveni i din activit ile în care sunt folosi i solven i sau de la sta iile de
distribu ie carburan i.
S-au înregistrat dep iri ale valorii limit cu o frecven de: 4,68 % în punctul APDF i
3,45 % în punctul DGFP.
Evolu ia concentra iei de ozon este prezentat în graficul urm tor.

Ozon

80

60
µg/m3

40

20

0
2003 2004 2005 2006 2007

G1 - APDF G2 - DGFP

Fig. 2.7.4.2. Concentra ii medii anuale

25
2.7.5. Pulberi în suspensie (PM10 i PM2,5)
Pulberile în suspensie au stabilitate mare i se depun în timp mai îndelungat la
distan mai mare, uneori de 2 -10 Km (cenu a, negrul de fum). Puterea de difuzie este
mare, ajungând în alveolele pulmonare, deci devin toxice pentru organism.
În anul 2007 nu s-au înregistrat dep iri ale valorii limit pe 24h pentru protec ia
ii umane de 50 g/m3, conform Ordinului 592/ 2002.
Concentra iile pentru pulberi în suspensie PM10 sunt prezentate în tabelul i graficele
de mai jos.

Tabel 2.7.5. Prelucrarea datelor medii zilnice

V.L.
Percen- Nr. Nr. Fr. Captura pentru
Poluant Sta ia Media Maxima Mediana
tile 98 dep iri analize dep irii de date protec ia
ii
APDF
25.00 48.00 24.98 43.00 0 330 0 90.41
G1 50
3
PM10 DGFP g/m ]
25.47 49.00 26.02 42.99 0 314 0 86.03
G2

Fig. 2.7.5.a Concentra ii medii zilnice PM10

Pulberi în suspensie - PM10

50
Valoarea limit anual
40
30
µg/m3

20
10
0
2003 2004 2005 2006 2007

APDF - G1 DGFP - G2

Fig. 2.7.5.b Concentra ii medii anuale

Nu a fost dep it valoarea limit anual pentru protec ia s ii umane de 40

3
g/m , conform Ordinului 592/2002.
26
2.7.6. Concentra ii ale metalelor grele
Plumbul a fost determinat prin metoda cu spectrofotometru cu absorb ie atomic din
pulberile PM10 prelevate din 2 puncte amplasate pe teritoriul municipiului Giurgiu astfel:
- sta ia 1 – APDF (port);
- sta ia 2 – DGFP (centru).
Concentra iile mediii anuale au fost sub limita anual pentru protec ia s ii umane
3
care este de 0,5 g/m , conform Ordinului 592/2002.

Tabel 2.7.6. Prelucrarea datelor medie anual

Nr. V.L. pentru
Poluant Sta ia Media Dep iri
analize protec ia s ii
APDF G1 0,00313 0 329
0,5 g/m3
Pb
DGFP G2 0,00406 0 319

Evolu ia concentra iei de plumb este prezentat în figura 2.6.5.

Plumb
0,6
0,5 Valoarea limit anual
0,4
µg/m3

0,3
0,2
0,1
0
2003 2004 2005 2006 2007
APDF - G1 DGFP - G2

Fig. 2.7.6. Concentra ii medii anuale

2.7.7. Concentra ii ale benzenului

Benzenul este monitorizat automat prin sistemul DOAS. Valorile înregistrate sunt
raportate la valoare limit anual pentru protec ia s ii umane, conform Ordinului
592/2002.

Tabel 2.7.7. Prelucrarea datelor medie anual

Nr. V.L. pentru
Poluant Sta ia Media Dep iri
analize protec ia s ii

APDF G1 7,51 da 4831

5
C6H6 g/m3]
DGFP G2 2,92 nu 2651

27
 Benzen
9
8
7
6 Valoarea limit anual

µg/m3
5
4
3
2
1
0
2003 2004 2005 2006 2007

G1 - APDF G2 - DGFP

Fig. 2.7.7. Evolu ia concentra iei anuale

S-au înregistrat dep iri ale valorii limit anuale în punctul APDF – G1, cu toate c pe
teritoriul municipiului Giurgiu nu exist surse de poluare cu benzen.

