Curs 1

Radiologie
Stiinta utilizarii radiatiilor in scopuri medicale
Descoperirea radiatiei X
1871 radiatiile electromagnetice cu frecventa mare au fost prezise de von Helmholtz in
experimente cu tuburi catodice
1880 William Crookes constata ca placile fotografice care stau langa tubul catodic in
functiune se aburesc
1893 Phillipp Lenard constata fluorescenta unor cristale plasate in afara tubului catodic
1894 Rontgen analizeaza rezultatele lui Lenard si concluzioneaza ca acest efect este
cauzat de valurile de frecventa ultrainalta prezise de Helmholtz
- Cumpara tuburi catodice si chiar ii cere sfaturi lui Lenard
Vineri 8 noiembrie 1895
- Experiment efectuat de Rontgen (profesor de fizica la Universitatea din Wurzberg
Germania), folosind un tub Hittorf-Crookes pentru studiul razelor catodice
(electroni)
- Constata ca un ecran fluorescent asezat la un metru de tub, straluceste (se
lumineaza)
Urmeaza 6 saptamani de experimente unde constat ca razele care provin din tubul catodic
sunt extrem de penetrante si nu au nicio legatura cu razele cunoscute pana atunci,
numindu-le raze X.
Stabileste frecventa lor, lungimea de unda, penetrabilitatea.
Tot in acest timp sunt efectuate radiografii cu diverse corpuri din laborator, cu mainile
personalului din laborator si chiar cu mana lui.
22 decembrie 1895 prima radiografie, mana sotiei (Anna Bertha )
28 decembrie 1895 Rontgen publica in revista Comunicarile societatii de fizica medicala
din Wurzburg, articolul intitulat Despre un nou fel de raze.
5 ianuarie 1896 descoperirea lui apare pe prima pagina a ziarului vienez Die Presse
apoi este preluat in toata lumea (radiografia cu mana sotiei).
Mai 1896 Edison fabrica primele echipamente cu raze X.
Anul 1896
- 50 carti si peste 1000 comunicai stiintifice privind experimente cu raze X inclusiv
Prof. S. D. Hurmuzescu (fizician) si Prof. Gh. Marinescu (medic) - la Paris si la
scoala de Drumuri si Poduri din Bucuresti (actual Institut politehnic).
- Primele aplicatii diagnostice (mijlocul lui ianuarie) Viena radiografia unui
glonte la mana stanga a unui barbat.
In Romania iunie 1896 primele radiografii Clinica de Chirurgie a Prof. C. D.
Severeanu, de la Spitalul Coltea.
Prof. Dr. Dimitrie Gerota pionier al radiologiei romanesti :
- 1899 primul curs de Radiologie medicala
o Tratat romanesc de radiologie
- Epiteliom + amputatia unui deget datorita iradierii (1907)
10 decembrie 1901
- Wilhelm Conrad Rontgen primeste premiul Nobel pentru Fizica
Radiologia medical-veterinara bucuresteana
- 1928 1935 POENARU D. ION
o Organizeaza spatii pentru radiologie
o Fondator al disciplinelor Semiologie medicala si Radiologie medicala
(notiuni)
- 1928 1938 UDRISCHI GHEORGHE
o Procura si aduce in Romania primul aparat rontgen
o Fondator al disciplinei Semiologie chirurgicala
- 1939 Dr. Cliza face radiografii la spitalul central militar-veterinar
o 1943 primele cursuri de radiologie la FMVB
- 1951 1957 ADAMESTEANU ION
o Este adus un aparat Kostix
- 1974 1998 POPA VASILE VIOREL
o 1977 Rx portabil : CGR Clinix si Piremobil-CGR
- 1998 Eltex 400 (Romania)
- 2001 Acoma PX-15-F portabil (Japonia)
- 2009 aparat Rx digital Bukcy Diagnostic (Olanda)
Radiologia disciplina complexa
Radiodiagnosticul (Rontgendiagnosticul) investigarea morfologica si fuctionala a
diferitelor organe si sisteme pe calea utilizarii radiatiilor CX.
Radioterapia utilizarea radiatiilor ionizante in scopul tratarii unui numar de afectiuni de
natura variata (in principal tumori maligne).
Radiobiologia studiul efectelor radiatiilor ionizante asupra materiei vii
- Radiatiile ionizante alterari ale structurilor biomoleculare (la randul lor)
modificarea in grade diferite a proprietatilor vitale efecte radiobiologice (de
factura si gravitate diferite mergand de la manifestari reversibile pana la moartea
celulelor si organsimelor)
- Medicina nucleara utilizarea izotopilor radioactivi in scop diagnostic si terapeutic
o Izotopii se fixeaza selectiv in anumite tesuturi si organe:
Emisia lor este detectata - diagnostic
Iradierea tesuturilor in care au ajuns terapie
Fizica radiatiilor
Radiatia emisia s propagarea in spatiu a unor campuri sub forma de unde sau a unor
fluxuri de particule cu origine naturala (solara, telurica, cosmica) sau artificiala.
Indiferent de origine alor, radiatiile sunt energii emise de anumite componente atomice sau
nucleare si care dupa formele de energie pe care le incorporeaza se constituie ca:
- Radiatii electromagnetice reprezinta propagarea sub fora de unde transversale a
variatiilor campului electromagnetic care se deplaseaza cu viteza luminii; difera ca
lungime de unda, frecventa si energie fotonica (X, gamma, infrarosii, luminoase)
- Radiatii corpusculare sunt formate din particule subatomice, care se deplaseaza
sub forma de fascicule de mare energie/viteza (alfa, beta, protonice, neutronice,
electronice)
Dupa efectul lor:
- Ionizante radiatii de mare energie, capabile sa excite etomii substratului asupra
caruia actioneaza - corpusculare, X, gamma
- Neionizante radiatii de energie mai mica, insuficienta pentru a produce ionizarea
acustice, calorice, luminoase, UV
Clasificarea undelor electromagnetice:
- dupa fenomenul ce sta la baza producerii lor, undele se impart in:
o unde hertziene datorate oscilaiilor electronilor in circuitele oscilante sau in
circuite electronice speciale
o radiatia termica rezultata mdin transformarea energiei interne in energie
electromagnetica
o radiatia de franare apare la franarea electronilor accelerati in campul
nucleului
- dupa frecventa si lungimea de unda:
o unde radio
sunt unde lungi, medii sau scurte
o microundele
sunt generate de instalatii electronice
in telecomunicatii , radar, cercetare stiintifica, la studiul
atomilor/moleculelor
sunt decimetrice, centrimetrice, milimetrice
o radiatiile infrarosii produse de corpurile incalzite; exista instalatii
electronice care emit unde IR
o radiatiile vizibile
o radiatiile UV
o radiatiile X produse in tuburi speciale un fascicol de electroni accelerati
cu ajutorul unei tensiuni mari bombardeaza un anod, care va emite radiatiile
X
o radiatiile gamma emise de nucleele atomilor
Radiatiile (undele) electromagnetice
- combinatie de campuri electrice si magnetice
o apar
in urma dezexcitarii atomilor (pierdere de energie)
franarii electronilor de catre campul nucleului atomic (radiatia X)
o aspect de unda sinusoidala
Viteza radiatiilor electromagnetice - constanta = viteza luminii
Fotonul = cuanta (particula energetica) asociata undei electromagnetice
- este particula fundamentala a luminii si a altor radiatii electromagnetice (X,
gamma)
o nu are sarcina electrica
o nu are masa de repaus
o are masa de miscare
o se deplaseaza cu viteza luminii
o poseda energie si impuls
o nu are antiparticula
- dualism unda-corpuscul atat proprietati de corpuscul cat si de unda
- energia e liberata de la nivelul atomului:
o de la nucleu = radiatii gamma, alfa, beta
o de la electroni = radiatii X, etc
In MV radiatia X:
- diagnostic radiodiagnostic
- terapeutic radioterapie
sursele de radiatii X.
