Prelucrarea Digitala a Semnalelor – Silviu Ciochina

Chestiuni pentru examen PDS

1. Condiţia de cauzalitate pentru un sistem discret în general şi pentru un sistem liniar.

Arătaţi cum se deduce a doua definiţie din prima. Dar pentru un sistem liniar și invariant
în timp?
2. Ce este un SLIT caracterizabil prin ecuaţiile cu diferenţe finite? De câte feluri sunt?
3. Un semnal discret cosinusoidal, de parametri 𝐴, 𝜔, 𝜑 este aplicat unu sistem cu funcţia

( ) ( )
de transfer H e j = H e j  e ( ) . Deduceţi expresia semnalului de la ieşire.
j 

4. Fie două sisteme liniare şi invariante în timp cu funcţiile pondere h1 (n), h2 (n) .
Calculaţi funcţia de pondere a sistemului obţinut prin conectarea celor două sisteme

- în paralel;
- în cascadă.

5. Fie un sistem liniar şi invariant în timp cu funcţia pondere

a n , n  0
h(n ) =  n
b , n  0

Determinaţi valorile lui a şi b pentru care sistemul este

- stabil;
- cauzal şi stabil.

6. Un sistem este caracterizat prin relaţia intrare-ieşire

( )
y (n ) = x n 2
Este acest sistem liniar? Dar invariant în timp?
7. Calculaţi transformata Z pentru 𝑥(𝑛) = 𝛼 |𝑛| , |𝛼| < 1 şi precizaţi domeniul de
convergenţă.
8. Demonstrați că dacă 𝑋(𝑧) = 𝑍{𝑥(𝑛)} cu domeniul de convergență 𝐷 = {𝑧𝜖ℂ, 𝑅− < |𝑧| <
𝑅+ }, atunci 𝑍{𝑥(−𝑛)} = 𝑋(𝑧 −1 ) și determinați domeniul de convergență.
9. Un filtru cauzal are funcția pondere h ( n ) și funcția de transfer 𝐻(𝑧). Calculați funcția de
transfer a filtrului cu funcția de pondere h ( n ) + h ( − n ) . Ce legătură există între domeniile
de convergență ale celor două funcții de transfer?

10. Un sistem este descris prin relația intrare- ieșire 𝑦(𝑛) = 𝑥(3𝑛). Verificați dacă sistemul
este a. liniar. b. invariant în timp.
11. Care este condiţia de stabilitate pentru un SLIT? Indicaţi două metode de verificare a
stabilităţii pentru un SLIT descris prin ecuaţii cu diferenţe finite.

1
Prelucrarea Digitala a Semnalelor – Silviu Ciochina

12. Ce relaţii există intre transfomata Z, transformata Fourier în timp discret şi transformata
Fourier discretă? Care sunt principalele utilizări pentru fiecare dintre ele?
13. Un SLIT are ℎ(𝑛) = 𝛿(𝑛) − 𝛿(𝑛 − 1). Calculaţi câştigul la frecvenţa 𝐹𝑠 ⁄4.
𝜋 𝜋
14. Unui SLIT cu ℎ(𝑛) = 𝛿(𝑛) + 𝛿(𝑛 − 1) i se aplică 𝑥(𝑛) = 5 cos ( 2 𝑛 + 4 ) . Calculaţi
ieşirea sistemului.
15. Este filtrul având ℎ(𝑛) = 𝛿(𝑛) + 0,1𝛿(𝑛 − 1) − 0,2𝛿(𝑛 − 2) + 0,1𝛿(𝑛 − 3) + 𝛿(𝑛 − 4)
de fază maximă? Dar de fază minimă? Desenaţi caracteristica timp de întârziere de grup-
frecvnţă.
16. Filtrului de la problema 15 i se aplică 𝑥(𝑛) = 𝐴0 + 𝐴1 cos(𝑛𝜔1 + 𝜑1 ) + 𝐴2 cos(𝑛𝜔2 +
𝜑2 ). Calculaţi ieşirea filtrului.
17. Aceeaşi problemă, dacă semnalul de intrare este 𝑥(𝑛) = cos 2 (𝑛𝜔1 ).
18. Demonstraţi că funcţia de fază nulă a unui filtru RFI cu fază liniară de tipul 3 este de
forma
P
H 0 (e j ) =  c' (n) sin n
n =1