2.7.8. Concentra ii ale monoxidului de carbon

Tabel 2.7.8. Prelucrarea datelor medii glisante pe 8h

V.L.
Percen- Nr. Nr. Fr. Captura pentru
Poluant Sta ia Media Maxima Mediana
tile 98 dep iri analize dep irii de date protec ia
ii
APDF
0.43 16.88 0 6.84 102 4194 2.43 89.44
G1
10
CO DGFP 3
0.29 4.89 0.12 1.73 0 7929 0 90.73 mg/m
G2

Fig. 2.7.8.a Concentra ii medii pe 8h CO

Surse poten iale de poluare cu monoxid de carbon sunt procesele de combustie,

traficul auto i naval.
S-au înregistrat dep iri ale valorii limit cu o frecven de: 2,43% în punctul G1 –
APDF.

28
 Monoxid de ca rbon

1,2
1
0,8

µg/m3
0,6
0,4
0,2
0
2003 2004 2005 2006 2007

G1 - APDF G2 - DGFP

Fig. 2.7.8.b Concentra ii medii anuale

Pulberi sedimentabile
Pulberile sedimentabile au stabilitate mic i se depun u or. Puterea de difuzie este
redus , nu p trund în alveolele pulmonare, deci nu sunt periculoase pentru om.
Au ac iune îns asupra florei, influen ând negativ fotosinteza la plante, obtureaz
ostiolele dereglând respira ia. Plantele nu se dezvolt suficient, frunzele se r sucesc, masa
biologic scade. În general pulberile au o ac iune iritant a c ilor respiratorii, iar ac iunea
specific este legat de compozi ia lor chimic .
Concentra iile medii lunare ale pulberilor sedimentabile sunt prezentate în tabelul de
mai jos. Nu s-au înregistrat dep iri ale concentra iei maxime admise de 17 g/m2/lun ,
conform STAS 12574/ 87.

Tabel 2.7.8.1. Prelucrarea datelor medii lunare

Sta ia Pulberi sedimentabile (g/m2/ lun )
Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Meteo 13,01 12,67 11,42 10,93 12,25 14,62 14,25 13,51 12,78 13,15 10,67 9,88
Hidro 10,55 11,21 10,52 9,88 11,58 11,68 10,20 12,25 11,63 11,85 12,06 10,24

PULBERI SEDIMENTABILE
20 Cantitatea maxim admisibil lunar
Concentra ia (g/m2/lun )

15

10

0
ar r ai l pt ct
n b
Ap
n Iu g v ec
Ia Fe M M Iu Au Se O No D

Meteo Hidro

Fig. 2.7.8.1. Concentra ii medii lunare

29
 2.8. Deprecierea stratului de ozon stratosferic

Diminuarea stratului de ozon nu numai la polii P mântului, cât i în zonele intens

