Curs 1

Radiologie
Stiinta utilizarii radiatiilor in scopuri medicale
Descoperirea radiatiei X
1871 radiatiile electromagnetice cu frecventa mare au fost prezise de von Helmholtz in
experimente cu tuburi catodice
1880 William Crookes constata ca placile fotografice care stau langa tubul catodic in
functiune se aburesc
1893 Phillipp Lenard constata fluorescenta unor cristale plasate in afara tubului catodic
1894 Rontgen analizeaza rezultatele lui Lenard si concluzioneaza ca acest efect este cauzat
de valurile de frecventa ultrainalta prezise de Helmholtz
-

Cumpara tuburi catodice si chiar ii cere sfaturi lui Lenard

Vineri 8 noiembrie 1895

-

Experiment efectuat de Rontgen (profesor de fizica la Universitatea din Wurzberg

Germania), folosind un tub Hittorf-Crookes pentru studiul razelor catodice (electroni)
Constata ca un ecran fluorescent asezat la un metru de tub, straluceste (se lumineaza)

Urmeaza 6 saptamani de experimente unde constat ca razele care provin din tubul catodic sunt
extrem de penetrante si nu au nicio legatura cu razele cunoscute pana atunci, numindu-le raze
X.
Stabileste frecventa lor, lungimea de unda, penetrabilitatea.
Tot in acest timp sunt efectuate radiografii cu diverse corpuri din laborator, cu mainile
personalului din laborator si chiar cu mana lui.
22 decembrie 1895 prima radiografie, mana sotiei (Anna Bertha )
28 decembrie 1895 Rontgen publica in revista Comunicarile societatii de fizica medicala din
Wurzburg, articolul intitulat Despre un nou fel de raze.
5 ianuarie 1896 descoperirea lui apare pe prima pagina a ziarului vienez Die Presse apoi
este preluat in toata lumea (radiografia cu mana sotiei).
Mai 1896 Edison fabrica primele echipamente cu raze X.
Anul 1896
-

50 carti si peste 1000 comunicai stiintifice privind experimente cu raze X inclusiv

Prof. S. D. Hurmuzescu (fizician) si Prof. Gh. Marinescu (medic) - la Paris si la
scoala de Drumuri si Poduri din Bucuresti (actual Institut politehnic).

Primele aplicatii diagnostice (mijlocul lui ianuarie) Viena radiografia unui glonte
la mana stanga a unui barbat.

In Romania iunie 1896 primele radiografii Clinica de Chirurgie a Prof. C. D. Severeanu,

de la Spitalul Coltea.
Prof. Dr. Dimitrie Gerota pionier al radiologiei romanesti :
-

1899 primul curs de Radiologie medicala

o Tratat romanesc de radiologie
Epiteliom + amputatia unui deget datorita iradierii (1907)

10 decembrie 1901
-

Wilhelm Conrad Rontgen primeste premiul Nobel pentru Fizica

Radiologia medical-veterinara bucuresteana

-

1928 1935 POENARU D. ION

o Organizeaza spatii pentru radiologie
o Fondator al disciplinelor Semiologie medicala si Radiologie medicala (notiuni)
1928 1938 UDRISCHI GHEORGHE
o Procura si aduce in Romania primul aparat rontgen
o Fondator al disciplinei Semiologie chirurgicala
1939 Dr. Cliza face radiografii la spitalul central militar-veterinar
o 1943 primele cursuri de radiologie la FMVB
1951 1957 ADAMESTEANU ION
o Este adus un aparat Kostix
1974 1998 POPA VASILE VIOREL
o 1977 Rx portabil : CGR Clinix si Piremobil-CGR
1998 Eltex 400 (Romania)
2001 Acoma PX-15-F portabil (Japonia)
2009 aparat Rx digital Bukcy Diagnostic (Olanda)

Radiologia disciplina complexa

Radiodiagnosticul (Rontgendiagnosticul) investigarea morfologica si fuctionala a diferitelor
organe si sisteme pe calea utilizarii radiatiilor CX.
Radioterapia utilizarea radiatiilor ionizante in scopul tratarii unui numar de afectiuni de
natura variata (in principal tumori maligne).
Radiobiologia studiul efectelor radiatiilor ionizante asupra materiei vii
-

Radiatiile ionizante alterari ale structurilor biomoleculare (la randul lor)

modificarea in grade diferite a proprietatilor vitale efecte radiobiologice (de factura
si gravitate diferite mergand de la manifestari reversibile pana la moartea celulelor si
organsimelor)
Medicina nucleara utilizarea izotopilor radioactivi in scop diagnostic si terapeutic
o Izotopii se fixeaza selectiv in anumite tesuturi si organe:

Emisia lor este detectata - diagnostic

Iradierea tesuturilor in care au ajuns terapie

Fizica radiatiilor
Radiatia emisia s propagarea in spatiu a unor campuri sub forma de unde sau a unor fluxuri
de particule cu origine naturala (solara, telurica, cosmica) sau artificiala.
Indiferent de origine alor, radiatiile sunt energii emise de anumite componente atomice sau
nucleare si care dupa formele de energie pe care le incorporeaza se constituie ca:
-

Radiatii electromagnetice reprezinta propagarea sub fora de unde transversale a

variatiilor campului electromagnetic care se deplaseaza cu viteza luminii; difera ca
lungime de unda, frecventa si energie fotonica (X, gamma, infrarosii, luminoase)
Radiatii corpusculare sunt formate din particule subatomice, care se deplaseaza sub
forma de fascicule de mare energie/viteza (alfa, beta, protonice, neutronice,
electronice)

Dupa efectul lor:

-

Ionizante radiatii de mare energie, capabile sa excite etomii substratului asupra

caruia actioneaza - corpusculare, X, gamma
Neionizante radiatii de energie mai mica, insuficienta pentru a produce ionizarea
acustice, calorice, luminoase, UV

Clasificarea undelor electromagnetice:

-

dupa fenomenul ce sta la baza producerii lor, undele se impart in:

o unde hertziene datorate oscilaiilor electronilor in circuitele oscilante sau in
circuite electronice speciale
o radiatia termica rezultata mdin transformarea energiei interne in energie
electromagnetica
o radiatia de franare apare la franarea electronilor accelerati in campul
nucleului
dupa frecventa si lungimea de unda:
o unde radio
sunt unde lungi, medii sau scurte
o microundele
sunt generate de instalatii electronice
in telecomunicatii , radar, cercetare stiintifica, la studiul
atomilor/moleculelor
sunt decimetrice, centrimetrice, milimetrice
o radiatiile infrarosii produse de corpurile incalzite; exista instalatii electronice
care emit unde IR
o radiatiile vizibile
o radiatiile UV
o radiatiile X produse in tuburi speciale un fascicol de electroni accelerati cu
ajutorul unei tensiuni mari bombardeaza un anod, care va emite radiatiile X

o radiatiile gamma emise de nucleele atomilor

Radiatiile (undele) electromagnetice
-

combinatie de campuri electrice si magnetice

o apar
in urma dezexcitarii atomilor (pierdere de energie)
franarii electronilor de catre campul nucleului atomic (radiatia X)
o aspect de unda sinusoidala

Viteza radiatiilor electromagnetice - constanta = viteza luminii

Fotonul = cuanta (particula energetica) asociata undei electromagnetice
-

este particula fundamentala a luminii si a altor radiatii electromagnetice (X, gamma)

o nu are sarcina electrica
o nu are masa de repaus
o are masa de miscare
o se deplaseaza cu viteza luminii
o poseda energie si impuls
o nu are antiparticula
dualism unda-corpuscul atat proprietati de corpuscul cat si de unda
energia e liberata de la nivelul atomului:
o de la nucleu = radiatii gamma, alfa, beta
o de la electroni = radiatii X, etc

In MV radiatia X:
-

diagnostic radiodiagnostic
terapeutic radioterapie

sursele de radiatii X.
-

Inchise materialul radioactiv natural sau artificial este inglobat intr-un material
nedispensabil
Deschise
o Materialul radioactiv se poate raspandi provocand contaminarea
o Produse radiofarmaceutice solutii injectabile, pulberi liofilizate
o Produse radiochimice trasorii radioactivi
Generatori de radiatii
o Instalatiile rontgen
o Reactorul nuclear
o Acceleratorii de praticule

Instalatia Rontgen
-

Generatorul de curent
o Transformatoare
o Redresoare
o Temporizatoare

o Linia de alimentare
o Pupitrul de coanda
Tubul radiogen
Accesoriile tubului radiogen

1. Generatorul de curent asigura tubului curentul de alimentare

- Transformatoarele transforma curentul de aductie in energie utilizabila:
o Adaptarea curentului la sistemul de iluminare al instalatiei
o Asigurarea unui curent de incalzire filamentului de oasa tensiune (cca 10V)
o Asigurarea unui curent de inalta tensiune (mii de V) pentru fascicolul catodic
- Redresoarele adaptarea curentului electric alternativ la nevoile tubului radiogen
curent continuu sens unic (de la catod la anod)
o Ventile sau kenotroane = intrerupatoare automate se intrerupe una din cele
doua faze, asezand-o la nivelul alternantei utile redresarea curentului
o Prin redresarea si accelerarea frecventei alternantei curent electric redresat
(continuu) bombardarea continua a anodului
- Temporizatoarele
o Decalnseaza si intreru curentul tubului
In doi timpi
De pregatire
o Incalzirea filamentului
o Concectarea circuitului de masurare a tensiunii si
intensitatii la nivelul bornelor
o Armarea echipamentului auxiliar
De poza
o Pornirea miscarilor echipametelor auxiliare
o Emisia de curent de inalta tensiune (anodul)
Timpi
In circuit de joasa tensiune
In circuit de inalta tensiune
o Expometre intrerup in functie de cantitatea de raze
ajunse pe placa radiofrafica (monitorizare camere de
ionizare)
- Linia de alimentare
o Cabluri sau trolee izolate asigura conditiile radiogenezei prin
Transportul curentului de incalzire a filamentului catodului
Transportul curentului de inalta tensiune pentru incarcarea anodului
Iluminarea zonei expuse
- Pupitrul de comanda
o Diverse dimensiuni
o Buton pornire/oprire
o Selectorul de lucru (pentru aparate cu mai multe posturi pe un singur
generator)
o Selectorul de focar
o Aparate de masura si control

Pentru intensitate (mA)