unde

c' (n) = 2h( P − n), n = 1,...,P

19. Demonstraţi că funcţia de fază nulă a unui filtru RFI cu fază liniară de tipul 4 este de
forma
P
1
H 0 (e j
) =  d ' (n) sin( n − )
n =1 2
unde

d ' (n) = 2h( P − n), n = 1,..., P


j
20. Un filtru RFI cu fază liniară şi coeficienţi reali are un nul la z 0 = 0,5e 3 şi un câştig de 0
dB la frecvenţa 0. Deduceţi funcţia de pondere a filtrului de lungime minimă ce
îndeplineşte aceste condiţii şi reprezentaţi diagrama zerourilor. Evaluaţi câştigul filtrului
la frecvenţa Fs 2 unde Fs este frecvenţa de eşantionare.

j
21. Un filtru RFI cu fază liniară şi coeficienţi reali are un nul la z0 = 0,5e 4
și un timp de întârziere de grup egal cu 2Ts. Scrieți funcția de transfer, știind că filtrul are
câștig de 6dB la frecvențe înalte.
22. Se dorește realizarea unui filtru FIR cu fază liniară, cu coeficienți reali, care să aproximeze
caracteristica unui FTJ ideal cu frecvența unghiulară normată de tăiere 𝜔𝑡 . Care din cele 4
tipuri de filtre pot fi utilizate? Pentru fiecare caz, precizați și desenați 𝐻𝑑0 (𝜔) și 𝐻𝑑 (𝑒 𝑗𝜔 ).

2
Prelucrarea Digitala a Semnalelor – Silviu Ciochina

23. Se dorește realizarea unui filtru FIR cu fază liniară, cu coeficienți reali, care să aproximeze
caracteristica unui FTS ideal cu frecvența unghiulară normată de tăiere 𝜔𝑡 . Care din cele 4
tipuri de filtre pot fi utilizate? Pentru fiecare caz, precizați și desenați 𝐻𝑑0 (𝜔) și 𝐻𝑑 (𝑒 𝑗𝜔 ).
24. Se dorește realizarea unui filtru FIR cu fază liniară, cu coeficienți reali, care să aproximeze
caracteristica unui FTB ideal cu frecvențele unghiulare normate de tăiere 𝜔𝑡1 , 𝜔𝑡2 . Care din
cele 4 tipuri de filtre pot fi utilizate? Pentru fiecare caz, precizați și desenați 𝐻𝑑0 (𝜔) și
𝐻𝑑 (𝑒 𝑗𝜔 ).
25. Demonstraţi că dacă un FIR cu fază liniară are un nul zi, atunci ( zi)-1 este de asemenea
nul.
26. Comparaţi metodele de proiectare prin eşantionare în frecvenţă şi prin minimizarea erorii
medii pătratice.
27. Deduceți expresia funcției H(z) pentru un filtru FIR pentru care se impun valorile funcției
2𝜋
de transfer la frecvențele 𝜔𝑘 = 𝑘 𝑁 , 𝑘 = 0, … , 𝑁 − 1, iar N este lungimea filtrului.
28. Care este teorema pe care se bazează metoda minimizării maximelor erorii? Enunţaţi-o.
29. Care sunt parametrii specifici unei ferestre temporale şi cum influenţează caracteristica
rezultată?
30. Deduceţi expresia funcţiei de transfer în cazul metodei eşantionării în frecvenţă.
31. Un filtru FIR trece jos cu frecvența normată de tăiere 𝑓𝑡 < 0,25 are funcția pondere ℎ(𝑛).
Ce fel de filtru și cu ce frecvență de tăiere este ℎ(2𝑛)?
32. Cu care din cele 4 tipuri de filtre cu fază liniara se poate realiza un
• FTJ
• FTS
• FTB
• FOB
33. Poate avea un filtru IIR o caracteristică timp de întârziere de grup – frecvenţă constantă?
Justificaţi.
34. Un FTJ analogic de tip Butterworth are la frecvența 𝐹0 o atenuare de 3 dB și la frecvența 𝐹1
din banda de blocare, o atenuare de cel puțin a dB. Deduceți expresia ordinului minim
necesar.
35. Un FTS analogic de tip Butterworth are la frecvența 𝐹0 o atenuare de 3 dB și la frecvența 𝐹1
din banda de blocare, o atenuare de cel puțin a dB. Deduceți expresia ordinului minim
necesar.
36. Un FTJ analogic de tip Butterworth de ordinul 3, are la frecvența 𝐹1 = 2KHz atenuarea de
10dB. Calculați aproximativ atenuarea la frecvența 𝐹1 = 8KHz.
37. Daţi un exemplu de funcţie de transfer a unui filtru având la numărător un polinom de gradul
3, şi un câştig de 6dB constant în frecvenţă. Filtrul trebuie să fie stabil.
38. Desenaţi calitativ caracteristica amplitudine-frecvenţă a unui FTJ analogic normat de tip
eliptic, de ordinul 7. Același lucru pentru ordinul 9.
39. Desenaţi calitativ caracteristica amplitudine-frecvenţă a unui FTJ analogic normat de tip
eliptic, de ordinul 8. Același lucru pentru ordinul 10.
40. Fie un FTJ analogic normat de tip Cebâşev 1, de gradul 3, cu 𝜀 = 1. Desenaţi caracteristica
filtrului, precizând frecvenţele minimelor şi maximelor şi câştigurile corespunzătoare acestor
frecvenţe.