- Inchise materialul radioactiv natural sau artificial este inglobat intr-un material
nedispensabil
- Deschise
o Materialul radioactiv se poate raspandi provocand contaminarea
o Produse radiofarmaceutice solutii injectabile, pulberi liofilizate
o Produse radiochimice trasorii radioactivi
- Generatori de radiatii
o Instalatiile rontgen
o Reactorul nuclear
o Acceleratorii de praticule
Instalatia Rontgen
- Generatorul de curent
o Transformatoare
o Redresoare
o Temporizatoare
o Linia de alimentare
o Pupitrul de coanda
- Tubul radiogen
- Accesoriile tubului radiogen

1. Generatorul de curent asigura tubului curentul de alimentare
- Transformatoarele transforma curentul de aductie in energie utilizabila:
o Adaptarea curentului la sistemul de iluminare al instalatiei
o Asigurarea unui curent de incalzire filamentului de oasa tensiune (cca
10V)
o Asigurarea unui curent de inalta tensiune (mii de V) pentru fascicolul
catodic
- Redresoarele adaptarea curentului electric alternativ la nevoile tubului radiogen
curent continuu sens unic (de la catod la anod)
o Ventile sau kenotroane = intrerupatoare automate se intrerupe una din cele
doua faze, asezand-o la nivelul alternantei utile redresarea curentului
o Prin redresarea si accelerarea frecventei alternantei curent electric redresat
(continuu) bombardarea continua a anodului
- Temporizatoarele
o Decalnseaza si intreru curentul tubului
In doi timpi
De pregatire
o Incalzirea filamentului
o Concectarea circuitului de masurare a tensiunii si
intensitatii la nivelul bornelor
o Armarea echipamentului auxiliar
De poza
o Pornirea miscarilor echipametelor auxiliare
o Emisia de curent de inalta tensiune (anodul)
Timpi
In circuit de joasa tensiune
In circuit de inalta tensiune
o Expometre intrerup in functie de cantitatea de raze
ajunse pe placa radiofrafica (monitorizare camere
de ionizare)
- Linia de alimentare
o Cabluri sau trolee izolate asigura conditiile radiogenezei prin
Transportul curentului de incalzire a filamentului catodului
Transportul curentului de inalta tensiune pentru incarcarea anodului
Iluminarea zonei expuse
- Pupitrul de comanda
o Diverse dimensiuni
o Buton pornire/oprire
o Selectorul de lucru (pentru aparate cu mai multe posturi pe un singur
generator)
o Selectorul de focar
o Aparate de masura si control
Pentru intensitate (mA)
Pentru tensiune (KV)
Pentru timp (s)
Parametrii de lucru reglare manuala sau automata sisteme
de regimuri de lucru preimplementate conform unui sistem
de afisaj anatomic pe regiuni corporale
2. Tubul radiogen emitatorul de raze Rontgen
- Recipient (continator) vidat sticla, ceramica, metal (rezistenta mecanica
superioara)
- Catodul filamentul si piesa de concentrare
- Anodul fix sau rotativ materiale greu fuzibile
- Componente de protectie (pentru radiatia de iprastiere)

Structura catodului
Aici ia nastere fascicolul catodic
Catodul include:
- Un (sau doua) filament(e) si circuitul de curent asociat:
o Tungsten preferat datorita punctului ridicat de topire (3370 grade C)
o Se incalzeste la 2300 grade C
o Evaporarea slaba a filamentului
o Nu se arcuieste sub actiunea curentului
In stand-by temperatura este mentinuta la +- 1500 grade C asa
incat temperatura de emisie de 2300 grade este realizata intr-o
secunda
- Piesa de concentrare
o Piesa cilindrica metalica
o Dirijeaza electronii emisi prin filament fascicolul catodic - anod
Structura anodului
- Componenta metalica ce suporta bpombardamentul electronilor din fascicolul
catodic
- Metale greu fuzibile tungsten, renium, molibden
- Forma de disc
- Suprafata dreapta (pentru cele fixe) sau inclinata fata de axul lung 15-20 grade
(pentru cele rotative)
- Cele cu doua focare doua piste circulare, corespunzatoare fiecarui focar
- Viteza de 3000 9000 rot/min
- In urma ciocnirii cu putere de catre fascicolul catodic ia nastere fascicolul anodic
orientat catre exteriorul tubului
Caracteristicile tubului de raze X
Mecanice:
- Focarul
- Panta anodei
- Diametrul discului anodei
- Viteza de rotatie a anodei
- Metalul din care este fabricata anoda
- Disiparea cladurii
Fizice:
- Tensiuni maximale
- Puterea instantanee si conventionala
- Capacitatea termica a anodei
- Sarcina permanenta medie
Aceste caracteristici au importanta puternica asupra contrastului si claritatii imaginii.
Determina randamentul energic al tubului = energia utila/energia absorbita

Focarul
- Partea din suprafata anodei care este bombardata cu electroni accelerati
- Focarul optic zona ce se proiecteaza la suprafata anodei pe directia razei incidente
centrale
- Suprafata focarului
o Mica (imagine precisa si neta)
Condensarea fascicolului
Randament redus al tubului
Timp de expunere mare
o Mare (imagine cu penumbra evidenta)
Debit mare de radiatii
Putere utila mare
Timp de expunere mai scurt
Panta anodei unghiul de inclinare a anodei fata de axul lung al tubului; dirijeaza
fascicolul emis in afara tubului.
Efectele inclinarii anodei
- Are loc o absortbie de catre anod a fotonilor X cu unghi de emisie mic incarcarea
tubului
- Cu cat unghiu este mai mic cu atat focalizarea este mai buna rezolutia imaginii cu
rezultate bune
Diametrul anodei
- Determina puterea tubului
- Capacitatea anodei de a se raci
Capacitatea de racire este dependenta de:
- Diametrul pistei
o Pista mare capacitatea de disipare mare
o Pista mica racire anevoioasa
- Viteza de rotatie
o Mica fiecare punct al anodei este bombardat ai des creste incalzirea
anodei
o Mare nbombardarea se face mai rar si cu durata scurta incalzire mai
redusa
! de preferat un diametru mai mare, insa determina cresterea in greutate a anodei si
supradimensionarea celorlalte componente pericliteaza integritatea imbinarii sticla/metal.