Pentru tensiune (KV)
Pentru timp (s)
Parametrii de lucru reglare manuala sau automata sisteme de
regimuri de lucru preimplementate conform unui sistem de
afisaj anatomic pe regiuni corporale
2. Tubul radiogen emitatorul de raze Rontgen
- Recipient (continator) vidat sticla, ceramica, metal (rezistenta mecanica superioara)
- Catodul filamentul si piesa de concentrare
- Anodul fix sau rotativ materiale greu fuzibile
- Componente de protectie (pentru radiatia de iprastiere)

Structura catodului
Aici ia nastere fascicolul catodic
Catodul include:
-

Un (sau doua) filament(e) si circuitul de curent asociat:

o Tungsten preferat datorita punctului ridicat de topire (3370 grade C)
o Se incalzeste la 2300 grade C
o Evaporarea slaba a filamentului
o Nu se arcuieste sub actiunea curentului
In stand-by temperatura este mentinuta la +- 1500 grade C asa incat
temperatura de emisie de 2300 grade este realizata intr-o secunda
Piesa de concentrare
o Piesa cilindrica metalica
o Dirijeaza electronii emisi prin filament fascicolul catodic - anod

Structura anodului
-

Componenta metalica ce suporta bpombardamentul electronilor din fascicolul catodic

Metale greu fuzibile tungsten, renium, molibden
Forma de disc
Suprafata dreapta (pentru cele fixe) sau inclinata fata de axul lung 15-20 grade
(pentru cele rotative)
Cele cu doua focare doua piste circulare, corespunzatoare fiecarui focar
Viteza de 3000 9000 rot/min
In urma ciocnirii cu putere de catre fascicolul catodic ia nastere fascicolul anodic
orientat catre exteriorul tubului

Caracteristicile tubului de raze X

Mecanice:
-

Focarul
Panta anodei
Diametrul discului anodei

Viteza de rotatie a anodei

Metalul din care este fabricata anoda
Disiparea cladurii

Fizice:
-

Tensiuni maximale
Puterea instantanee si conventionala
Capacitatea termica a anodei
Sarcina permanenta medie

Aceste caracteristici au importanta puternica asupra contrastului si claritatii imaginii.

Determina randamentul energic al tubului = energia utila/energia absorbita

Focarul
-

Partea din suprafata anodei care este bombardata cu electroni accelerati

Focarul optic zona ce se proiecteaza la suprafata anodei pe directia razei incidente
centrale
Suprafata focarului
o Mica (imagine precisa si neta)
Condensarea fascicolului
Randament redus al tubului
Timp de expunere mare
o Mare (imagine cu penumbra evidenta)
Debit mare de radiatii
Putere utila mare
Timp de expunere mai scurt

Panta anodei unghiul de inclinare a anodei fata de axul lung al tubului; dirijeaza fascicolul
emis in afara tubului.
Efectele inclinarii anodei
-

Are loc o absortbie de catre anod a fotonilor X cu unghi de emisie mic incarcarea
tubului
Cu cat unghiu este mai mic cu atat focalizarea este mai buna rezolutia imaginii cu
rezultate bune

Diametrul anodei
-

Determina puterea tubului

Capacitatea anodei de a se raci

Capacitatea de racire este dependenta de:

-

Diametrul pistei
o Pista mare capacitatea de disipare mare

o Pista mica racire anevoioasa

Viteza de rotatie
o Mica fiecare punct al anodei este bombardat ai des creste incalzirea anodei
o Mare nbombardarea se face mai rar si cu durata scurta incalzire mai redusa

! de preferat un diametru mai mare, insa determina cresterea in greutate a anodei si

supradimensionarea celorlalte componente pericliteaza integritatea imbinarii sticla/metal.
Viteza de rotatie
-

3000-9000 rot/min
Puterea este mai mare cu cat viteza de rotatie este mai mare (datorita efectului de
gradient termic intre suprafata anodei si miezul metalului component)
Tuburile cu anodei ultrarapide (9000 rot/min) puterea creste cu 73%

Inconveniente
-

Zgomot mare
Creste timpul intre pornire si momentul atingerii vitezei maxime
Efect giroscopic = vibratie laterala spargerea sticlei tubului
Prezenta unui dispozitiv de franare
o Franarea caldura suplimentara ce trebuie disipata
o Fara o anoda ultrarapida = stop in 30 min

Natura metalului
-

Greu fuzibil
Un Z ctat mai mare
O foarte buna conductibilitate termica
In prezent
o Suprafata placa subtire metalica tungsten, rheniu, molibden
o Miezul o pastila groasa de grafit/ceramica

Disiparea caldurii
-

Influenteaza durata de viata a tubului

Depinde de
o Conductibilitatea termica a metalului component
o Gradientul de temperatura intre pisa activa si miezul anodei (mai mare = mai
bun)

Tensiunea maximala
-

Cantitatea maxima de kV = pentru obntinerea de radiatii eficiente pentru diagnostic

o Tipul de explorare
Grafie 50-150 kV
Scopie 40-110 kV
o Tipul de radiografie/zona de examinare
Adaptari

o Distanta catod/anod mai mare accelerarea mare a electronilor forta de

impact mare
o Vid perfect in tub
o Electrozi din metal degazat (incalzit in timpul fabricarii pentru eliminarea
gazului din compozitie pana la nivel de molecule
o Sticla cu grosime mare si rezistenta dielectrica
o Ulei fara impuritati si cu rezistenta dielectrica
Puterea instantanee (P) si puterea conventionala (PC)
-

Caracteristici fizice ajuta la protectia si prelungirea vietii tubuluu

Putere electrica indica transferul de energie electrica intr-un circuit

Capacitatea termica a anodei

-

Metalul anodei nu trebuie sa atinga o anumita temperatura limita capacitatea termica

maximala
o Temperatura maxima permisa
o Masa metalica a anodei
o Caldura specifica a metalului
o Dimensiunile focarului

Sarcina permanenta
-

Cantitatea de energie (W) care determina o incalzire su limita interzicerii utilizarii

tubului
o Echilibrul asigurat de racirea concomitenta
Orice aport suplimentar incalzire exagerata
Sarcina permanenta etermina acumularea de energie calorica

Utilizarea practica a tuburilor

a) Pentru efectuarea unei radiografii
a. Tensiunea kV, intensitatea mA, timpul s
b. 2 variaza, al treilea de la sine
b) Limitarea intensitatii exagerate cu cat timpul scade, intensitatea creste
a. Exista o limita de care nu se trece efect de grila
c) Timp de repaus pentru disiparea caldurii din anoda
d) Reducerea sarcinii permanente in scopie prin utilizarea aplificatorului cu lant TV sau
intreruperea frecventa a imaginii (obositor)
e) Pentru obtinerea de secvente seriate cu cadenta rapida:
a. Se pleaca din pozitia de tub rece (beneficiind de toate rezervele de energie)
b. Tehnologii adaptative
i. Metoda secventei blocate automat
ii. Metoda capacitatii reduse (cunoasterea de imagini, minim de energie,
cand se atinge s.p. se opreste)

Curs 2
Utilizarea practica a tuburilor
Reguli tehnice utile si obligatorii
a) O radiografie presupune utilizarea constantelor energetice maxime ale aparatului
a. Tensiunea kV, intensitatea mA, timpul s
b) Limitarea intensitatii exagerate cu cat T scade, intensitatea creste existand o limita de
care nu se trece efect de grila
c) Repetarea radiografiilor timp de repaus pentru disiparea caldurii din anoda
d) Reducerea sarcinii permanente in scopie - utilizarea amplificatorului cu alnt TV;
intreruperea frecventa a imaginii
e) Obtinerea de secvente seriate, cu cadenta rapida:
a. Se pleaca din pozitia de tub rece (beneficiind de toate rezervele de energie)
b. Tehnologuu adaptative
i. Metoda secventei blocate automat
ii. Metoda capacitatii reduse

Imbatranirea si moartea tuburilor

-

Procese consecutive modificari fizice ireversibile si inevitabile

Suprafata anodei rugozitate fisuri cratere alterarea orientarii emisiei fotonilor
o O parte din fotonii fascicolului util se pierd
o Compensarea l- cresterea constantelor energetice suprasolicita anoda
avanseaza craterizarea
Peretii de sticla depunerea interna de atomi de metal metaliare ruperea
echilibrului electrostatic din tub
Compromiterea vidului imbatranirea sticlei (pori)
o Degazarea unui element metalic din tub
Fuziunea filamentului
Accidente anodul, catodul, sticla
o Catodul
Ruperea mfilamentului
Supraincalzire
Inversarea curentului din circuitul de inalta frecevnta
o Anodul
Atingerea punctului de fuziune prin rotatie lenta
Supraincalzirea pistei efect de cupa, fisura radiala, rupere
Ruptura cozii dezechilibrarii si vibratiilor
Blocarea anodei la nivelul lagarelor/rulmentilor
o Sticla
Spargerea (blocarii anodei, descentrarii anodei, supraincalzirii)
Permeabilizarea peretilor (pori pentru ulei sau aer din sistemul de
racire)

3. Accesoriile tubului radiogen

- Sunt echipamente situate in afara tubului propriu-zis
- Destinate optimizarii omogenitatii si transmisiei fascicolului anodic
Cupele
-

Recipient metalic tubul radiogen

3 mm Pb
Orificii etanse
o Pentru cablurile de inalta tensiune
o Fereastra operculata fascicolul X
Material radiotransparent
Rezistenta mecanica mare
Protectia tubului
Opreste orice radiatie in afara de cele ce compun fascicolul propriu-zis
Limiteaza dimensiunea fascicolului operational
Contine materialul de racire (ulei/aer)

Diafragmul
-

Lamele metalice, in dublu/triplu strat

Modelarea dimensiunilor si formei fascicolului
Absorb radiatiile divergente
Manual (vechi) sau automat (program digital)

Centrorul
-

Dispozitiv luminos laser

Centreaza fascicolul, obiectivizand limitele acestuia

Filtrul
-

Membrana metalica 2 mm Al pentru 60-120 kV, 0,2 mm Cu, 1mm Al peste 120 kV
Elimina fotonii de energie joasa, care nu contribuie la formarea imaginii

Radiatia X
In generatorul de radiatii prin declansarea unei diferente de tensiune electrica intre catod si
anod, electronii sunt smulsi din filamentul incalzit al catodului si loviti cu mare viteza de
anoda rotativa, de unde rezulta energie termica (caldura) si radiatie X.
Mecanismul de producere al razelor X
-

Cand electronii de mare viteza lovesc un metal radiatie X

Tuburile radiogene permit accelerarea electronilor si interactiunea lor ulterioara cu
metalul anodei
Curentul electric trece prin filamentul tubului il incalzeste caldura permite
electronilor de pe suprafata filamentului sa fiarba intr-un nor.