3
Prelucrarea Digitala a Semnalelor – Silviu Ciochina

41. Desenaţi calitativ caracteristica amplitudine-frecvenţă a unui FTJ analogic normat de tip
Cebâşev 2, de gradul 7, cu 𝜀 = √3. Calculaţi atenuarea în dB la Ω = 1.
42. Desenaţi calitativ caracteristica amplitudine-frecvenţă a unui FTJ analogic normat de tip
Cebâşev 2, de gradul 8, cu 𝜀 = 1. Calculaţi atenuarea în dB la Ω = 1.
43. Un FTJ digital are 𝐹𝑡 = 2𝑘𝐻𝑧, 𝐹𝑠 = 8𝑘𝐻𝑧. Ştiind că el a fost sintetizat pornind de la un
filtru analogic Butterworth de ordinul 4 prin transformare biliniară, calculaţi câştigul la 𝐹 =
4𝑘𝐻𝑧.
44. Un FTJ digital are 𝐹𝑡 = 2𝑘𝐻𝑧, 𝐹𝑠 = 8𝑘𝐻𝑧. Ştiind că el a fost sintetizat pornind de la un
filtru analogic Cebâşev 1 de ordinul 3 şi 𝜀 = 1 prin transformare biliniară, calculaţi câştigul
la 𝐹 = 4𝑘𝐻𝑧.
45. Deduceţi expresia funcţiei de transfer obţinute prin metoda invarianţei răspunsului la impuls.
46. Justificați că metoda invarianţei răspunsului la impuls conservă stabilitatea.
47. Arătați cum se poate transforma un FTJ analogic normat într-un FTS cu frecvență de tăiere
impusă. Justificați.
48. Arătați cum se poate transforma un FTJ analogic normat într-un FTB cu frecvența de tăiere
impuse. Justificați.
49. Justificaţi că transformarea biliniară conservă stabilitatea.
50. Se doreşte să se proiecteze un FTJ digital cu frecvenţa de tăiere egală cu 𝐹𝑡 = 𝐹𝑠 ⁄4, folosind
metoda transformării biliniare. Care va fi frecvenţa de tăiere a filtrului analogic?
𝑎𝑏
51. Un filtru analogic are 𝐻𝑎 (𝑠) = (𝑠−𝑎)(𝑠−𝑏). Scrieţi funcţia de pondere a unui filtru digital,
obţinut din acesta prin metoda invarianţei răspunsului la impuls, având frecvenţa de
eşantionare Fs.
52. Un FTJ digital cu frecvența de tăiere 𝜔𝑡 are funcția de transfer H(z). Caracterizați filtrul
având funcția de transfer H(-z).
53. Demonstrați că un filtru cu funcția de transfer de forma
𝑃(𝑧)
𝐻(𝑧) =
𝑃̃ (𝑧)
unde
N
P ( z ) =  ak z − k , a k  R
k =0
este de tip trece tot. Ce condiție trebuie să îndeplinească 𝑃(𝑧) pentru ca filtrul să fie
stabil?
54. Un filtru trece jos are frecvența de tăiere 𝜔1 și funcția de transfer 𝐻(𝑧). Caracterizați
filtrul cu funcția de transfer 𝐻1 (𝑧) = 𝐻(−𝑧).
55. Un filtru trece sus are frecvența de tăiere 𝜔1 și funcția de transfer 𝐻(𝑧). Caracterizați
filtrul cu funcția de transfer 𝐻1 (𝑧) = 𝐻(−𝑧).
56. Desenaţi schema laticei FIR. Definiţi funcţiile de transfer globale şi parţiale.
57. Desenați schema unei celule a laticei FIR. Scrieți relațiile intrare-ieșire în domeniul timp și în
domeniul Z.
58. Deduceţi relaţia de recurenţă a funcţiilor de transfer de tip f pentru laticea FIR.
𝑓
59. O latice FIR are 𝐻4 (𝑧) = 1 + 2𝑧 −1 + 3𝑧 −2 + 4𝑧 −3 + 5𝑧 −4. Calculaţi 𝐻4𝑏 (𝑧) şi k4.
60. Este funcția de transfer de la problema precedentă de fază minimă? Argumentați.
61. O latice FIR are 𝐻5𝑏 (𝑧) = 0,1 + 0,2𝑧 −1 + 0,3𝑧 −2 + 0,4𝑧 −3 + 0,5𝑧 −4 + 𝑧 −5 . Calculaţi
𝑓
𝐻5 (𝑧) şi k5.

