FACULTATEA DE ȘTIINȚE, ED FIZICĂ ȘI INFORMATICĂ

TITLUL: ANGIO RMN CEREBRAL

STUDENT: Dumitrașcu Raluca Ana-Maria

ANUL I AMG

GRUPA I
 CUPRINS
1. NOȚIUNI GENERALE
 Scurt istoric
 Principiul metodei
 Ce este un RMN si un ANGIO RMN
 Cele două tehnici principale
 Când este recomandată efectuarea unei angiografii RMN
 Principalele indicații
 Informațiile necesare pe care trbuie să le cunoască un pacient

2. STUDIU DE CAZ
 Date generale
 Istoricul bolii
 Nevoi afectate
 Examinarea
 Rezultatul
 Concluziile rezultatului
3. CONCLUZII
 Avantaje
 Dezavantaje
4. BIBLIOGRAFIE
 1.NOȚIUNI GENERALE

Rezonanța magnetică nucleară (RMN) a fost prevazută teoretic încă din 1936 de către C.
Garter şi realizată practic în 1946 de F. Bloch şi independent de E. M. Purcel, este utilizată prima
oară în chimie, la investigarea structurii compuşilor organici.

Aparatele care realizau acest lucru se numesc spectrometre RMN. Prin dezvoltarea unor tehnici
care să permit localizarea unor zone de interes, aceste aparate se utilizează cu succes şi în studiile
clinice.

Bazele utilizării fenomenului RMN în imagistica medicală, sunt puse în 1972, când Lauterbur,
independent de Mausfield, obțin prin această metodă primele imagini în două dimensiuni.
Întâlnită în literatura de specialitate sub denumirea MRI (Magnetic Resonance Imaging), metoda
este foarte complexă, aplicarea şi folosirea eficientă a ei necesitând folosirea unor cunoștințe din
magnetism, câmp electromagnetic şi matematică.

Principiul metodei: pacientul este introdus într-un câmp magnetic puternic, peste care se
suprapune un câmp electromagnetic de radio-frecvență (RF). Cele două câmpuri sunt create cu
ajutorul unui magnet şi respectiv a unor antene poziționate în vecinătatea țesuturilor investigate.
La o anumită electromagnetică. După un timp această energie este eliberată sub forma unor unde
electromagnetice, ce sunt recepționate, analizate și - prin folosirea unui computer - transformate
în imagine. Pentru o mai bună înţelegere a metodei, vom face în prima parte o descriere a
principalelor fenomene implicate în MRI.

Rezonanța Magnetică Nucleară (RMN) este o tehnica imagistica de ultima generație ce

folosește un câmp magnetic puternic și unde radio pentru a furniza imagini cu rezolutie inaltă
ale regiunii din corpul uman selectate, oferind detalii anatomice și ale patologiei sau leziunii
relevante cu acuratețe si precizie.

Angio RMN este o investigație neinvazivă utilizată pentru diagnosticul anevrismelor arteriale,
malformațiilor arteriovenoase, stenozelor, ocluziilor, displaziilor și disecțiilor arterelor cerebrale,
carotide, renale sau ale membrelor inferioare.

Angio RMN, cunoscută și sub numele de angiografie RMN sau, mai simplu, Angio RM, este o
metodă neinvazivă de evaluare a arborelui vascular arterial și venos din organismul uman,
similar angiografiei clasice (DSA) sau angiografiei CT, dar fără expunere la radiații X. Aceasta
folosește rezonanța magnetică nucleară pentru a evalua vasele de sânge și pentru a ajuta la
identificarea anomaliilor.

Există două tehnici principale de Angio RMN cu principii fizice diferite de obținere a
contrastului intravascular:

1.Angio RMN TOF (“Time of Flight”) – vizualizarea fluxului vascular al arterelor și venelor se
bazează pe mișcarea coloanei de sânge intraluminale, investigație care nu necesită administrarea
substanței de contrast.