Numarul electronilor din nor e echivalentu cu cantitatea de curent care trece prin
filament (mA)
Crestera mA curentului lumina becului creste creste puterea (numarul lectronilor)
Electronii sunt negativi, trebuie sa existe un pol pozitiv care sa-i atraga
Intre catod si anod se produce o diferenta de potential ce determina smulgerea
electronilor din norul din jurul filamentului si lovirea tintei (anodul) energie
(calorica si radianta)
Energia radiatiei X este dependenta de energia electronilor ce lovesc tinta (anodul)
Cu cat diferenta de potential intre cei doi ppoli este mai mare cu atat energia radianta
va fi mai puternica
Diferenta de potential este ajustata prin kV, iar cantitatea de electroni prin mA
Cresterea kV electronii sunt accelerati la viteze mari radiatii cu energie mare
raze mai puternice (penetrante)
Ca urmare a multiplelor combinatii intre mA si kV un spectru larg de raze X xu
energii diferite
Cand electronii lovesc au loc interactiuni (coliziune si franare) radiatie X

Interactiuni prin coliziune

-

Coliziunea are loc intre un electron accelerat emis din filament si un atom de la nivelul
anodului
Procesul incepe cu scoaterea prin ionizare a unui electron, in principal de pe nivelul k
(este posibil si de pe L, M)
Electronii dupa nivele L sau M coboara pe locul vacant creat pe nivelul K
Diferenta de energie este emisa ca fotoni (energie caracteristica atomului) ce
participa la formarea imaginii
Poate avea loc cu succesiune de tranzitii de electroni intre nivelel energetice
Electronul incident ca si electronul scos de pe nivelul energetic respectiv, pot produce
aditional noi ciocniri, insa fotonii rezultati au energii scazute, care nu mai participa la
formarea imaginii

Interactiunea de franare
-

Electroni cu energia mare adtom tinta

o Nu atinge nucleul
o Isi incetineste viteza si ia o noua traiectori
o Rezulta radiatii eectromagnetice r de franare cu spectru foarte larg,
depinzand de cantitatea de energie cedata de electronul incident car va fi deviat
in unghiuri diferite
Unghi mai mare de 90grade energia cedata este mai mare
Electronul incident poate sufer multiple interactiuni de franare, pana cand energia lui
se disipeaza
Reactia de franare participa la formarea imaginii
Ar fi de preferat ca electronul sa cedeze energie cinetica in urma unei singure
interactiuni radiatii cu energie maxima si sa traverseze obiectul

Caracteristicile razelor X
-

Se raspandesc sferic din sursa care le emana, sub forma de fascicol divergent

Sunt invizibile
Se propaga in spatiu in linie dreapta, cu viteza de 300000 km/sec, directia poate fi
modificata, insa tot in linie dreapta
Au o penetrabilitate invers proportionala cu lungimea de unda
o Raze X moi cu lungime de unda mare, cu energie si putere de penetratie
reduse
o Raze X dure cu lungime de unda mici, cu energie si pitere de penetare mare
Sunt absorbite de corpurile prin care trec, absorbtia fiin influentata de Z, densitatea si
grosimea obstacolului
Intensitatea razelor X scade cu patratul distantei
Deterina fenomenul de iluminiscenta asupra unor saruri cu proprietati fluorescente
(platino-cianura de bariu) = lumineaza radioscopie
Determina efecte fotochimice impresioneaza filmul prin influentarea directa a
emulsiei de saruri de argint de pe suprafata filmului radiografic radiografiere
Au capacitatea de a excita sau ioniza atomi si moleculele substantelor inclusiv gazele
prin care trec
o Excitatia un electron este mutat de pe un nivel energetic pe altul, in cadrul
atomului
o Ionizarea un electron exterior este complet eliminat din atom ion pozitiv
Produc efecte biologice asupra tesuturilor vii, antrenand tulburari celulare sau chiar
moartea acestora necesare masuri de radioprotectie.

Interactiunea radiatiei X cu materia

-

Implica dua categorii de procese fizice

o Direct ionizante
o Indirect ionizante

Radiatia direct ionizanta energia este depusa de particula in mod direct materiei
Radiatia indirect ionizanta particula primara transfera energia particulei secundare, care la
randul sau va determina ionizarea
5 mecaniskme de interactiune a unui foton cu materia:
-

Efectul Thomson imprastierea coerenta

Efectul fotoelectric
Efectul Comptom
Efectul de materializare sau producerea in pereche
Fotodezintegrarea

Ultimele doua fara relevanta, nu actioneaza in iradierea din rx-diagnostic

Trasaturi comune ale mecanismelor de interactiune
-

Particulele rezultate nu mai pastreaza traiectoria initiala a particulelor incidente

Produc energie secundara

a) Efectul Thomson imprastierea coerenta

- Radiatia care apare dupa cel putin o interactiune a unui foton cu un corp
o Schimbare de directie
o Fara absortia lui
o Fara sunetul energiei materiei traversate
Rezulta iradiatie imprastiata
Poate lovi filmul nu este utila obtinerii imaginii reduce contactul, estompeaza imaginea
Personalul din jur creste doza absorbita
b)
-

Efectu fotoelectric
Proces de interactiune intre un foton si electronul din stratul profund al tintei
Fotonul este absorbit
Electronul eliberat fotoelectron ce produce multiple ionizari pana este absorbit
Electronul din stratulle exterioare ajung in locul liber, cu cedare de energie = radiatie
caracteristica, nivel energetic (absorbita)
Energie caracteristica din tesuturi rezulta similar energiei caracteristice din tubul
radiogen
Si este in functie de Z al elementului din care provine
Efectul fotoelectric este dependent de Z (creste cand Z este mai mare ca urmare a
existentei unui numar mare de straturi)
Avantaj absorbtia diferita a tesuturilor (realizarea contrastului)
o Os/muschi, testul muscular/tesut adipos
Dezvanataj - creste doza absorbita de pacient
Efectul fotoelectric scade cand este utilizat un fascicul de fotoni cu energie mare, insa
scade si contrastul intre tesuturi, fotonii trecand prin mediu fara sa interactioneze.

Curs 3
c) Fenomenul Compton
a. Procesul de cedare a energiei de catre fotonul incident, unui electron din
straturile exterioare ale atomului mediului respectiv
b. Electronul eliberat este electronul Compton este deviat producand ionizari
aditionale si apoi este absorbit
c. Fotonul, imprastiat in alta directie cu energie mai mica decat initial, poate
ioniza sau pate ajunge la film
d. Probabilitatea producerii interactiunii depinde de numarul de electroni din
tesut, care la randul sau este dependent de densitatea fizica adica de
electroni/g
Cu cat energia fotonului este mai mare, efectul Compton scade, deoarece fotonul are energie
suficienta pentru a traversa tinta fara sa se lase influentat:
-

Absorbtia la tesuturi este slaba contrastul este slab

Fotonii imprastiati rezultati prezinta dezavantaj pentru personalul ajutator creste doza
absorbita.
Pot ajunge la film estompeaza/voaleaza/innegreste
Interactiunea fotonii razelor X si materie
-

Separat sau comncomitent

o Molecular
o Atomic
o Electronic
o Nuclear
Raman in regiunea examinata aprecierea coeficientilor de reactie
Traverseaza informatia
o Film/ecran

Mecanismele de interactiune ale radiatiilor X cu materia se definesc prin aprecierea

coeficientilor de reactie
-

Coeficientul de absorbtie nr de fotoni care si-au transferat integral energia si dispar,

fiind absorbiti de mediul tinta
Coeficientul de atenuare nr de fotoni care au transmis o parte din energia lor
mediului si apar in fluxul secundar, cu o energie scazuta acest coeficient fiind
influentat de lamba si masa traversata
Coeficientul de difuziune nr de fotoni care ies din obiectul iradiat, insa dupa o alta
traiectorie decat cea incidenta; ei pot proveni din fascicolul initial sau pot fi particule
noi, din mediul traversat
Coeficientul de distanta n care intensitatea razei incidente scade proportional cu
patratul distantei parcurse

Desfasurarea reactiilor depinde de relatia dintre razele X si mediu (Z):

-

La Z scazut absorbtie mica

La Z crescut predomina efectul fotoelectric absorbtie mare, contrast mare (osul,
iodul contrast bun) (Pb radioprotectie)

Notiunni de dozimetri marimi si unitati in radiologie

Dozimetria procedee de masurare a dozelor de radiatii
-

Evaluarea fenomenelor biologice produse de radiatii

Raze X efecte biologice cu grade/tipuri diferite = energia cedata se impune cunoasterea

cantitatii de radiatii absorbita de tesuturi
-

Pentru a cunoaste bilantul intre risc (provocat de iradiere) si beneficiu

De a optimiza abordarile procedurale (diagnostice si terapeutice)
o Pentru a atinge scopul urmarit
o Pentru a cruta tesuturile sanatoase din jur

Scopul medical cunoasterea dozei/cantitatea de energie absorbita de tesuturi

-

Calitatea fotonilor radiatiei X incidenti

Cantitatea fotonilor radiatiei X incidenti

Calitatea fotonilor este caracterizata de energia lor. Fascicoll X este alcatuit din fotoni cu
energii diferite
-

Scazute raze moi

Crescute raze dure

Aprecierea calitatii unui fascicol de fotoni X

-

Indicarea valorii tensiunii maxime utilizate

Sectometrie (foarte exacta)
o Cu ajutorul strat semivalent adica grosimea (mm) a unui anumit material care
poate sa injumatateasca intensitatea unui fascicol de fotoni X.

Dozimetria cantitativa are trei marimi:

-

Doze de emisie (expunerea)

Doza absorbita
Doza echivalenta

Expunerea (E) doza de emisie

-

Reprezinta numarul de sarcini electrice produse de radiatie in aer

o Inainte de a interactiona cu pacientul (fascicol direct) sau cu personalul
radiologic (radiatia imprastiata) radiatia X interactioneaza cu aerul
o Marimea expunere da o indicatie asupra capacitatii radiatiei X de a produce un
anumit efect in aer
o Efectul ulterior in tesut va fi in general proportional cu acest efect in aer
Unitatea de masura pentru Expunere in Si este Columb/kg

Doza absorbita (D) cantitatea de energie disipata de rdiatie pe unitatea de masa de tesut
biologic si absorbita de acel tesut.
Unitatea pentru Doza absorbita este Gray (Gy) ap calorimetru
-

Absorbtia razelor X in diferite materiale variaza considerabil

Doza echivalenta (H) reprezinta aprecierea efectelor biologice consecutive unor iradieri, in
raport cu energia fotonilor incidenti si tipul de iradiere (X, gamma, alfa, beta etc)
-

Este doza absorbita multiplicata printr-un factor de ponderare pentru radiatie, care
exprima eficacitatea biologica a tipului de radiatie
Pentru cea mai mare parte a radiatiilor folosite in medicina................