4
Prelucrarea Digitala a Semnalelor – Silviu Ciochina

62. Fie ieşirile unei latice FIR 𝑌𝑓 (𝑧) şi 𝑌 𝑏 (𝑧). Demonstraţi că filtrul având drept ieşire 𝑌(𝑧) =
𝑌𝑓 (𝑧) + 𝑌 𝑏 (𝑧) este cu fază liniară. Ce tipuri sunt posibile?
63. Fie ieşirile unei latice FIR 𝑌𝑓 (𝑧) şi 𝑌 𝑏 (𝑧). Demonstraţi că filtrul având drept ieşire 𝑌(𝑧) =
𝑌𝑓 (𝑧) − 𝑌 𝑏 (𝑧) este cu fază liniară. Ce tipuri sunt posibile?
64. Un filtru IIR de ordinul 6 este realizat în forma cascadă, pentru fiecare celulă utilizându-se
forma directă 2. Scrieţi ecuaţiile cu diferenţe finite corespunzătoare.
65. Un filtru IIR de ordinul 6 este realizat în forma paralel, pentru fiecare celulă utilizându-se
forma directă 2. Scrieţi ecuaţiile cu diferenţe finite corespunzătoare.
66. Desenaţi structura laticei recursive şi definiţi toate funcţiile de transfer uzuale.
67. Desenați schema unei celule a laticei recursive. Scrieți relațiile intrare-ieșire în domeniul
timp și în domeniul Z.
68. Prezentaţi metoda de sinteză a structurii latice-scară.
69. Prezentaţi metoda de analiză a structurii latice-scară.
𝐵(𝑧)
70. Fie 𝐻(𝑧) = 𝐴(𝑧) un filtru cu câştig constant, egal cu 1. Demonstraţi că filtrul având funcţia de
transfer 𝐴(𝑧) + 𝐵(𝑧) este de fază liniară.
71. Desenați o structură latice recursivă cu două celule. Pentru acest filtru, calculați, utilizând
𝑓 𝑓𝑏
regula lui Mason, 𝐻2 (𝑧) și 𝐻2 (𝑧). Cu care din aceste două filtre se pot realiza rejecții?
72. Desenați o structură latice recursivă cu două celule, având k1=0,2 și k2=0,5. Deduceți
𝑓 𝑓𝑏
𝐻2 (𝑧) și 𝐻2 (𝑧) utilzând regula lui Mason.
73. Desenați o structură latice recursivă cu două celule, având k1=0,2 și k2=0,5. Deduceți
𝑓 𝑓𝑏
𝐻2 (𝑧) și 𝐻2 (𝑧) utilzând algoritmul recursiv de analiză.
74. Desenați o structură latice recursivă cu două celule, având k1=0,3 și k2=0,4. Scrieți
ecuațiile cu diferențe finite.
75. Enunţaţi criteriul Shur - Cohn. Discuţie, pentru filtre IIR şi FIR.
( )( )(
76. Fie sistemul discret RFI cu H ( z ) = 1 − 3j  z −1 1 + 3j  z −1 1 − 0.5 z −1 . )
Să se reprezinte forma transpusă şi forma cascadă (cu coeficienţi reali) şi determinaţi
complexitatea aritmetică pentru cele două structuri.
77. Fie coeficienţii de reflexie ai unui filtru RFI k1 = 0 , k2 = 1/ 2 , k3 = −3 / 2 şi k4 = −1/ 2

