Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova

Universitatea Tehnica a Moldovei

Proiect de Curs
Tema: Investițiele în potențialul uman

A efectuat stundent(ul/a) grupei: AI-171

Numele si prenumele elev(ului/ei): Stoica Adrian

A verificat profesorul: Grunzu Tatiana

Chisinau 2018
 Cuprins
1. Teorie……………………………………………………………………………3

1.1 Rolul si functiile banilor……………………………………………………....3

1.2 Economia naturală……………………………………………………………4

2. Calculele practice……………………………………………………………….4

2.1 Cheltuiele anului I…………………………………………………………….4

2.2 Presupusele cheltuiele pe anii II, III, IV……………………………………..8

2.3 Investițiile din partea părinților, statului……………………………………8

3. Concluzii………………………………………………………………………...9
 1. Teorie
1.1 Rolul si functiile banilor

            a) Functia de masurator al valorii

            Cu ajutorul banilor masuram valoarea tuturor marfurilor si evaluam

activitatile economice, cheltuielile si rezultatele trecute, prezente si viitoare. Banii
indeplinesc aceasta functie in calitate de bani ideali (imaginari), prezenta lor
nefiind neaparat necesara. Unitatea baneasca proprie fiecarei tari constituie
etalonul general, care difera de la o tara la alta. Expresia baneasca a masurari
valorii este pretul. Pretul este expresia baneasca a valorii marfurilor, adica suma de
bani la care se vinde si se cumpara pe piata un bun economic sau serviciu.

            b) Mijloc de schimb

            Banii sunt un intermediar in schimbul de marfurii. O data cu aparitia

banilor schimbul sub forma trocului (M-M) este inlocuit cu schimbul de marfa
contra bani adica M-B-M (schimbul de marfuri prin intermediul banilor). Aceasta
formula contine doua acte distincte si anume: M-B (vanzarea) si B-M
(cumpararea). Aceste doua acte pot fi de multe ori separate in timp si spatiu. Banii
indeplinesc functia de mijloc de schimb in calitate de bani reali (prezenti efectiv) in
numerar sau in conturile bancare.

            c) Mijloc de plata

            Banii indeplinesc aceasta functie in cele mai diferite imprejurari si anume:

la plata salariilor, la plata impozitelor, chiriilor, amenzilor, la plata datoriilor fata
de creditori, datorii rezultate din cumpararea marfurilor pe credit sau din
imprumuturile de bani.

            d) Mijloc de tezaurizare (acumulare)

            Acumularea de bani, in special de aur, pentru o perioada mai lunga de timp,

cu un anumit scop a fost denumita de stiinta economica tezaurizare. Tezaurizarea a
fost o operatiune specifica formatiunilor precapitaliste. Dupa aceea si mai ales in
zilele noastre, datorita dezvoltarii creditului tezaurizarea clasica si-a pierdut sensul,
deoarece moneda de hartie nu are valoare proprie si se depreciaza, iar cei ce poseda
bani care le prisosesc, ii depun la banci pentru a obtine dobanda.

            e) Functia de forma universala sub care se constituie rezervele agentilor

economici, simbol al avutiei, detinerea lor conferind posesorului forta si putere
economica.
            f) Functia de bani universali este indeplinita de bani in relatiile dintre tari.
In aceasta calitate a functionat mai mult timp marfa aur, indeplinind functia de
masura a valorii, mijloc de schimb si de plata. In prezent, in relatiile dintre tari
functioneaza monedele convertibile (dolarul, euro, yenul etc.).

1.2 Economia naturală

Economia naturală reprezintă acea formă de organizare a activităţii

economice în care nevoile de consum sunt satisfăcute din rezultatele propriei
activităţi, fără a se apela la schimb. În economia naturală fiecare gospodărie
individuală execută toate activităţile – de la obţinerea diferitor materii prime până
la pregătirea lor pentru consum.
Economia naturală are următoarele trăsături:
1) în economia naturală producătorul din punct de vedere economic este
izolat;
2) producătorul nemijlocit este înzestrat cu mijloace de producţie necesare
pentru înfăptuirea producţiei;
3) produsul creat în economia naturală e destinat pentru satisfacerea
cerinţelor producătorului şi pentru consumul din interiorul gospodăriei;
4) în economia naturală pământul constituie principalul factor de producţie;
5) baza economică în economia naturală constă din cules, vânătoare şi
cultivarea pământului;
6) economia naturală e întemeiată pe tehnica rutină, de aceea nivelul de
eficienţă economică este foarte jos;
7) în economia naturală predomină diviziunea naturală a muncii;
8) relaţiile de producţie în economia naturală se manifestă într-o formă
transparentă, ca relaţii dintre oameni, ci nu ca relaţii dintre produsele
muncii lor;
9) forţa de muncă în economia naturală este lipsită de mobilitate, deoarece
este strict legată de o anumită unitate de producţie;
10) ramura principală în economia naturală este agricultura îmbinată cu
meşteşugul casei.