Metodele de masuratori cantitative se bazeaza pe diferite fenomene fizice si chimice:

Ionizarea gazelor contoare Geiger-Muller (permite numararea ionilor prezenti in aer

si prin urmare intensitatea radiatiilor care i-au produs)
Ionizarea si excitarea unor corpuri solide (contoare de oscilatii 0 au in alcatuire
substante precum sulfura de zinc, care devin fluorescente sub actiunea radiatiilor)
Modificarea conductibilitatii electrice a unor substante (dozimetria cu semiconductori)
Innegrirea peliculelor fotografice (dozimetria fotografica) dozimetrele
contin...............

SI:
-

Rontgen (R) doza deradiatii X necesara pentru eliberarea unei sarcini electrice de
2,58....................

Modul elementar de actiune al radiatiilor X

-

Un foton interactioneaza cu un electron de pe straturile interne 2 ioni

o Un ion negativ electronul ejectat
o Un ion ozitiv restul atomului ionizat
Ambii ioni sunt foarte reactivi
o Electronii interactioneaza c u alti ................

Mecanismul de actiune:
-

Direct ruperea arhitecturii mmoleculare (gene, cromozomi, enzime)

Indirect prin substantele rezultate din reactiile precedente, care vor actiona dupa
aceleasi mecanisme ca in cazul actiunii directe, efectele suprapunandu-se
o Tesuturile contin...............
La nivel soatic legea Bergonier si Tribondeau cu cat un tesut este mai tanar cu atat
el va fi ma sensibil si vulnerabil

Ionizarea la nivelul ADN determina cresterea

-

Ratei mutatiilor
Ratei anomaliilor fetale sau avortului (iradiere in perioada de sarcina)
Sensibilitati la............\

Ce se intampla dupa expunere? efecte biologice

o
o

Dozele mici si unice autorestaurarea

Dozele mari deficit celular alterari functionale
Mutatii
Moarte celulara

Fenomene deterministice (reactii tisulare)

-

Se constata imediat (minute-zile)

Au prag de aparitie
Probabilitatea de aparitie si severitatea efectului cresc doza

o Exemplu -

Sindroul acut de iradiere

Eritemul

Fenomene stochastice (cronice maligne)

-

Nu au prag pot aparea si la doze foarte mici

Probabilitatea de aparitie creste cu doza
Apare dupa mai multi ani, consecutiv unui incident sau cumulativ
Severitatea este determinata de transformarea maligna

Siguranta radiatiei ia in considerare:

-

Pacientul
Operatorul
o Pentru ambele principiul ALARA (as low as reasonable achievable) atat de
coborat cat poate fi rezonabil realizat beneficiu care sa justifice procedeul.

Radiosensibilitatea (RS)
-

Probabilitatea ca o celula, un tesut sau un organ sa sufere un efect per unitatea de doza
Legea Bergonie si Tribondeau (1906) RS va fi mai mare in celulele tinere
o Cu mitoze multiple
o Care sunt nediferentiate
In cazul iradierii diagnostice, manifestarile clinice apar numai exceptional
Boala profesionala
o Piele in forme cronice sub forma de distrofii
o Leziuni oculare 0 cnjunctivita vindecabila fara sechele, cataracta
o Tesut hematopoietic.................

TABEL
Curs 4
Lantul informativ
Sursa de radiatie X vectorul pacient modulatorul fascicolului de radiatie X fascicolul
modulat receptor procesare imagine vizibila decodor
Fotonii cu energie mica sunt cei care nu contin informatie sis unt absorbiti in momentul
plecarii din tub de componentele tubului de catre filtru, carcasa si diafragm, rezultand un
fascicul care are raza centrala perpendiculara pe fasciculul incident. Se produc numeroase
actiuni in urma carora fasciculul de radiatie poate lua 3 directii:
-

Radiatia absorbita
Radiatia secundara imprastiata
Radiatia reziduala

Atenuarea fasciculului primar siimaginea latenta receptorul.

Pentru a vizualiza informatia latenta trebuie transformata intr-un .... care va furniza informatia
vizuala.

Filmul radiografic receptorul capteaza informatia latenta

-

Strat protector previne zgarieturile si dispersarea materialului fotosensibil

Emulsia - cristale de halogenura de argint in gelatina (material radiosensibil stratul
in care se formeaza imaginea)
Strat adeziv
Baza realizeaza structura relativ rigida a filmului; intotdeauna transparenta
Strat anti-ondulare si anti-rigiditate

Filmul casete metalice port film, dimensiuni similare.

In functie de lungimea de unda a razelor X cristalele de halogenura de argin din emulsie vor
suferi o impresionare, o reactie diferita in functie de cantitatea de radiatie ajunsa pe film pe
imagine apare o paleta variata de nuante de la alb la negru.
-

Gradul de innegrire al filmului este direct proportional cu cantitatea de radiatii ce

ajung pe film.
Cantitatea de radiatii este influentata
o De cantitatea de energie (mAs si kV)
o De distanta tub-film (ca urmare a densitatii razelor X din fascicul)
o Compozitia structurilor
Densitatea fizica
Numarul atomic
Grosimea

5 grade perceptibile de radioopacitate

-

Aer - negru
Grasime gri inchis
Apa/muschi alb spre gri deschis
Osul alb spre gri inchis
Metalul alb complet

O imagine abdominala
-

Aer gaz in stomac, intestine

Grasimea abdominala
Tesutul moale ficat, vezica urinara
Oase vertebrele
Metal piele, cavitatea abdominala

Grosimea influenteaza radioopacitatea creste grosimea creste radioopacitatea

Proiectia fasciculului X fiind conica imaginea radiologica se a subordona legilor geometrice
ale opticii.
Radiografia este o imagine bidimensionala a unor structuri tridimensionale imaginea
structurilor respective va fi in functie de pozitia lor in fasciculul prima de radiatii.
Consecinta

Marire
Deformare
Estomparea contururilor
Sumatia imaginii structurilor

Legea proiectiei conice imaginea radiologica la baza conului sa fie marita deformata
Dimensiunea creste cu cat este mai aproape de tub.
In cazul structurilor suprapuse mai mare ce este mai departe de film.
Deformarea imaginii:
-

Daca fasciculul este perpendicular pe obiect imagine marita, dar nedeformata

Daca fasciculul este oblica pe obiect imaginea marita si deformata

Pentru diminuarea efectului:

-

Fascicolul trebuie sa fie orientat cu raza centrala perpendiculara pe film, trecand prin
centrul structurii anatomice care prezinta interesul cel mai mare
Structura examinata sa fie cat mai aproape de film

Deformarea este influentata de pzitia structurii in raport cu fasciculul:

-

Schimbarea raportului aspecte diferite ale structurii

Cand fasciculul este perpendicular pe axul lung proiectia lingitudinala
Cand fasciculul este perpendicular pe acul scurt proiectie axiala
Cand fasciculul este obli
o Mai scurt
o Mai lung
Fenomenul de translatie a planurilor
o Formei
o Dimensiuni
o Pozitia structurilor suprapuse

Legea sumatiei planurilor

-

Sumatia semnelor regiuni care sunt in planuri diferite dar se suprapun

Imaginea reprezinta o insumare a gradelor diferite de absorbtie a razelor X ale tutror

segmentelor strabatute de fascicul.
Rezolvarea translatarea planurilor doua incidente perpendiculare
Fenomenul de stergere a planurilor doua structuri care au aceeasi densitate si sunt suprapuse
si vin in contact direct una cu cealalta nu se pot distinge una de cealalta.
Fenomenul semnul siluetei (conturului) = substractia reducerea intensitatii unei
radioopacitati.
Fenomenul de paralaxa

Deplasarea fasciculului deplasarea in sens invers a structurilor suprapuse

Deplasare mai mare pentru structura cea mai apropiata de sursa
Marire si deformare crescuta
Avantaje
o Pozitia unei structuri fata de alta (disocierea structurilor)
o Adancimea fata de planul de proiectie (film)

Legea incidentei tangentiale

-

Imaginea unei structuri depinde de gradul de atenuare (contrastul) diferit intre

structurile invecinate
Diferente de contrast crescute limite/contur net(e)
Trasarea conturului numai cand raza incidenta este tangentiala
Daca raza este perpendiculara pe suprafata conturul aare
O zona ascutita (creasta) contur sters = nuante degradate progresiv

Calitatea imaginii depinde de:

-

Contrast
Definitie claritatea/finetea (vizibilitatea precisa a demarcatiei detaliul)

Factorii care afecteaza detaliul:

-

Factori perturbatori
o Tehnici decurg din modul de folosirii a aparatului
o Fizici mai greu de anihilat pentru ca deriva din proprietatile fizice ale
radiatilor X

Factori tehnici:
a) Sursa fascicului sau marimea petei focale
b) Pozitia structurii in fasciculul de radiatii (distanta focar obiect)
a. Distanta mica perturbari ale conturului
b. Distanta mare necesita cresterea intensitatii radiatiei
c. Ajuta la stabilirea adancimii (locului) la care se afla structura
c) Miscarea pacientului
a. Factorul cel mai important
b. Produce stergerea contururilor
c. Imobilizare absoluta tranchilizare (cand este posibil)
d. Timpi de expunere corespunzatori, mici
i. Foarte mici mAs mare insa cresterea intensitatii este limitata prea
mare produce efectul de grila electronii raman in jurul filamentului ca
un nor)
e. Remediere ecranele intensificatoare
d) Ecranele intensificatoare
a. Folii
i. Convertesc radiatia X in lumina vizibila
1. Cristale fosforescente ce emit lumina
2. Nu sunt identice cu cele din emulsia de pe film
a. Elemente chimice Z = 57 71 pamanturi rare