Reprezentaţi structura latice corespunzătoare şi stabiliţi dacă zerourile filtrului | zk | 1 .

78. Fie coeficienţii de reflexie ai unui filtru RFI k1 = 0 , k2 = 1/ 2 , k3 = −3 / 2 şi k4 = −1/ 2

Determinaţi H ( z ) şi reprezentaţi forma transversală.

( )( )(
79. Fie sistemul discret RFI cu H ( z ) = 1 − 3j  z −1 1 + 3j  z −1 1 − 0.5 z −1 . )
Reprezentaţi forma latice şi stabiliţi folosind două metode dacă filtrul este de fază minimă.
1 − z −3
80. Fie sistemul discret RII: H ( z ) = .
(1 − 2 z −1 )(1 + 0.5 z −1 + 0.25 z −2 )
Reprezentaţi forma directă 2 şi forma cascadă (cu structuri forma directă 2 de ordin
minim).

5
Prelucrarea Digitala a Semnalelor – Silviu Ciochina

1 − z −3
81. Fie sistemul discret RII: H ( z ) = .
(1 − 2 z −1 )(1 + 0.5 z −1 + 0.25 z −2 )
Reprezentaţi forma latice scară şi stabiliţi folosind două metode dacă filtrul este stabil.

82. Fie sistemul discret RII cu H ( z ) = 1 + 2 z −2 .

(1 − 0.5j  z −1 )(1 + 0.5j  z −1 )(1 − 6 z −1 )
Să se reprezinte forma directă 2 şi forma cascadă (cu structuri de ordin minim cu
coeficienţi reali) şi determinaţi complexitatea aritmetică pentru cele două structuri.
83. Fie sistemul discret RII cu H ( z ) = 1 + 2 z −2 .
(1 − 0.5j  z −1 )(1 + 0.5j  z −1 )(1 − 6 z −1 )
Reprezentaţi forma latice şi stabiliţi folosind două metode dacă filtrul este stabil
84. Fie X(z) şi Y(z) intrarea respectiv ieşirea unui decimator elementar. Deduceţi relaţia între aceste
mărimi.
85. Fie X(z) şi Y(z) intrarea respectiv ieşirea unui interpolator elementar. Deduceţi relaţia între aceste
mărimi.
86. Fie 𝑋(𝑒 𝑗𝜔𝑥 ) şi 𝑌(𝑒 𝑗𝜔𝑦 ) spectrele de la intrarea respectiv ieşirea unui decimator elementar.
Deduceţi relaţia între aceste mărimi şi reprezentaţi grafic pentru M=4.
87. Fie 𝑋(𝑒 𝑗𝜔𝑥 ) şi 𝑌(𝑒 𝑗𝜔𝑦 ) spectrele de la intrarea respectiv ieşirea unui interpolator elementar.
Deduceţi relaţia între aceste mărimi şi reprezentaţi grafic pentru L=2.
88. Un semnal eşantionat cu frecvenţa de 100KHz este aplicat unui decimator elementar cu factorul
M=4. Care este banda maximă a semnalului astfel încât să poată fi corect refăcut după decimare?
89. Demonstraţi că un decimator elementar nu este invariant în timp.
90. Demonstraţi că un interpolator elementar nu este invariant în timp.
91. Deduceţi caracteristicile (frecvenţa de tăiere şi câştigul) filtrului unui interpolator.
92. Un semnal analogic cu spectrul limitat la 𝐹𝑀 este eşantionat cu 𝐹𝑠 = 3𝐹𝑀 . Se reduce frecvenţa de
eşantionare la aceea minimă necesară. Desenaţi schema, deduceţi gabaritul filtrului şi desenaţi
spectrele.
93. Un semnal analogic cu spectrul limitat la 𝐹𝑀 este eşantionat cu 𝐹𝑠 = 5𝐹𝑀 . Se reduce frecvenţa de
eşantionare la aceea minimă necesară. Desenaţi schema, deduceţi gabaritul filtrului şi desenaţi
spectrele.
𝐴
94. Un semnal discret în timp cu spectrul (𝜋 − |𝜔|), |𝜔| ≤ 𝜋 este aplicat unui decimator complet
𝜋
cu factorul 2. Desenați spectrele din cele 3 puncte ale schemei (intrare, ieșire filtru, ieșire
decimator). Filtrul e presupus ideal.
𝐴
95. Un semnal discret în timp cu spectrul (𝜋 − |𝜔|), |𝜔| ≤ 𝜋 este aplicat unui filtru trece sus cu
𝜋
𝜋
frecvența de tăiere apoi unui decimator elementar cu factorul 2. Desenați spectrele din cele 3
2
puncte ale schemei (intrare, ieșire filtru, ieșire decimator). Filtrul e presupus ideal.
𝑃𝐴 𝜋 𝜋
96. Un semnal discret în timp cu spectrul ( − |𝜔|) 𝑢 ( − |𝜔|), |𝜔| ≤ 𝜋, 𝑃𝜖ℕ, unde 𝑢( ) este
𝜋 𝑃 𝑃
funcția treaptă unitate, este aplicat unui decimator complet cu factorul M. Determinați M astfel
încăt sistemul să nu introducă distorsiuni liniare și desenați spectrele în diferite puncte ale
schemei.