populate a devenit una din cele mai dezb tute probleme la nivelul întregi omeniri.
Stratul de ozon stratosferic, creat natural este distribuit între suprafa a p mântului i
limita superioar a atmosferei, aflat între 25 i 50 km. Acesta are o importan deosebit
deoarece regleaz regimul termic al globului terestru, el reprezentând un protector biologic
eficient constituind un „ecran” împotriva radia iilor solare ultraviolete cu lungime de und
toare. Ozonul din stratosfer este esen ial pentru existen a vie ii pe Terra, deoarece
ne protejeaz împotriva razelor ultraviolete emise de soare.
Dac acesta ar dispare, radia ia ultraviolet ar steriliza suprafa a globului anihilând
aproape întreaga via terestr . În stratosfer , deasupra atmosferei, ozonul se produce prin
reac ii de oxidare sub ac iunea luminii soarelui.
Ac ionând ca un filtru natural, stratul de ozon absoarbe în mare parte radia ia
ultraviolet UV-B, extrem de periculoas . Aceste radia ii au efecte nocive pentru formele de
via de pe p mânt i pot provoca: cancer de piele, cataracte i alte boli ale ochilor, sc derea
capacit ii de ap rare a sistemului imunitar, degradarea fitoplanctonului cu implica ii grave
asupra vie ii acvatice, sc derea recoltelor i a vegeta iei forestiere.
Deprecierea stratului de ozon se datoreaz interven iei unor gaze nocive, provenite de
pe p mânt i ajunse în atmosfer , în principal hidrocarburi ce con in clor (freoni) i brom
(haloni).
Aceast depreciere a stratului de ozon este efectul unor reac ii chimice care au loc în
special iarna i prim vara, la altitudini mari i temperaturi sc zute (-80°C), în norii
stratosferici din vortexul Arctic sau Antarctic. Reac iile chimice se produc între aceste gaze i
cristalele de ghea , pe de o parte, iar pe de alt parte la contactul dintre gaze cu razele
ultraviolete, când clorul, respectiv bromul din gaze sunt elibera i i degradeaz moleculele de
ozon, fragmentându-le în oxigen molecular.
Echilibrul stratului de ozon este tot mai periclitat de emisiile de substan e de natur
antropic , cum sunt hidrocarburile fluoroclorurate i/sau bromurate, tetraclorura de carbon,
metil cloroformul, bromura de metil, substan e având numeroase utiliz ri în industrie sau
agricultur . Activit ile industriale, în special cele care produc i elibereaz în atmosfer
compu i din categoria hidrocarburilor halogenate cum ar fi cloroflorocarburile (CFC),
tetraclormetan (CTC), metilcloroform (MFC), bromura de metil i al i compu i, sunt principalii
responsabili pentru distrugerea ozonului.
Consecin ele ireversibile ale acestui fenomen a dus la necesitatea unui efort
considerabil la nivel global i a fost instituit regimul interna ional al ozonului la care România
este parte.
Pentru a da o deosebit aten ie acestui fenomen începând din 1995, în fiecare an la
16 septembrie, se celebreaz Ziua Interna ional pentru protec ia stratului de ozon” zi în
care a fost adoptat Protocolul de la Montreal privind substan ele care epuizeaz stratul de
ozon. Celebrarea acestei zile în lumea întreag ofer oportunitatea atragerii aten iei i ini ierii
de ac iuni la nivel global, regional i na ional privind protec ia stratului de ozon.
Protocolul de la Motreal a fost adoptat în Româia prin Legea 84/1993 pentru aderarea
României la Conven ia privind protec ia stratului de ozon, adoptat la Viena la 22 martie
1985, i la Protocolul privind substan ele care epuizeaz stratul de ozon, adoptat la Montreal
la 16 septembrie 1987, i pentru acceptarea Amendamentului la Protocolul de la Montreal
privind substan ele care epuizeaz stratul de ozon, adoptat la cea de-a doua reuniune a
ilor, de la Londra, din 27 - 29 iunie 1990.
S-au f cut progrese în implementarea regimului juridic al ozonului prin continuarea
dezvolt rii cadrului legislativ i institu ional necesar protej rii stratului de ozon:
Ø implementarea transferului de tehnologie nepoluant , care a condus la reducerea
consumului anual de substan e care epuizeaz stratul de ozon la utilizatorii industriali ;
Ø instituirea controlului comer ului cu aceste substan e (prin obligativitatea ob inerii
acordului de mediu pentru importul/exportul de substan e care epuizeaz stratul de
30
 ozon, conform procedurii de reglementare aprobat prin Ordinul MAPPM nr. 506/
1996);
Ø introducerea unor restric ii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul
de ozon, prin Legea nr.159/2000 pentru aprobarea Ordonan ei Guvernului nr.
89/1999.
Aceste reglement ri stabilesc problemele majore cu care se confrunt omenirea în
aceast direc ie i în acela i timp stabilesc ac iunile care trebuie întreprinse în vederea
stop rii diminu rii stratului de ozon i refacerii acestuia.
Una din principalele ac iuni întreprinse în acest sens este diminuarea progresiv a utiliz rii i
producerii substan elor care afecteaz negativ acest strat, cu eliminarea total de HCFC în
anul 2040.
Agen ia pentru Protec ia Mediului Giurgiu monitorizeaz activit ile care implic într-
un fel sau altul utilizarea substan elor chimice care epuizeaz stratul de ozon.
Aceste substan e, reglementate de Protocolul de la Montreal, vehiculate în cursul
anului anul 2007 la nivelul jude ului Giurgiu, sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tabel 2.8.1. Inventarul ODS vehiculate în anul 2007 la nivelul jude ului Giurgiu
Cantitate Cantitate Sector de activitate
Jude Agent frigorific vehiculat recuperat
(kg/an) (kg/an)
R 22 500,80 25,00
R 134 i R 134 A 409,10 57,70
Service i utilizare
R 136 A 3,0 0,00
final în instala ii
GIURGIU R 404 A 66,40 0,00
frigorifice sau de aer
R 407, R 407A i R 407 C 34,18 0,50
condi ionat
R 410 i R 410 A 2,00 0,00
R 600 2,00 0,05