3. Dimensiuni variabile
a. Cristale mici detaliu mai bun, timp mai mare
b. Cristale mari detaliu mai slab, timp mai mic
4. Luminozitate remanenta scurteaza timpul de expunere
a. Actioneaza si ca mijloc de radioprotectie
ii. Componente
1. Baza
2. Strat reflectorizant
3. Strat fluorescent
4. Strat protector
e) Grila antidifuziune/antiimprastiere
a. Fotoni efectul Thompson sau Compton energie redusa, directia diferita de
fotonii incidenti, fara informatie reduc contrastul, reduc detaliu ceata =
neclaritate
b. Grila
i. Benzi absorbante opresc fotonii haotici
ii. Inte pacient si film (in masa)
iii. Detaliu apare net
Factorii care influenteaza contrastul
Contrast diferente graduale de innegrire a filmului ca urmare a atenuarii diferite a
fasciculului de raze X care traverseaza o regiune corporala
-

Natual
Artificial
o Substante radioopace
o Substante radiotransparente
o Mixt
Evidentiaza detaliile

Contrastul depinde de:

-

Subiect (compozitie
o Densitatea fizica
o Grosimea structurilor
o Numarul atomic
Energia fasciculului incident
o Tensiunea prea mare penetabilitate crescuta radiatie reziduala omogena
constrast scazut = imagine supraexpusa
o Tensiune prea mica putine raze penetreaza pacientul contrast scazut =
imagine subexpusa
Sensibilitatea filmului
o Filemle cu emulsie dubla sunt mai sensibile contrast mai bun
Ecranele intaritoare
o Ofera mai multa laritate detaliului
Radiatia imprastiata
o Estompeaza imagine grila antiimprastiere
Developarea

o Tipul de revelator, timpul de developare, temperatura de developare

Curs 5

Curs 6
Examinarea craniului
-

Craniul
o Neurocraniul encefalul
o Splachnocraniul (viscerofacial)
Loc de insertie
Dinti
Limba
Laringe
Muschi
o Structura simetrica comparare stanga/dreapta
o Rx indicata in evaluarea
Cavitati craniene
Cavitatii nazale
Sinusurilor
Maxilarului
Mandibuei
Dintilor
Creierului
Tesuturilor moi externe
o Dificil de evaluat
Multe structuri suprapuse (segmente osoase pereche)
Compartimente multiple
Diferente intre rase (caine)

Variatia conformationala a craniului la caine

-

Tipul dolicocefaic cavitatea nazala ingusta, mai lunga decat craniul, cap alungit
(Borzoi, Collie, Irish Setter etc)
Tip mzocefalic cavitatea nazala si craniul au aceeasi lungime (Ciobanesc german,
Labrador etc)
Tip brahicefalic cavitatea nazala mut redusa comparativ cu craniul (Pekinez,
Bulldog, Boxer)

Incidente standard
-

Laterala (stg/dr) suprapunerea structurilor pereche

Obiective
-

Cavitatea craniana (1) + bolta craniana

Cavitatea nazala
Sinusurile
Etmoidul si volutele etmoidale
Palatul dur
Mandibula
Tesuturile moi

Cavitatea nazala
-

DV cu filmul in gura
VD cu gura deschisa si raza in unghi de 45 grade

Afectiunile cutiei craniene

Hidrocefalia
-

Acumularea patologica de lichid in ventriculii cerebrali

o Boala congenitala
o Traumatisme craniene
o Boli virale/bacteriene
o Migratii parazitare
o Procese neoplazice cerebrale
Yorkshire, Bulldog englez, Chihuahua, Pekinez, Poodle
Siameza gena recesiva
Se observa
o Deformarea craniului
o Neinchdierea fontanelelor
o Deficit de vaz si auz
o Sunete vocale
o Incoordonari in deplasare

Displazia occipitala
-

Malformatie a occipitalului largirea dorsala a marii gauri occipitale

o Rasele mici si foarte mici
o Asimptomatic daca nu apar complicatii
Hidrocefalie
Meningoencefalocel

Osteopatia cranio-mandibulara
-

Proliferarea osoasa, nonneoplazica

Afecteaza exclusiv oasele craniului si mandibula
Etiologie necunoascuta
La tineretul raselor terrier West Highland Whte, Scottish, cairn, Boston 3-8 luni
Ocazional Labrador, Pinscher, Bullmastiff
Clinic
o Deformara zonei
o Disfagie de prehensiune
o Durere la deschiderea gurii

Rx
o Radiopacitate crescuta mandibula, bula timpanica, temporal, articulatia
temporo-mandibulara
o Proliferari oasoas neregulate, simetrice/unilaterale
o Diagnosticul semnele clinice, rasa si rx

Fractura
-

Consectiv traumatismelor
Antreneaza semne nervoase pasagere sau permanente
Poate aparea la toate segmentele osoase
Clinic
o Tumefierea tesuturilor moi
o Emfizem subcutanat (implica nazalul, sinusurile)
Rx
o Linie radiotransparenta, frecvent aspect neregulat
o Simpla sau cominutiva
o Cu/fara fragmente, cu/fara deplasarea acestora
Evaluare incidente standard si suplimentare

Articulatia temporomandibulara
-

Accidente de masina
Caderi de la inaltime (pisica)
Frcatura foarte rara, frecvent luxatia
Frecvent unilaterala, rar bilaterala
Deplasare rostrala (procesul retroarticular temporal) dar se pate rupe caudala
Insotita de fractura procesului retroarticular la pisica
o Largirii fosei mandibulare a temporalului
o Fractura procesului zigomatic al temporalului
o Fractura procesului condiloid al mandibulei
Clinic
o Neinchiderea gurii
o Nesuprapunerea laterala a mandibulei
o Scurgerea salivei din gura
Rx
o Largirea/ingustarea spatiului articulatiei
o Fracturarea procesului retroarticular al osului temporal
Evaluare
o VD/DV
o Laterala oblica stg/dr

Osteoartrita
-

Boala degenerativa a articulatiei temporomandibulare

Apare ocazional
o Imbatranire
o Secundar
Luxatiei/fracturilor

Infectiilor regionale (otite)

Fremisment la palparea zonnei
Rx
o Aspect neregulat al fosei mandibulare sau procesului condiloid
o Radioopacitate crescuta neregulata perarticular osteofite
o Reducerea spatiului articular

Procesele infectioase
-

Osteomielita boltii craniene rar

o Posttraumatic
o Postchirurgical
o Consecutiv rinitelor infectioase si
o Micotice lama ciuruita a etmoidului
Posttraumatic
o Tumefierea tesuturilor moi de acoperire
o Zone de liza osoasa si/sau proliferare
Consecutiv rinitelor extinderea radioopacitatii la sinusuri si etmoid
Otitele frecvent
o Infectii bacteriene externe (ureche externe, medie, interna)
o Infectii orale/nasofaringiene ureche medie ureche interna
o Polipi nasofaringieni si auriculari (pisica)
o Traumatisme
o Procese neoplazice osoase/tesuturilor moi
Osteosarcomul
Carcinomul glandelor ceruminoase
Fibrosarcomul

Urechea externe otita externa

-

Normal zona de radiotransparenta

Obliterata
o Partial
o Total
o Proliferari ale tesuturilor moi
o Exsudat (care se poate calcifica)

Procesul infectios urechea externa

o Urechea medie
o Urechea interna
Urechea medie si interna
= expansiunea otitei externe
Rx

Acumularea de exsudat
Unilateral/bilaterall

Cresterea radioopacitatii bulei timpanice

Ingrosarea peretelui bulei
Dilatarea bulei timpanice

Scleroza (rx crescuta) stancii temporalului

Proliferarea osoasa
Otolite rar mineralizarea exsudatului

Cr

Procese tumorale
-

Animalele adulte si cele batrane

Semnele clinice asociate localizarii
o Bolta cranina
o Oasele fetei
o Mandibula
Deformare regionala
Convulsii, ataxii(tumori intracraniene)
Scurgeri nazale + cornaj
Rx
o Determinarea tipului tumoral este imposibil rx
o Undele sut litice, altele productive, altele combina cele doua forme
o Biopsia confirmare
Osteosarcomul
o Cea mai frecventa tumora maligna
o Osteoblastic cu reactie periostala agresiva
o Afecteaza bolta, oasele fetei, mandibula
Osteomul
o Cea mai frecventa tumora benigna
o Aspect neted, bine delimitat
o Afecteaza mandibula, bolta, sinusurile
Alte forme
o Nu sunt semne rx patognomonice
o Diferentierea numai histologic
Carcinomul scvamos oral gingie (maxilarul, mandibula)
o Zone de liza in grade diferite
Fibrosarcomul
o Predilectie pentru bolta palatina dar poate aparea si la mandibula
o Adesea la rasele mari de caini
o Liza osoasa prezenta
Melanomul maling
o La rasele mici
o Tesuturi moi produce liza osoasa si metastaze in limfonodurile regionale si
pulmon
Epulis (tumora ligamentului priodontal) rar la pisica
o Mai multe tipuri
Unele se rezuma la tesutul moale
Altele invadeaza si osul

Diferentiere histologic

Afectiunile cavitatilr nazale si sinusurilor

Fractura
-

La nivelul oaselor fetei si fruntii

Simpla sau cu fragmente
Fragmentele cu/fara deplasare
La nivelul sinusurilor infundare
Hemoraga poate acompania fractura tumefierea zonei

Radiotransparenta pe linia de fractura asociata radiodensitatii tesuturilor moi

Radiotransparenta subcutanata emfizem
In cazul suprapunerilor fragmentare radiodensitate crescuta
Hemoragia radiodensitate omogena

Rx

Procesele infectioase
-

Bacteriene sau micotice (in funcie de evolutie)

o Fara (acute)
o Minime
o Evidente
Unilateral/bilateral
o Cavitatea nazala
o Sinusurile paranazale
Ostructira cailor acumulare
Distrugerea cornetilor radiotransparenta
Corpuri straine
o Radiopac
o Radiotransparent (arista) modificarea zonei adiacente

Curs 7
Examenul radiologic al scheletului axial aspecte semiologice radiologice ale coloanei
vertebrale
Examinarea pe segmente
-

Individual
Ansamblu

Obiective
-

Corpul vertebral
Canalul vertebral
Procesele (spinos, transverse, articulare)
Spatiul intervertebral
Gaura intervertebrala

Evaluarea radiografica a vertebrelor

-

Numar
Pozitie
Forma
Dimensiune
Densitate

Modificarile coloanei vertebrale determina sau nu determina semne clinice.