6
Prelucrarea Digitala a Semnalelor – Silviu Ciochina

𝐴
97. Un semnal discret în timp cu spectrul (𝜋 − |𝜔|), |𝜔| ≤ 𝜋 este apilicat unui interpolator
𝜋
𝜋
elementar cu factorul L=2, urmat de un filtru trece sus ideal cu frecvența de tăiere 2 . Determinați
spectrul semnalului rezultant.
98. Inversarea poziţiei unui decimator elementar cu un filtru liniar. Deducerea echivalenței.
99. Inversarea poziţiei unui interpolator elementar cu un filtru liniar. Deducerea echivalenței.
100. Inversarea poziţiei unui decimator elementar cu un interpolator elementar. Deduceți situația de
echivalență.
101. Demonstrați utilitatea conversiilor frecvenței de eșantionare într-un codec audio.
102. Un CAN lucrează cu un factor de supraeșantionare de 8. Deduceți câștigul în raport/zgomot de
eșantionare, față de situația când s-ar lucra fără supraeșantionare. Care este câștigul în rezoluție?
103. Deduceți funcțiile de transfer pentru un modulator sigma-delta de ordinul 1,
104. Deduceți funcțiile de transfer pentru un modulator sigma-delta de ordinul 2,
105. Un convertor sigma-delta lucrează în banda de 24 KHz, cu rezoluție de 18 biți. Deduceți
frecvența de eșantionare necesară, dacă modulatorul este de ordinul 1 și schema de cuantizator-
CNA de 1 bit.
106. Un convertor sigma-delta lucrează în banda de 24 KHz, cu rezoluție de 18 biți. Deduceți
frecvența de eșantionare necesară, dacă modulatorul este de ordinul 2 și schema de cuantizator-
CNA de 2 biți.
107. Un convertor sigma-delta lucrează în banda de 24 KHz, cu rezoluție de 18 biți. Deduceți
frecvența de eșantionare necesară, dacă modulatorul este de ordinul 1 și schema de cuantizator-
CNA de 2 biți.
108. Demonstrați principiul codării în subbenzi pentru semnal vocal, folosind două nivele de separare
în subbenzi.
109. Desenați și explicați schema decodorului, pentru un codor în subbenzi cu două nivele de separare.
110. Desenați și explicați schema de trecere de la un semnal TDM la unul FDM.
111. Desenați și explicați schema de trecere de la un semnal FDM la unul TDM.
112. Un semnal de bandă îngustă are frecvența centrală normată și lărgimea de bandă normată
2,5
respectiv 𝑓0 = , 𝑏 = 1/8 . Semnalul este decimat cu factorul 4. Desenați spectrele celor două
8
semnale.
113. Cum se poate reface semnalul analogic inițial din semnalul decimat?
2𝐴 𝑏 𝑏
114. Un semnal discret în timp cu spectrul (
𝑏 2
− |𝜔 − 𝜔𝑐 |) 𝑢 (2 − |𝜔 − 𝜔𝑐 |), |𝜔| ≤ 𝜋, 𝜔𝑐 =
5𝜋 𝜋
8
,𝑏 = 4
, unde 𝑢( ) este funcția treaptă unitate, este aplicat unui decimator elementar cu
factorul M. Determinați valoarea maximă a lui M pentru care nu apare suprapunere spectrală.
Desenați spectrele înainte și după decimator.
115. Semnalul de la prblema precedentă este aplict unui decimator elementar cu M=2. Desenați
spectrele înainte și după decimator.
116. Fie H(z)=1+2z-1+3z-2+4z-3+5z-4+6z-5+7z-6. Calculați funcția de pondere a filtrului având funcția
de transfer H(z2).
117. Fie H(z)=a0+a1z -1+a2z-2+a3z-3+a4z-4+a5z-5+a6z-6+a7z-7.. Deduceți descompunerile posibile în filtre
polifazice.
118. Fie H(z)=a0+a1z -1+a2z-2+a3z-3+a4z-4+a5z-5.. Deduceți descompunerile posibile în filtre polifazice.