Viteza de rotatie
- 3000-9000 rot/min
- Puterea este mai mare cu cat viteza de rotatie este mai mare (datorita efectului de
gradient termic intre suprafata anodei si miezul metalului component)
- Tuburile cu anodei ultrarapide (9000 rot/min) puterea creste cu 73%
Inconveniente
- Zgomot mare
- Creste timpul intre pornire si momentul atingerii vitezei maxime
- Efect giroscopic = vibratie laterala spargerea sticlei tubului
- Prezenta unui dispozitiv de franare
o Franarea caldura suplimentara ce trebuie disipata
o Fara o anoda ultrarapida = stop in 30 min
Natura metalului
- Greu fuzibil
- Un Z ctat mai mare
- O foarte buna conductibilitate termica
- In prezent
o Suprafata placa subtire metalica tungsten, rheniu, molibden
o Miezul o pastila groasa de grafit/ceramica
Disiparea caldurii
- Influenteaza durata de viata a tubului
- Depinde de
o Conductibilitatea termica a metalului component
o Gradientul de temperatura intre pisa activa si miezul anodei (mai mare =
mai bun)
Tensiunea maximala
- Cantitatea maxima de kV = pentru obntinerea de radiatii eficiente pentru diagnostic
o Tipul de explorare
Grafie 50-150 kV
Scopie 40-110 kV
o Tipul de radiografie/zona de examinare
- Adaptari
o Distanta catod/anod mai mare accelerarea mare a electronilor forta de
impact mare
o Vid perfect in tub
o Electrozi din metal degazat (incalzit in timpul fabricarii pentru eliminarea
gazului din compozitie pana la nivel de molecule
o Sticla cu grosime mare si rezistenta dielectrica
o Ulei fara impuritati si cu rezistenta dielectrica
Puterea instantanee (P) si puterea conventionala (PC)
- Caracteristici fizice ajuta la protectia si prelungirea vietii tubuluu
- Putere electrica indica transferul de energie electrica intr-un circuit
Capacitatea termica a anodei
- Metalul anodei nu trebuie sa atinga o anumita temperatura limita capacitatea
termica maximala
o Temperatura maxima permisa
o Masa metalica a anodei
o Caldura specifica a metalului
o Dimensiunile focarului
Sarcina permanenta
- Cantitatea de energie (W) care determina o incalzire su limita interzicerii utilizarii
tubului
o Echilibrul asigurat de racirea concomitenta
- Orice aport suplimentar incalzire exagerata
- Sarcina permanenta etermina acumularea de energie calorica
Utilizarea practica a tuburilor
a) Pentru efectuarea unei radiografii
a. Tensiunea kV, intensitatea mA, timpul s
b. 2 variaza, al treilea de la sine
b) Limitarea intensitatii exagerate cu cat timpul scade, intensitatea creste
a. Exista o limita de care nu se trece efect de grila
c) Timp de repaus pentru disiparea caldurii din anoda
d) Reducerea sarcinii permanente in scopie prin utilizarea aplificatorului cu lant TV
sau intreruperea frecventa a imaginii (obositor)
e) Pentru obtinerea de secvente seriate cu cadenta rapida:
a. Se pleaca din pozitia de tub rece (beneficiind de toate rezervele de energie)
b. Tehnologii adaptative
i. Metoda secventei blocate automat
ii. Metoda capacitatii reduse (cunoasterea de imagini, minim de
energie, cand se atinge s.p. se opreste)


Curs 2
Utilizarea practica a tuburilor
Reguli tehnice utile si obligatorii
a) O radiografie presupune utilizarea constantelor energetice maxime ale aparatului
a. Tensiunea kV, intensitatea mA, timpul s
b) Limitarea intensitatii exagerate cu cat T scade, intensitatea creste existand o limita
de care nu se trece efect de grila
c) Repetarea radiografiilor timp de repaus pentru disiparea caldurii din anoda
d) Reducerea sarcinii permanente in scopie - utilizarea amplificatorului cu alnt TV;
intreruperea frecventa a imaginii
e) Obtinerea de secvente seriate, cu cadenta rapida:
a. Se pleaca din pozitia de tub rece (beneficiind de toate rezervele de energie)
b. Tehnologuu adaptative
i. Metoda secventei blocate automat
ii. Metoda capacitatii reduse

Imbatranirea si moartea tuburilor
- Procese consecutive modificari fizice ireversibile si inevitabile
- Suprafata anodei rugozitate fisuri cratere alterarea orientarii emisiei
fotonilor
o O parte din fotonii fascicolului util se pierd
o Compensarea l- cresterea constantelor energetice suprasolicita anoda
avanseaza craterizarea
- Peretii de sticla depunerea interna de atomi de metal metaliare ruperea
echilibrului electrostatic din tub
- Compromiterea vidului imbatranirea sticlei (pori)
o Degazarea unui element metalic din tub
Fuziunea filamentului
- Accidente anodul, catodul, sticla
o Catodul
Ruperea mfilamentului
Supraincalzire
Inversarea curentului din circuitul de inalta frecevnta
o Anodul
Atingerea punctului de fuziune prin rotatie lenta
Supraincalzirea pistei efect de cupa, fisura radiala, rupere
Ruptura cozii dezechilibrarii si vibratiilor
Blocarea anodei la nivelul lagarelor/rulmentilor
o Sticla
Spargerea (blocarii anodei, descentrarii anodei, supraincalzirii)
Permeabilizarea peretilor (pori pentru ulei sau aer din sistemul de
racire)

3. Accesoriile tubului radiogen
- Sunt echipamente situate in afara tubului propriu-zis
- Destinate optimizarii omogenitatii si transmisiei fascicolului anodic
Cupele
- Recipient metalic tubul radiogen
- 3 mm Pb
- Orificii etanse
o Pentru cablurile de inalta tensiune
o Fereastra operculata fascicolul X
Material radiotransparent
Rezistenta mecanica mare
- Protectia tubului
- Opreste orice radiatie in afara de cele ce compun fascicolul propriu-zis
- Limiteaza dimensiunea fascicolului operational
- Contine materialul de racire (ulei/aer)
Diafragmul
- Lamele metalice, in dublu/triplu strat
- Modelarea dimensiunilor si formei fascicolului
- Absorb radiatiile divergente
- Manual (vechi) sau automat (program digital)
Centrorul
- Dispozitiv luminos laser
- Centreaza fascicolul, obiectivizand limitele acestuia
Filtrul
- Membrana metalica 2 mm Al pentru 60-120 kV, 0,2 mm Cu, 1mm Al peste 120 kV
- Elimina fotonii de energie joasa, care nu contribuie la formarea imaginii

Radiatia X
In generatorul de radiatii prin declansarea unei diferente de tensiune electrica intre catod si
anod, electronii sunt smulsi din filamentul incalzit al catodului si loviti cu mare viteza de
anoda rotativa, de unde rezulta energie termica (caldura) si radiatie X.
Mecanismul de producere al razelor X
- Cand electronii de mare viteza lovesc un metal radiatie X
- Tuburile radiogene permit accelerarea electronilor si interactiunea lor ulterioara cu
metalul anodei
- Curentul electric trece prin filamentul tubului il incalzeste caldura permite
electronilor de pe suprafata filamentului sa fiarba intr-un nor.
- Numarul electronilor din nor e echivalentu cu cantitatea de curent care trece prin
filament (mA)
- Crestera mA curentului lumina becului creste creste puterea (numarul
lectronilor)
- Electronii sunt negativi, trebuie sa existe un pol pozitiv care sa-i atraga
- Intre catod si anod se produce o diferenta de potential ce determina smulgerea
electronilor din norul din jurul filamentului si lovirea tintei (anodul) energie
(calorica si radianta)
- Energia radiatiei X este dependenta de energia electronilor ce lovesc tinta (anodul)
- Cu cat diferenta de potential intre cei doi ppoli este mai mare cu atat energia
radianta va fi mai puternica
- Diferenta de potential este ajustata prin kV, iar cantitatea de electroni prin mA
- Cresterea kV electronii sunt accelerati la viteze mari radiatii cu energie mare
raze mai puternice (penetrante)
- Ca urmare a multiplelor combinatii intre mA si kV un spectru larg de raze X xu
energii diferite
- Cand electronii lovesc au loc interactiuni (coliziune si franare) radiatie X
Interactiuni prin coliziune
- Coliziunea are loc intre un electron accelerat emis din filament si un atom de la
nivelul anodului
- Procesul incepe cu scoaterea prin ionizare a unui electron, in principal de pe nivelul
k (este posibil si de pe L, M)
- Electronii dupa nivele L sau M coboara pe locul vacant creat pe nivelul K
- Diferenta de energie este emisa ca fotoni (energie caracteristica atomului) ce
participa la formarea imaginii
- Poate avea loc cu succesiune de tranzitii de electroni intre nivelel energetice
- Electronul incident ca si electronul scos de pe nivelul energetic respectiv, pot
produce aditional noi ciocniri, insa fotonii rezultati au energii scazute, care nu mai
participa la formarea imaginii
Interactiunea de franare
- Electroni cu energia mare adtom tinta
o Nu atinge nucleul
o Isi incetineste viteza si ia o noua traiectori
o Rezulta radiatii eectromagnetice r de franare cu spectru foarte larg,
depinzand de cantitatea de energie cedata de electronul incident car va fi
deviat in unghiuri diferite
- Unghi mai mare de 90grade energia cedata este mai mare
- Electronul incident poate sufer multiple interactiuni de franare, pana cand energia
lui se disipeaza
- Reactia de franare participa la formarea imaginii
- Ar fi de preferat ca electronul sa cedeze energie cinetica in urma unei singure
interactiuni radiatii cu energie maxima si sa traverseze obiectul
Caracteristicile razelor X
- Se raspandesc sferic din sursa care le emana, sub forma de fascicol divergent
- Sunt invizibile
- Se propaga in spatiu in linie dreapta, cu viteza de 300000 km/sec, directia poate fi
modificata, insa tot in linie dreapta
- Au o penetrabilitate invers proportionala cu lungimea de unda
o Raze X moi cu lungime de unda mare, cu energie si putere de penetratie
reduse
o Raze X dure cu lungime de unda mici, cu energie si pitere de penetare
mare
- Sunt absorbite de corpurile prin care trec, absorbtia fiin influentata de Z, densitatea
si grosimea obstacolului
- Intensitatea razelor X scade cu patratul distantei
- Deterina fenomenul de iluminiscenta asupra unor saruri cu proprietati fluorescente
(platino-cianura de bariu) = lumineaza radioscopie
- Determina efecte fotochimice impresioneaza filmul prin influentarea directa a
emulsiei de saruri de argint de pe suprafata filmului radiografic radiografiere
- Au capacitatea de a excita sau ioniza atomi si moleculele substantelor inclusiv
gazele prin care trec
o Excitatia un electron este mutat de pe un nivel energetic pe altul, in cadrul
atomului
o Ionizarea un electron exterior este complet eliminat din atom ion pozitiv
- Produc efecte biologice asupra tesuturilor vii, antrenand tulburari celulare sau chiar
moartea acestora necesare masuri de radioprotectie.