2.Angio RMN cu substanța de contrast CE-MRA (contrast enhanced MRA) – vizualizarea

conformației anatomice a arterelor și venelor, precum și a peretelui vascular se bazează pe
umplerea lor cu substanță de contrast paramagnetică (gadolinium).
Medicii folosesc această metodă imagistică pentru a examina vasele de sânge în zone cheie,
precum:

 Creierul (Angio RMN cerebral și cranian)

 Gâtul
 Inima (Angio RMN cardiac)
 Abdomenul (Angio RMN aorta toracica și abdomen)
 Membrele superioare și inferioare

Principalele informații obţinute

 hemoragii, senilizare, tumori (creier);

 scleroza în plăci (măduva spinării);
 hernia de disc, patologia infecțioasă (coloana vertebrală);
 probleme diverse la nivelul articulațiilor (umeri, coate, pumni, şolduri, genunchi, glezne).
 tulburări arteriale (arterele cerebrale, cervicale etc).

Angio RMN nu permite vizualizarea și captarea de imagini ale depozitelor de calciu din vasele
de sânge. Imaginile RMN ale unor artere pot să nu fie la fel de clare ca imaginile angiografice pe
cateter. Evaluarea RMN a vaselor mici, în special, poate fi dificilă. Uneori poate fi dificil să se
creeze imagini separate ale arterelor și venelor cu ajutorul acestei investigații.

Pacientul trebuie informat despre durata examinării și despre eventualele zgomote care pot fi
atenuate prin dopuri auriculare sau căști. De asemenea, i se recomandă să nu facă mișcări ale
corpului sau membrelor în timpul examinării deoarece se pot artefacta imaginile. Pacienții
claustrofobi și copiii mici pot fi sedați procedural. Înainte de procedură se îndepărtează obiectele
metalice, bijuterii, accesorii, agrafe de par, dispozitive de auz, ochelari, piese dentare etc. In
medie, durata investigației angio-RM este de 25-30 minute. Pacienții care nu pot sta nemișcați
sau pe spate pot avea imagini RMN de slabă calitate. Unele teste implică monitorizarea bătăilor
inimii sau necesită ca pacienții să-și țină respirația timp de 15 până la 25 de secunde pentru a
obține imagini de înaltă calitate. Orice tip de mișcare a pacientului, cum ar fi mișcarea toracelui
în timpul respirației, mișcarea cardiacă sau alte mișcări involuntare, poate scădea calitatea
imaginii și poate limita diagnosticul.
Este posibil ca unele persoane obeze să nu se potrivească în anumite tipuri de aparate RMN.
Există limite de greutate pentru scannere.

O bătaie foarte neregulată a inimii poate afecta calitatea imaginilor. Acest lucru se datorează
faptului că unele tehnici temporizează imagistica bazată pe activitatea electrică a inimii.

Datele actuale nu arată nicio dovadă convingătoare că RMN-ul fără substanță contrast dăunează
fătului unei femei gravide. Cu toate acestea, dacă necesitatea examenului nu este stringentă,
medicul poate amâna examenul până după naștere.

Agenții de contrast cu gadoliniu RMN sunt în general evitați în timpul sarcinii, cu excepția unor
circumstanțe foarte specifice, în care examinarea este absolut necesară.

2.STUDIU DE CAZ

Date generale :

Pacienta D.R. în vârsta de 18 ani se prezintă la clinica medicală ,,MedLife’’ in data de

16.03.2022 , pentru efectuare unui ANGIO RMN CEREBRAL .

Motivul examinări :

Cefalee, vertij post-COVID

Antecedente personale :

- apendicectomie (iulie 2017)

- nu prezintă alergii

Istoricul bolii:

Bolnava se internează in data de 12.02.2022 la INBI ,,Prof. Dr. M. Balș’’ , cu infecție SARS
COV2 . La două săptămâni de la externare prezintă stare generală alterată, cefalee, vertij, motiv
pentru care se prezintă la clinica ,,MedLife’’ pentru efectuare ANGIO RMN-ului.

Nevoi afectate :

- nevoia de a evita pericolele

- nevoia de a se mișca și a avea o bună postură

- nevoia de a dormi

EXAMINARE: IRM CEREBRAL CU SUBSTANTA DE CONTRAST I.V

DIAGNOSTIC DE TRIMITERE: SD CEFALALGIC POSTCOVID

REZULTAT:

Secvente:axial FLAIR, coronal T2, sagital T1, difuzie, axial ven bold, axial T2 3D, 3D TOF
arterial, axial T2 3D .DRIVE centrata pe sinusurile cavernoase, sagital T1 3D postcontrast

Fine traiecte venoase la nivelul ambelor emisfere cerebeloase in adiacenta ventriculului IV ce

converg in cate un colector venos cu calibru de 2mm cu traiect ascendent pana in ½ dreapta a
cisternei prepontine unde se unesc intr-o vena ce se varsa in sinusul pietros superior drept -aspect
de anomalie de dezvoltare venoasa;

CONCLUZII:

Anomalie de dezvoltare venoasa cerebeloasa de o parte si de alta a ventriculului IV, cu doua

colectoare venoase cu traiect ascendent pana in ½ dreapta a cisternei prepontine unde se unesc
intr-o vena ce vine in contact cu nervul V si se varsa in sinusul pietros superior drept.