Semnele clinice prezente cu sau fara (contrast artificial mielografierea) modificari
radiologice.
Modificarile vertebrale
-

Congenitale
De dezvoltare
Degenerative
Metabolice
Traumatice

Anomalii congenitale
Frecvent intalnite la rasele brahicefalice (Bulldog) si rar la celelalte rase.
Multe nu au semnificatie clinica.
Unele pot deforma canalul vertebral compresiuni
-

Pe maduva
Radacinile nervilor

Apar ca urmare a alterarilor in dezvoltarea embrionara

-

Variatii ale
o Numarului (la nivelul tuturor segmentelor coloanei)
Crestere
Reducere
o Formei

Vertebrele tranzitionale = au caracteristicile vertebrale din doua regiuni adiacente

-

Regiunea toraco-lombara
Regiunea lombo-sacrala

Agenezia sau formarea incompleta a perechii 13 de coaste T13 tranzitionala.

Lombarizarea sacrumului prima vertebra S nu fuzioneaza cu sacrumul
-

Unilateral/bilateral
Prima vertebra caudala sa apara unita cu utima sacrala sacrumul tot 3 vertebre.

Sacralizarea ultimei vertebre lombare L7 se uneste unilateral sau bilateral cu iliumul.

Vertebre tranzitionale lombosacrale
-

Ciobanesc german
Labrador
Doberman
Dog german

Reducerea numarului de vertebre caudale

-

Taierea cozii
Fracturilor
Congenital

Pisicile Manx nu au vertebre coccigiene.

Blocul vertebral reducerea numarului de vertebre.
-

= unirea partiala sau totala a doua sau mai multor vertebre alaturate.
Unirea intereseaza
o Corpul
o Arcul
o Procesul spinos
Fara manifestari clinice
Uneori insa datorita fortelor ce actioneaza asupra zonelor alaturate, apar degenerari la
nivelul spatiilor adiacete si ulterior hernieri discale.

Hemivertebra = anomalie de dezvoltare a unei portiuni din corpul vertebral.

-

Afectiune unilaterala
o Dorsala
o Ventrala
Contur neted, densitate normala, forma alterata are aspect de pana deformarea
coloanei vertebrale
Spatiu intervertebral este normal reprezentat, uneori poate fi mai larg
Rasele cu coada rasucita Bulldog, Boston terrier
Obisnuit fara semne clinice
Poate determina angulatia coloanei cifoza, scolioza, lordoza
Uneori compresiuni medulare

Vertebra fluture
-

Neunirea in unctul median al corpului vertebrei formarea a doa hemivertebre, stanga

si dreapta = aspect de fluture
Spatiile intervertebrale apar marite

Spina bifida
-

Defect de unire a arcului vertebral cu/fara hernierea maduvei sau meningelui

Rx

o absenta arcului vertebral sau neunirea proceselor spinoase (stanga/dreapta)

o Obisnuit ultimele vertebre lombare sau sacrale
Bulldog, pisicile Manx
Clinic manifestaru neurologice parezia membrelor posterioare, incontinenta
urinara si/sau defecare involuntara

Anomalii vertebrale modificari de pozitie si forma a coloanei

-

Cifoza
o Hemivertebre
o Deformarea suprafetelor articulare
Lordoza
o Hemivertebre
o Spondiloza anchilozanta
Scolioza
o Hemivertebre

Anomalii de dezvoltare
Instabilitata atlanto-axiala = subluxatia atlantoaxiala
-

Congenitala
Dobandita

Congenital (tineretul raselor mici)

-

Agenezia/hipoplazia/neunirea procesului odontoid

Absenta ligamentului transvers al atlasului
Absenta ligamentului apical odontoid

Dobandit
-

Traumatismele
o Desirarea/ruptura ligamentului apical odontoid
o Fractura procesului odontoid

Incidenta laterala, cu flexia capului, oblica (fr odontoida sau neunirea)

Rx cresterea spatiului dintre arcul dorsal C1 si procesul spinos C2.
-

Manipulare cu grija a animalelor traumatizarea maduvei

Anestezie obligatorie

Spondilomielopatia cervicala (sindromul Wobbler)

-

Rasele grele de talie mare

o Doberman
o Dog german
Semnele clinice (ataxia si/sau pareza) pot fi determinate de o varietate mare de
anomalii anatomice:
o Malformatia vertebrelor cervicale

Deformarea suprafetelor articulare ale proceselor articulare

Subluxatia cervicala
Deplasarea discului intervertebreal spre canalul vertebral
Hipertrofia ligamentelor vertebrale (ligamentului longitudinal dorsal si
ligamentul intervertebral)
o Stenoza canalului vertebral cervical
Frecvent C4-C5, C5-C6, C6-C7
o
o
o
o

Rx
o
o
o
o
o
o

Osificarea discala prematura (tineret)

Degenerarea proceselor articulare
Spondiloza deformanta
Aplatizarea fetelor corpului vertebral
Modificarea alinierii vertebrale
Ingustarea canalului vertebral

Anomalii degenrative
Spondiloza deformanta
-

Formarea de puncte osoase sau punti osteofitice

Partea ventrala (uneori si laterala) intre doua (sau mai multe) vertebre adiacente
Regiunea toracala caudala lombara si lombosacrala unde mobilitatea este mai mare
Fara manifestari clinice
Insa, cand osteofitele avanseaza pe marginea laterodorsala poate compresa pe
radacinile nervilor durere/instabilitate

Spondiloza deformanta anchilozanta = hiperostoza idiopatica spinala difuza

-

Intalnita la cainii tineri si pisici

Caracterizata prin extinderea productiei osoase, ventral si lateral, la mai mut de 4
vertebre alaturate
Mentinerea relativa a dimensiunii spatiului intervertebral
Osteofite periarticulare la nivelul proceselor articulare
Pseudoartroza la baza proceselor spinoase
Osteofite periarticulare si calcificari in tesutul moale atasat coloanei si membrelor

Spondilita = inflamatia corpului vertebral

-

Spondilita infectioasa implica prezenta unui agent patogen specific osteomielita

vertebrala
Reactie periostala cu plecare din portiunea mijlocie capetele corpului vertebral
Liza osoasa este redusa
Bacterii, fungi, protozoare, paraziti, corpuri straine
Spirocerca lupi spondilita la nivel T8-T11
Aristele la L3-L4

Dicospondilita = infectia discului intervertebral si a suprafetelor corpurilor vertebrale

-

Migrare de corp strain (ariste)

Pe cale hematogena consecutiv infectiilor urinare, dentare, endocardice

Scaderea densitatii (distrugerea) suprafetelor corpului vertebral liza lor si a zonei

adiacente, urmata de scleroza sau osteofitoza in jurul spatiului discal
o Spatiul intervertebral
Largit
Redus
o Poate ajunge la anchiloza vertebrelor
o Obisnuit afecteaza mai multe vertebre

Boala degenerativa articulara artrita

-

La nivelul suprafetelor proceselor articulare

Suprafata lor degenereaza
Scleroza subcondrala si steofitoza periarticulara cu reducerea spatiului articular
Daca se extinde catre gaura intervertebrala compresiune pe radacini sau chiar pe
maduva durere

Osteocondroza sacrala
-

Boala degenerativa necroza a cartilajului

Intalnita la nivelul sacrumului predominant la Ciobanesc german
Zona radiotransparenta neregulata la nivelul fetei craniale a c orpului primei ertebre
sacrale
Scleroza adiacenta necrozei condrale
Poate fi asociata cu formarea unui fragment ce avanseaza in canalul medular
compresiune

Stenoza degenerativa lombosacrala

= modificarea de volum acanalului vertebral lombosacral stenoza canalului vertebral lombar
sau sacral (congenital sau dobandit)
-

Numeroase cauze care duc la compresiune pre radacinile nervilor care formeaza coada
de cal radiculopatie dobandita = sindromul cozii de cal:
o Vertebrele tranzitionale
o Osteocondroza primei vertebre sacrale
o Subluxatia lombosacrala
o Spondiloza lombosacrala
o Deplasarea discurilor intervertebrale lombare
o Proliferarile osoase la nivelul gaurilor intervertebrale
o !!! obligatoriu examen cu contrast artificial

Spondiloza deformanta lombosacrala/liniile radiotransparente reprezinta osificarea incompleta

a gulerului osos.
Procesele neoplazice vertebrale
Maligne
-

Primare (obisnuit o vertebra; frecventa crescuta in regiunea toracala)

o Osteosarcomul

o Fibrosarcomul
o Condrosarcomul
o Mielomul
o Hemangiosarcomul
Secundare (metastaze) (una sau mai multe vertebre; frecventa crescuta in regiunea
lombara)
o Carcinomul (mamar, de prostata, al glandelor perianale)
o Sarcomul (osteo-, hemangio-, fibro-)
Rasele de talie mare frecventa crescuta
Media varstei 7 ani
Rx
o Modificarea formei vertebrei
Liza osoasa
Productie osoasa
Sau ambele
o Reactii de scleroza (radioopacitate) a corpului vertebrei liza osoasa fractura
pe os patologic strivirea corpului vertebral distrugerea fetelor
o Diminuarea spatiului intervertebral, reactii proloferative osoase
o Pot aparea modificari ale tesuturilor moi paraspinale
Tumorile secundare metastazele
o Afecteaza mai multe vertebre
o Pate aparea in oricare portiune vertebrale
o Tumorile prostatice, vezicale, perianale, mamare
o Reactii periostale neregulate/zone de liza osoasa

Benigne exostoza cartilaginoasa multipla (osteocondromatoza)

-

Tumori cartilaginoase solitare sau multiple, ce afecteaza vertebrele si oasele lungi

Caine
o La tineretul su 1 an
o In timpul osificarii encodrale
La pisica
o Foarte rara, la adultii tineri
o Dupa incheierea osificarii
o Oarecum asociata cu virusul leucemiei feline
Rx
o Expansiunea proceselor spinoase si a arcului vertebral canalul spinale =
semne neurologice

Traumatismele
Fractura poate afecta toate componentele unei vertebre (arc, cor, epifize, procese)
-

Simpla/cominutiva
Cu/fara deplasarea fragmentelor
o In functie de tipul fortei ce actioneaza
Compresiune scurtarea corpului vertebral; creste densitatea
radiologica

Smulgere determina smulgerea de fragmente osoase si deplasarea lor

prin suprapunere
Forfecare determina smulgerea de fragmente osoase si deplasarea lor
prin suprapunere
Spargere numeroase fragmente cu dimensiuni variabile impuscare
sau lovire
Cu/fara modificarea pozitiei coloanei

Curs 8

Cavitatea nazala si sinusurile

Procesele tumorale
-

1-2% din tumori

o Animalele batrane
o 2/3 carcinoame
Adenocarcinom
Scvamocelular
Nediferential
o 1/3 sarcoame
Fibrosarcom
Chondrosarcom
Osteosarco
Nediferentiat
o Invazive local
o Potential metastatic redus
o Se diagnostica tarziu prognostic nefavorabila
o Scurgeri uni- bilaterale, cu/fara epistaxis
o Incidente
Laterala
DV cu filmul in gura
Oblic VD
Frontala (sinusuri)