Interactiunea radiatiei X cu materia
- Implica dua categorii de procese fizice
o Direct ionizante
o Indirect ionizante
Radiatia direct ionizanta energia este depusa de particula in mod direct materiei
Radiatia indirect ionizanta particula primara transfera energia particulei secundare, care
la randul sau va determina ionizarea
5 mecaniskme de interactiune a unui foton cu materia:
- Efectul Thomson imprastierea coerenta
- Efectul fotoelectric
- Efectul Comptom
- Efectul de materializare sau producerea in pereche
- Fotodezintegrarea
Ultimele doua fara relevanta, nu actioneaza in iradierea din rx-diagnostic
Trasaturi comune ale mecanismelor de interactiune
- Particulele rezultate nu mai pastreaza traiectoria initiala a particulelor incidente
- Produc energie secundara

a) Efectul Thomson imprastierea coerenta
- Radiatia care apare dupa cel putin o interactiune a unui foton cu un corp
o Schimbare de directie
o Fara absortia lui
o Fara sunetul energiei materiei traversate
Rezulta iradiatie imprastiata
Poate lovi filmul nu este utila obtinerii imaginii reduce contactul, estompeaza imaginea
Personalul din jur creste doza absorbita
b) Efectu fotoelectric
- Proces de interactiune intre un foton si electronul din stratul profund al tintei
- Fotonul este absorbit
- Electronul eliberat fotoelectron ce produce multiple ionizari pana este absorbit
- Electronul din stratulle exterioare ajung in locul liber, cu cedare de energie =
radiatie caracteristica, nivel energetic (absorbita)
- Energie caracteristica din tesuturi rezulta similar energiei caracteristice din tubul
radiogen
- Si este in functie de Z al elementului din care provine
- Efectul fotoelectric este dependent de Z (creste cand Z este mai mare ca urmare a
existentei unui numar mare de straturi)
- Avantaj absorbtia diferita a tesuturilor (realizarea contrastului)
o Os/muschi, testul muscular/tesut adipos
- Dezvanataj - creste doza absorbita de pacient
- Efectul fotoelectric scade cand este utilizat un fascicul de fotoni cu energie mare,
insa scade si contrastul intre tesuturi, fotonii trecand prin mediu fara sa
interactioneze.

Curs 3
c) Fenomenul Compton
a. Procesul de cedare a energiei de catre fotonul incident, unui electron din
straturile exterioare ale atomului mediului respectiv
b. Electronul eliberat este electronul Compton este deviat producand ionizari
aditionale si apoi este absorbit
c. Fotonul, imprastiat in alta directie cu energie mai mica decat initial, poate
ioniza sau pate ajunge la film
d. Probabilitatea producerii interactiunii depinde de numarul de electroni din
tesut, care la randul sau este dependent de densitatea fizica adica de
electroni/g
Cu cat energia fotonului este mai mare, efectul Compton scade, deoarece fotonul are
energie suficienta pentru a traversa tinta fara sa se lase influentat:
- Absorbtia la tesuturi este slaba contrastul este slab
Fotonii imprastiati rezultati prezinta dezavantaj pentru personalul ajutator creste doza
absorbita.
Pot ajunge la film estompeaza/voaleaza/innegreste
Interactiunea fotonii razelor X si materie
- Separat sau comncomitent
o Molecular
o Atomic
o Electronic
o Nuclear
- Raman in regiunea examinata aprecierea coeficientilor de reactie
- Traverseaza informatia
o Film/ecran
Mecanismele de interactiune ale radiatiilor X cu materia se definesc prin aprecierea
coeficientilor de reactie
- Coeficientul de absorbtie nr de fotoni care si-au transferat integral energia si
dispar, fiind absorbiti de mediul tinta
- Coeficientul de atenuare nr de fotoni care au transmis o parte din energia lor
mediului si apar in fluxul secundar, cu o energie scazuta acest coeficient fiind
influentat de lamba si masa traversata
- Coeficientul de difuziune nr de fotoni care ies din obiectul iradiat, insa dupa o
alta traiectorie decat cea incidenta; ei pot proveni din fascicolul initial sau pot fi
particule noi, din mediul traversat
- Coeficientul de distanta n care intensitatea razei incidente scade proportional cu
patratul distantei parcurse
Desfasurarea reactiilor depinde de relatia dintre razele X si mediu (Z):
- La Z scazut absorbtie mica
- La Z crescut predomina efectul fotoelectric absorbtie mare, contrast mare (osul,
iodul contrast bun) (Pb radioprotectie)
Notiunni de dozimetri marimi si unitati in radiologie
Dozimetria procedee de masurare a dozelor de radiatii
- Evaluarea fenomenelor biologice produse de radiatii
Raze X efecte biologice cu grade/tipuri diferite = energia cedata se impune cunoasterea
cantitatii de radiatii absorbita de tesuturi
- Pentru a cunoaste bilantul intre risc (provocat de iradiere) si beneficiu
- De a optimiza abordarile procedurale (diagnostice si terapeutice)
o Pentru a atinge scopul urmarit
o Pentru a cruta tesuturile sanatoase din jur
Scopul medical cunoasterea dozei/cantitatea de energie absorbita de tesuturi
- Calitatea fotonilor radiatiei X incidenti
- Cantitatea fotonilor radiatiei X incidenti
Calitatea fotonilor este caracterizata de energia lor. Fascicoll X este alcatuit din fotoni cu
energii diferite
- Scazute raze moi
- Crescute raze dure
Aprecierea calitatii unui fascicol de fotoni X
- Indicarea valorii tensiunii maxime utilizate
- Sectometrie (foarte exacta)
o Cu ajutorul strat semivalent adica grosimea (mm) a unui anumit material
care poate sa injumatateasca intensitatea unui fascicol de fotoni X.
Dozimetria cantitativa are trei marimi:
- Doze de emisie (expunerea)
- Doza absorbita
- Doza echivalenta
Expunerea (E) doza de emisie
- Reprezinta numarul de sarcini electrice produse de radiatie in aer
o Inainte de a interactiona cu pacientul (fascicol direct) sau cu personalul
radiologic (radiatia imprastiata) radiatia X interactioneaza cu aerul
o Marimea expunere da o indicatie asupra capacitatii radiatiei X de a produce
un anumit efect in aer
o Efectul ulterior in tesut va fi in general proportional cu acest efect in aer
- Unitatea de masura pentru Expunere in Si este Columb/kg
Doza absorbita (D) cantitatea de energie disipata de rdiatie pe unitatea de masa de tesut
biologic si absorbita de acel tesut.