7
Prelucrarea Digitala a Semnalelor – Silviu Ciochina

119. Un decimator complet este format dintr-un filtru FIR de ordinul 7, realizat în forma transversală,
și un decimator elementar cu factorul 4. Desenați schema. Deduceți numerele de operații necesare
pentru a calcula un eșantion la ieșire. Indicați apoi diferite metode de reducere a complexității.
120. Un interpolator complet este format dintr-un interpolator elementar cu factorul 4, urmat de filtru
FIR de ordinul 11, realizat în forma transpusă. Desenați schema. Deduceți numerele de operații
necesare pentru a prelucra un eșantion aplicat la intrare. Indicați apoi diferite metode de reducere a
complexității.
121. Care este rolul, care sunt caracteristicile filtrului unui decimator? Cum poate fi realizat eficient?
122. Care este rolul, care sunt caracteristicile filtrului unui interpolator? Cum poate fi realizat eficient?
123. Semnalul 𝑥(𝑛) = (𝑛 + 1)(𝑢(𝑛) − 𝑢(𝑛 − 8)) este aplicat unui sistem format dintr-un decimator
elementar cu M=2 urmat de un filtru cu 𝐻(𝑧) = (1 − 𝑧 −1 ). Deduceți și desenați semnalul de la
ieșire. Inversați apoi ordinea celor două blocuri în condiții de echivalență și calculați din nou
ieșirea pentru a demonstra echivalența.
124. Semnalul 𝑥(𝑛) = (𝑛 + 1)(𝑢(𝑛) − 𝑢(𝑛 − 8)) este aplicat unui sistem format dintr-un decimator
elementar cu M=2 urmat de un interpolator elementar cu L=2. Calculați și desenați semnalul de la
ieșire. Același lucru, dacă se inversează ordinea celor două blocuri. Comentați.
125. Semnalul 𝑥(𝑛) = (𝑛 + 1)(𝑢(𝑛) − 𝑢(𝑛 − 8)) este aplicat unui sistem format dintr-un decimator
elementar cu M=3 urmat de un interpolator elementar cu L=2. Calculați și desenați semnalul de la
ieșire. Același lucru, dacă se inversează ordinea celor două blocuri. Comentați.
126. Semnalul 𝑥(𝑛) = 𝛿(𝑛) − 2𝛿(𝑛 − 1) + 𝛿(𝑛 − 2) este aplicat unui sistem format dintr-un filtru cu
𝐻(𝑧) = 1 + 𝑧 −1 + 𝑧 −2 urmat de un interpolator elementar cu L=2. Deduceți și desenați semnalul
de la ieșire. Inversați apoi ordinea celor două blocuri în condiții de echivalență și calculați din nou
ieșirea pentru a demonstra echivalența.
127. Fie secvenţele (𝑎0 , 𝑎1 ) şi (𝑏0 , 𝑏1 , 𝑏2 , 𝑏3 ). Ilustraţi pe aceste secvenţe metoda de realizare a
convoluţiei liniare cu ajutorul convoluţiei ciclice.
128. Fie secvențele (𝑎0 , 𝑎1 ) şi (𝑏0 , 𝑏1 , 𝑏2 , 𝑏3 ). Se calculează convoluția liniară. Se prelungește prima
secvență cu zerouri până la lungimea celei de-a doua. Se calculează convoluția ciclică dintre prima