Fara alte anomalii de semnal sau prize de contrast patologice la nivelul parenchimului cerebral
supra sau infratentorial.
Chist arahnoidian de fosa cerebrala posterioara fara semnificatie patologica.

3.CONCLUZII

Avantaje

RMN-ul furnizează informații prețioase în cazul problemelor cardiace şi vasculare. Este de

asemenea, posibilă îmbunătățirea depistării unei patologii, cum ar fi tumorile, prin injectarea
intravenoasă a unui produs de contrast: Gadolinium. Un alt avantaj major îl reprezintă
inocuitatea acestei tehnici care utilizează un principiu fizic neinvaziv, care nu produce
radioactivitate; în radiologia clasică, sunt utilizate razele X şi razele gama, care sunt radioactive.
În cazul RMN-ului nu există nici un risc de iradiere.

Un alt mare avantaj al angiografiei RM, în comparație cu angiografia clasică (DSA) sau
angiografia CT, este evaluarea completă cu rezoluție maximă a întregului segment anatomic.

Angio RMN este utilizată ca metoda de elecție pentru screeningul persoanelor aparținând unor
grupe de risc: migrena, anamneza familială pozitivă pentru anevrisme și hemoragie
subarahnoidiană rinichi polichistici, displazie fibromusculară, stenoze de artere renale etc.

Dezavantaje

Investigația Angio RMN este contraindicată la pacienții cu suspiciune de anevrism rupt și tablou
clinic de hemoragie subarahnoidiană acută, în aceste cazuri efectuându-se CT, puncție lombară
sau DSA.

De asemenea, angiografia RMN este contraindicată la pacienții în situații grave, necooperanți,

comatoși sau intubați, datorită timpului de achiziție al imaginilor mai lung decât al angiografiei
cu sustracție digitala (DSA) și susceptibilității la artefactele de mișcare.

Pentru planningul terapeutic al anevrismelor sau malformațiilor arterio-venoase (chirurgical,

embolizare sau iradiere gamma knife), angiografia RM trebuie completată cu angiografia cu
sustracție digitală (DSA).

Această investigație nu se efectuează (contraindicație absolută) pentru purtătorii de pacemaker,

valve metalice cardiace, corpi străini metalici intraoculari și implanturi cohleare metalice.
Există contraindicații relative pentru pacienții cu proteze metalice șiclipuri anevrismale, întrucât
după anul 2000, în comunitatea europeană, majoritatea dispozitivelor și protezelor sunt
confecționate din materiale neferomagnetice (titan, nichel). Astfel, pacienții care au montate
aceste dispozitive după anul 2000 pot efectua investigații prin Rezonanță Magnetică.

Pacienții purtători de proteze de oțel montate înainte de anul 2000 pot efectua angio-RM pe
echipamente de maxim 1,5 Tesla. În timpul examinării poate apărea o ușoară încălzire a
segmentului examinat (ex: coapsa în cazul protezelor de șold), dar care nu contraindică
examinarea.

O situație specială este reprezentată de femeile însărcinate în primul trimestru, a căror examinare
prin angio-RM este contraindicată, însă investigația se poate efectua după vârsta sarcinii de 3
luni sau când beneficiul examinării depășește riscul cauzat de neefectuarea examenului angio
RMN (de exemplu: o tumoră care nediagnosticată și implicit netratată pune în pericol viața
mamei și a fătului).

4.BIBLIOGRAFIE

 Ioan Silberg-Spectometria RMN a compusilor organici, Editura Dacia, 1978

 J. Neamtu, P. G. Anoaica-Aplicatii ale radiariitlor electromagnetice in domeniul medical,
Editura Medicala Universitara, 2006
 ro.scribd.com
 https://affidea.ro/
 https://medicales.ro/