Pe raza jude ului Giurgiu nu exist agen i economici importatori sau produc tori de
substan e care depreciaz stratul de ozon, singurele sectoare care utilizeaz aceste tipuri de
substan e fiind cel de service al instala iilor frigorifice i de climatizare (fixe sau mobile),
respectiv de utilizare final în echipamente de frig.
De asemenea, la nivelul jude ului s-a constatat o tendin de înlocuire a substan elor
reglementate prin Protocolul de la Montreal cu agen i frigorifici „ozone friendly” (R 134, R
134A, R 136A, R 404A, R 407, R 407A, R 407C,R 410, R 410A, i R 600), care, îns ,
prezint poten ial de înc lzire global .

2.9. Zone afectate i zonele cu risc de poluare atmosferic

Pe raza jude ului Giurgiu nu exist zone critice sub aspectul polu rii atmosferice
Activit ile economice care se desf oar în jude ul Giurgiu sunt variate, ele având ca
rezultat emisii de substan e care pot polua atmosfera. Sursele de poluare pot emite în
atmosfer permanent sau periodic în func ie de profilul activit ii desf urate. Principalele
surse locale de poluare permanente din jude ul Giurgiu pot fi observate în tabelul de mai jos.

Tabelul 2.9. Principalele surse poten ial poluatoare din jude ul Giurgiu
Denumirea agentului economic – punct de
Profil de activitate Emisii
lucru
SC Uzina Termoelectrica Giurgiu SA Giurgiu Produc ia energiei electrice i termice gaze de ardere
- Giurgiu
SC Stream Trading SRL Giurgiu - Cre terea intensiv a p rilor CH4, NH3
Calug reni
SC Agricom Prod SRL - Valea Dragului Cre terea i îngr area porcilor CH4, NH3