secvență prelungită și cea de-a doua. Comparați rezultatele.
129. Calculaţi convoluţia liniară între secvenţele 𝑥(𝑛) şi 𝛿(𝑛 − 𝑘).
130. Metoda suprapunere-salvare.
131. Metoda suprapunere-adunare.
132. Desenați graful unei TFD de dimensiune 3, pornind de la definiție.
133. Desenaţi graful unei TFD rapide de ordinul 4 cu intrările în ordine naturală. Calculaţi
complexitatea aritmetică. Apoi, desenați graful transformatei , pornind de la definiția TFD.
134. Desenaţi graful unei TFD rapide de ordinul 4 cu ieşirile în ordine naturală. Calculaţi
complexitatea aritmetică.
135. Unui TFD i se aplică secvența [1, 1, 1, 1]. Calculați secvența de ieșire.
136. Unui TFD i se aplică secvența [1, 0, 0, 0]. Calculați secvența de ieșire.
137. Se calculează o convoluție ciclică de lungime 2048. Calculați complexitatea aritmetică, dacă se
aplică definiția și dacă se utilizează FFT.
138. Precizaţi ordinea intrărilor şi a ieşirilor pentru un FFT de ordin 16 în baza 2 cu decimare în timp.
Calculaţi complexitatea aritmetică, exprimată în numere de adunări şi înmulţiri reale. Comparaţi
cu aceea rezultată dacă s-ar calcula pornind de la definiție.

8
Prelucrarea Digitala a Semnalelor – Silviu Ciochina

139. Precizaţi ordinea intrărilor şi a ieşirilor pentru un FFT de ordin 16 în baza 2 cu decimare în
frecvenţă. Calculaţi complexitatea aritmetică, exprimată în numere de adunări şi înmulţiri reale şi
comparaţi cu aceea rezultată dacă s-ar calcula pornind de la definiție.
140. Precizaţi exprimarea indicilor pentru FFT de ordin 256 în baza 4 cu decimare în timp.
141. Precizaţi exprimarea indicilor pentru FFT de ordin 256 în baza 4 cu decimare în frecvenţă.
142. Deduceţi şi reprezentaţi graful unei TFD de ordinul 10 cu algoritmul cu baze mixte. Presupunând
transformatele elementare calculate pe baza definiției, calculați complexitatea aritmetică.
143. Reprezentaţi graful unei TFD de ordin 10 cu algoritmul PFA. Presupunând transformatele
elementare calculate pe baza definiției, calculați complexitatea aritmetică.
144. Deduceţi şi reprezentaţi graful unei TFD de ordinul 6 cu algoritmul cu baze mixte. Presupunând
transformatele elementare calculate pe baza definiției, calculați complexitatea aritmetică.
145. Deduceţi şi reprezentaţi graful unei TFD de ordinul 6 cu algoritmul PFA. Presupunând
transformatele elementare calculate pe baza definiției, calculați complexitatea aritmetică.