In stadiu incipient zona de radiopacitate crescuta, localizata sau difuza in cavitatea

nazala si/sau sinusuri
In stadiu avansat opacitate neregulata
o Radiortansparenta corneti nazali
o Devierea/liza septumului nazal lama ciuruita
o Deformare caitatii nazalesinusurilor fetei
o Pierderea dintilor

Rx

Tumorile mai putin agresive si stadiile incipiente sut greu de diferentiat de rinite.
Conformatia unui dint

Coroana
Col
Radacina

Structura unui dinte

-

Formatiuni dure (radioopace)

o Smalt
o Cement
o Dentina
Formatiuni moi
o Cavitatea pulpara
o Periostul alveolar
o Gingia

Afectiuni dentare
Abcesul dentar periapical
-

Infectie a varfului dintelui

Obisnuit la animalele batrane
Secundar bolilor parodontale, fracturilor dentare, neoplasmelor orale si dentare
Frecvent la caine al 4-lea premolar superior se extinde a maxxilar fistula
Rx
o largirea spatiului peridental apical
o Liza sau scleroza osului adiacent varfului radacinii
o Eroziunea progresiva a radacinii
o Infectia osoasa

Fractura dentara
-

Mestecarea obiectelor dure

Traumatismelor
Resorbtiei odontoclastice la nivul colului subtierea fractura

Fracturi
-

Coronare
La nivelul colului
Radiculare

Expunerea cavitatii pupare infectie

-

Necroza pulpara
Abces dentar apical
Chist dentar apical

Pentru localizarile coronoradiculare si radiculare

Linie radiotransparenta

Rx

Resorbtia radacinilor
-

Apare la pisicile batrane

Partiala sau totala
Consecutiv inflamatiiilor cronice, traumatismelor, prehensiunii fortate
Apar la nivelu cementului (sub ligamentul gingival)
Erodeaza colul radacina
Rx pete radiotransparente de diferite dimensiuni sub colul dentar.

Boala parodontala (gingivita + parodontita)

-

Afecteaza structurile de sustinere

o Cementul
o Ligamentul aleolodentar
o Osul alveolar
o Gingia
Primara dezvoltarea placii dentare care se mineralizaza tartru gingivita
parodontita
Secundara fragmente consecutiv fracturilor sau extractiilor incomplete
Mai frecventa la cainii batrani din rasele mici si la pisici
Gingivita progreseaza inflamatia ligamentului alveolodentar eroziunea peretelui
alveolar si a crestei alveolare (parodontita) retractia gingiei cu descoperirea radacinii
si pierderea dintelui
Poate fi
o Localizat
o Generalizat
Rx
o Nu ofera date directe despre gingie (radiotransparenta)
o Structura osoasa peridentala
5 stadii evolutive
o I si II tumefierea gingiei, fara semne rx
o III creasta alveolara devine neregulata
o IV pierdere osoasa si largirea alveolei dentare (pungi parodontale)
o V liza osoasa severa, mobilitate accentuata pierderea dintelui

Examenul radiologic al coloanei vertebrale repere anatomice

Coloana vertebrala 5 regiune
O vertebra
-

Proces spinos
Procese transverse
Margine craniala
Margine caudala
Procese articulare craniale
Procese articulare caudale
Canal vertebral
Corp vertebral
Spatiu itervertebral

Gaura intervertebrala

Curs 9
Examenul radiologic al scheletului apendicular
Osteopatii nutritional-metabolice
-

Sunt consecinta unor tulburari in fiziologia osului care determina ruperea echilibrului
dintre procesul osteoformator si procesul osteodistructiv
Cauze
o Carenta sau exces de substante necesare osificarii
o Actiunea unor produsi intermediari de degradare metabolica care perturba
echilibrul mineral si hormonal
Modificarile rx osoase reflecta tulburarile metabolice medii si severe o pierdere a Ca
din oase peste 30%
Osteopatiile nutritional-metabolice afecteaza mai multe oase
Imaginea radiologica densitatea osoasa
o Scazuta hiperparatiroidism secundar nutritional si renal, rahtism,
hipervitaminoza A etc
o Crescuta osteopetroza

Hiperparatiroidismul secundar nutritional = osteodistrofia juvenila, osteodistrofia nutritionala,

osteodistrofia fibroasa.
-

La tineretul carnivor (caini, pisici, tigru) dupa intarcare, hranit exclusiv cu carne, cu
continut scazut de Ca si crescut de P all meat disease/boala de macelarie
Aportul scazut de Ca si aportul excesiv de P antreneaza scaderea nivelului de Cahipocalcemie cresterea secretiei hormonului parotidian mobilizarea Ca din oase
demineralizare = osteopenie.

Clinic
-

Schiopaturi (un membru) severe (toate membrele imposibilitatea de a se ridica)

Sensibilitatea la palpare, deformari osoase (consecutiv fracturilor spontane)
Parezie sau paralizia consecutiv compresiunilor medulare
Administrarea de ratii echilibrate determina remineralizarea osoasa

Semne radiografice
-

Demineralizarea osoasa generalizata

In cazuri severe, opacitatea tesutului os este similara tesuturilor moi inlocuirea
tesutului osos cu tesut fribros osteodistrofia fibroasa
Subtierea corticalei diafizare aspect de foaie de hartie
Obisnuit fracturi spontane incomplete in lemn verde
Pot aparea si fracturi complete
Unele oase lungi au forma anormala cosecutiv calusarii vicioase a fracturilor vechi
La pisica lordoza coloanei in regiunea lombosacrala si fracturi de compresiune a
corpurilor vertebrale
Incurbarea iliumului si ischiumului si ingustarea bazinului

Hiperparatiroidismului secundar renal = osteodistrofie renala

-

La adulte cu insuficienta renala dobandita

Rar la tineretul cu nefropatii congenitale
Filtrare glomerulara redusa - retentie de P = fosfatemie progresiva scaderea Ca din
sange care provoaca hipersecretie paratiroidiana
Hiperparatiroidismul provoaca resorbtie osoasa cu eliberare de Ca din oase
Sunt afectate oasele membranoase (fetei) manndibula si maxila
Demineralizarea celorlalte segmente este lenta

Clinic
-

Semnele bolii renale (polidipsie, poliurie, voma, azotemie)

Mandibula devine moale (rubber jaw), apar tulburari de masticatie, hipersalivatie,
mobilitate dentara
In situatii mai avansate pot aparea si schiopaturi acute consecutive demineralizarilor
oaselor lungi si fracturilor patologice

Radiologic
-

Demineralizarea generalizata a oaselor craniului, cu pierderea structurii trabeculare

Reducere marcanta a laminei dura oapcitate crescuta a dintilor fata de osul
mandibular si maxilar = dintii plutesc in alveole
In unele cazuri pot aparea mineralizari ale tesuturilor moi rinichi, vase sanguine
In cazuri avansate, pot fi identificate demineralizari si resorbtii osoase subperiostale
care imprima un aspect dantelat (areolat) zonei respective

Rahitismul
-

Chimiodistrofie osoasa a tineretului raselor mari de caini cuvarsta sub 2 ani,

consecutiv dezechilibrului metabolismului fosfo-calcic si al vitaminei D

Clinic
-

Apatie, tulburari digestive (constipatie alternand cu diaree), in faza prerahitica

Deformari sistemice juxtaarticulare ale oaselor lungi, incurbarea diafizelor, schopatura
intermitenta si progresiva, mers plantigrad laba de urs

Radiologic
-

Subtierea corticale diafizare si largirea canalului medular ale oaselor lungi

Radiotransparenta crescuta si omogena oase de sticla
Ingrosarea cartilajului de crestere, largirea metafizei care aspect neregular si concav
de ciuperca/dop de sampanie

Osteopetroza boala aselor de marmura = boala oaselor de creta

-

Osteopatie produsa de activitatea defectuoasa a osteoclastelor de la nivelul cavitatii

medulare care nu participa la remodelarea osoasa persistenta spongioasei primare la
nivel medular

Se produce o crestere difuza a opacitatii oaselor (osteoscleroza) cu ingrosarea

corticalei diafizare si reducerea progrsiva a cavitatii medulare
Scaderea celulelor hematopoetice anemie
Desi au aspect opac, oasele sunt fragile fracturi patologice
Cauze
o Congenitala gena recesiva, obisnuit letala, insa unele animale pot supravietui
pana la varsta adulta
o Dobandita
Hipervitaminoza D cronica
Mielofibroza
Virusul leucemiei feline

Clinic
-

Oboseala, apatie, slabire, stare generala de rau, paliditatea mucoaselor consecutiv

instalarii anemiei
Schiopaturi, durere osoasa consecutiv fracturilor patologice

Radiologic
-

Ingrosarea corticalei diafizare

Cresterea densitatii......

Osteopatii posttraumatice
Fractura ruperea sau spargerea partiala sau totala a unui os (normal sau bolnav) consecutiv
unei actiuni bruste si violente
Exemplu rx ofera informatii privind
-

Confirmarea diagnosticului clinic

Locul si tipul fracturii
Pozitia fragmentelor osoase
Eventualele complicatii asociate

Miscarea
-

Imagine neclara marcheaza fisurile sau fracturile mici

Reducerea durerii prin anestezie, tranchilizare, imobilizare - in functie de statusul
animalului

Tehnica
-

Obligatoriu incidente ortogonale care sa cuprinda articulatiile adiacente proximala si

distala
Daca examenul clinic releva semne severe, dar rx clasica nu confirma prezenta
fracturii sunt efectuate incidente suplimentare oblice (mai ales pentru oasele mici)
In caz de incertitudine se recomanda examinarea membrului congener
In fracturi incomplete mici, incerte se recomanda reevaluarea dupa 4-8 zile (pentru a
deveni vizibila linia de fractura resorbtie osoasa)

Radiologic
-

Discontinuitatea conturului razei osoase

Linie radiotransparenta fragmentele sunt la distanta unele de altele
Linia radiopaca fragmentele sunt comprimate sau suprapuse
Scurtarea osului fragmentele comprimate, modificarea cu zona congenera
Fragmente libere de dimensiuni variabile os sau corpuri straine
Tumefierea tesutului moale densitatea radiologica crescuta
Modificarea axului lung angulatie