Unitatea pentru Doza absorbita este Gray (Gy) ap calorimetru
- Absorbtia razelor X in diferite materiale variaza considerabil
Doza echivalenta (H) reprezinta aprecierea efectelor biologice consecutive unor iradieri,
in raport cu energia fotonilor incidenti si tipul de iradiere (X, gamma, alfa, beta etc)
- Este doza absorbita multiplicata printr-un factor de ponderare pentru radiatie, care
exprima eficacitatea biologica a tipului de radiatie
- Pentru cea mai mare parte a radiatiilor folosite in medicina................
Metodele de masuratori cantitative se bazeaza pe diferite fenomene fizice si chimice:
- Ionizarea gazelor contoare Geiger-Muller (permite numararea ionilor prezenti in
aer si prin urmare intensitatea radiatiilor care i-au produs)
- Ionizarea si excitarea unor corpuri solide (contoare de oscilatii 0 au in alcatuire
substante precum sulfura de zinc, care devin fluorescente sub actiunea radiatiilor)
- Modificarea conductibilitatii electrice a unor substante (dozimetria cu
semiconductori)
- Innegrirea peliculelor fotografice (dozimetria fotografica) dozimetrele
contin...............
SI:
- Rontgen (R) doza deradiatii X necesara pentru eliberarea unei sarcini electrice de
2,58....................
Modul elementar de actiune al radiatiilor X
- Un foton interactioneaza cu un electron de pe straturile interne 2 ioni
o Un ion negativ electronul ejectat
o Un ion ozitiv restul atomului ionizat
- Ambii ioni sunt foarte reactivi
o Electronii interactioneaza c u alti ................
Mecanismul de actiune:
- Direct ruperea arhitecturii mmoleculare (gene, cromozomi, enzime)
- Indirect prin substantele rezultate din reactiile precedente, care vor actiona dupa
aceleasi mecanisme ca in cazul actiunii directe, efectele suprapunandu-se
o Tesuturile contin...............
- La nivel soatic legea Bergonier si Tribondeau cu cat un tesut este mai tanar cu
atat el va fi ma sensibil si vulnerabil
Ionizarea la nivelul ADN determina cresterea
- Ratei mutatiilor
- Ratei anomaliilor fetale sau avortului (iradiere in perioada de sarcina)
- Sensibilitati la............
Ce se intampla dupa expunere? efecte biologice
- Dozele mici si unice autorestaurarea
- Dozele mari deficit celular alterari functionale
o Mutatii
o Moarte celulara
Fenomene deterministice (reactii tisulare)
- Se constata imediat (minute-zile)
- Au prag de aparitie
- Probabilitatea de aparitie si severitatea efectului cresc doza
o Exemplu -
Sindroul acut de iradiere
Eritemul
Fenomene stochastice (cronice maligne)
- Nu au prag pot aparea si la doze foarte mici
- Probabilitatea de aparitie creste cu doza
- Apare dupa mai multi ani, consecutiv unui incident sau cumulativ
- Severitatea este determinata de transformarea maligna
Siguranta radiatiei ia in considerare:
- Pacientul
- Operatorul
o Pentru ambele principiul ALARA (as low as reasonable achievable) atat
de coborat cat poate fi rezonabil realizat beneficiu care sa justifice
procedeul.
Radiosensibilitatea (RS)
- Probabilitatea ca o celula, un tesut sau un organ sa sufere un efect per unitatea de
doza
- Legea Bergonie si Tribondeau (1906) RS va fi mai mare in celulele tinere
o Cu mitoze multiple
o Care sunt nediferentiate
- In cazul iradierii diagnostice, manifestarile clinice apar numai exceptional
- Boala profesionala
o Piele in forme cronice sub forma de distrofii
o Leziuni oculare 0 cnjunctivita vindecabila fara sechele, cataracta
o Tesut hematopoietic.................
TABEL
Curs 4
Lantul informativ
Sursa de radiatie X vectorul pacient modulatorul fascicolului de radiatie X fascicolul
modulat receptor procesare imagine vizibila decodor
Fotonii cu energie mica sunt cei care nu contin informatie sis unt absorbiti in momentul
plecarii din tub de componentele tubului de catre filtru, carcasa si diafragm, rezultand un
fascicul care are raza centrala perpendiculara pe fasciculul incident. Se produc numeroase
actiuni in urma carora fasciculul de radiatie poate lua 3 directii:
- Radiatia absorbita
- Radiatia secundara imprastiata
- Radiatia reziduala
Atenuarea fasciculului primar siimaginea latenta receptorul.
Pentru a vizualiza informatia latenta trebuie transformata intr-un .... care va furniza
informatia vizuala.
Filmul radiografic receptorul capteaza informatia latenta
- Strat protector previne zgarieturile si dispersarea materialului fotosensibil
- Emulsia - cristale de halogenura de argint in gelatina (material radiosensibil
stratul in care se formeaza imaginea)
- Strat adeziv
- Baza realizeaza structura relativ rigida a filmului; intotdeauna transparenta
- Strat anti-ondulare si anti-rigiditate
Filmul casete metalice port film, dimensiuni similare.
In functie de lungimea de unda a razelor X cristalele de halogenura de argin din emulsie
vor suferi o impresionare, o reactie diferita in functie de cantitatea de radiatie ajunsa pe
film pe imagine apare o paleta variata de nuante de la alb la negru.
- Gradul de innegrire al filmului este direct proportional cu cantitatea de radiatii ce
ajung pe film.
- Cantitatea de radiatii este influentata
o De cantitatea de energie (mAs si kV)
o De distanta tub-film (ca urmare a densitatii razelor X din fascicul)
o Compozitia structurilor
Densitatea fizica
Numarul atomic
Grosimea
5 grade perceptibile de radioopacitate
- Aer - negru
- Grasime gri inchis
- Apa/muschi alb spre gri deschis
- Osul alb spre gri inchis
- Metalul alb complet
O imagine abdominala
- Aer gaz in stomac, intestine
- Grasimea abdominala
- Tesutul moale ficat, vezica urinara
- Oase vertebrele
- Metal piele, cavitatea abdominala
Grosimea influenteaza radioopacitatea creste grosimea creste radioopacitatea
Proiectia fasciculului X fiind conica imaginea radiologica se a subordona legilor
geometrice ale opticii.
Radiografia este o imagine bidimensionala a unor structuri tridimensionale imaginea
structurilor respective va fi in functie de pozitia lor in fasciculul prima de radiatii.
Consecinta
- Marire
- Deformare
- Estomparea contururilor
- Sumatia imaginii structurilor
Legea proiectiei conice imaginea radiologica la baza conului sa fie marita deformata
Dimensiunea creste cu cat este mai aproape de tub.
In cazul structurilor suprapuse mai mare ce este mai departe de film.
Deformarea imaginii:
- Daca fasciculul este perpendicular pe obiect imagine marita, dar nedeformata
- Daca fasciculul este oblica pe obiect imaginea marita si deformata
Pentru diminuarea efectului:
- Fascicolul trebuie sa fie orientat cu raza centrala perpendiculara pe film, trecand
prin centrul structurii anatomice care prezinta interesul cel mai mare
- Structura examinata sa fie cat mai aproape de film
Deformarea este influentata de pzitia structurii in raport cu fasciculul:
- Schimbarea raportului aspecte diferite ale structurii
- Cand fasciculul este perpendicular pe axul lung proiectia lingitudinala
- Cand fasciculul este perpendicular pe acul scurt proiectie axiala
- Cand fasciculul este obli
o Mai scurt
o Mai lung
- Fenomenul de translatie a planurilor
o Formei
o Dimensiuni
o Pozitia structurilor suprapuse
Legea sumatiei planurilor
- Sumatia semnelor regiuni care sunt in planuri diferite dar se suprapun
Imaginea reprezinta o insumare a gradelor diferite de absorbtie a razelor X ale tutror
segmentelor strabatute de fascicul.