2. Calculele practice
2.1 Cheltuiele anului I (perioada 1 septembrie 2017- 1 iulie 2018)

Cunoaștem deja că pentru a supravețui în zile noastre este nevoie să întreprinzi o

anumită activitate care să îți oferi necesarul. Începînd de la domeniul agriculturii,
și finisînd în sfera vînzării marfei, toată acesta activitatea se remunerează cu bani.
În capitolul dat am ca sarcina calcularea cheltuielelor care se suportă pentru a
continua activitatea de student. Aici nu ne vom rezuma doar la cheltuile, dar se va
include și venitul, sursa din care noi acoperim aceste cheltuieli. Pentru început am
să calculez cheltuiele pentru o zi datele vor fi înregistrate în tabelul 1. Aș dori să
concretizez faptul că aceste calcule sunt aproximative și pentru a reduce la minim
eroare care ar putea apărea voi folosi două praguri de estimare a tuturor calculelor.
Datele vor fi incluse între pragul minimal care reprezintă suma minimă cheltuită,
venitul minim obligatoriu. Cît și pragul maximal care reprezintă suma maximă a
cheltuilelor care au fost și sunt utilizate, cît și venitul maxim care a fost și va fi
utilizat.

Tabelul 1

Suma minimă, lei Suma maximă, lei

1. Transport 13 16

2. Mîncare 15 30

3. Total 28 46

Din tabelul 1, putem observa că cheltuiele care le am pe parcursului unei zile sunt
pe transport, din faptul că circul mereu de acasă spre universitate și pe mîncare,
deoarece este nevoie să mănînci pentru a face face unei zile de muncă. Raportul de
2 ori mai mare a sumei maxime acordate pentru mîncare se determină din mai
multe considerente, sunt zile în care numărul perechilor se rezumă la una sau două
ceea ce mă face să economisesc pe mîncare. Deci următorul pas este determinarea
cheltuielelor efectuate în decursul zilelor de muncă (de luni-vineri), datele vor fi
incluse în tabelul 2. Dat fiind faptul că locuiesc acasă zilele de weekend nu se i-au
în considerație, deoarece acasă cheltuilele sunt acoperite de economia naturăla, și
sunt suportate în mare parte de părinți, fără ca eu să particip.

Tabelul 2

Suma minimă, lei Suma maximă, lei

1. Transport 13*5=65 16*5=80

2. Mîncare 15*5=75 30*5=150

 3. Alte cheltuieli 10 15

4. Total 160 245

Așadar în decursul unei săptămîni sa mai adăugat o rubrica „Alte cheltuieli”, deci
în ea intră cheltuiele care nu pot fi prevăzute, ca spre exemplu este nevoie de
efectuarea unui xerox. În continuare trecem la cheltuiele lunare. Dar pentru a trece
la complectarea tabelului aș dori să aflu cîte zile lucrătoare sunt în perioada
cercetată de mine pentru acesta voi efectua calculul mediei aritmetice (1) în care
voi suma zilele de lucru a fiecărei luni și voi face raportul dintre suma zilelor și
numărul lunilor cercetate.
Sept +Oct + Nov+ Dec + Ian+ Feb+ Mar+ Apr + Mai+ Iunie
M l= ;
10

21+22+22+21+23+20+22+21+23+21 216
M l= = =21 , 6 ;
10 10

Vom aproxima cifra obținută, și de aici rezultă ca pe perioada cercetată de mine în

mediu vor fi 22 zile în lună, dar să nu uităm că eu nu am exclus zilele de sărbătoare
care în Replubica Moldova sunt în număr record, dar fiind faptul că calculul dat s-
ar putea prelungi în cazul în care calculăm fiecare lună în parte. De aceea la
calculul cheltuielelor pe parcusul lunii voi folosi doar pragul maxim și voi exclude
o lună din perioadă. Deoarece se oferă la sfîrșitul fiecărei sesiuni o lună de
susținere a examenelor din care se necesită de a fi prezentă la consultație și
examen. Dacă să presupunem că avem 7 examene atunci la ele se mai adaugă și
cîte o preche de consultație, de unde în total avem 7+7=14 zile de cheltuile din 22.
În perioada dată avem 2 semestre care conțin două sesiuni cu asemenea 7 examene
de aici rezultă că 14+14=28 din 44 zile ș din 28 să mai excludem 6 sărbătoare pe
an și vacanțele oferite obligatoriu la fiecare semestru, presupun că ar fi corect să
exclud o lună de cheltuieli din calcul. Și deja acuma putem trece la complectarea
tabelului 3 care se referă la cheltuiele suportate în decursul unei luni sau 22 zile de
muncă în mediu conform formulei(1).

Tabelul 3.