31
 SC Poll Chimic SRL Giurgiu - Giurgiu Fabricarea de agen i tensioactivi pentru COV, H2S, HCl,
emulsionarea i aditivarea bitumurilor i NOx, SOx, NH3
a emulsiilor bituminoase gaze de ardere
SC Mixalim Impex SRL - Mih ile ti Cre terea intensiv a p rilor CH4, NH3
Substan e organice
SC Jackmoris COM SRL - Iepure ti Cre terea intensiv a p rilor CH4, NH3
gaze de ardere
SC Avicola Mih ile ti - Dr nescu Cre terea intensiv a p rilor CH4, NH3
gaze de ardere
SC Avicola Bucure ti SA CSHD - Mih ile ti Cre terea intensiv a p rilor CH4, NH3
gaze de ardere
SC La ara SRL - Mih ile ti Cre terea intensiv a p rilor CH4, NH3
gaze de ardere
SC Golden Chicken SRL - Mih ile ti Cre terea intensiv a p rilor CH4, NH3
gaze de ardere
SC CCCF SA - Giurgiu Fabricarea c mizilor gaze de ardere
SC Poultec International - Mih ile ti Cre terea intensiv a p rilor CH4, NH3
gaze de ardere
SC UCO Tes tura SRL - Giurgiu Pretratarea, imprimarea i finisarea emisii tehnologice
materialelor textile gaze de ardere
SC Shipyard ATG - Giurgiu Constructii nave gaze de ardere
emisii tehnologice
SC Holland Dairy - sat Naipu Cre terea animalelor pt. ob inerea CH4, NH3
laptelui; Servicii pt. cre terea animalelor gaze de ardere
SC Diada SRL - Prundu Ferm vaci CH4, NH3
gaze de ardere
SC Euro Distribution - Mih ile ti Zootehnie, cre tere pui de carne CH4, NH3
gaze de ardere
SC Dutch Dairy Farm SRL - Slobozia Zootehnie CH4, NH3
gaze de ardere
SC Suraki SRL - com. R suceni Zootehnie, cre terea stru ilor i abator CH4, NH3
gaze de ardere
SC Delta Consulting SRL - Crevedia Mare Cre terea animalelor, emisii tehnologice
CH4, NH3
SC TRM Tnuva SRL - Aduna ii Cop ceni Cre terea animalelor CH4, NH3

2.10. Obiective i m suri privind poluarea atmosferic

Obiectivele identificate în sensul diminu rii polu rii atmosferice la nivelul jude ului Giurgiu
sunt:
• Protec ia calit ii aerului prin diminuarea polu rii produse de procesele de combustie
din activit ile economice i prin înlocuirea tipului de combustibil cu unul mai pu in
poluant;
• Reducerea emisiilor din combustie prin aplicarea unor solu ii tehnice alternative
moderne i realizarea re elei de aduc iune i distribu ie gaze naturale în municipiul
Giurgiu;
• Eliminarea polu rii din procesele de combustie prin utilizarea panourilor solare i
modernizarea sistemului de alimentare cu c ldur i ap cald de consum;
• Imbun irea calit ii aerului ambiental prin reducerea polu rii din traficul rutier în
zonele reziden iale;
• Imbun irea condi iilor de confort acustic prin reducerea polu rii fonice;
• Eliminarea polu rii atmosferei cu COV prin reducerea emisiilor rezultate la transferul
produselor petroliere i în timpul activit ilor industriale.
surile care se impun pentru realizarea obiectivelor identificate sunt:
v Retehnologizarea instala iilor poluatoare;
v Folosirea combustibilului cu con inut de sulf redus,
32
 v Automonitorizarea în flux continuu a emisiilor;
v Racordarea locuin elor la sistemul centralizat de alimentare cu gaze;
v Folosirea energiei alternative;
v Modernizarea i reabilitarea drumurilor;
v Îmbun irea infrastructurii;
v Achizi ionarea unor mijloace de transport în comun de capacitate medie;
v Realizarea h ilor de zgomot, h ilor strategice de zgomot i a planului de ac iune
conform HG 321/2005;
v Montare sistem de recuperare a compu ilor organici volatili la rezervoarele de stocare.

Concluzii

Calitatea aerului în municipiul Giurgiu este bun . U oarele dep iri au fost
nesemnificative, manifestându-se cu o frecven foarte mic .
Calitatea aerului s-a men inut constant , în ultimii ani neexistând varia ii foarte mari ale
concentra iilor m surate.
Cantit ile de emisii atmosferice au sc zut u or de la an la an.
Prin programul de gestionare a calit ii aerului s-au stabilit m suri de men inere i chiar
de îmbun ire a calit ii aerului.

33