Rezolvarea translatarea planurilor doua incidente perpendiculare
Fenomenul de stergere a planurilor doua structuri care au aceeasi densitate si sunt
suprapuse si vin in contact direct una cu cealalta nu se pot distinge una de cealalta.
Fenomenul semnul siluetei (conturului) = substractia reducerea intensitatii unei
radioopacitati.
Fenomenul de paralaxa
- Deplasarea fasciculului deplasarea in sens invers a structurilor suprapuse
- Deplasare mai mare pentru structura cea mai apropiata de sursa
- Marire si deformare crescuta
- Avantaje
o Pozitia unei structuri fata de alta (disocierea structurilor)
o Adancimea fata de planul de proiectie (film)
Legea incidentei tangentiale
- Imaginea unei structuri depinde de gradul de atenuare (contrastul) diferit intre
structurile invecinate
- Diferente de contrast crescute limite/contur net(e)
- Trasarea conturului numai cand raza incidenta este tangentiala
- Daca raza este perpendiculara pe suprafata conturul aare
- O zona ascutita (creasta) contur sters = nuante degradate progresiv
Calitatea imaginii depinde de:
- Contrast
- Definitie claritatea/finetea (vizibilitatea precisa a demarcatiei detaliul)
Factorii care afecteaza detaliul:
- Factori perturbatori
o Tehnici decurg din modul de folosirii a aparatului
o Fizici mai greu de anihilat pentru ca deriva din proprietatile fizice ale
radiatilor X
Factori tehnici:
a) Sursa fascicului sau marimea petei focale
b) Pozitia structurii in fasciculul de radiatii (distanta focar obiect)
a. Distanta mica perturbari ale conturului
b. Distanta mare necesita cresterea intensitatii radiatiei
c. Ajuta la stabilirea adancimii (locului) la care se afla structura
c) Miscarea pacientului
a. Factorul cel mai important
b. Produce stergerea contururilor
c. Imobilizare absoluta tranchilizare (cand este posibil)
d. Timpi de expunere corespunzatori, mici
i. Foarte mici mAs mare insa cresterea intensitatii este limitata
prea mare produce efectul de grila electronii raman in jurul
filamentului ca un nor)
e. Remediere ecranele intensificatoare
d) Ecranele intensificatoare
a. Folii
i. Convertesc radiatia X in lumina vizibila
1. Cristale fosforescente ce emit lumina
2. Nu sunt identice cu cele din emulsia de pe film
a. Elemente chimice Z = 57 71 pamanturi rare
3. Dimensiuni variabile
a. Cristale mici detaliu mai bun, timp mai mare
b. Cristale mari detaliu mai slab, timp mai mic
4. Luminozitate remanenta scurteaza timpul de expunere
a. Actioneaza si ca mijloc de radioprotectie
ii. Componente
1. Baza
2. Strat reflectorizant
3. Strat fluorescent
4. Strat protector
e) Grila antidifuziune/antiimprastiere
a. Fotoni efectul Thompson sau Compton energie redusa, directia diferita
de fotonii incidenti, fara informatie reduc contrastul, reduc detaliu ceata
= neclaritate
b. Grila
i. Benzi absorbante opresc fotonii haotici
ii. Inte pacient si film (in masa)
iii. Detaliu apare net
Factorii care influenteaza contrastul
Contrast diferente graduale de innegrire a filmului ca urmare a atenuarii diferite a
fasciculului de raze X care traverseaza o regiune corporala
- Natual
- Artificial
o Substante radioopace
o Substante radiotransparente
o Mixt
- Evidentiaza detaliile
Contrastul depinde de:
- Subiect (compozitie
o Densitatea fizica
o Grosimea structurilor
o Numarul atomic
- Energia fasciculului incident
o Tensiunea prea mare penetabilitate crescuta radiatie reziduala omogena
constrast scazut = imagine supraexpusa
o Tensiune prea mica putine raze penetreaza pacientul contrast scazut =
imagine subexpusa
- Sensibilitatea filmului
o Filemle cu emulsie dubla sunt mai sensibile contrast mai bun
- Ecranele intaritoare
o Ofera mai multa laritate detaliului
- Radiatia imprastiata
o Estompeaza imagine grila antiimprastiere
- Developarea
o Tipul de revelator, timpul de developare, temperatura de developare
Curs 5

Curs 6
Examinarea craniului
- Craniul
o Neurocraniul encefalul
o Splachnocraniul (viscerofacial)
Loc de insertie
Dinti
Limba
Laringe
Muschi
o Structura simetrica comparare stanga/dreapta
o Rx indicata in evaluarea
Cavitati craniene
Cavitatii nazale
Sinusurilor
Maxilarului
Mandibuei
Dintilor
Creierului
Tesuturilor moi externe
o Dificil de evaluat
Multe structuri suprapuse (segmente osoase pereche)
Compartimente multiple
Diferente intre rase (caine)
Variatia conformationala a craniului la caine
- Tipul dolicocefaic cavitatea nazala ingusta, mai lunga decat craniul, cap alungit
(Borzoi, Collie, Irish Setter etc)
- Tip mzocefalic cavitatea nazala si craniul au aceeasi lungime (Ciobanesc german,
Labrador etc)
- Tip brahicefalic cavitatea nazala mut redusa comparativ cu craniul (Pekinez,
Bulldog, Boxer)
Incidente standard
- Laterala (stg/dr) suprapunerea structurilor pereche
Obiective
- Cavitatea craniana (1) + bolta craniana
- Cavitatea nazala
- Sinusurile
- Etmoidul si volutele etmoidale
- Palatul dur
- Mandibula
- Tesuturile moi
Cavitatea nazala
- DV cu filmul in gura
- VD cu gura deschisa si raza in unghi de 45 grade
Afectiunile cutiei craniene
Hidrocefalia
- Acumularea patologica de lichid in ventriculii cerebrali
o Boala congenitala
o Traumatisme craniene
o Boli virale/bacteriene
o Migratii parazitare
o Procese neoplazice cerebrale
- Yorkshire, Bulldog englez, Chihuahua, Pekinez, Poodle
- Siameza gena recesiva
- Se observa
o Deformarea craniului
o Neinchdierea fontanelelor
o Deficit de vaz si auz
o Sunete vocale
o Incoordonari in deplasare
Displazia occipitala
- Malformatie a occipitalului largirea dorsala a marii gauri occipitale
o Rasele mici si foarte mici
o Asimptomatic daca nu apar complicatii
Hidrocefalie
Meningoencefalocel
Osteopatia cranio-mandibulara
- Proliferarea osoasa, nonneoplazica
- Afecteaza exclusiv oasele craniului si mandibula
- Etiologie necunoascuta
- La tineretul raselor terrier West Highland Whte, Scottish, cairn, Boston 3-8 luni
- Ocazional Labrador, Pinscher, Bullmastiff
- Clinic
o Deformara zonei
o Disfagie de prehensiune
o Durere la deschiderea gurii
- Rx
o Radiopacitate crescuta mandibula, bula timpanica, temporal, articulatia
temporo-mandibulara
o Proliferari oasoas neregulate, simetrice/unilaterale
o Diagnosticul semnele clinice, rasa si rx
Fractura
- Consectiv traumatismelor
- Antreneaza semne nervoase pasagere sau permanente
- Poate aparea la toate segmentele osoase
- Clinic
o Tumefierea tesuturilor moi
o Emfizem subcutanat (implica nazalul, sinusurile)
- Rx
o Linie radiotransparenta, frecvent aspect neregulat
o Simpla sau cominutiva
o Cu/fara fragmente, cu/fara deplasarea acestora