Suma maximă,
lei

1. Transport 16*22=352
 2. Mîncare 30*22=660

3. Frezura 70

4. Abonament 100

5. Alte cheltuieli 15*22=330

6. Total 1512

Așadar în decursul lunii se mai adaugă cheltuiele pentru frezură și abonamentul de

telefonie mobilă. Imediat trecem la tabelul 4. În care vom introduce datele
cheltuielelor suportate pe perioada cercetată și conform deducerilor de mai sus țin
să menționez că calculul dat se efectuaează pentru 216-22=194 zile de cheltuială.
La fel ca și în calculul lunilor voi folosi pragum maxim la calcule.

Tabelul 4.

Suma maximă, lei

1. Transport 352*9=3168

2. Mîncare 660*9=5940

3. Frezura 70*9=630

4. Abonament 100*9=900

5. Igienă 700

6. Vestimentație 3000

7. Contract 0

8. Total 14338

Din tabelul 4, vedem că pentru perioada 1 septembrie 2017- 1 iulie 2018 se vor
cheltuie 14338 lei pentru a continua activitatea de student la Universitatea Tehnica
a Moldovei, blocul 3, Catedra FCIM. În calcul nu se includ lunile iulie și august
din simplu motiv că în această perioada muncesc. Și punctul 7 din tabel reprezintă
cheltuiele pentru contractul de studii care în această perioadă este 0 dat fiind
faptului ca studiez la buget.

2.2 Presupusele cheltueli pe anii II, III și IV.

În acest compartiment se vor efectua calculelor presupuselor cheltuieli pentru anii

care urmează. Pentru aceasta voi folosi datele din tabelul 4 care sunt cu exacticitate
maximă. Așadar în tabelul 5 vor fi incluse presupusele cheltuieli ale anului II, III și
IV. Cu acceleași deducere care au fost folosite la calculele anterioare. Singura
diferența va fi probabilitatea achitării contractului de studiu. De aceea tabelul 5 va
avea următoarea structură.

Tabelul 5.

Cu achitarea contractului, lei Fără achitarea contractului, lei

Anul II 25000 15000

Anul III 25000 15000

Anul IV 25000 15000

Total 75000 45000

Observați că pe parcursul tuturor anilor sunt presupuse sume egale. Asta se

datorează faptului că la efectuarea calcului pentru anul I am luat în considerarea
suma maximă care sunt dispus să o cheltui, și din aceste considerente nu are cum
să se schimbe radical suma și pentru ceilalți ani, doar prin posibilitatea majorării
sau scăderii prețului la domeniul de produse care sunt procurate, și pentru această
cauză am adăugat la presupusule cheltuieli suma 662 lei. Ce ar ține de dorințele
sau nevoile mele, ele vor fi înăbușite pînă la perioada finisării universității. După
analizarea tabelului 5 ajung la concluzia că suma minimă pentru cheltuiele pe
parcursul tuturor anilor va fi de 59638 le și maximă de 89638lei.

2.3 Investițiele din partea părințelor, statului

Dat fiind faptului că aceste cheltuieli nu sunt acoperite de mine din simplul motiv
că nu dețin un post de muncă și timpul este acordat doar studiului, singurii
investitori în dezvoltarea mea personală sunt părinții și statul. Meritul părinților
este mult mai mare decît al statului. În fiecare zi părinții oferă o sumă de 30 lei
pentru a astupa nevoile zilei. Dupa un mic calcul 30*194=5820 lei pe perioda unui
an de studiu. Dacă ar fi să analizăm tabelul 4 observăm că suma acordată de părinți
 5820
acoperă doar x= 14638 ∗100=39,75 % din suma total cheltuită pe întreg anul.Statul
contribuie prin oferire de bursă și achitare de contract, excludem variantul cu
achitarea contractului și ne axăm pe bursă. 630*5=3150 lei au fost acordați de stat
pentru a-mi acoperi cheltuiele. Restul sumei 3150+5820-14638=-5668 lei, această
sumă a fost acoperită de mine personal din economie personală. Dacă excludem
veniturile care au posibilitate de a fi sau nu reiese că 60,25% din suma cheltuită
este acoperită de mine. Pentru a acoperi acest minus muncesc 2 luni din an, în
cazul în care nu este îndeajuns se rezumă la strict necesar.

3. Concluzii
Aș dori să menționez faptul că statul oferă prea puțin ajutor, și acel care se oferă
este condiționat, de aceea trebuie exclus ca fiind o sursă sigură de acoperire a
cheltuielelor. Pentru aceasta aș propune ca cheltuiele ce țin de transport și mîncare
să fie suportate de stat sau măcar o parte. Să creeze cantine pentru studenți la un
preț accesibil, pentrucă dacă ar fi să atragem atenția la tabelul 4, pentru alimentare
se cheltuie o sumă incredibilă de 5940 lei care constitiue 40% din total
cheltuielelor și însă-și părinții nu pot acoperi această sumă uneori. Critic dur
incopetența statului la capitolul dat, cunosc personal din propria experiență că din
suma de 8000 lei sunt impozitate 1500 lei. Prin această lucrare am demonstrat
practic care sunt cheltuilele și care sunt veniturile, ”contribuția” statului la aceste
cheltuiele.