Clasificarea fracturilor
-

Raporti cu tesuturile moi

Directia liniei de fractura
Intinderea liniei de fractura
Numarul fragmentelor osoase
Regiunea anatomica a osului
Pozitia framentelor

a) Dupa raportul cu tesuturile moi

- Fractura deschisa lezionarea pielii la locul fracturii si prezenta de resturi straine
radioopace (nisip, pietricele) sau emfizemul tesuturilor moi profunde = indici
radiologice pentru fractura deschisa
- Fractura inchisa fara lezionarea pielii la locul fracturii
b) Dupa directia linie de fractura
- Transversale perpendiculara pe axul ung al osului
o Frecvent aare deplasarea fragmentului distal fata de fragmentul proximal,ca
urmare a contractieimusculaturii
- Oblica- in alt unghi (diferit de 90 grade) fata de axul lung al osului
- Spiralata linia de fractura serpuieste in jurul axului lung al osului sub forma de
spirala
o Fragmentul distal aare torsionat fata de fragmentul proximal
c) Dupa intinderea liniilor de fractura
- Completa (totala) linia de fractura se intindeprin tot osul rezultand doua sau mai
multe fragmente
- Incompleta linia de fractura afecteaza o portiune din os, fara deplasarea fragmentelor
osoase
o Fisura linie radiotransparent
o Fractura in lemn verde linia de fractura apare pe partea convexa a unui os
indoit, iar cea concava este intacta (la animalele tinere sau cele cu osteopenie)
o Fractura de stress crapaturi longitudinale sau oblice in corticala osului
d) Dupa numarul fragmentelor osoase
- Fractura simpla o singura linie de fractura care separa osul in doua fragmente
- Fractura cominutiva exista mai multe linii de fractura care se unesc intr-un punct
comun, rezultand maimult de doua fragmente osoase
o Fractura fluture cu trei fragmente mari, dintre care unul are aspect tringhiular
- Fractura multipla sau segmentara mai multe linii de fractura dar care au punct
comun
e) Dupa locul fracturii- regiuna din os afectata

Fractura diafizara care poate fiin treimea

o Proximala
o Doatala
o Mijlocie
- Fractura epifizara implica de regula articulatia adiacenta osului
- Fractura metafizara
o Proximala
o Distala
- Fractura segmentara de trocanter, de maleola, de tubercul, de creasta
- La animalele tinere, cu fiza inclinata, se pot intalni numeroase combinatii de fracturi
metafizo-fizo-epifizare clasificarea Salter-Harris (1963) 5 tipuri
o SH I separarea epifizei de metafiza la nivelul fizei
o SH II separarea epifizei cu un fragment din metafiza
o SH III linie de fractura trece prin fiza si epifiza, fiind de regula fractura
intraarticulara
o SH IV linia trece prin metafiza si epifiza, traversand fiza 0 fractura
intraarticulara
o SH V- fiza este compresata (strivita) intre epifiza si metafiza fara deplasarea
razelor osoase linia radioopaca neregulata la nivelul jonctiunii epifizimetafizare
o Uneori compresarea excentrica a placii metafizare este mentionata ca tipul VI
f) Dupa statusul osului fracturat
- Fractura unui os normal
- Fractura unui os patologic = fractura patologica
o Osteopenie (rahitism, osteoporoza,hiperparatiroidism, tumori osoase)
o Osteoporoza (oase de creta)
Diagnosticul radiologic al fracturilor evidentiaza
-

Tipul fracturii completa, incompleta, cominutiva, multipla,transversala, oblica,

spiralata
Localizarea = care raza osoasa este afectata si care zona a razei respective (diafiza,
epifiza, metafiza)
Directia de deplasare = cu suprapunere, cu angulatie, cu rotatie, distal sau proximal
Leziunile asociate = statusul articulatiilor si tesuturilor moi adiacente

Evaluarea radiologica a fracturilor postoperator

-

Gradul de reunere a fragmentelor osoase

Alinierea osului din incidente ortogonale
Pozitia materialului utilizat la reducerea si imonilizarea fracturii
Aspectul articulatiilor si tesuturilor moi adiacente
Evolutia rocesului de vindecare

Evaluarea radiologica a procesului de vindecare a fracturilor

-

Stadiul I (2-3 zile) aspect ascutit al marginilor fragmentelor rezultate, tumefierea

tesuturilor moi adiacente, consecutiv hemoragiei locale

Stadiull II (5-10 zile) marginile fragmentelor devin neclare (hiperemia locala si

resorbtie osoasa) linia de fractura se largeste, se reduce tumefierea tesuturilor moi,
usoara reactie periostala (la tineret)
Stadiul III (10-20 zile) formarea de calus nestructurat endostal si periostal, reducerea
distantei dintre fragmente prin crearea unei punti intre capetele fracturate
Stadiul IV (dupa 30 zile) disparitia liniei de fractura prin cresterea si mineralizarea
calusului
Stadiul V (1-3 luni) remodelarea osoasa cu formarea trabeculelor si reducerea
calusului si formarea cortexului. Cavitatea medulara continua sa se refaca.
Intervalul de reevaluare
o Varsta pacientului
o Complexitatea fracturii
o Tipul de remediere
o Starea clinica a pacientului
o Obisnuit 2-3 saptamani la tineret si 4-6 saptamani la adulte.
Utilizarea acelorasi incidente pentru comparatie

Vindecarea fracturilor se poate realiza in doua moduri

-

Vindecarea rimara- pentru remedierile rigide nu se formeaza calus osos

Vindecarea secundara pentru remedierile elastice toate stadiile cu formarea
calusului ce trece prin faza cartilaginoasa si apoi se osifica si se remodeleaza panala
restaurarea conturului normal si functiilor osului implicat.

Complicatiile fracturilor
-

Calusarea vicioasa vindecarea in pozitie incorecta

o Poate antrena tulburari functionale tulburari degenrative
Intarzierea consolidarii cand fractura nu se consolideaza in timpu asteptat (raza
osoasa si tipul fracturii)
o Persistenta liniei de fractura miscarea
Pseudoartroza articulatie falsa extremitatile fragmentelor sunt scelrozate, ingrosate
(picior de elefant) cu linie de radiotransparenta evidenta, captele osoase sunt conectate
printr-o strctura fibroasa mimand capsula articulara
Osteomielita
o Contaminarea fracturilor deschise sau in timpul interventiilor chirurgicale
o Semnele clinice preced semnele radiografice

Rx
-

Initial tumefierea tesuturilor moi

Reactie neregulata periostala extinsa
Zone de scleroza si zone de liza
Sechestrul osul mort care impiedica vindecarea fragment opac separat de osulmama, printr-o zona transparenta ce contine puroi (nu apare in tumori)
Ii este asociat unui traiect de drenaj

Transformarea neoplazica

Cauza si mecanismul inca incerte

Unele teorii
o Initierea carcinogenezei de catre ionii metalici ai fixatorilor siprocesu
inflamator cronic
o Apare dupa operioada indelungata (3-5 ani)
o Rx
Leziuni agresive osoase in zona unde anterior a fost o fractura reactie
periostala, liza osoasa si mineralizari in tesuturile moi
Punctia biopsica confirma diagnosticul rx
Cand se suspecteaza....

Examinarea radiologica a articulatiilor

Articulatiile
-

Fibroase sinartroze (craniul) fara imagine rx

Cartilaginoase - amfiartroze (intervertebrale, pubs) spatiu/linie radiotransparenta
Sinoviale diartroze

Articulatia sinoviala
-

Doua suprafete articulare opuse acoperite de cartilaj articular

Radiotransparente
-

Cavitatea articulara si lichidul sinovial

Capsula articulara si ligamente
Formatiuni complementare intraarticulare (meniscuri, etc)

Tehnica de examinare
-

Standard craniocaudal/caudocranial
o Lateral
Suplimentare
o Oblice
o Flexie/extensie
o Artrografierea

Rx se apreciaza
-

Conturul suprafetelor articulare si aspectul osului subcondral

Dimensiunea interliniei articulare
Forma epifizelor

Examenul radiologic al artropatiilor primare

Osteocondroza (OC)
-

Necroza subcondrala consecutiv unei perturbari a osificarii encondrale locale

separarea focala a cartilajului articular

Se traduce prin schiopatura (4-10 luni)

Tineretul raselor mari de caine, cu crestere rapida
Evolueaza frecvent bilateral, desi animalele afectate preznta schiopatura la un singur
membru
Are o predispozitie anatomica articulatiile ce suporta greutatea mai mare umar, cot,
genunchi, jaret

OC a capului humeral
Rx
-

Defect al osului subcondral sub forma unei zoe radiotransparente, aplatizate sau chiar
concave, inconjurata de scleroza osului sbcondral adiacent (radioopaca)
Fragmentul se poate desprinde si migreaza in spatiul articular fragmente radioopace
dupa mineralizarea lor
Pot aparea colectii articulare sau ingrosarea capsulei = opacitata tesuturilor moi
tumefiate
Secundar afectiuni degenerative articulare

OC condilului medial humeral

-

Focar radiotransparent pe marginea condilului medial al hunerusului cu delimitare

pritr-o zona descelroza
Rar fragmentul se mineralizeaza in situ
Frecvent atasat de membrana sinoviala se poate calcifica devenind vizibil
Determina procese degenerative secundare la nivelul cotului osteofite, displazie de
cot

OC a genunchiului
-

Afecteaza atat condilul lateral cat si cel...

OC jaretului
-

Leziunile pot aparea oricunde pe arcul crestei .....

Necroza aseptica a capului femural = maladia Legg-Perthes-Calve

-

Afecteaza tineretul raselor mici de caini (Yorkie, Poodle, WHWT, etc)

Varsta 3-12 luni (7 luni)
Etiologie neclara mai mute ipoteze
o Plurifactoriala factori predispozanti (rasa talie varsta) sau factori
determinanti (traumatisme)
Clinic
o Semnele aparmult in urma modificarilor osteo-articulare
o Schiopatura
Rx
o Variaza in functie de evolutia bolii
o In faza incipienta linie radiotransparent in profunzimea osului subcondral....
o Capul femural se apltizeaza

o Necongruenta intre capu femural si cavitatea acetabulara creste

o Scurtarea colului femural
o Largirea cavitatii acetabulare
o Remodelarea capului si colului femural si a cavitatii acetavulare
o Subluxatie coxofemurala
o Procese degenerative articulare
o Se recomanda.....
O forma de osteonecroza aspetica la pisica
o Manifesata uni- sau bilateral
o Cu necroza la nivelul colului femural radiottransparenta crescuta
o Se poate remodela si apare neomogen si ingrosat
o Se poate fractura
In ambele situatii apar procese degenerative secundare