- Evaluare incidente standard si suplimentare
Articulatia temporomandibulara
- Accidente de masina
- Caderi de la inaltime (pisica)
- Frcatura foarte rara, frecvent luxatia
- Frecvent unilaterala, rar bilaterala
- Deplasare rostrala (procesul retroarticular temporal) dar se pate rupe caudala
- Insotita de fractura procesului retroarticular la pisica
o Largirii fosei mandibulare a temporalului
o Fractura procesului zigomatic al temporalului
o Fractura procesului condiloid al mandibulei
- Clinic
o Neinchiderea gurii
o Nesuprapunerea laterala a mandibulei
o Scurgerea salivei din gura
- Rx
o Largirea/ingustarea spatiului articulatiei
o Fracturarea procesului retroarticular al osului temporal
- Evaluare
o VD/DV
o Laterala oblica stg/dr
Osteoartrita
- Boala degenerativa a articulatiei temporomandibulare
- Apare ocazional
o Imbatranire
o Secundar
Luxatiei/fracturilor
Infectiilor regionale (otite)
- Fremisment la palparea zonnei
- Rx
o Aspect neregulat al fosei mandibulare sau procesului condiloid
o Radioopacitate crescuta neregulata perarticular osteofite
o Reducerea spatiului articular
Procesele infectioase
- Osteomielita boltii craniene rar
o Posttraumatic
o Postchirurgical
o Consecutiv rinitelor infectioase si
o Micotice lama ciuruita a etmoidului
- Posttraumatic
o Tumefierea tesuturilor moi de acoperire
o Zone de liza osoasa si/sau proliferare
- Consecutiv rinitelor extinderea radioopacitatii la sinusuri si etmoid
- Otitele frecvent
o Infectii bacteriene externe (ureche externe, medie, interna)
o Infectii orale/nasofaringiene ureche medie ureche interna
o Polipi nasofaringieni si auriculari (pisica)
o Traumatisme
o Procese neoplazice osoase/tesuturilor moi
Osteosarcomul
Carcinomul glandelor ceruminoase
Fibrosarcomul
Urechea externe otita externa
- Normal zona de radiotransparenta
- Obliterata
o Partial
o Total
o Proliferari ale tesuturilor moi
o Exsudat (care se poate calcifica)
Procesul infectios urechea externa
o Urechea medie
o Urechea interna
Urechea medie si interna
= expansiunea otitei externe
- Acumularea de exsudat
- Unilateral/bilaterall
Rx
- Cresterea radioopacitatii bulei timpanice
- Ingrosarea peretelui bulei
- Dilatarea bulei timpanice
Cr
- Scleroza (rx crescuta) stancii temporalului
- Proliferarea osoasa
- Otolite rar mineralizarea exsudatului
Procese tumorale
- Animalele adulte si cele batrane
- Semnele clinice asociate localizarii
o Bolta cranina
o Oasele fetei
o Mandibula
Deformare regionala
Convulsii, ataxii(tumori intracraniene)
Scurgeri nazale + cornaj
- Rx
o Determinarea tipului tumoral este imposibil rx
o Undele sut litice, altele productive, altele combina cele doua forme
o Biopsia confirmare
- Osteosarcomul
o Cea mai frecventa tumora maligna
o Osteoblastic cu reactie periostala agresiva
o Afecteaza bolta, oasele fetei, mandibula
- Osteomul
o Cea mai frecventa tumora benigna
o Aspect neted, bine delimitat
o Afecteaza mandibula, bolta, sinusurile
- Alte forme
o Nu sunt semne rx patognomonice
o Diferentierea numai histologic
- Carcinomul scvamos oral gingie (maxilarul, mandibula)
o Zone de liza in grade diferite
- Fibrosarcomul
o Predilectie pentru bolta palatina dar poate aparea si la mandibula
o Adesea la rasele mari de caini
o Liza osoasa prezenta
- Melanomul maling
o La rasele mici
o Tesuturi moi produce liza osoasa si metastaze in limfonodurile regionale
si pulmon
- Epulis (tumora ligamentului priodontal) rar la pisica
o Mai multe tipuri
Unele se rezuma la tesutul moale
Altele invadeaza si osul
Diferentiere histologic
Afectiunile cavitatilr nazale si sinusurilor
Fractura
- La nivelul oaselor fetei si fruntii
- Simpla sau cu fragmente
- Fragmentele cu/fara deplasare
- La nivelul sinusurilor infundare
- Hemoraga poate acompania fractura tumefierea zonei
Rx
- Radiotransparenta pe linia de fractura asociata radiodensitatii tesuturilor moi
- Radiotransparenta subcutanata emfizem
- In cazul suprapunerilor fragmentare radiodensitate crescuta
- Hemoragia radiodensitate omogena
Procesele infectioase
- Bacteriene sau micotice (in funcie de evolutie)
o Fara (acute)
o Minime
o Evidente
- Unilateral/bilateral
o Cavitatea nazala
o Sinusurile paranazale
- Ostructira cailor acumulare
- Distrugerea cornetilor radiotransparenta
- Corpuri straine
o Radiopac
o Radiotransparent (arista) modificarea zonei adiacente
Curs 7
Examenul radiologic al scheletului axial aspecte semiologice radiologice ale coloanei
vertebrale
Examinarea pe segmente
- Individual
- Ansamblu
Obiective
- Corpul vertebral
- Canalul vertebral
- Procesele (spinos, transverse, articulare)
- Spatiul intervertebral
- Gaura intervertebrala
Evaluarea radiografica a vertebrelor
- Numar
- Pozitie
- Forma
- Dimensiune
- Densitate
Modificarile coloanei vertebrale determina sau nu determina semne clinice.
Semnele clinice prezente cu sau fara (contrast artificial mielografierea) modificari
radiologice.
Modificarile vertebrale
- Congenitale
- De dezvoltare
- Degenerative
- Metabolice
- Traumatice
Anomalii congenitale
Frecvent intalnite la rasele brahicefalice (Bulldog) si rar la celelalte rase.
Multe nu au semnificatie clinica.
Unele pot deforma canalul vertebral compresiuni
- Pe maduva
- Radacinile nervilor
Apar ca urmare a alterarilor in dezvoltarea embrionara
- Variatii ale
o Numarului (la nivelul tuturor segmentelor coloanei)
Crestere
Reducere
o Formei
Vertebrele tranzitionale = au caracteristicile vertebrale din doua regiuni adiacente
- Regiunea toraco-lombara
- Regiunea lombo-sacrala
Agenezia sau formarea incompleta a perechii 13 de coaste T13 tranzitionala.
Lombarizarea sacrumului prima vertebra S nu fuzioneaza cu sacrumul
- Unilateral/bilateral
- Prima vertebra caudala sa apara unita cu utima sacrala sacrumul tot 3 vertebre.
Sacralizarea ultimei vertebre lombare L7 se uneste unilateral sau bilateral cu iliumul.
Vertebre tranzitionale lombosacrale
- Ciobanesc german
- Labrador
- Doberman
- Dog german
Reducerea numarului de vertebre caudale
- Taierea cozii
- Fracturilor
- Congenital
Pisicile Manx nu au vertebre coccigiene.
Blocul vertebral reducerea numarului de vertebre.
- = unirea partiala sau totala a doua sau mai multor vertebre alaturate.
- Unirea intereseaza
o Corpul
o Arcul
o Procesul spinos
- Fara manifestari clinice
- Uneori insa datorita fortelor ce actioneaza asupra zonelor alaturate, apar degenerari
la nivelul spatiilor adiacete si ulterior hernieri discale.
Hemivertebra = anomalie de dezvoltare a unei portiuni din corpul vertebral.
- Afectiune unilaterala
o Dorsala
o Ventrala
- Contur neted, densitate normala, forma alterata are aspect de pana deformarea
coloanei vertebrale
- Spatiu intervertebral este normal reprezentat, uneori poate fi mai larg
- Rasele cu coada rasucita Bulldog, Boston terrier
- Obisnuit fara semne clinice
- Poate determina angulatia coloanei cifoza, scolioza, lordoza
- Uneori compresiuni medulare
Vertebra fluture
- Neunirea in unctul median al corpului vertebrei formarea a doa hemivertebre,
stanga si dreapta = aspect de fluture
- Spatiile intervertebrale apar marite
Spina bifida
- Defect de unire a arcului vertebral cu/fara hernierea maduvei sau meningelui
- Rx
o absenta arcului vertebral sau neunirea proceselor spinoase (stanga/dreapta)
o Obisnuit ultimele vertebre lombare sau sacrale
- Bulldog, pisicile Manx
- Clinic manifestaru neurologice parezia membrelor posterioare, incontinenta
urinara si/sau defecare involuntara
Anomalii vertebrale modificari de pozitie si forma a coloanei
- Cifoza
o Hemivertebre
o Deformarea suprafetelor articulare
- Lordoza
o Hemivertebre
o Spondiloza anchilozanta
- Scolioza
o Hemivertebre
Anomalii de dezvoltare
Instabilitata atlanto-axiala = subluxatia atlantoaxiala
- Congenitala
- Dobandita
Congenital (tineretul raselor mici)
- Agenezia/hipoplazia/neunirea procesului odontoid
- Absenta ligamentului transvers al atlasului
- Absenta ligamentului apical odontoid
Dobandit
- Traumatismele
o Desirarea/ruptura ligamentului apical odontoid
o Fractura procesului odontoid
Incidenta laterala, cu flexia capului, oblica (fr odontoida sau neunirea)
Rx cresterea spatiului dintre arcul dorsal C1 si procesul spinos C2.
- Manipulare cu grija a animalelor traumatizarea maduvei
- Anestezie obligatorie
Spondilomielopatia cervicala (sindromul Wobbler)
- Rasele grele de talie mare
o Doberman
o Dog german
- Semnele clinice (ataxia si/sau pareza) pot fi determinate de o varietate mare de
anomalii anatomice:
o Malformatia vertebrelor cervicale
o Deformarea suprafetelor articulare ale proceselor articulare
o Subluxatia cervicala
o Deplasarea discului intervertebreal spre canalul vertebral
o Hipertrofia ligamentelor vertebrale (ligamentului longitudinal dorsal si
ligamentul intervertebral)
o Stenoza canalului vertebral cervical
Frecvent C4-C5, C5-C6, C6-C7
- Rx
o Osificarea discala prematura (tineret)
o Degenerarea proceselor articulare
o Spondiloza deformanta
o Aplatizarea fetelor corpului vertebral
o Modificarea alinierii vertebrale
o Ingustarea canalului vertebral
Anomalii degenrative
Spondiloza deformanta
- Formarea de puncte osoase sau punti osteofitice
- Partea ventrala (uneori si laterala) intre doua (sau mai multe) vertebre adiacente
- Regiunea toracala caudala lombara si lombosacrala unde mobilitatea este mai
mare
- Fara manifestari clinice
- Insa, cand osteofitele avanseaza pe marginea laterodorsala poate compresa pe
radacinile nervilor durere/instabilitate
Spondiloza deformanta anchilozanta = hiperostoza idiopatica spinala difuza
- Intalnita la cainii tineri si pisici
- Caracterizata prin extinderea productiei osoase, ventral si lateral, la mai mut de 4
vertebre alaturate
- Mentinerea relativa a dimensiunii spatiului intervertebral
- Osteofite periarticulare la nivelul proceselor articulare
- Pseudoartroza la baza proceselor spinoase
- Osteofite periarticulare si calcificari in tesutul moale atasat coloanei si membrelor
Spondilita = inflamatia corpului vertebral
- Spondilita infectioasa implica prezenta unui agent patogen specific osteomielita
vertebrala
- Reactie periostala cu plecare din portiunea mijlocie capetele corpului vertebral
- Liza osoasa este redusa
- Bacterii, fungi, protozoare, paraziti, corpuri straine
- Spirocerca lupi spondilita la nivel T8-T11
- Aristele la L3-L4
Dicospondilita = infectia discului intervertebral si a suprafetelor corpurilor vertebrale
- Migrare de corp strain (ariste)
- Pe cale hematogena consecutiv infectiilor urinare, dentare, endocardice
- Scaderea densitatii (distrugerea) suprafetelor corpului vertebral liza lor si a zonei
adiacente, urmata de scleroza sau osteofitoza in jurul spatiului discal
o Spatiul intervertebral
Largit
Redus
o Poate ajunge la anchiloza vertebrelor
o Obisnuit afecteaza mai multe vertebre
Boala degenerativa articulara artrita
- La nivelul suprafetelor proceselor articulare
- Suprafata lor degenereaza
- Scleroza subcondrala si steofitoza periarticulara cu reducerea spatiului articular
- Daca se extinde catre gaura intervertebrala compresiune pe radacini sau chiar pe
maduva durere
Osteocondroza sacrala
- Boala degenerativa necroza a cartilajului
- Intalnita la nivelul sacrumului predominant la Ciobanesc german
- Zona radiotransparenta neregulata la nivelul fetei craniale a c orpului primei ertebre
sacrale
- Scleroza adiacenta necrozei condrale
- Poate fi asociata cu formarea unui fragment ce avanseaza in canalul medular
compresiune
Stenoza degenerativa lombosacrala
= modificarea de volum acanalului vertebral lombosacral stenoza canalului vertebral
lombar sau sacral (congenital sau dobandit)
- Numeroase cauze care duc la compresiune pre radacinile nervilor care formeaza
coada de cal radiculopatie dobandita = sindromul cozii de cal:
o Vertebrele tranzitionale
o Osteocondroza primei vertebre sacrale
o Subluxatia lombosacrala
o Spondiloza lombosacrala
o Deplasarea discurilor intervertebrale lombare
o Proliferarile osoase la nivelul gaurilor intervertebrale
o !!! obligatoriu examen cu contrast artificial
Spondiloza deformanta lombosacrala/liniile radiotransparente reprezinta osificarea
incompleta a gulerului osos.
Procesele neoplazice vertebrale
Maligne
- Primare (obisnuit o vertebra; frecventa crescuta in regiunea toracala)
o Osteosarcomul
o Fibrosarcomul
o Condrosarcomul
o Mielomul
o Hemangiosarcomul
- Secundare (metastaze) (una sau mai multe vertebre; frecventa crescuta in regiunea
lombara)
o Carcinomul (mamar, de prostata, al glandelor perianale)
o Sarcomul (osteo-, hemangio-, fibro-)
- Rasele de talie mare frecventa crescuta
- Media varstei 7 ani
- Rx
o Modificarea formei vertebrei
Liza osoasa
Productie osoasa
Sau ambele
o Reactii de scleroza (radioopacitate) a corpului vertebrei liza osoasa
fractura pe os patologic strivirea corpului vertebral distrugerea fetelor
o Diminuarea spatiului intervertebral, reactii proloferative osoase
o Pot aparea modificari ale tesuturilor moi paraspinale
- Tumorile secundare metastazele
o Afecteaza mai multe vertebre
o Pate aparea in oricare portiune vertebrale
o Tumorile prostatice, vezicale, perianale, mamare
o Reactii periostale neregulate/zone de liza osoasa
Benigne exostoza cartilaginoasa multipla (osteocondromatoza)
- Tumori cartilaginoase solitare sau multiple, ce afecteaza vertebrele si oasele lungi
- Caine
o La tineretul su 1 an
o In timpul osificarii encodrale
- La pisica
o Foarte rara, la adultii tineri
o Dupa incheierea osificarii
o Oarecum asociata cu virusul leucemiei feline
- Rx
o Expansiunea proceselor spinoase si a arcului vertebral canalul spinale =
semne neurologice
Traumatismele
Fractura poate afecta toate componentele unei vertebre (arc, cor, epifize, procese)
- Simpla/cominutiva
- Cu/fara deplasarea fragmentelor
o In functie de tipul fortei ce actioneaza
Compresiune scurtarea corpului vertebral; creste densitatea
radiologica
Smulgere determina smulgerea de fragmente osoase si deplasarea
lor prin suprapunere
Forfecare determina smulgerea de fragmente osoase si deplasarea
lor prin suprapunere
Spargere numeroase fragmente cu dimensiuni variabile
impuscare sau lovire
- Cu/fara modificarea pozitiei coloanei
-